Revista Economică, 1944 (Anul 46, nr. 1-52)

1944-01-12 / nr. 1-2

IST'O.m.ăr'U.l 20 Xj®Î. A­nul XLVI Sibiiu, 12 Ianuarie 1944 Nr. 1—2 REVISTA ECONOMICA netatea g ORGAN FIN AN CIAR-ECONOMIC Hidal al toc. ini. maidan româneşti lin Heal, Banat, Crişana şi Hanuri, înscris sub Nr. 22/1938 la Tribunalul Sibiu.­­A­pare od­ată pe săptâm­ân­ă.. Redacţia fl administraţia: Sibi­u, Strada Visarion Roman Nr. 1—3 .siu­mi­ sibiu. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci, cooperative şi întreprinderi Lei 1500'—; pt. particulari Lei 800 — ; pentru funcţionarii publici şi particulari Lei 500'—; In străinătate Lei 2000'—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare cm. □ Lei 20'— Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Redactor responsabil : Dr. Mihai Veliciu Sumarul: Spaţiile vitale. — Reclamă şi propagandă. — Finanţe franceze. — Bursa. — De la „Solidaritatea" : Contracte de îm­prumut garantate cu ipotecă. — Cronica: Registrul de casă. Banca Naţională a României. Petroşani S. A. Industria de petrol. Producţiunea căţelei. Recolta anului 1993. Exploatarea societăţilor (bunurilor) străine. Calculul cotizaţiilor. Import­export. Penali de bătrâneţe. O nouă linie ferată. Transfe­rări de populaţie. Arderea hârtiei. Impunerea cheltuielilor de reprezentare. Formalism. Surogat de carne. — LSib­b­ie: „Banca Poporală“, Arpaşul de jos. .Solidaritatea“, aspeta- Jiune de institute financiare ca însoţire, Sibiu. „Olteana“, s. p. a. în Oiştea de jos. Spafiile uitale. De la începutul emiterii nouilor prim­cipii de existenţă pentru ţările suprapo­pulate, se părea că aceste principii stau în serviciul unor anumite egoisme. Va să zică, spaţii uitate să nu existe şi pentru popoare cu spaţii mai puţin po­­pulate? Vedeam doară, că după îndemnul l­or naţiuni, şi Polonezii, ba chiar şi omânii puneau anumite postulate colo­­are înainte de actualul războiu. Noi stăm e punctul de vedere al drepturilor egale. O ţară care azi nu e­ suprapopulată, poate să devină ca atare în timp relativ scurt. Atunci unde să se mai poată ex­­inde, dacă alte ţări mai puternice au dat-o înaintea lor? In anticitate, ca şi azi, spaţiile uitate trebuiau câştigate şi apărate, sau dacă o expansiune nu era posibilă, se im­punea un echilibru al natalităţii, în ra­port cu spaţiul disponibil. La Romani organizaţia de stat cen­­ralistă a împins spaţiul uitat departe peste graniţele naturale ale Italiei, până ce nu s’a oprit de rezistenţa unor po­poare faţă de cari o pătrundere era im­posibilă, deoarece aveau la spate spaţii imense de retragere, un aid strategic necunoscut de Romani, după cum am experiat-.şi noi în zilele noastre, în spa­ţiul de est al Europei. Da Elini desvoltarea statelor a urmat un curs pe baze federale, fiecare oraş cu împrejurimea sa, formând o unitate autonomă mai mult sau mai puţin întinsă. In spaţiile acestea miei populaţiunea atinse în curând saturaţiunea maximă şi sociologii lor, în frunte cu Platon şi alţi savanţi ai vremurilor de atunci, pro­­povăduiau în loc de expansiune, o restric­­ţiune a natalităţii, îndată ce solul nu mai putea nutri o populaţiune mai numeroasă. Au urmat apoi alte vremuri, cu alte principii. Creştinismul a modificat în mod radical principiile morale şi aceasta s’a resimţit şi în aşezarea structurei sociale. Dacă în antrentate suprimarea cu forţa a unor vieţi de om, părea a fi un rezon de stat, religia creştină care ajunse în Evul Mediu atot stăpânitoare şi în vieaţa de stat, condamna acest procedeu ca imoral. Descoperirea Americei şi a altor spaţii economice încă neexploatate, a fost un suport pentru această evoluţie. Cu toate acestea teoreticianii Evului Mediu aveau deja anumite îngrijorări ce priveşte creşterea la Infinit a popu­­laţiunei şi admiteau, că ea poate fi o forţă pentru stat, însă între anumite

Next