Revista Economică, 1946 (Anul 48, nr. 1-52)
1946-01-19 / nr. 1-3
2 Nr. 1—3 — 19 Ianuarie 1946 RELHSTA E C O M O M 1 C A irăesc facil din negoţul ştirilor fanteziste transformate în monezi. Când într’o sală suprapopulată strigă eineva „foc“, sunt totdeauna mai multe victime din cauza lipsei de disciplină în evacuarea ei. Fenomenul este acelaşi la noi. Dacă lumea şi-ar da seama că absorbţia de mărfuri fără înlocuire inerentă stării de războiu şi de după războiu, este exclusiva cauză a crizei şi s’ar adapta liniştit şi evoluţia legii implacabile a cererii şi ofertei, am traversa cu siguranţă cu infinit mai puţine suferinţe şi stucium această criză — mai ales dacă la aceasta s’ar adăoga şi un minimum de disciplină în standardul de vieaţă al fiecăruia. Din nefericire acei care distrag moneta dela rostul ei circulatoriu, dela rostul ei de mijloc de facilitate a schimburilor de bunuri şi o transformă într’un bun în sine şi un corp şi acela speculaţii?, imobilizând-o, sunt din ce în ce mai mulţi. Şi totuşi ce concluzii sănătoase şi liniştitoare pentru moneta noastră s’ar putea trage din simpla cercetare sănătoasă a curbei preţurilor faţă de curba emisiunii. Ce clar se vede că moneta este nevoită să alerge după preţuri, iar nu preţurile după monetă, cum s-ar întâmpla dacă mecanismul monetar ar fi defectuos. Moneta nu are nicio vină în actuala criză ! Şi de aceea nu pricep pe acei care în loc să-şi plaseze disponibilităţile în valori reale şi autohtone, în circuitul producţiei util şi lor şi colectivităţii, le plasează în valori fanteziste şi de un convenţionalism cu atât mai periculos cu cât ne apropiem totuşi de normal. Dar observ că fără să vreau am dat conversaţiei noastre o formă de declaraţie oficială şi de aceea mă opresc. Nu vreau să dau nici sfaturi şi mai puţin să fac mustrări inutile. Voi declara numai — şi aceasta cu toată hotărîrea — că Banca Naţională şi-a făcut şi continuă să-şi facă cu fermitate datoria, imperturbabilă faţă de orice influenţe care nu s’ar integra în rolul pe care trebue să-l joace în Stat, conştientă de robusta ei aşezare şi hotărîtă să ajungă cu bine, la momentul oportun, la o stabilizare care să dea ţării moneta la care acoperirea de aur îi dă dreptul. Şi pentru a sintetiza cele de mai sus, voi sfârşi eu două cifre: — cifra avansurilor către Stat a lunii Septemvrie 1945 — 78 miliarde Bei şi cifra aceloraşi avansuri pe luna Decemvrie 1945 — 58 miliarde Bei. Sper că anul ce vine să mă ducă la cifre din ce în ce mai mici, până la dispariţia lor definitivă, spre binele tuturor“ şi-a încheiat declaraţiunile d-l Costel Tătăranu, guvernatorul Băncii Naţionale. Criza etalonului aur de Prof. Cristofor Coroamă D-l Prof. Goroamă, de la Universitatea din Cluj, analistesă una din problemele mult discutate estual în legătură cu criza etalonului aur. D-sa caută, după cum mărturiseşte în prefaţa lucrării, să dea, „o atenţie deosebită lăture! teoretice a problemei analisând crisa sub aspectele ei monetare, ce s’au format eu vremea asupra etalonului aur dela punerea acestui sistem în aplicare“. 1. In „Introducere“, d-sa analiseasă Ideile economiștilor spre un sistem monetar nou, care să nu mai aibă la basă aurul, el: „forţele producţiile şi potenţialul de muncă al economiei pe care o desereşte“. Aceste idei s’au cristalisat mai ales în urma crisei economice din 1929, cu părerile celor mai renumiţi economişti ca: Innmg Fseher, Gassel, J. M. Heynes, Höpker Aschoff, Grotkopp etc. însuşi Cassel, susţinătorul etalonului aur, în urma nereuşitelor experienţe pe care le-au făcut diferite state pentru introducerea Iul, constată că „defectele etalonului aur au dus la prăbuşirea Iul, iar o încercare de reintroducere