Revista Fundaţiilor Regale, aprilie-iunie 1937 (Anul 4, nr. 4-6)
1937-04-01 / nr. 4
152 REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE postmortem », în care nu credea nici un om serios. Dar în ceasul în care seria afirmaţiilor folclorice începe să fie verificată în punctele a, b, c, de experienţele cryptesthesiei pragmatice, levitaţiei şi incombustibilităţii corpului uman, stringenţa raţiunii ne sileşte să ne întrebăm şi asupra punctului x, care ar putea fi condiţia post-mortem. A refuza această consecvenţă cu sine înseamnă a abdica de la cea mai sigură glorie umană: înţelegerea propriei tale soarte. A refuza discuţia asupra condiţiei post-mortem trădează uneori o lene a gândului, sau chiar o mare laşitate , pentru că această condiţie post-mortem ar putea fi foarte puţin glorioasă... Inutil să adăugăm că cercetarea materialului folcloric relativ la moarte şi supravieţuire, nu poate fi făcută la întâmplare, şi fără « metodă ». Scopul acestui articol n’a fost decât să arate posibilitatea de a pătrunde în zone noi de cunoaștere, cu ajutorul documentelor folclorice, iar nu de a stabili metoda prin care putem ajunge la adevărul, la nucleul « experimental », pe care îl cuprind aceste documente. Vom încerca, cu alt prilej, să schiţăm bazele «metodei» noi, pe care socotim că o putem aplica în discuţia problemei morţii. Deocamdată e suficient să spunem că dacă tezele noastre sunt acceptate, cunoaşterea umană capătă noi instrumente de investigaţie; cu atât mai preţioase cu cât nici un alt instrument din cele folosite până acum nu putea să pătrundă în asemenea zone ale realităţii. MIRCEA ELIADE