România Liberă, ianuarie 1947 (Anul 5, Nr. 736-759)
1947-01-01 / nr. 736
■ „Románia I Liberău ■ SA îI „L a IUEEAI A j I CITITORILOR 1 I Multi Ani“! ANUL V Nr 736 C * 6 PAGINI 500 LEI fax« 3a bancare prăfiia In numerot cont Aprobării Dîrecgurti aerieni# ?,IX Nr. JOS. 823/15 Septemvr# 1944. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Sărindar 57*9 Centrala telefonică: 6.34.93 6.34.945.34.95 Cont Cec costa! Nr. 7791 ABOMßMENlTEä încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI $1 STUDENȚI: FIRME INDIVIDUALE: 100.000 iei lună 7.000 lei. S I lună 6.000 lei. ., AUTORII., IN$T. SOC..*150.000 le 3 luni 18 000 lei. 3 luni 15.000 lei. 12 luni CE PUTEM AȘTEPTA B Omenirea a așteptat după terminarea celui de al doilea război mondial schimbări fundamentale. Milioanele de oameni ieșiți din tranșee au văzut in înfrângerea hitlerismu _... lui nu o simplă victorie uizară ci perspectivele de a așetun 3a pe noi baze de cooperareternațională, de făurire a unei ioi trainice și de realizare a unei Sri economice care să permită un fir acceptabil pentru acei care nu i alte resurse decât munca lor. Vestee sunt aspirații modeste șializabile. Așteptarea s’a dovedit că a fi de mai lungă durată decât a supunea bunul simț al cetațealui. După victorie, in politica barnilională, operațiile pentru ineersa păcii au mers anevoios, neislos de anevoios pentru soldațiielitelor națiuni care au lipist t la cot cu acelaș adversar, însciși. Așa cum a demonstrat cazul Kirchill — odată cu înlăturarea ricolului Germaniei ni reriste. iile cercuri imperialiste mondiale au adus aminte de vechile formuri de împărțire și de stăpânia întregii lumi. A fost normal situația politică neclară să inențeze defavorabil sil’»și a «comica și așa destul de grea. Iizierea indieorii păcii și a reluărelațiilor normale a făcut ca dcultățile economice izvorîte din trageri și adaptare la noile no-i ale producției, să fie și mai as!, și mai încâlcite. Aspirațiile pâinilor modești care au realizat nu cea mai strălucită victorie,oprit la poarta palatului Lubpwrg. Românii au simțit din greul acestei situații. O opoziiționară a putut exista în Rosnia datorită în primul rând spcării divergențelor dintre marile țări și marilor dificultăți econo 1e, agravate și prin nenorocita prejurare locală a celor doi ani secetă. Anul care a trecut a fost deosebit greu: îngândurați, oamenii se treabă, ce ne așteaptă? Nu putem ia un optimism profesional destut de realitatea zilnică- darpodi stinge, cu cumpătare liniile și ala desvoltării de mâine alimentelor, desvoltare care se ară mai senină. Nu putem trage duzii pesimiste din eveniment anului trecut pentru mai mulmotive, întâi pentru că Istoria nu măsoară cu anul. Cer mai ales stru că Istoria e făurită In cele urmă da popoare conform cu una și aspirațiile lor. Deaceea , spre sfârșitul enuîn scurs a văzut posibilitățile stabilizării refacerii lumii. După conferința pace din palatul Luxembourg au dat discuțiile da la New-York. rnle puteri au arătat un spirit Ii mai conciliant și datorită male atitudinii reprezentanților linii Sovietice s’au realizat acuri importante, cari păreau la un ment dat imposibile, și s’a creat tinderea necesară pentru discurs și rezolvarea problemei-chee B cu Germania, le putem aștepta pentru anul ce vine? Ei bine, putem aștepta indheerea păcii generale. Acesta este un fapt deosebit de important, primordial. Influența lui politică și economică va fi resimțită pretutindeni și nu poate fi decât pozitivă și pe linia aspirațiilor populare. Evident România are problemele sale specifice. Anii 1345 și 1916, deși cuprinși într-o perioadă de criză, au fost totnl anii reformelor. Reforme economice și politice, uneori de structură. Reforma agrară, legea electorală, alegerea primei Adunări a Deputaților realmente democratică și reprezentativă, etatizarea Băncii Naționale, sunt câteva din transformările înfăptuite de actualul regim. In acest domeniu al reformelor s’a ajuns la o stabilizare care permite coordonarea eforturilor tuturor, munca concretă și disciplinată a tuturor păturilor sociale și a fiecărui cetățean în parte. Guvernul a hotărit să ia taurul de coarne, concentrarea tuturor eforturilor jn sectorul economic. Prezența d-lui Gheorghiu-Dej în fruntea departamentului Economiei Naționale are o semnificație care de abia în anul ce vine va fi înțeleasă in tot adâncul ei. Nu e cazul să discutăm nici proectele și legile guvernului și Adunării Deputaților. Putem însă să răspundem pozitiv că marasmul economic, dezordinea și lipsurile neexplicabile vor fi învinse. Evident forțele interne de refacere stau pe primul plan. România nu trăește însă izolată. Urmărind procesul de refacere economică a vecinilor și prietenilor noștri, vedem cu bucime că s’au făcut progrese remarcabile, cu și mai bune perspective și că aceste progrese ne vor fi de mare ajutor. Iugoslavia, deși teribil lovită de ocupația nemțească, are un echilibru sănătos. Cehoslovacia se reface într-un tempo susținut $1 de mari posibilități. Nu mai vorbim de Uniunea Sovietică al cărui ajutor pentru o Românie democrată suntem convinși că nu va înceta niciodată. Intr’o atmosferă politică internațională stabilizată, printr’o muncă fără preget. România poate intra în anul viitor într’un început de sănătoasă redresare economică. Putem aștepta un an mai bun. Substanțial mai bun. Aceasta înseamnă însă concentrarea și disciplinarea tuturor energiilor naționale, înseamnă luptă fără cruțare împotriva tuturor elementelor dizolvante care încearcă să abată de la efortul colectiv al refacerii țării. Opoziția reacționară din România a depășit de mult orice limită lu activitatea ei de descompunere a sforțărilor de redresare națională, a depășit tot ceea ce un stat democrat poate îngădui și tot ceea ce un popor împovărat de nevoi poate suporta. Ca să avem un an mai bun, opoziția reacționară trebue definitiv paralizată. Pentru anul care începe aui poporul român poate aștepta prilte lucruri bune. Ni se pune însă in condiție: în împrejurările internaționale create să știm că toate aceste lucruri bune tribue să le realizăm prin promiile noastre forțe. Preoteasa IrlRSilli Splijul de ALIXANDRU KIRIȚESCU RA IN ZIUA de 17 Februarie 1673, re. la orele 4 după amiazi, In fața teatrului Palaisal, așezat pe alunei la întrelă estrăzilor St Honoré și Varennes, donase o mare mulțime, îmbulgndu-se la intrare. Erau burghezi cartier, valeți de casa mari, vasnici, maimuțărind actele desprejare ale stăpânilor— studenți... i deodată din spre grădina Leului se ivi un șir de călești cu teaurite, cari aduceau de la Veres seniori și nobile doamne, var sa vadă pe d. Jean Poquelin Előliére în cea mai nouă întruchipare a sa din „Bolnavul închipuit”. Piesa se reprezenta pentru a petra cară și marele comic, „actor obicinuit cu Majestații sale Ludovic al XIV” interpreta cu o deosebită strălucire rolul lui Argan. Dar nu pentru a vedea piesa, veniseră de la Versailles cu titanii cari acum coborau din caretele înalte. Marchizii înfoiați în dantele, volane și flancuri de panglici în culori vii, maimoțați ca ducesele cărora, le dădeau mâna, își făceau loc prin valurile îndesate ale Parizienilor, cari cu glume și câte o exclamațiune asa își deh stârlită printre hohotele de râs, bateau joc de musafirii sosiți Versailles. O curiozitate răutăcioasă mâna, la Palms Royal atâția nobili spectatori. Cu o săptămână înainte,se petrecuse un eveniment, care tulburase adânc anticamerele regale, fusese tălmăcit în mii de feluri, fără ca cineva să poată lămuri taina și pricinele ei. Molitoe era autorul a peste 25 de comedii, din care cea mai mare parte avuseseră cinstea să fie jucate in fața Majestății Sale și a curții. In operile lui își bătuse joc sângeros și iDon îi mi ars în pagina ll-a) w AI (Eî-irTP A AT HPA f^-IÉ^'lÉí‘¥í';:i3é*' I B /i i^ha -jl^. j£â l^fei «^4 B*i- B iH ■ JKL mß ^ fbitigW mm mt wh* ‘Jlv ^1 : ,;(JL / !M*mrÂJJK wwdB ~ REVEL í t>N U L UI da F. Omul în salopetă a încrușat privirea cu aceea a ornicului din perete: mai e un sfert de ceas... Chibsusște: când minutarele se vor întâlni — foarfece în repaus ‘—, operația cezariană a leatului veduu va fi isprăvită, hitr’o secundă. Cât o mișcare în jos [UNK] și în sus, a manetei. Și an născut în milimetri cui interval dintre lumină și întuneric, va scoate primul gângurit pe scutecul de catifea al nopții, regisată de dânsul Pârvu Niculai, mecanic șef la uzina electrică. $&***** Surâde. Are impresia că pătrarul ăsta de oră e altfel ca de obicei, împrumută uzinei,un sens aparte, ceva din atmosfera sălilor de maternitate. In sfertul lui de arc, e o încordare de pântec în gestație. De douăzeci de ani, de când supraveghează incurabila insomnie a dinamurilor, omul cu salopetă încearcă la fieștece sfârșit de calendar, acelaș sentiment triumfător, ce aduce cu bucuria paternă. Mi s-a împărtășit cu sinciune, încredințat că nu-l voi înțelege. L-am înțeles. Mai mult, — am realizat o imagine nouă, a revelionului. Aceea a Omului cu salopetă veghind altminteri, serbarea, obștească. Departe de febra ei teatrală, chiuitoare, dar numai el apropiat intim de inima evenimentului j prezidat anonim și singur, în uzina ce secretează lumină pentru toate becurile Capitalei. Acuș gestul lui Pârvu, gemen cu toate gesturile pe care le practică de două decenii, nici mai mare nici mai mie, nici mai caligrafic, nic mai onctuos,— va proeda evenimentul sub toate plafoanele ghirlandate. Ca pe un cocon princiar arătat norodului din foișorul palatului. Și acest gest nu figurează în repertoriul aplauzelor festive. Și nici o mână săpunată sărbătorește, nu va întâlni mâna de toate zilele a mecanicului solitar. I . i St. Pârvu Niculai îmbrățișează întro ochire cordială, decorul de mult familial. Menagerie motoarelor, elefanții de fontă și oțel cari mormăie îngenunchiați, în robia lor iremediabilă; manometrele agere, cari urmăresc disciplinata roboteală a monștrilor ferecați; manetele corect ,desfo^ratei: ■ [UNK] [UNK]de care s’ar ■ zice că-s priponite licănile îmblânzite. Totul e in inline. Mai sunt șapte minute. O ultimă căutătură arără, unde orașul sclipește în seama ieftiii, urule ferestrele de aur forfecate geometric in panouli văzduhului. , denunță roentgenian, siluetele alaiului festiv. Bănuiește scenele. Ca la gară, pe peron, când huruie trenul așteptat, oaspeții revelionului s’au grupat interogativ. Meci sunt trei minute... In cupe bolborosește băutura de gală, și, cupele au devenit mână și mâna s’a întins ca la paradă, spre mosafirul invizibil ce pășește incet cu picioarele tnipi ale minutarelor. [A Pe^Mielu ucenicul, treaz ca niciodată astăzi, dar amuza o șotie. Să-i ție așa cu brațele înțepenite înainte, ca la cinema când o pană de disc, imobilizează caraghios, personagiul filmului. O pădure de brațe vrăjite, încremenite la nivelul gurii, așteptând cuvântul, care desleagă, care gonește paharul spre buze. Ucenicul râde un gând, cu ochiul la maneta de care sa apropiat șeful. Încă un minut. Ca la fotograf. .,Zâmbiți doamnelor și domnilorf*’ Și, toata fețele din sufragerii și saloane, ascultă îndemnul mecanicului nevaztit. Și în toate pupilele țopăie spiridușii șampaniei din cupe. Și pe toate buzele a încolțit cuvântul cu care se salută anul cel nou. Mecanicul a apăsat maneta. Capitala a închis o clipită ochii. Părvu Niculai a rămas cu mâna pe pârghie, ca pe altă mână frățească mymOH HIGH-LIFE Local hiper monden, glacial, sclipitor ca promoroaca, aristocratic. Cascadă de alb. Lenjeria mesei «pretată, șervetele înghețate geometric, ca și cum ar fi stat în frigorifer, paharele reci, cuțite de vivisecție... (Continuare in pagina n-a) I PACEA: *"¥--"V—.« Stri’je, micutiile, să palei at dreptul." ____ ______. .. . x .... ",r.... (Desen de Xcll GMar) — I I I .II wrrpwwwirawww ■■■■■■ ■■!■!■■■<mi—1.1 mmmi țiuw»wwBWW»i«iuMiWii HW— Hiiminwiiiw iii'iwiMWKappiagiBpwwww \ ggg •'ț -.Ai cT'-- JäM Ä-tliif I SPECIAL § de 1 A NUL I N O U\ : _______ V - REDACTORI RESPONSABILI: GR IGORE PREOTEASA M3CLSLAE BELLU IN ALTUL ORDIN DE Z AL M. S. REGELÜ ment și îni timp. da .p«»» așa cum v’ați făci«le ca prisosința pe câmpul de luptă. Crez tuturor ofifei*iicw9 subofițerilor șî a soldaților »un an nou fericit. ”„ La mulți ani. MIHAI R. OSTAȘI, Cu același dragoste și grijă de totdeauna la gândul Meu se îndreaptă către scumpa Mea armată. Cu toate încercările grele prin care am trecut să ne păstrăm nădejdea că odată cu pacea vor veni timpuri mai bune. Sunt sigur că vă veți face cu toții datoria cu aceiași credință și devota- GENERALISIMUL STALIN MULȚUMEȘTE D-LUI MIHAIL SADOVEANU ***'■>'*. —rraxro vcnxm," JtT».rșeQlAi>5lC Camerei Deputaților, a primit următoarea telegramă din partea Generalisimului Stalin: Domnului Mihail Sadoveanu Președinte al Adunării Deputaților din România București ?• vâ rog pe Dvs_ și Camera Deputaților să primiți mulțumirea mea pentru felicitările și urările cu prilejul aniversării slei mele de naștere. I. STALIN ORDINUL DE ZI AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI CATRE OȘTIRE OSTAȘI. • Ajunși in pragul unui An Nougândul meu se îndreaptă cu toată dragostea, către voi, ostașii Țării, care au constituit totdeauna — dar mai ales In vremurile de restiste — sprijinul cel mai neclintit al Patriei, al Poporului și al Dinastiei OSTAȘI. Anul care s’a dus a fost un an plin de lipsuri și de mari greutăți, datorită urmărilor unui refeboiu nefast și nevoit de poporul nostru, împotriva vecinului dela răsărit șî a doi ani de cumplită secetă. Armata a înțeles cea dintâi aceste greutăți și suportând cu stoicism toate lipsurile materiale, a continuat să-și îndeplinească misiunea ei fără șovăire. Ea a participat, pentru prima oară, la alegerile din 19 Noambrie 1943 prezentându-se ca un bloc de granit Mături de forțele democratice și progresiste, înțelegând imperativul timpurilor de a fi alături și în slujba exclusivă a poporului Din acelaș spirit de solidaritate cu poporul. Armata a contribuit, întro largă măsură la opera de construcție a Țării și de ajutorarea a regiunilor bântuite de secetă, ' ,i OSTAȘI. " " Pentru anul viitor, pe care îl sperăm ca pe un an bun vă chem alături de mine spre a întări la maximum, eforturile pentru refacerea Armatei și a Țării Greutățile prin care am trecut și prin care vom mai trece nu trebue să ne descurajeze ci din contra să oțetească voința noastră de a le înfrânge. — In primul rând trebue să îndreptăm în mod definitiv situația imaterială a ofițerilor subofițerilor și trupei. — In al doilea rând, trebue să realizăm o Instituție serioasă și o disciplină de fier liber consimțită... care să asigure Armatei noastre democrate o forță morală și materială de nesdruncinat— Paralel, vom continua fără odihnă munca de democratizare a Armatei și opera de adâncire a frăției de t fmp cu Armata Roșie eliberatoare și prietenă. — „Alături de Suveranul Democrat al Țarii și cîc toate forțele crei o;i"'c vom continua lupta Pentru reconstrucția Patriei și ridicarea Poporului. Bucurându-ne de sprijinul și dragostea MAIESTĂȚII SALE EUGEIUI MIHAIl in.a Guvernului dr. Petru Groza și al Poporului și încrezutere în forțele și patriotismul nostru, avem tot dreptul să privim cu încredere viitorul și să fim siguri că vom izbândi în munca noastră— Să trăiască MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I ! -- Să trăiască MAJESTATEA SA REGINA MAMĂ ELENA! — Să trăiască Guvernul Țării în frunte cu d. dr. Petru Groza! —Să trăiască Armata Română Democrată! Vouă dragi ostași, vă urez din aborusul faimei mele: LA MULȚI ANI ȘI SĂNĂTATE! Ministru de Război Gen. de Corn de Armată tLASCAN WHAm