România Liberă, mai 1947 (Anul 5, nr. 832-854)
1947-05-01 / nr. 832
PAG. 2a FILMELE SĂPTĂMÂNII GIOCONDA: „Drumul spre stele“ Am tocat, in îsvărășia producătorului Emeric IPressbarger, „Dittrxu! spre steia”, cu aifii laai bucure?! cu cât aveam certitudinea, spre deosebire de alte călătorii de felul ceasta pe celălalt tărâm, că lană două ore vom coborî din nou pe pământ „3ains et sauis" să povestim şi altora ce am văzut. Desare s’a şi întâmplat, dar mărturisim că după ce am aterizat pe planeta noastră ne-am întrebat dacă în urma urmei escapada a fost necesară. „A matter of life and death” (O chestiune de viaţă şi de moarte) este una din producţiile J. Arthur Bank, adică ale stagnatului necontestat al cinematografiei engleze, care îşi propune să rivalizeze Hollywoot ul. Din punct de vedere comercial, este intr’adevăr „o chestiune de viaţă şi de moarte”. Nu este uşor să-i trasezi în câteva rânduri subiectul şi aceasta pentru că. Intre altele, episoadele extrapământene nu sunt în fond decât produsul imaginaţiei unui bolnav mintal. Să nu cerem deci nici prea multă conciziiue şi nici coeziune. Bolnavul în chestiune este pilotul britanic Peter Carter, care în urma unei lupte aeriene din cursul ultimului război, este nevoit să sară din avion fără paraşută. Aproape printr’o minune scapă cu viaţă, dar încordarea fizică suferită li agravează o boală nervoasă de care suferea dinainte fără să ştie. Are halucinaţii şi i se pare că un trimis al „celeilalte lumi” i se înfăţişează vorându-i să-l urmeze, ia a adevăr, afirmă solul. Carter ar fi trebuit să moară atunci când nvionul fusese doborît, dar trimisul celuilalt tărâm nu 1-a putut găsi... din cauza ceţei. Carter se apără, un răsfir,!nu! dintre prăbuşirea avionului şi sosirea preopinentului său din timen cealaltă, se îndrăgostise de o jună tânără americană (de aroînevici elin forţele armate) şi deci contractase nod responsabilităţi. Caril este judecat acolo „sus” şi Cartea obţine un verdict de achitare. El va avea dreptul să trăiască. Exafipatea a învins, sau mai bine zis intervenţia chirurgicală la care fusese supus între timp Carter şi care l-a vindecat nentm totdeauna de halucinaţie. Alături de June H va aştepta o viaţă fericită. Din punct de vedere tehnic filmul ni s-a părut o realizare impresionantă. Culorile, mult mai puţin supărătoare ca de obicei într'un tehui color, reuşesc să dea iluzia că într’adevăr există o unitate „organică” între colorit, tema şi person.cpiîle care se perindă înaintea ochîlor. Brr „Călătoria sure stole” mai ridică şi o problemă de alt ordin. Filmul, cum am spus, nu este o producţie de serie. Dimpotrivă. Am parcă impresia că un J. Arthur Pank ifi scuteşte câteodată la ureche: iată ce putem noi să facem dar mai ai şi o altă impresie. Aceea de ocolire a realităţii cu orice preţ. Şi tocmai fiindcă filmul pare a fi unul din acelea în care producătorii britanici îşi pun mari speranţe, această lipsă ne-a dezamăgit. Spectatorul iese dezorientat şi se întreabă:in fond pentru ce această mentere fastuoasă, jocul inteligent al actorilor, admirabila risipă fie humor? Dar să ilustreze halucinaţiile unui bolnav? Ca să se dovedească că dragostea până la urmă invinge? Noi credem că problema nu este atât de simplă. Bineînţeles nimeni nu pretinde ca ecranul să devină un for, de unde venerabili savanţi să discute diferite probleme. Nimeni nu se gândeşte să alunge excentricul, absurdul, căci ar însemna să arunce in lada de gunoi adevărate capo d’opere, de la „Alice în ţara minunilor” până la „Just so Stories” ale lui Kipling. Nimeni nu doreşte ca cetăţeanul care plăteşte un bilet de cinematograf (şi ştim azi cât cos’ăi) să i se servească lecţii de virtute in forma lor pură. Fără să a auzit poate niciodată de Eryfici, credem însă că mulţi din spectatorii obişnuiţi i-ar da dreptate azi, ca şi acum trei secole, cht ar spunea despre poezie: »Instrucţiunea poate fi admisă numai în locul al doilea, căci poeziaastmeşte numai dacă place”. Dar toate acestea nu înseamnă că, fie şi inconştient, cetăţeanul care asistă la un spectacol nu doreşte să găsească răspunsuri, sau chiar jumătăţi de răspunsuri, la probleme care-l frământă. Mai bine zis, nu despre probleme este vorba, ci de o transpunere a vieţii pe scenă sau pe ecran, în care spectatorul să se regăsească, el şi viaţa. Că acest fel de a privi lucrurile nu exclude nici feeria, nici absurdul, nici arta, şi îndeosebi nici „distracţia” le care vorbea Drutîcn, o dovedeşte de pildă filmul „Floarea de piatră”. In „Floarea de piatră” se punea problema condiţiilor de creaţie ai® artistului, ale legăturilor dintre artist şi opera sa, şi mediul său. Ceată un film făcut înadins pentru vocea lui Biag Crosby şi pentru picioarele lui Fred Astaire. Numai că, nu ştim prin ce împrejurare, Bing Crosby cântă de astă astă mai puţin bine, iar Fred Astaire este lipsit de agilitatea sa obişnuită. Ceea ce rămâne este prea puţin: un scenariu identic cu cel a trei sferturi din filmele americane pe care le-am văzut în ultimii 20 ani; melodii care nu se da®sebese prea mult între ele şi toate laolaltă se aseamănă cu melodiile altor filme care, ori a „The Alexander’s rag Time blând” sunt pe acelaş ca eaca nu înseamnă însă că In film s’au auzit cuvinte rebarbative ca „operă şi mediu” sau „condiţii de creaţie”. Ceeace vrem să spunem că în această producţie sovietică, deşi eram transportaţi în plin basm în plină poezie, printre nestemate şi peşteri fermecate, totuşi viaţa noastră şi problemele ei nu erau absente. Nu am avut impresia aceasta vizionând „Călătoria spre stele”. Deşi personagiile sunt atât pe pământ cât şi „dincolo” în majoritate aviatori căzuţi sau răniţi în lupte, deşi filmul a fost turnat în timpul războiului sau puţin după terminarea lui, deşi nu ne îndoim că publicul britanic mai ales astăzi nu duce lipsă de probleme de frământat, totuşi o fugă aproape ostentativă de realităţi a stat la baza concepţiei filmului. Nimeni din film nu se trreabă de pildă: de ce a murit? Acesta, bineînţeles, numai un exemplu. Nu afirmăm că personagiii© ar fi trebui să-şi pună exact asemenea întrebări, ei numai ne exprimăm mirarea că în vremuri atât de pline de semnificaţii ca acelea prin care a trecut şi trece poporul britanic, „Eagle Lion” ne oferă drept rod al trudei sale halucinaţiilor unui aviator, fără nici o altă contingenţă cu realitatea decât cel mult pe plan erotic. Totuşi trebue să mărturisim că şi în cirul de faţă, în anumite momente, se verifică constatarea: „Ghassez le naturel, il revient au gallop”. Cu ajutorul humorului, viaţa adevărată îşi face nealocuri intrarea. Chiar şi „printre stele”, in aceea judecată în care compoziţia jury-ului poate da de frânşu acelor care vorbesc despre superioritatea vreunei anumite rase, în concluzie, mulţumim d-lui Rank pentru frumoasele calităţi ale filmului de inaugurare a cinematografului Giocomida, dar ne exprimăm temerea că întreprinderi cinematografice de genul celei conduse de d-sa nu vor dori să trateze cu aceiaşi competenţă şi „obiectivitate” temele pământeşti. flini* • lapod, o montare aproximativă şi un ansamblu la fel. Şi atunci ce este original în această peliculă? Din când în când, Bing Grisby cântă istoria Statelor Unite de nişte versuri compuse probabil fie un nost epileptic. Dar asta nu se numeşte originalitate, ci altfel, cum fieceia pe împiedică să scriem aci. In concluzie aşteptăm un film cu Bincy Creby și un altul cu Fred Astaire. Cât privește „Hanul sărbătorilor”, ne prefacem că nu l-am văzut. — ac — EFORIA: HANUL MIORILOR (HOLLYDAY *A12^. I ECIKIMIS-F. IOU! AVANTAGII MATERIALS CREATE CULTIVATORILOR DE SFECLA DE ZAHĂR Cultivatorii de sfeclă de zahăr sunt cunoştinţaţî că s’a aprobat să priească. In contul valoarei sferici se vor ceda în ;,pt.vină următoarele avansuri : fiecare hectar cultivat: Lei 2.000 000 după răsărit; 2.000.000 ei după rănit, când se va da şi 5 kgr, zahăr gratui ; Lei 4 000.000 după răşitul al dofes şi Lei 4-500.000 mate cu 8 zîle de începerea recepţiei, indus .va msî da încă 5. kgr, zahăr -rttfft Faţă de aceste nouî evanuaje acordate de Guvern, Centrala Sindicatelor Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr îndeamnă pe plugari să semene şi să culţive căt mai multă sfeclă de zahăr Plugarii ceri vor să cultive să se adreseze la delegaţii fabricilor de zahăr ai sindicatelor de cultivatori de sfeclă, sau Camerei Agricole respectve pentru a li se da sămânţa necesară cum şi în cura de transport, cu excepţia gazelor combustibile, trebuesc declarate la Administraţiile financiare respective, în termien de 20 zile pentru Bucureşti şi 30 zile pentru restul ţării, în vederea achitării sporurilor de taxe. AJUTORUL MUNCITORILOR IA MURE IsMITIRI In judeţul Vâcea campania de însămânţări este puternic susţinută de munciori, care au dat concursul la repararea uneltelor şi maşinilor agricole. Au lucrat echipele de muncitori: CFR Tracţiune C. F. R L 3, CF R. Turnu, Sindicatul Metalochimic şi Sindicatul pokurilor Au fost reparate în total 3.010 pluguri narlţo, osii sape, fure şi alte unelte. Echipa MetloChimic a dat gratuit agilculorilor 70 kgr unsoare pentru căruţe Echipa CFR a dăruit 150 kgrcărbuni şi 00 kgr păcură Echipa Sindicatului Pielicor a reparat încălţămintea plugarilor în comuna Slăveşti dând pentru aceast gratul, 35 kgr îurelal și 10 Itgr. rămăşiță. ACHITAREA SPORURILOR BEME DE CONSUMAŢIE Cantităţile de produse ale căror taxe de neonsumaţie s-au majorat, arate in depozite de orice fel, întrepozite, în magazinele conceroiantilor cu ridicarea şi în întreprinderile ce se folosesc asemenea produse în fabricaţie, pre SUSPENDAREA EXPORTURILOR DE CHERESTEA Deoarece cheresteaua și lemnul constituesc în prezent unele din produsela noastre pentru export, sectorul lemnului formează preocuparea de expOLOrie a croducâiorilor actorului economic cari urmăresc în present o coordonare a exportului acestor produse. In acest scop a fost numită o comisie, care lucrează la revizuirea tuturor permiselor de export, acordate în ultimul timp pentru cherestea. Până la depunerea lucrărilor de revizuire, s-au dat dispoziţii pentru suspendarea exporturilor, la in produs pentru transportul e c.i. r. al cerealelor Direcţiunea Generală CFR., a e duce la cunoştinţă celor interesaţi că începând din ziua de 1 Mai a. c., ora zero,schetele pentru saci cu cereale sau cartofi, se vor vinde cu preţul redus de lei IGO.CM în loc de 400.000 lei. EMNIA IH JOB. ARSESTE SFÂRŞITE Printre judeţele cu muncile agricole cele mai Înaintate se aşează 1, loc de frunte judeţul Argeş. Comunele Negraşi, Mozăceni şî Ponari din acest judeţ au terminat dep© acum Insămânţările de primăvară. Ziua de 1 Mai va găsi judeţul Argeş cu plănul de însămânţări complet înfăptuit 0 CONFERINŢĂ FEROVIARĂ LA BUDAPESTA In cursul dimineţii de eri a părăsit Capitala, cu destinaţia Budapesta, o comisie feroviară română având ca preşedinte pe d prof Ing Nîcolae Profiri, Ministru] Comunîcczţiilor iar ca membri pa ă-nu Chivu Stoica dir. general c.f.r. D îtomanîu® cbnslIiSr ’ superior în Ministerul Comunicaţiilor, ing. Iuga Coriolan dir. mişcării c.fr. etc pentru discutarea şi definitivarea, împreună cu Ministrul Comunicaţiilor Ungaro eh®sfiUhîlor feroviare interesând ambele ţări. DISTRIBUIREA CARTELELOR DE JIGĂRI Azi Marfă 29 Aprilie c. toţi cetăţenii cari nu şi-au scos cartela de ţigări îi ale căror nume încep că litera V. se vor prezenta la sediile indicate de Dixect&Sr* **** *** KJAJLA .***S. A ftftOMANIA LIBERĂ AZI MARȚI 29 APRILIE ORTODOX: Sf. Muc. din Ctai CATOLIC: Robert PROTESTANT: Robert KVslBESC: 9 IJar Soarele răsare la 5.18 A iman« 19.18 Spectacole TEATRE OPERA: Ebreea „ NATIONAL: Mânzul Nebun pj STUDIO: Frumoasa adormită g ALHAMBRA: Trei crai de la Odobeşti H ATLANTIC: Bărbatul Nostru a COLORADO: Titanic Vals m COMEDIA: Lângă draga mea m MARIA FILOTTI: Flacăra Sfântă şi Legea divorţului n MODERN: Trei la purtare Q MUNCITORESC X, ci FRIMU“: Volpone a MUNICIPAL: iepuroii NOSTRU: Aline şi dragostea m QDEON STUDIO: Sctmioa m'o Ruth ^ ODEON: Golden-Boy n SAVOY: Eu şi frăţiorul meu VICTORIEI: Fascinaţie u TEATRUL DE PĂPUŞI „CARAVANA”: Ţăndărică la circ n ARMATEI: Tache Tanke şi Cadăr H MUNCITORESC C. FR. Gringoire. CIMEMATOGItArE ARO: Oraşul In fierbere ARTA: O pânză în depărtare „ EFORIA: Pasunea fatală gj EXCELSIOR: Testamentul Q SCALA: ‘Casa din vale gg ORFEU: Asa e dragostea a CASA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE (Fantasio): Dezonorata B LUXOR: Taina el m GIOCONDA: Drumul spre stele p FEMINA: Pentru un sărut şi TRIANON: Simfonia americană m TIVOLI Ziua iertării n REGAL: Cavalerul răzbunării BULEVARD PALACE: Misterul din Saint-Vel n CENTRAL: Nu pot trăi fără muzică SELECT: Serenada norilor la VICTORIEI: Omul Jungle la CORSO: Divorţul a CASANDRA: Bărbaţii din viaţa ei N VOLGA: Stan şi Bran scamatori NOWIC: Paturi separate DACIA* Şoimul blestemat „ MILANO: Comedia umană PACHE: D-ra Beatrice n VOLTA BUZEŞTI: Reportaj senzaţional B CARMEN SYLVA: O noapte la Londra m ASTORIA: Mansardă 7.00: Radio Jurnal; 715: Buletinul de ştiri în limba rusă; 7.20: Rezumatul programului; 7 23: publicitate; 727: Muzica dimineţii; 8.00: Muzică variată uşoară; 9 00: închiderea emisiunii; 13.00: Muzică variată uşoară; 13 30: Ora Naţiunilor vecine; 13.55: Publicitate; 14 00: Radio Jurnal; 14.17: Revista presei; 14.22: Caminul unui bucureştean; 14 27: Orchestra Dinu Şerbănescu—Muzică uşoară şi de Jazz; 14.52: Publicitate; 14 57: Buletin meteorologic; 15 00: Bursa; 15.02: Rezumatul programului de a doua zi; 15.07: închiderea emisiunii; 18M: Deschiderea emisiunii—Caleidoscop muzical; 18.45: Carnet Cultural•Cronica dramatică de Liana Maxy; 19 00: Concertul Orchestrei de Salon Radio dirij. de Cdobescu; 20.00: Radio Jurnal; 20 10: Muzică instrumentali; 20.15: Universitatea Radio—’’Ambasadoarea" de Margareta Miller Verghi; 20 30: Corul Radio dirij. de Prof. Dumitru Botz; 20.55: Oglinda zilei; 2100: Seară de Teatru; 22 C0: Radio Jurnal; 22.17: Buletinul de ştiri în limba rusă; 22 25: Buletin sportiv; 22.33: Rezumatul programului de a doua zi; 22 33: Compoziţii de profesor Max Eisikovici; 23.30 Muzică uşoară Sudamericană şi de Jazz; 23.30: Radio Jurnal; 23.35: Continuarea programului de muzică uşoară sudamericană şi de Jazz; 23,50: Muzică românească; 24,00: închiderea emisiunii. ROMÂNIA libera 1.2.00: Muzică românească; 12.03: Buletin informativ; 12.10: Muzică uşoară; 12 20: Actualităţi la microfon; 12.24: Muzică românească; 12.30: Buletin de ştiri; 12 40: Muzică uşoară; 12 50: De toate pentru toţi; 12.54: Muzică de prânz; 13 00: Spicuiri din presă; 13 05: Formaţiunea de muzică uşoară a postului de Radio R. Liberă- Voce Mia Braia; 13 20: Rodica vorbeşte femeilor; 13.24: Muzică românească; 13 30: Buletin de Ştiri; 13 40: Formaţiunea de muzicăuşoară a postului de radio R. Liberă—voce Mia Braia; 13 55: închiderea emisiunii; 18.30: Muzică românească; 10 40: Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii; 18.45: Recital de canto Reence Goldman; 19 00: Stăticurri din presă; 19 05: Muzică românească; 19.15: Buletin de ştiri; 19.25: Muzică uşoară; 19 35: Cronica plastică de Radu Bogdan; 19 44: Muzică românească; 19.50: Viaţa politică; 20.00: Recital Alex Fejer-LaIvan—vioară; 20.20: Conferinţă; 20 30: Muzică de dans; 20 45: Buletin de ştiri; 20.55: închiderea emisiunii. FARMACIILE DE SERVICIU Dr. Vercovici H. piaţa Universităţii; Iorgulescu D. stid. Lipscani 114; Şteîn A. Cal. Rahovei1; Kieper B. Piaţa Buzăşti 6; Leist Al. Bd Filantropiei 191; Liebl ch Ch. Cal. Griviţel 130; Driban S. Piaţa Victoriei; Dr. Zugravu C Cal. Dorobanţilor 135; Cireşanu B. Şos. Ştefan cel Mare 34; Bandei E str. Romană 180; Enescu E. Bd. Pache HI; Blimes E. Şos. Colentina 6; Dr. Teodoniu O. Colentina str. Reg. Maria’ 113; Ştefănescu C. Str. Agricultori 142; Popa V Cal. Dudeşti 1; Bergman E. Cal. Ferentari 63; Russu E Şos Giurgiului 9; Colţaru C. Dudeşti Cioplea-Pulberăriei 120; Baron Z. str. 13 Septembrie 142; Cepleanu Al. str. carol Davila 33. SPITALUL DE URGENȚĂ Serv. permanent de gardă str. Arh. MIneu 7 Tel. 7.47-05 și 7,05-73. .amauizgROi MODIFICAREA LEGI AVOCAŢILOR? S’a întocmit un proect pentru modificarea legei avocaţUoR In expunerea de motive se spune că o Sumă de licenţiaţi în drept, care au îmbrăţişat cariera militară şi au părăsit acum cadrele armatei prin deblocare şi pensionara sau invaliditate contractată pe câmpul de luptă, pot profesa avocatura. Pentru ca aceştia să îi poată valorifica licenţa în drept, proectul modifică legea, în sensul ca toţi ofiţerii deblocaţi, pensionarii şi Invalizii de război, licenţiaţi In drept să poată exercita profesiunea de avocat Proectul va fi votat 4« Qwper* in actual* aealuah ------ l Miercuri 30 ApriLie E©47 CARNET SPORTIV ECHIPA CAPITALEI A DISPUS DE ECHIPA SOFIEI BRATESCU ŞI STOIANOVICI ÎNVINGĂTORI IN ETAPA VIITOARE A CAMPIONATULUI e arena din Giuleşt! *’a disputat Duminică după amiază matchul Internaţional de football intre reprezentativele oraşelor Bucureşti şi sofia. Manifestaţia, in afară că a fost un nou mijloc de apropiere intre sportivii celor două ţări vecine a constituit o excelentă propagandă pentru football . Pentru a marca evenimentul o serie de personalităţi au luat loc in loja oficială. Notăm pe d-nul Ministru Gheorghiu. Dej, subsecretar de stat I. Burcă, ministrul Ganev — reprezentantul Bulgariei la Bucureşti — Gh. Apostol preş CGM deputat Angheliu preş FRFA, deputat Miron Constantinescu sergiu Petrovici preş. OSP, etc. Rezultetele tehnice TEREN: CFR-Giuleşti. SPECTATORI: 20.000. TIMP: bun. REZULTATUL: Bucureşti-Sofia 3-0 (3-0). AU MARCAT: Moisescu (nr. 2) şi Hamis rmm. 28). ECHIPELE: BUCUREŞTI: Lăzăreanu Ghiunţan. Novac, Mihăilescu Mari,' Miclovan Farkas' Marian ’ Harais, Moisescu' Filott!.' SOFIA: Kostoff, ormandgieff Dlmitriev Petrov, Nedelcof (Ilristof), Ivanof, ' Glieorghiet. Kpnsof Nlcoiof stancof (Pacigief) ' Eftimof (Stancof). llîs .joc cs»»© s‘a încheiat îSisgiă marcapes» celor tSoasă planete Partida, așteptată cu deosebit Interes, a fost departe .Î3 a satisface exigențele publicului. Intr’adevăr oamenii au crezut că vor asista la o lupta strânsă, în care să se urmărească pe lângă cursa pentru victorie şi demonstraţia tehnică Ori Duminică la Ciuleşti n’am văzut decât un match de factură modestă care s-a încheiat — din punct de vedere al ambiţiei şi voinţei de afirmare — după marcarea celor două puncte. Ceva mai mult in repriza a doua, bucureştenii au preferat să treacă în defensivă şi numai o chemare la ordine a jucătorilor a făcut ca echipa noastră să se pună din nou pe picioare şi atunci sporadic. Fireşte, trebuesc căutate şi analizate cauzele acestei prezentări. In primul rând, echipa noastră s’a comportat în funcţie de adversar şi Duminică am avut in faţă o reprezentativă nesudată neconvinsă, fără un plan bine determinat şi foarte slabă în careul lui Lăzăreanu în al doilea rând. Jucătorii noştri au luptat cu nerv numai la început, luând apoi matchul prea în uşor. N’am văzut o continuitate şi cu atât mai puţin n’am observat acel tot care trebuia să fin echipa Capitalei. Dintre compartimente apărarea noastră a fost mai bună decât înaintarea, iar la bulgari lucrurile s’au prezentat invers. In linia ofensivă noi am contat pe Moisescu şi puţin pe Marian. Dela apărare Mari, Mihăilescu şi Irovac au fost punctul forte al echipei, sarcina lui Lăzăreanu fiind foarte redusă. B’uharii n'au prezentat toate vedetele, iar elementele deplasate n’au ruşit să se înhege. S’au evidenţiat în odinci, Nicolai Nedelcof, Ilristof și Rostoff; 3) Mari; 4) Mihăilescu; 5) Novac; 6) Filottl; 7) Lăzăreanu; 8) Ş Ido van; 9) Ghiuri, ţan; 10) Farkaş; ti) Humls SOFIA: 1) Nedelcof; 2) Nlcoiof; S) Hrlstof; 4) Ormandgief; 5) Kostof; 6) S'anlof; 7) Petrov; 8) Ghcorghlef; 9) Eftimof; 10) Dlmitrlev; 11) Spasof, Banchetul dat în onoarea eclipei Sofiei Seara după match, federaţia de football a dat un banchet în onoarea echipei Sofiei. Au luat parte d-nul: Gh. Gheorghiu- Dej ministrul Economiei Naţionale, Ganev ministrul Bulgariei la Bucureşti; deputat Anghellupreş, FRFA; Zengelhoff conducătorul caravanei bulgare; Sergiu Petroviei pred. OSP; Odisie Pârvulescu secretar general OSP; A. Kahane şi V. Secară membri în comisia centrală sportivă CGM; D. Luchide consilier tehnic OSP; Jean Bellu preş districtului Bucureşti; prof. Stihi; col. Cruţescu; Tony Irimescu şi reprezentanţii presei. Au vorbit în ordine d-nii: deputat angheliu; Zengelkcov; ministru Gheorghiu- Dej şi ministru Ganev, subliniind legăturile de prietenie româno-bulgare precum şi înfrăţirea celor două popoare oricine prin sport. CosuforTM jireifSdcrilors Brăiescji șâ StOHadtC'WÎc's aia câștigat în gafa «Dela Verial Duminică dimineață, arena Venus a găz fluit o interesantă gală de box organizată de federația de specialitate. S’au înregistrat următoarele GALA DELA VENU& DE FOOTBALL REZULTATE TEHNICE D. Hârsulescu (C-ţa) b.k.p. repris l-a pe I. Tudorache (Buc) D-tru Adam (Buc.) b. p. pe N. Nistor (C-ţa); Fane lordache (C-ţa) b. k. o. rep. l-a pe Gh. Andrei (Buc) Petre Cristodor (T-şoara) b. p. pe Luca Romano. Ion stoianovici (61,200) (Brae ) U. p pe Toma Ule (61,700) Petre Brătescu (61 809) b. re. o. repera pe Ion Mihai (61 800). Matchuri la amatoare au fost spectaculoase şi foarte viu disputate, scoţând în evidenţi pe Cristodor, Fane lordache, Adam şi Hârsulescu. La profesioniştii Litoianoviei a repurtat o victorie frumoasa asupra lui Toma Hie iar Brătescu a dispus — conform prevederilor — de Ion Mihail prin h. p. 1 ResisS-SaieEs, etapei 20 ■" In patru centre din ţară au avut Iod Duminică o serie de matchuri contând pentru Divizia Naţională A.. „ Rezultatel” înregistrate sunt acestea: Ploeşti: Libertatea-Prahova 2—0 (1—0) Craiova: Dermagant_F C. Craiova 1*—0 (o-o) ' Timişoara: CFR-Oţelul 6—2 (4—1). Bucureşti: Juventus-Tiut 3—0 (t—0 ;;J Etajtoi t?’’5*srS' de c®at*pS.AStoiia Builnîcîî, fie va desfășura o roiiS etapă da cpmpienzi, dupa tirruitorul projD-vam? ITA—Prahova; Ferar—’fiFît (B); Carmen— CFR (T); Oteiul—Craiova; Derna^ant—^ juventus; Jitii-Uj Ciocanul—Libertaxaa. O R©3sS nzSa cis Sâmbătă seara federația da box organizează o nouă manifestație in aer Uber La Venus Mîfe’l LaspesaSM E E 3 f at urarea oîî b4c Iu'iei an \ M. i. — bucureștenii f-m tacă deslănțult, ametfirr tănd serios poarta, oaspe- j . .. , . , t*** mz. , ReprczestaUi eiîiematografice 2« — iParkas fhn.tr o\ r lovitură de colț, îl serves pe' Marian, care passeasă ha Maiseseu. Acesta înscrie scurt. 1—O pentru M?reureșfi. I&rla 5. — Echipa Sofiei contra'atacă puternic, ra'tând unghi Nicolor. ML 70 — In nou gazdele sunt cele care dau tonul jocului. Marian şi Hamis pierd de aproape, dând uneom moţii puternice. Mia iS3 — Hudureştenii par niţel obosiţi şi scad altora. Acum e rândul bulgărilor să facă câteva încercări nereuşite. Timp de 10 minute stăm în defensivă, dar tactica trebue schimbată. ML S8a —* Redresarea își arată roadele, căci Farktts după ce înaintează singur, passează lui Hamis. Acesta nu mai așteaptă, înscriind imparabili 2-0 pentru București. De acum, matchul poate fi considerat jucat. Intr’adevăr, factura devine tot mai modestă, iar cele câteva încercări deoparte şi de alta, nu spun prea multe steruri şi nu pot salva prestigiul întregului match. Partida se încheie banal, pecetluind o victorie meritată a echipei Capitalei, dar arătând că formaţiile n'au dat tot ce ar fi putut da. Clasarmentlsi jucători lega Lată acum clarificarea jucătorilor pe echipe: * BUCUREȘTII X) Molaesea; 8) Marian; Fesfei de pa româte şi sovietice din Capitală Duminică, 27 Aprilie a. c. la orele „rans popular bielorus“, executat le 10.30 dimineaţa, a avut loc în sala Teatrului Naţional (Sf. Sava), un reuşit festival organizat de AIRUS, cu concursul şcolilor române şi sovietice din Capitală. Un program extrem de bogat şi prezentat cu mult gust ardatic a făcut ca acest festival să se bucure de entuziasta primire a publicului, cere a aplauta şi racherriat la rampă de nenumărate ori, tinerii artişti-debutanţi români şi sovietic elevi de curs secundar Festivalul a început cu Imnul Regal Român, executat de elevii şcoalei sovietice din Capitală şi cu imnul sovietic executat de corul mixt al líceurii „Aurel Vlaicu“. Din program reţinem: „La fântână“, cântec popular rus executat de eleva Ocsana Plescova, ”Va’s Moscovit“ şî IR*rrB*ossvrian««xyMti»BiagW3Bggsa3twaR^ lamt^iiiMAWaăw elevele şcoalei sovietice. In numeroasa asistenţă am remarca prezenţa d-nei ambasador Kavtaradze, a d-lui prim consilier de ambasadă Dangulov cu doamna, d general Zabelin, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control, d-nii prof. univ. Steriu şi Miron Niculescu miniştri sub secretari de stat, d. N. Popescu-Doreeanu, deputat şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru strângerea legăturilor cu URSS. * Prin spe.«t, festival, ale cărui beneficii materiale realizate au fost date CARS-ului pentru ajutorarea regiunilor Înfometate. ARLUS-ul continuă o rodnică activitate desfăşurată prin filialele sale la opera de refecere a ţării, de democratizare, de ridicare a nive-ulului cultural al poporului şi de delivoltare a prieteniei cu Uniunea Sovietică. ser ISi3? Direcţie! Cinemantprofter Ministerul Informatiilor invită cetătenii Copilict la reprezetttat de cinemato glance in apr liber" ce vor avea, loc in ziua da 3 Mai a. c.hi următoarele piete publice: Piaţa Grand, Piaţa Brătiaru, Piaţa Sf. Treime Tei. Curtea scoală primare Colentina. Programul cuprinde filme documentare și artistica. Receporul spectacolului va avea loc la ora: 7.30 p m. m CĂSTI ISTORIA BIPLOMATHVOL.II Editura „Cairtea Rusă" Apariţia celui de-al doilea, volum al acestei monumentale istorie a relaţiilor diplomatice dintre State, constitue un eveniment cultural de primă însemnătate. Volumul II din „Istoria Diplomaţiei“ este redactat în cea tai mare parte de cuvântul E. Tarlé. Epoca cuprinsă în paginile acestui volum este cea contemporană (1789 — 1881). Revoluția burgheziei fransese fiin 1739—1791 a dat o lovitură de moarte diplomației cu caracter ingriberat şi dinastic a monarhiilor absolute din secolul Î.MVIII. Cu acest eveniment ce deschide o perioadă de victorii şi de consolidare a capitalismului în ţările înaintate. Trecând la» o politică, externă de cuceriri şi punând stăpânire pe vechiul aparat d® stat, burghezia învingătoare nu caută să-l distrusă: ea doreşte să folosească acest aparat şi metodele diplomatice ale monarhiilor absolute, aducându-le numai oarecare schiibări şi adaptându-le scopurilor sale de clasă. Paralel şi în opoziţie cu burghezia, care în curând va fi desbinată în urma ciocnirilor pentru acapararea lumii, se desvoltă, în ţările europenesolidaritatea internaţională a proletariatului care va stăvili din cazn pe capitalista _ _ _ ^ UN COPIL VICTIMA 0111 ACCIDENT PI AUOMONIL Unarbazinic accident de circulaţie s’a produs erl după amiază pe şoseaua Ştefan cel Mare In dreptul staţiei S.Tr. Viitor, autocrmionul Nr. 2141 B proprietatea CAPS-Uhil, a surprins’ un Copil de 7-8 ani. Isbit putmic de o aripă a maşinii copilul a fost proeetat de pavaj. Cu toate îngrijirile care i s’au dat de către un medic care se afla în apropiere de tanul accidentului, copilul a încetat din viață după câteva minute având baza craniului fracturată. Din actele care se aflau asupra lui s’a stabilit că el se numește Cogal Iancu, domiciliat în str. Lizeanu 39. Poliţia cercetează pentru a se stabili dacă şoferul autocamionului poartă vina accidentului. CWRMafaMgBBE—1—i DIAMATSCA SINUCSDI SE ginicuLos O impresionantă sinucidere s’a produs ori la spitalul Casei Asigurărilor Sociale din B-dul Fitentropia No. 37 In acest spital Se afla internat pensionarul Dir,eseu ftpdu, în vârsta de 71 ani cu domiciliul in str. Sebastian No. 79. Septuagenarul era belnav de tuberculoză In ultimul timp, boala se agravese simţitor şi-l producea suferinţe mari. Innai rrrnlte rânduri, el rugase pe medici şi pe infirmiere să-i ia viaţa, curmându-i astfel suferinţele. Eri, aflârdu-se pe veranda spitalului situată la etajul I al Clădirii, bolnavul a profitat de o clipă de neatenţie a supraveghetoarelor şi s'a aruncat pe fereastră. Călcând pe caldarâmul de cdiscut din curtea spitalului, bătrânul a încetat imediat din **" .