România Liberă, mai 1947 (Anul 5, nr. 832-854)

1947-05-01 / nr. 832

MBoroutra 30 Aprffä© 1947. IMPORTANTE PROECTE D£ LEGI DEPUSE ORI LA CAMERA CONSFĂTUIREA POLITICA DELA LOCUINŢA PRIMULUI MINISTRU. MIERCURI ZI DE INTERPELĂRI LA CAMERA CUM ESTE ALCĂTUITĂ DELEGAŢIA GUVERNAMENTALĂ CARE PLEACĂ LA BUDAPESTA Astăzi Consiliul de miniştri discută bugetul l­aerara, ln orele 18.30 a avut loc la locuinţa dlul prim-mi­nistru o cons­­fătuîre politică, înterminsterială La consfăt­u­ire au participat de ntr: dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu Dej, Şi Lucrările Şedinţa de orî a Camerei se deschide la orele 17,35 sub preşidenţîa d-lui I. Niculî. Pe banca ministerială sunt pre­­zenţî d_niî: Octav Lîvezeanu prof.­ Traian Săvulescu, Romulus Zăront; Lo­­tar Rădăceanu; C. Agîu; X. Cio­an; Miron Niculescu; şi MIronescu Mera. După ce la cuvântul d Achile Şaraga (P.T.D.) Adunarea aprobă sumarm şe_­dinţat precedente. FVped­e­nte legi depuse D. OCTAV LÎVEZEANU, ministrul Informaţiilor, dă citire Mesagelor Re­­gale care însoţesc urmă­tarele proecte da lege: — pentru modificarea tarifului taxelor pe măsuri şi greutăţi; — pentru modificarea dispoziţiunilor art 14 din legea pentru înfiinţarea con­­­rolului asupra obletelor fabricate din metale preţîotîse;, — pentru prelungirea legii de Incurs. 3®r© a Industriei naţionale din 1912; — pentru modificarea legii de organî­­sare judecătorească; — pentru sancţionarea infracţiunilor săvârşite îm­pro riva elementelor armate­lor puterilor aliate şi asociate; — pentru reglementarea cetăţeniei unor categorii de locuitori; — pentru modificare aa art 27 din le­g ca pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi;­­ — pentru autorizarea Consiliului ad­ministrativ al Casei Compozitorilor pic­­torilor şi sculptorilor de a acorda Indem­­nizaţia de scumpete pensionarilor acelei case; — pentru amenajarea hidroelectrica a râului Argeş de câtre Primăria Munici­piului București; — pentru abrogarea dispozițiilor legal 169 din 1941, privitoare la scutir­en, şi a­­cordarea de taxe reduse la trimiterile poetale, predate şl expediate de către ostaşi către familiile lor şl viceversa In timpul concentrării şl mobilizării; — pentru autorizarea diverselor Inatli­tuţiunî de f3 contracta sau de a majoră împrumuturi; — pentru înflinţarea unor catedre la Universitatea din Cluj Pwmnerea att­ectdl vitele a «iţei fabrici meforra*®iic© D ION ŞERB­AN (Fr. Plug) roagă pe d. ministru al Industrie! şi Comerţului să îa m&surile cuvenite pentru ca fabri- Ca Margina din jud. Severin — cea mai mare fabrică de oţet din România — să—şi reia funcţionarea,, întrucât astăzi din lipsa combustibilului şî_a încetat activitatea. D&astanenî dsa adresează o între­­bare d—luî ministru al Justiţiei D. GHEORGHE RAŞCANU (P.NL.) cere ca urmărirea şî încasarea î-jpozitu. Iu! agricol la anul 1947 pentru Mol­­dova, să fie amânată până la noua re­coltă D . VASILE CIUREA (PN.L.) adre­­sează câte o comunicare d’.lor miniştri de Comunicaţie şî al Educaţiei Naţio­nala ‘Eiectü*iff5íSEjr©í8 Oätemel D. VASILE POPESCU (Fr. r­ug) în­­treabă pe d ministru al Lucrărilor pub­lice şi pe d. ministru nn­stcelor dacă nu găsesc necesar şi urgent construirea­ unei uzine hidroelectrice pe râul Olt, care să deservească judeţele: Olt, VâL­cea Teleorman, Romanaţi şi Dolj. In continuare d.sa tricoală pe d. mi­nistru al Educaţiei Naţionale dacă mai sunt de actualitate declaraţiile făcute în anul 1946 în legă­ură cu aprovizionarea învăţătorilor cu Stofa de haine pânze, turt şi încălţăminte prin economate. Calea fer.'ti'lă T» Severest — Tg. Jiu T­ CONST. BUZULOITJ (l’­S.D.) cere ca ministerul Comunicaţiilor să oblige "întreprinderile Clossnî" să construîască linia feraită T Severin—Baia de Aramă— Tismana—Tg. Jiu pentru care 1 s’a £s_ Voltec; Loitar Rădăceanu; Al. Alexan,­drlnl; prof. Traian Sărutescu; I G Mau­­rer şi d_na dr Florica Bagdassi. La orele 19 şedinţa a luat sfârşit. Camerei acordat concesiunea. Deasemenî d­_ga face cunoscut condiţiunlte defectuoase ș! !!e­­gale In care circulă autobuzele par­­cu­­lare în jud. Jiu. D Gh V ANTIT, ministrul Lucrărilor Publice cere să I Se dea numele exacte ate concesionarilor respectivi şi va lun imediat măsuri D. GH., GERANITI (P.N L ) face comu­nicări d_Ior miniştri al Aprovizionărei Cooperaţiei şl Agriculturel D ION GHEŢIE (P.N-Ţ.) roagă pe d­nîl mlnîs rf de Justiţie şl de Finanţe să urmărească pe cel cari sub regimul ahtonescian şiau însuşit odată cu fabri­cete şî fondurile de comerţ şi mari cant­ităţî de diver­se produse. Totodată ,însâ cer­e măsuri pentru stăvilirea speculei în localităţile balneare Miercuri, an de interpelări Se intra apoi în ordinea de zi După discuţii se votează o serie de proecte de lege pentru contractărî de împrumuturi pe seama diverselor instituţii. De se­men! este votat proectul de lege pentru “7­4174 !”­! Legea adm­ini­­stratîva dîn 14 August 1938. D.­I NICULI propunând Camerei fîxarea zileî de interpelări Adunarea a­­probă ca Miercuri dimineaţa să fie zi de interpelări Şedinţa se ridică apoî la orele 19,15, anunţându-se următoarea pentru astăzi la oreîe 16,39. O. dr. Grovi­m Capitală Eri dimineaţă d. dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de Miniştrii însoţit de d. Ion Pas, ministrul Arte­lor s-a înapoiat în Capitală venind de pe Timişoara. Cc3»sffMesIf*©a_ psih­amwi­ta.. rîS®r gîberali Eri la prânz la clubul central al Partidului Naţional Liberal, au fost convocaţi parlamentarii tăt­ărescieni. Cu acest prilej d. Al. Alexandrini, ministrul finanţelor a arătat princi­piile cari au determinat alcătuirea noului buget. Noul proect de buget urmează a fi depus astăzi pe biroul Camerei De­putaţilor. Campomnatta delegaţiei pregătirile pentru plecare d-nul dr. Petru­ Groza, la Budapesta au fost puse la punct. D-sa va părăsi ţara în după amiaza zilei de 1 Mai pentru a fi în Capitala Ungariei pe ziua de 3, când are Ioc inaugurarea colegiului ungaro­­rromân. D. prim -ministru a ţinut să participe întâi la serbările de la 1 Mai, împreună cu d-sa vor pleca la Budapesta şi dnii. Ion Pas, ministrul Artelor, Octav I­ivezeanu, ministrul Informaţiilor şi Emil Bodnăraş, subsecretar de Stat al preşedinţiei. al Cinsinctosrffllelo­r, provec­e redu­ceri pentru studenţi la prii­a re­prezentaţie de Sâmbătă după amia­ză şi la cele de Duminică dimi­neaţă. Cam însă studen­ţii nu stast li­beri în mod ebb­italarm­ în aceste zile şi se întâmplă să aibe­­ două ore libere pentru un­ spectacol în cursul săptămânii, credem că recîu­­cere­ţ ar trebui aplicată fără res­­tricfii. In co centrar decizia rămâne inoperantă. M*la EP&ss plasată. Un evir de prânz descrie, într’un­ reportaj, viaţa femeilor germane în Berlinul distrus de asediu şi de în­căpăţânarea comunală ,a hitlerişti­­lor. F, o viaţă grea, lipsită, de con­fort. Femeea berlineză se spală rar şi, pudică, evită de aceea să „fra­ternizeze” cu soldaţii armatelor de ocu­păţie. Reportajul se îrmeee cu strigătul unei asemenea Walkirii îmblânzite: „Vrem să redevenim femeii” Suntem prea­ departe şi vorbim o limbă prea „barbară” ca să, putem face morală acestor specimene de Politie. Unele ziare de eri înregistrau vizita d-lu­i Polke Bernadotte, pre­şedinte al Crucii Roşii suedeze, înregistrăm la rândul nostru o declaraţie făcută unui gazetar: „Când vrei să faci operă de aju­torare şi alinare a suferinţelor, nu treime să faci politică”. Este și acesta un mod de a nu face podiriţă făcând-o. Cum ar fi cazul cunoscutelor mediaţii de pace separată între hit­lerişti şi armatele vestice, despre care d. Bernadotte, un apropiat cu­noscător, a scris o carte întreagă.­­* UTOan Sinafote .Dreptatea’ afirmă peremptoriu şi satisfăcut că „nici o divergenţă în­­tre cei doui şefi (d-nii Churchill şi Attlee nu se remarcă în ceea ce priveşte politica externa” şi că ,,tra­diţiile Marii Britanii sunt perfect respectate la capitala­ politicei ex­terne, poli­ti­ca unitară engleză de continuitate, susţinută de toate par­tide’e, de tot poporul”. „Nici o divergenţă între şefi”, se prea poate. Cât despre „toate par­tidele“, „tot poporul“, o telegramă publicată Intr’un ziar de prânz a­­nunţă „publicarea unui pamflet întituilat „Rămâneţi la stânga!“, semnat de mai mulţi deputaţi mo­­deraţi laburişti şi în care se cere partidului să se menţină la stânga atât în politica internă cât­­d la cea externă4*.­­ Unanimitate, nu? !­itoal teg-îf femei germane. Dar suntem destul de aproape de confraţii bucureşteni spre a le atrage atenţia­ că şi-ar în­trebuinţa timpul şi talentul mai bine dacă ar susţine alte cauze, de­cât năzuinţele de acest gen ale ber­­linezelor. ...Cauza femeilor bucureştene, de pildă, care cutreeră mahalalele pentru a strânge gunoaiele şi pen­tru a pune un pic de ordine într’o gospodărie ruinată din pricina răz­­boiulu­i, război pe care „bietele” berlineze de azi îl aplaudau isteric pe vremea când el producea blă­nuri, rouge-uri, șampanie și „fra­ternizări” repetate”... Corasil­ail­ de miniştri de azi Astăzi, la orele 11, are loc un Con­siliu de miniştri. Şedinţa va fi con­­­sacrată după toate probabilităţile, în întregime examinării noului proect d® buget. Se prevede că discuţiile în juru­l proectului se vor termina, astfel încât bugetul să fie depus poate chiar în cursul acestei după amiezi pe bi­roul Camerei. ie festivităţi de la Timişoara (Urmare din pag. I-a) fi mit fî­ala corpului profesoral din Capitala Banatului. Răspunzând cuvântărilor rostite cu, acest prilej, d. dr. Petru Groza a ţinut un însufleţit discurs adresat studenţimii. Pomenind despre pre­ferinţa care se acorda înainte teh­nicienilor străini în dauna celor ro­mâni, d. prim-ministru a spus: ,,Noi mi,avem de luptat pentru umplerea golurilor vieţii noastre naţionale nu­mai cu urmările anilor de secetă şi de război dar şi cu această mentali­tate atât de înrădăcinată. Suntem chemaţi de popor, de masele mun­citoare, acolo unde suntem şi pe ele trebue să le slujim. Vom încerca deci cu toate golurile create de ne­ajunsurile naturii, să le umplem prin sforţările noastre, dând maselor po­­sibilitateea să se apropie şi mai mult de cultură şi să se ridice prin ea“ R­esaugurarea Ctsxsissepwator fosnator şi a operei D-nii dr. Petru Groza şi Ion Pas au asistat după aceia la inaugura­rea Conservatorului, cu care prilej a vorbit de ministru Ion Pas. După amiază a avut loc inaugura­rea Operei, de Stat di­n Timişoara. D-n®, Aca de Barbu, directoarea O­­pera a mulţumit guvernului pentru faptul că a înzestrat Timişoara cu atâtea instituţ­e de artă menite să satisfacă nevoile artistice ale popu­laţiei bănăţene. In pauza opera, .Aida" d. prim­­ministru dr. Petru Groza a luat cu­vântul din nou vorbind despre rolul pe care trebue să-l joace Opera în viaţa culturală a Banatului. Subli­niind că Banatul ese o regiune în care trăesc laolaltă fiii mai multor naţiiuni, d. prim-ministru a spus: "Tăria unui popor nu se poate­­ în­făptui decât prin solidaritatea tutu­ror naţiunilor conlocuitoare. Iar a­­ceastă solidaritate nu se poate obţi­ne decât prin îndemnuri de respect reciproc. Iar voi muncitori pe ogorul artei, sunteţi chemaţi să contribuiţi la această solidaritate". In cursul serii d-nii prim-ministru dr. Petru Groza şi ministru Ion Pas au părăsit Timişoara. I. R. REGINA MAMĂ S’A RMAPOSAT IN CAPITALĂ Mareşalul Curții Regale comu­nică următoarele: MAIESTATEA SA REGINA MAMA S’a înapoiat dîn Grecia sosind Duminică 27 Aprilie a c cu avionul în Cappală. București 27 Aprilie 1947. ZAHĂR PENTRU INVALIZI ŞI MARII MUTILAU DE RĂZBOI Duminică 27 Aprilie a. c la spitalul No 287 la Centrul de Ortopedie Nou­l delegaţi ai Apărării Patriotice au distribuit unui număr de 451 invalizi şi mari mutilaţi de răsboi câte o jumătate kg. zahăr. ROMANIA LIBERA «MUREA MEDICILOR Ol MEPMM . ' W/Vl 11 0­ 9 —« *4-nw(#»X awO i| «fa fl/ivniinlAA rpl 11« 11 Noul contract colectiv încheiat Intre C G. M. șl U.G.IB prevede următoarele clauze în ce privește încadrarea medici­lor la Întreprinderile Industriale, comer­ciale și bancare întreprinderile sunt obligate să aibă me­dici în raport cu numărul salariaţilor ast­­fel:1. de la 100 salariaţi un medic; 2. pentru fiecare 900 salariaţi în plus câte un medic în plus, întreprinderile care la mai puţin de 100 salariaţi au angajat medici înainte de a­­pariţia prezentului contract colectiv de muncă, sunt obligaţi să-l păstreze iar in caz când medicul demisionează întreprin­derea ăsta obligată să aibă un alt medic Nici un medic nu poate avea mai mult de două posturi de medic de întreprindere Orice medic cu dreptul de liberă prac­tică a medicine! în ţară, poate îl medic de întreprindere astfel: Medicul de întreprindere care nu are decât vai singur post de medic de între­prindere consultă cel puţin 2 ore în toate zilele lucrătoare în întreprindere şi este în permanentă în timpul programului de lucru (3 ore) la dispoziţia întreprinderii, primeşte salarizarea complect a clasei res­pective de salarizare. Medicul de întreprindere care nu are decât un singur post de medic de între­prindere consultă cel puţin 2 ore în toate zilele lucrătoare în întreprindere, dar în restul programului de lucru nu este la dispoziţia întreprinderii, primeşte 75% din salariul complect al clasei respective de salarizare. Medicul de întreprindere care ocupă două locuri de muncă, în condiţioninile paragrafului , primeşte la fiecare între­prindere 50% din salariul complect al clasei respective de salarizare. Angajarea medicilor de întreprindere se face de către patroni în condiţiunile con­­tractului colectiv, în plus cu avizul sin­dicatului sanitar­­ judeţean respectiv, care va controla executarea art. 2 şi cu avizul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. In intervalul de 10 zile de la semnarea prezentului contract colectiv de muncă fiecare medic va comunica sindicatului sa­­nitar judeţean locurile de muncă ce ocupă iar în caz că ocupă mai multe lofturi decât o autoriză art 2, va comunica locurile la care optează şi cele ce rămân vacante. Medicii de întreprinderi se califică în următoarele categorii: X). La întreprinderile cu mai mult de medici, unul din aceştia va­­ desemnat medic şef de întreprindere. Medicul şef de întreprindere are sarcina dirijării servi­ciului sanitar al întreprinderii. Programul său de lucru este cel puţin egal cu cel al medicilor cuprinşi în art 2 paragraf­a 2) . La întreprinderile cu mai mult­ de 1000 de salariaţi medicul va intra în ca­tegoria medic 1 clasa de salarizare. 3) . In întreprinderile cu mai puţin de 1000 salariaţi, medicul va intra în catego­ria IX (clasa­­3 de salarizare). Medicul de întreprindere are sarcina în­grijirii sănătăţii salariaţilor şi a familiilor lor la întreprinderi şi la domiciliul bol­navilor El trebue să supravegheze higie­na muncii şi a atelierului şi să ia toate măsurile impuse de împrejurări pentru a evita isbucnirea și propagarea epidemiilor în cuprinsul întreprinderii. DOI ELEVI FUG DE ACASĂ SPRE... AMERICA D-nri Coldea Gheorghe şi Ionescu Gheorghe ambii domiciliaţi în Calea 13 Septembre No 33 s-au prezentat la circa 25 poliţie, reclamând că fiii lor, în etate de 17 ani au dispărut de la domiciliu După informaţiile pe care părinţii le-au dat poliţiştilor, rezultă că cei doi tineri ambii elevi în clasa 7-a de liceu îşi puseseră în gând să a­­jungă în America. Ei făceau parte din organizaţia U. M. C. A. care are filiale în toată Europa şi trecând graniţa — sperau să gă­­sească astn adăpost in diferitele o­­raşe unde s’ar fi oprit. Se crede că ar fi plecat la Con­stanţa, unde sperau să se urce pe vreun vapor dar nu este exclus să fi plecat la Satu Mare, ca să găseas­că aici vreun mijloc de trecere a frontierei. S’au dat telegrame, cu semnalmen­tele celor doi tineri, către toata punctele de frontieră pentru urmă­rirea şi arestarea. . aventurierilor AZI ŞI fîllE, LITERA R LA CASTELELE DE PÂINE Azi, Marţi 29 Aprilie a. c şi nuine Miercuri 30 Aprilie ce distribue cartele 1947 pentru pâine şi alte articole raţiona­lizaţi, tuturor locuitorilor Capitalei ale căror nume de familie încep cu litrea R Eliberarea se face prin circumscripţiile poliţieneşti şi posturile de jandarmi în ra­za cărora domiciliază. 0 Idil­­i MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Pentru satisfacerea necesităţilor im­perioase pe care le dictează actual­mente starea seniteră a ţării d-na mi­nistru dr. Florica Bagdazar a elaborat un proect de lege pentru reorganiza­rea ministerului Sănătăţii. Acest pro­ect de lege prevede împărţirea activi­tăţii ministerului în s s­eectoare tehnice fi­e financiare de control. Sectoarele tehnice vor fi următoa­rele: 1) Bucureşti cuprinzând Inspec­toratul General Sanitar al Capitalei cu Instituţiile şi dependinţele sale. 2) Muntenia-Oltenia cuprinzând I. G. S. Bucureşti, Piteşti, Craiova. 3) A­rdeal- Banat cuprinzând Inspectoratul Sani­tar din Cluj, Timişoara şi Sibiu; 4) Mol­dova-Bucovina-Dobrogea cuprin­zând Inspectoratele Iaşi, Suceava Ga­laţi şi Constanţa. Pentru coordonarea activităţii sec­toarelor tehnice cu cele financiare se va înființa un Oficiu de coordonare, condus de un secretar general și con­ducătorii sectoarelor respective. REGIMUL LOCALOM DE SUS şI li Zim DE­­ MAE PrsfsCtMra Poliţiei capitalei comu­nică: In ziua de 1 Mai (sărbătoarea Mun­cii) lăptăriile, birturile economice, cofetăriile precum şi toate celelalte localuri de consumaţie cari nu pose­dă brevet de băuturi spirtoase vor fi închise până la ora 15. Toate localurile cari posedă brevet pentru vânzarea băuturilor spirtoase sunt şi rămân închise până a doua ■ zi dimineaţa. Cinematograf«* m daschid I« ora M. Pentru tMtov, t» ctua de 1 Mal nt toguma «orow , Locotcîî «S'ssto R “ soPTceritcan JEstte cunoscută întâmplarea , locotenen­tului american“ Pascu Davidsohin, care la adăpostul unei uniforme și a unor acte false a vrut să se logodească cu d-ra Beatrice Anghelescu. S’a descoperit însă că e american de pe str Carol din București. Parchetul i-a trimis cabinetului 8 In­strucţie pentru fals, port ilegal de unifor­mă şi excrocherie. Rechizitoriul e dat cu concluzii de ares­tare. Furtery Granger, cum îi plăcea să se nu­mească în loc de Hollywood, va ajunge la Văcărești. SE MĂRESC TAXELE ŞCOLARE? Deşi ministerial­ Educaţiei Naţionale a dat de curând un comunicat prin care face cunoscut că nu era aprobat nici o mărire a taxelor Şcolare, linele ziare de ieri după amiază au anunţat că se prevede totuşi, o urcare de 3 ori a taxelor şcolare. Informându-ne la departamentul res­pectiv ni s’a răspuns Că această ches­tiune se află în studiu și că până as­tăzi nu s*a aprobat nici o mărire. M­AREA DEMONSTRAŢIE DE 1 MAI Ziua de 1 Mai va fi şi anul acesta prilejul unei mari manifestaţii mun­citoreşti. Defilarea se va desfăşura în Pia­ţa Victoriei şi va începe la ora 10 dim. Manifestanţii vor veni pe două coloane de pe bulevardul Lascăr Catargiu şi vor trece prin faţa tri­­bunii in care se vor afla membrii Guvernului, fruntaşii celor două partide muncitoreşti şi membrii co­­mitetului executiv al C.G.M. începând dela ora 8 dn­a, accesul publicului nu va mai fi permis în Piaţa Victoriei decât pe baza in­vi-­­ taţiilor nominale. Nu se va ţine decât o singură cuvântare: acea a d-lui Gh. Apostol, preşedintele C. G. M., înainte de începerea demons­străţiei. După amiază la ora 2 va avea loc o serbare în aer liber în Parcul Naţional de la Şoseea. Comisia locală a Sindicatelor va comunica din timp traseul de în­­colonare a sindicatelor. MINIST. EDUCAŢIEI NAŢIONALE Direcţia Administrativă Serviciul Administrativ PUBLIGAŢIUNE No. 4595 din 25 Aprilie 1947 Se aduce la cunoştinţa celor intere­saţi că Joi 8 Mai a. c. orele 10 a. m. se va ţine în localul Ministerului Edu­caţiei Naţionale. Direcţia Administra­tivă din str. Inginer N. Cucu Staros­­tsseu No. 6, licitaţie publică urmaaă de tratare orală pentru concesionarea res­taurantului bufetului şi cofetăriei din incinta Şt­randului Tineretului (Kiro- Icîf)­­precum şi a­ celor două chioşcuri de la intrarea în Strand. Concesionarea se va face in bloc. Firmele si persoanele interesate pot consulta caietul de sarcini în fiecare zi de lucru intre orele 9—13 a. m la Direcţia Administrativa din str. Ing. N. Cucu Starostescu No. 6 tramvai 5 prin strada Ing. Davidescu. Director A. Marinescu Şeful Serv. C. Constantinescu Sely Steriu"Iași * Didy Moise-Bărladi Logodiți Securești 25 Apriile 1947 ) PAG. 3­* R­e­z­olt mai puternic ca or­icare alt insecticid C­LOTOX Zsență de parazi­tontă concentrată Soc. Națională de Credit industrial BUCUREȘTI, B-DUL REGELE CARO­L I No. 16 Capital social 5.000.000.000 lei. Rezerv® 12.674.000.000 lei SUCURSALE: BRAȘOV, CLUJ, TIMIȘOARA Fr@sp@et penitru emisiunea VI-a In conformitate cu hotărirea Adunării Generale Extraordinare din 20 Aprilie 1947, Consiliu­ de Administraţie, în şe­dinţă sa din 24 Aprilie 1847, a hotărît: a) Acţiunile subscrise în acest inter­val vor beneficia de întreg dividendul ce se va distribui pe 1947. a) Realizarea sporirii capitalului so­cial dela 5.000.0®0 Iei la 25.009.090.000 Iei prin emisiunea a 23.000.000 acţiuni Emisiunea Vl-a. b) No­ile acţiuni se emit la valoarea nominală de lei 1000 bucata plus o pri­mă de 2000 lei de fiecare acţiune pen­tru fondul de rezervă special şi se re­partizează vechilor acţionari în raport d­e patru acţiuni, noui pentru una ac­ţiune veche. c) Plata nouilor acţiuni se va face în întregime la subscriere în, intervalul 2 Mai 1947—15 Iunie 1947. e) Acţiunile acţionarilor­­ particulari nesubscrise până la 15 Iunie 1947 vor fi repartizate acţionarilor particulari la acelaş preţ, proporţional cu numărul ce posedă fiecare. Consiliul de administrare va arăta numărul acţiunilor de distribuit şi va fixa termenul achitării lor. Acţiunile neplătite în termenul fixat rămân la dispoziţia Consiliului de Administraţie. f) Subscrierea şi plata noui­or acţiuni se va face la sediul Societăţii în Bucu­reşti B-dul­ Regele Carol I No. 16 sau la sucursalele sale din Braşov, Cluj şi Timişoara. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE SAR. de TELEFOANE aduce la cunotftinta abonaţilor din T­ucureşti, cari plătesc după numărul de convorbiri efectuate, că în conformitate cu noul tarif, TAXA UNEI CON­vomm­ri locale adiţionale (ce depăşe­şte PRIMELE OO­ CONVORBIRI CUPRINSE IN TAXA DE BAZA) ESTE DE LEI UIlOO. In mod provizoriu se va aplica o taxă de LEI 8000 pe convorbire, cu începere DE LA 30 APRI­­LIE A. C. DIMINEAŢA. Acest anunţ ţine loc de orice altă comunicare individuală. P N­ I LI C A î Ml N J Nr. 493 Se aduce la cunoştinţa celor intere­saţi că în zi­ de 19 Mai 1847 orele­­ a. m. se va ţine la sediul Administraţ­i­ei Publice Autonome a Tăriâean­e a Ar­matei But­o­ăţ-Delj, licitaţie publica p­entru vinderea următoarelor: — Râzători de piei, trecuta prin var, circa 6 vagoane. Licitaţia se va ţine în confom­itat­e cu art. 83—110 din LC.P. art. 31—53 din Regulamentul de Funcţionare al U. C. I.. prec­um şi normele generale pentru tinerea licitaţiilor publicate in Monitoru Oficial No. 27/1931. Licitaţia se va ţine cu oferte tm­brate semnate şi prezentate de­­ofertanţi in şedinţă in plicuri sigilata. Odată cu oferta şi un plic separat se va d­epun­e şi garanţia de 5 la sută şi numai în recipisă C. D. O. Ofertanţii vor trebui să precizeze In oferta ce o fac. că au luat cunoştinţă de toate condiţiunile generale din L. C. V. şi Regulamentul de Funcţion­are O. C. L, precum ?i noianele generale pen­tru ţinerea licitaţiilor publicate in Mo­nitorul Oficia! No 27/1831 cu modi­fi .8 rile adusa prin legea 335 publicată in Monitorul oficial No. 120 din 25 Max 1943. Vânzarea râzătorilor se va face la cc Tăbăcăria Armatei Bucovăţ-Dolj şi care se pot vedea in­ fiecare zi între o­rele 8—12 a­n. Directorul Tăbăcăriei Armatei But­­ovăţ. Int. Maior. Dobre Grigore Şeful Serv. Comenzilor, contabil. Găzteanii Mihail cml touscteSss) ©jsctaicîîă îhî !’:©] uiiSare SisfescsTOiB­ siSicJ fiiiîissdssfea* c&u&ca* Msaetee Zamfi* pesm» convoc 52î8assaar©a fflSEiisraSij si cirtra­©r’jSiraiKT’i? pere&rM xittss­iâs 8 7 Rftîsâ îl 947 «tr­a S©* în B«*j cmt©ş48, slrsîi’js AîeaassîSrîs Lisfeowarj S4 legătură ©iîiswiă Săi ROMANIA JUD. OCLAND JUD. ODORHEIU Dosar No. 325-1957 EXTRAS Soţia lui Benedek Ágoston născută Beko Roza din comuna Ghipeş judeţul Odorh­eiu cere pe baza art. 1 din leger. No. 263-1914 a declara mort pe soţul său Benedek Ágoston născut la 13 Sep­tembrie 1912 In comuna Mărtiniş jud. Odorheiu arătând că susnumitul a fost înrolat în 1944 în unitatea 65 fortifi­­caţiuni că a cărat prizonier. Ca prizo­nier în Rusia, căzând de pe­ o stâncă a murit. Martorii Marton Ferenc din Văleni şi Kolosa István din Mereşti jud. Odor­­heiu au ştiri precisa despre deces. Invităm pe cei care au ştiri despre dispărutul Benedek Ágoston a te comu­nica de urgenţă Parchetului Tribuna­ I lulia Odorheiu care face cercetările respective. (SS) BUKE­RO55A mmBtmimmvmmmimmsmmm ROMANIA TNÎSWNALU FAGARAS D&îsr G. Ne. lStS^-lStS ORBFA .CIVILA A TRI3. FASARAS Exteas® de pa­rs SiititeD­îte de 7133,11 B­r.fi Voicuţa Arsen­ie născută Pă­curar domiciliată in­ comuna Bruiu jud. Făgăraş a intentat acţiune de divorţ împotriva soţului ei Ars­eie Mihai funcţionar la Fabricile Ucea de Sus Făgăraş pentru motive determinate de lege. Din căsători® părţilor s’a născut co­pilul Viorel de 1 an şi 4 luni. Părțile nu posedă nici un fel de a-Taraion de fond la 12 Mai 1047. Grefier: Gheorghe Topovici CatIT OE .rin esF^aiar® Afli’ssatîs Fc&rica de Sticlărie „’ifîtrmastao’V Msăips FROMTIU'L mélQ MIERI0IT0?SE8C Comitetul Central MicreaM*1­80 Aprilie *©47 esM.to I7.3P. va avea loc in sala Ateneului Român IVor ltta cuvântul metre­­bid al Comitetului Cern tral al Frontului Unic­ Muncitoresc după care va urm­a un program artistic Y kmm 3 panciucuri 19/350. I Motor tem­polino cu cutie de vicean Telefon 5.55.12

Next