România Liberă, iulie 1947 (Anul 5, nr. 880-904)
1947-07-01 / nr. 880
S ILVA EHRENBORS: „DRUMURILE EUROfil“ © vorbeşte cu insistenţă despre „psezeateism’’. Ia revistele d© cultură din toată Europa, dar ai ales prin unele reviste de lai. Grăbiţi ca intotdaeuna să localise orice formulă nouă a Occidentului, munci din publiciştii noştri fac apel la această nouă poziţie are mai mult de dragul soaorităi cuvintelor, decât din necesitatea e a-şi apropia o problemă şi poate ai puţin pentru preţiozitatea ei, cât mai ales ca să disimuleze un aunnt confuzionism care se cultiă cu obstinaţie. Mu e în intenţia noastră să disăm ,aici, înţelesul pe care îl audă Julien Benda noţiunii de rezenteism” şi nu facem nici unurs la pretinsa semnificaţie affivă pe care i-o atribuie adepţii ira’gnatismului sartrian. De asemeni, fi cu totul inoperantă vreo judecată făcută asupra infatuaţilor oştii „prezenteîşti”, atât timp cât titudinea lor, excelează de fapt, tr’o veritabilă absenţă dela problemele imediae ale frământatei casixe culturi. Bar, dacă ar trebui să umplem Viaţă xî cu un sens superior foxula vidă a prezenteismului de aiurea, ma i-Rsn găsi un echivalent ai fericit decât în exemplara presiune de credinţă pe care o aplică 'ya Ehrenfeurg de peste 25 ani. Cunoscut şi apreciat de către In- Băga lume pentru virtuţile sale , „cronicar” al istoriei contemporane, Iîya Ehrenburg aduce în fiecare carte, în orice articol şi la toate poemele pe cere le semnează, o nouă dovadă a prezentie sale problemeîe de fiecare zi ale ţării sale şi ale umanităţii de pretutindenî. Iată dec©, recitind ultima Ini arte, intitulată „Drumurile Euroei” şi apărură d© curând într’o louă versiune românească la editura „Cartea Husă", am surprins ea îtur’un pasionant jurnal fia călătorie prin inima popoarelor Europei, date reţioase şi mai ales conclusive, nu urei pentru înţelegerea lor, cât special, pentru schiţarea acestei xcepţionale conştiinţe pe care oprezintă scriitorul sovietic. Cartea ne prezintă o suită de r» ©Trovii, pline fia vervă, • TBătrinr’îU itoare si fie înțelepciune. RétSila •tejjBcia, Jugoslavia, Albania, Ceoslovacia, Germania,— ca tntr’o inepuizabilă călătorie, — sunt frontos prin luciditatea corezivă a aii©rului, nu tot complexul lor de faţă politică, socială și culturală. Cu toate problemele pe care le frământă, după un război cere a lăsat retudmfieni, răni suferinţe, pagini de glorie. După un războiu pe carel’au câştigat cu forţa încrederii lor libertate, cu speranţa lor într’o me unde şarlatanii nu sunt eroi, ar istericii nu sunt duci sau’ fuehxeri”. —cum scrie autorul „Căderii Parisului”. Ceea ce deosebeşte cartea de faţă, 8® celelalte opere asemănătoare este totuşi, un lucru pe care puţini ’dintre scriitorii secolului nostru au reuşit să-l descopere şi să-l ridice la rang de valoare. Este imaginea omului, fiic,ul însufleţit al tuturor oamenilor din Bulgaria, din România sau din orice loc de pe faţa pământului, în luptă cu toate micile şi marile mizerii şi suferinţe, pentru o lume nouă, eliberată de întuneric şi promovând valorile vii. De aceea, spre deosebire de cunoscutele ,,Călătorii” ale unui Paul Morand, globe-trotter de reputaţie, dar care nu vedea peisagiile, ţările şi oraşul decât prin ochelarii coloraţi convenţional ai scriitorului monden, străin de orice problematică socială şi morală, — spre deosebire de un Aldous Huxley care găseşte în trecerea lui printre continente prilej de a face poezie esoterică, dar nu profită fie acelaş prilej să poetizeze contradicţiile lumii americane, fie pildă, — spre deosebire de Contele Keyserling, care într’uni „voyage autoux du monda” n'a făcut decât să transporte cu el prin lume scepticismul rupt de realitate, elaborat în tihna biroului filosofic, Ilya Ehrenburg realizează o operă fie pioner în domeniul prezentării popoarelor lumii, fixate în existența lor istorică, geografică și socială. Soria Ilva Ehrenburgs „’Am străbătut multe mii de kilometrii pe drumurile Europei. Am văzut şi ruinele Budei şi crângurile de măslini ale Dalmaţiei, tăiate de inamic, am văzut femeile Muntenegrului, plângându-şi copiii, iar la Nirenberg i-am văzut pe asasinii copiilor. Astăzi, un călător nu poate să admire şi să se odihnească: fiecare piatră îl sileşte să se gândească, fiecare mormânt îi cere un răspuns... Am văzut teribilele răni ale Europei, dar dincolo de moloz, în dosul buruienelor şi mormintelor, am întrezărit glorilii unui zile noi”. • Cu acesată carte de vizită în mână scriitorul sovietic colindă malurile fie trandafiri şi tutni aie Hariţei, dar şi malurile înroşite şi îngălbenite de sânge şi scrum ale Moravei, — admiră broderiile naţionale din satele româneşti, dar se cutremură de indignare în muzeele din Fraga, arse de nemţi. Pretutindeni, de la rezervoarele perforate ale Ploeştilor şi până la academia de sculptură din Fiume, prefăcută în canuşe, de la moscheile sfâşiate de obuze din Sculări şi până la parcurile „arate” ale Vienei, Alya Ehrenburg culege aspectul bestialităţii fasciste, pentru a le face un rechizitoriu de o virulenţă şi de o sugestivitate rar întâlnită. Ar trebui să vorbim despre nenumăratele referinţe la istoria artelor, la peisagiul moral al ţărilor de după război, la, situaţia economică văzută în mn urina intereselor capitaliste, la lupta partidelor muncitoreşti pentru cucerirea locului care li se cuvine, despre ţăranii, arborii, statuile, poeţii, politicienii, tot ceea ce face din „Drepturile Europei”, o enciclopedie de viaă actuală, a popoarelor eliberate fie opresiune. Cartea se vrea cetită, se vrea pătrunsă pagină de pagină, pentru că spre deosebire de discursivitatea atâtor scriitori actuali Ilya Ehrenburg utilizează o proză vie, suplă, a căreia concentrare nu exclude bogăţia sugestiei. Asta nu o lipseşte de poezia, caldă, generoasă, plină fie solicitudine. „După şase ani fie întrerupere, scrie Ehrenburg, studenţii din Praga au intrat în sălile de cursuri ale Universităţii, erau emoţionaţi ca şi Cristofor Columb la descoperirea uscatului. Aceştia au scăpat cu viaţă şi descoperă ştiinţa. Dar câţi au pierit? Câţi dintre cei mai buni profesori ai Iugoslaviei au căzut în lupte? Câţi dintre învăţătorii bulgari au fost omoriţi? Dealungul întregului meu drum mă înconjoară umbrele morţilor, stăteam parcă de vorbă cu ei, încercând să pătrund viitorul continentului nostru mic, dar atât de mare”. Despre viitorul Europei noastre maestrul reportajului contemporan se profifunţă de multe ori printre incursiunile sale în inima popoarelor. Şi gândurile sale diferă cu totul de viziunii© thCsgorifis şi pesimist© ale un©r autori ca Spengler sau Camus. *■ : Numai ideile progresiste, cultul ştiinţei, dragostea de libertate, respectul faţă de om pot răpune fascismului, permiţând oamenilor să păşească înainte pe calea fericire!”, semnalează autorii, eseului „Europa — societate anonimă” şi aceste gânduri revin ca un leit-motiv aproape la fiecare pas. Revin semnalate fie cel ce a reprezentat pentru, istoria războiului din urmă, una din cele mai vigilente conştiinţe în apărarea umanităţii şi culturii, şi totodată în vestejirea ideologică a pericolului fascist. Mihail Cosma iLYA EHRENBURG ^ -kt t m ro v* \ KPn I . .. aJei Pe arena din Splai s’a desfăşurat ierit în faţa a 5000 de spectatori prima reuniune internaţională a anului. In general partidele au fost aprig disputate iar rezultatele sunt cele scontate. Iată rezultatele: Vasile Secoşan (Reşiţa) învinge la puncte pe Eustaţiu Mărgărit (Buc.), Gh. Fiat (Reşiţa) dispune la puncte de Nicolae Buză (Bucureşti). Ion Ciolca (Buc.) cedează la puncte lui Lazăr Borduz (Reşiţa), după un match palpitant, în care ambii adversari s’au duelat aprig. Mihail Voinea (Buc) învinge la puncte pe Augustin Rouă (Reşiţa). Deşi suporta im handicap de aproape 4 kgr., Ilie Piţu (54.600) a câştigat la puncte în faţa lui Dumitru Marin (58.100). Piţu a boxat frumos, dominându-şi adversarul în toate compartimentele luptei în timp ce timişoreanul a decepţionat. Petre Brătescu (64 kgr.) dispune la puncte de cehul Arnost Sochor (64 Brătescu a boxat inegal fiind superior în primele reprize. In rândul 7, campionul român a slăbit alura, permiţând cehului să-şi adjudece reprizele 7 şi 8. In penultima repriză Brătescu e din nou peste adversar pe care-l aduce la un pas de k. o. Totuşi Sochor rezistă şi sfârşeşte cu bine cele 10 reprize, învingător la puncte Brătescu dar campionul român s’a prezentat cu mult sub posibilităţile sale. A condus lupta cu mult tact de Ion Firu. As! la CxS&sSesfî G. F. R. Cammen Aşteptat ca legitim interes, matehul Divizionar CFR—Carmen se va disputa astăzi după amiază pe arena din Giuleşti, întâlnirea pe lângă că a stârnit vâlvă in Cele două tabere dar mai pasionează $1 prin faptul că urmăreşte să tranşeze o veche şi totuşi mereu actuală rivalitate Sportivă între divizionarele in cauză. » Deci va fi un interes de club, dublat cu Sgele,privind o calificare cât mai »! In clasamentul general al competitorilor bucureşteni. Echipele s’au pregătit în consecinţă, anunţând garniturile cele mai bune_ A«*b&fcf*i*8 şa echipele C. Emil Kroner va, conduce începând dela ora 18 următoarele echipe: C. F. R. Sădowski *— Chiurițetm, Ashiceanu ■— Mihălescu, Mart, Tănăsescu — Liungu, Stroîa, Radu Florian, Filotti, Vrbitoiu, CARMEN, Valentin Stânescu — Costică Marînescu, Novaic — Niculescu, Covaci, Siclovan — Ftrrcaș, Marian, Cică Popeseu, Torjoc, Sârbii, Tumsulos* Ftereaiftîroa feneepe la 12 BitSSe După destul de lungi tratative s’a putut stabili în mod definitiv turneul cu puternica echipă de football Florentina. Aceasta va evolua în trei matcfîuri, Întâlnind in ordine pe Carmen. ITA si Ciocanul. Proramul definitiv este acesta: SAMBATA 12 IULIE Florentina—Carmen DUMINICA 13 IULIE Florentina—ITA MARTI 15 IULIE Florentina—Ciocarul. E©ââă echipe jjistgmlave în fftosnânia Cu prilejul turneului făcut peste hotare, CFR.Timişoara a angajat puternicele echipe Dinamo-Zagrabj şi Partizan-Belgrad pentru două jocuri la noi în ţară. Formaţiile străine vor aparela Timişoara şi probabil la Arad. N'ar fi indus ca una c?» echipe să accepte to invitaţie ^ 'toaxă NoriiaMilan fevorît. în cursa Sâasăsi'estâ — Găsstâ şl g*eSMt* Contând drept un ultim ’galop" înainte de marea cursă de C zile pentru Cupa Victoriei, astăzi se va desfăşura pe distanţa Bucureşti—Găeşti şi retur o mare probă în cadrul căreia se va disputa Cupa Coco Cociu. Regia aparţine grupării Vif. Dacia, care ne-a învăţat totdeauna cu manifestaţii bine puse la punct Cele mai multe şanse le prezintă Norhadian, care va avea însă în Marin Niculescu, Mircea Mihăilescu şi Ciobodaru adversari serioşi. Un mare semn de întrebare îl va prezenta Iulian Gociman. Azi criti«luâ matchurile de wolley la Danepfi Pe terenul societăţii Dreptul continuă azi matchurile de volley din cadrul turneului cu puternica echipă Sparta din Praga — campioana Cehoslovaciei. Programul e acesta: DUMINICA 29 IUNIE Ora 19-30: Start Club—Selecţiona la Bucureşti (basket femen)ni. Ora 20.30: Viforul Dacia—Medicina (basket masculin). Ora 21.30: Societatea Sportul— Sparta (volley masculin). Cî©sssm5l - Cd?!vers3ta£ea Eri la Cluj s’a disputat matchul de divizia A dintre Ciocanul şi,Universitatea. După o luptă dărză partida s’a terminat la egalitate 2-2. Altei sfcst spca-Sîw® — ION DOLETE, vedeta oraşului Ploeşti s’a impus printre cicliştii Capitalei In prezent el este solicitat de tânăra grupare sindicalistă "Concordia". IN IUGOSLAVIA, CFR Timişoara s-a impus prin trei rezultate excepţionale: 2-3 cu Spartak-Subolitz, 3-2 cu Sloga-Novisad şi 1-0 cu 6 Octombrie. — CIOCANUL va întreprinde în August un lung turneu de propagandă sportivă în Moldfîrg, ..., M 1-R CARNET SPORTIV Petre Brătescu a invins la puncta pe A. Soeter (Cerestela) Dumitru Marin a cedat luai iii© Pifu Azi la fălești un match decisiv.-C. E. R.-Carmen.-Programul turului cu Florentina feOMANIA Uktctt. AZ3 DUMINICA 29 IUNI E ORTODOX: Sf. sp. Petru şi Pavel CATOLIC: Sf. ap. Petru şi Pavel PROTESTANT: Peter és Pal EVREESC: 12 Tamuz Soarele răsare la 4,32 Apune la 20,03 Spectacole treATRE IZBÂNDA: Acceleratul 402 B BARAŞEUM: Fiul meu dl. doctor „ COMEDIA: Arsenic şi dantelă veche B Grădina VOLTA BUZEŞTI: Inc’o dragoste pe lume H MODERN: Trei la purtarea ODEON STUDIO: Scumpa mea Ruth B Grădina SAVOY: Am un miliard şi vreau să-l beau B Grădina ASTORIA: Ultimul dansa Grăd BOEMA (fost Forum): sunt o cârpă în amor B ALB AMBRA : Nanam SAVO.. . Venera oarbă B NOSTRU! gi greerele cântă pe bani B Grădina SAVOY: Am Un miliard şi vreau să.l beau CINE MA T ftfeftAFE ARO: Goana vieţii ^ ARTA : Bandiţii din California B , EXCELSIOR : Lacrimi de ţigancă a EFORIA: Inimi întunecate p, SCALA (in sală şi grădină): Pierre şi JeangORFEU: AventurierulgGr. Grăd. MIGNON: Lacrimi de ţigancă r;î LUXOR: Nu te pot uita El GIOCONDa: Tu eşti deapururi în inima mea ^ FEMINA: Urme de sânge B TRIANON: Luminile Parisului B TIVOLI: Dansatoarea din Singapore B REGAL: Goana viaţii ETIL. PALADE: Dorinţi neîmplinite B Grădna PROGRES: Goana vieţii SELECT: Un musafir de pomină a Grădina VOX: Luminile Parisului n VICTORIA: Furtul din Arizona p CASANDRA: Un cântec de vioară !H NISSA: In ghiarele indienilor B FRANKLIN- Spade încrucişate H VOLTA BUZEŞTI: Viaţa începe mâine m DALLES: Merg pe drumul meu H CORSO: CHICarea albastră B VENUS: Eşti cea mai frumoasă3 ILEANA: Stan şi Brafi lupi da mare m MILANO: cântacul vieţii mele. 7.30 Deschiderea emisiunii: Radio Jurnal; 7 45 Buletinul de ştiri în limba rusă; 7.50 Publicitate; 7.84 Muzica dimineţii; 8.15 Continuarea muzicii de dimineaţă; 8 45 Ora copiilor; 9.45 Transmisiune de la Biserica Kreţulescu—Slujba Religioasă; 11 po închiderea emisiunii; 13 00 Ora Satului; 13.50 Publicitate; 14.00 Radio Jurnal; 14.17 Revista presei; 14.22 Carnetulundi bucureștean; 14.27 Radio Magazin- 14 57 Publicitate; 15.02 Buletin meteorologic; 15.05 Rezumatul programului de a doua zi; 15.10 Orchestra Nicu Stănescu; 16 00 Muzică variată; 10.30 Taraful Nelu Busuioc — voce Tanţa Publici; 17.00 Ora Sindicală; 17.30 Varietăţi Sovietice; 18 00 OrchestraGrigore Albin — Muzică de dans; 19.00 Ansamblul Theodor Stbiceartu; 19 30 Universitatea Radio; 19.45 Mic concert simfonic; 20.00 Radio Jurnal; 20.10 Orchestra Ionel vlădescu—Muzică românească; 20,35 Ora Femeii; 20 55 Oglinda zilei; 21.00 Leila Niky Cucu—canto; 21,20 Cronica externă de George Ivașcu; 21 35 Mie music hall; 22,00 Radio Jurnal; 22,17 Buletinul de știri în limba rusă; 22 22 Buletin sportiv; 22,34 Toată lumea dansează; 23,30 Radio Jurnal; 23 35 Toată lumea dansează—continuare; 23.50 Muzică românească- 24 00 închiderea emisiunii. ROMÂNIA LIBERA 12.00 Muzică românească; 12 05 Buletin informativ; 12.10 Muzică uşoară; 12.24 Actualităţi la Microfon; 12.24 Muzică românească- 12 30 Buletin de ştiri; 12.49 Muzică uşoară; 12 00 De toate pentru toţi; 12.45 Muzică de prânz; 13.00 spicuiri din Presă; 13.05 Orchestra victor Predeseu — voce Ileana Tănăsescu; 13.20 Rodica vorbeşte copiilor; 13 25 orchestra Victor predeseu — voce Iliana Tânăsescu; 13 40 Buletin de ştiri; 13.60 Orchestra Victor Predescu; 14.00 Cronica dramatică de Simion Alteorescu; 14.10 Niculiţă Todoru, Intermezzo Duminical; 14 25 închiderea emisiunii; 19.30 Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii; 19.35 Cântă Mia Poker. La pian George Ipsilante; 19 60 De vorbă cu ascultătorii; 19.55 Muzică de dans; 20.20 Buletin de Știri; 20.30 Muzică românească; 20 45 Muzică variată; 21.00 Recital de canto: Arux Savagiale de la Opera de Stat—un program muzică armeană; 21.20 Muzică de dans; 2155 închiderea emisiunii. FARMACIILE DE SERVICIU Tedoslu V calea Victoriei 4; Dr Fetrescu J. str. Regală 1; PredOiu Şi bd Brătianu 5; Dr Radu NI Piaţa Rosetti 3; Aurian A. bd Carol 54; Romaşcanu G. bd Brâncoveanu 4; Hotineanu B. bd Elsabeta 8; Popescu bd Elisabeta 20; Roman C bd. Brâncoveanu 38; Roşu D. calea Moşilor 45; Lupovici A, str. Bărăţiei 48; Flşman M, str Sf Apostoli 52; Dr Constantinescu str. Sf Vineri 37; Ciocoiu G str Ştirtrey Vodă 55; Bludel I, bd Schitu Măgureanu 5; Lelbovici S. bd Elisabeta 24; Murgescu P. calea Griviţei 23; Blutel calea Griviţei 60; Maori P. calea Griviţei 145; lonescu C, calea Griviţei 303; Foenaru N, calea Griviţei 354; Ir Anghel Al str Dr Felix 19 a; Cotinghiu I, calea Plevnei 244; Petrescu A bd Filantropiei 34; Sbora P. bd. Filantropiei 177- Braester M Piaţa M. Botescu 9; Marcovici M. str Viting 1; Heselman M, calea Victoriei 172; Sceopol M str N. Bălcescu 14; Urseanu N. bd Fache Ionescu 12; Nucu M. calea dorobanţilor 159; Rădulescu B Băneasa Romană 35; M. preuţescu str V. Lascăr 129; Dr Rădulescu Al. şos ştefan cel Mare 224; Dr stoenescu V calea Moşilor 109; Pavrescu C. calea Moşilor 237; Dr Teodosiu C. Colentina str Reg Ferdinand 4; Dr Borş G, bd Ferdinand 106; Dr Mihailovici A calea Călăraşilor 34; Dr. Trifănescu V. str Th Speranţia 172; Lauer F. calea Dudeşti 13; Sandu A. calea Dudeşti 80; Bărbierii Al calea Dudeşti 258; Zissu R. F. Nicolae, şoş Pantelimon 40; Velescu calea Şerban Vodă 21; Dr Voice mu , str 11 Iunie 35; Aronovici A. calea Văcărești 47; Otoian E. calei Văcărești 18; Franchas Sei, str Nerva Trainn 25; Russu Mos Giurgiului 9; Aler M str Lândriei 47; Otopeanu, str Grâului 3; Zahărescu T. sos Berceni 87; Dăianu Gh. calea Rahovei 297; Constantinescu Eurel Rahovei 4; Tănase C. str Isvor 43; Petrescu S. calea’13 Septembrie 196; Moţoc C Militari str Reg Alex. 20; Bender Gh. str viilor 95; Carniol E călea Văcărețti 17; Săndulescu I. calea Rahovei 31; Strugure T. calea Rahovei 141; Dr petrescu I. Sos Cotroceni 9. 5RIZALUL I5S l!?iSe3TA Serviciu permanent Se gardă strada Arii. Min ou 7; Telef. 71705 și 70574^ MtNdtCKH DELA FORD-IOHĂNA A3 CÂŞTIGAT PROCESA INTENTAT DIRECŢIEI Direcţiunea întreprinderii Ford-Româro a avut şi are toate posibilităţile de a asigura salariaţilor săi o muncă continuă şi permanentă, dându-le posibilitatea să câştige un salariu mai mare sub forma de primă de producţie. După nenumărate tratative duse de comitetul de fabrică cu Direcţiunea, aceasta din urmă în lunile Iulie-August 1946 a adus un număr de automaşini spre reparaţie şi salariaţii au dovedit în acele luni capacitatea şi dorinţa lor de a munci. Dar această situaţie a durat numai 2—3 luni, după care nu s’a mai adus nici un autovehicul spre reparare In fabrică. La toate stânninţele şi eforturile depinse de comitetul de fabrică pentru asigurarea productivităţii întreprinderii, Direcţiunea a rămas intransigentă. Neputâdu-seajunge la nici o înţelegere, sindicatul ca organ de apărare a intereselor profesionale ale membrilor săi, a chemat în judecată Direcţiunea întreprinderii şi a cerut ca Justiţia să constate că întreprinderea dispune de toate mijloacele pentru a-şi continua activitatea şi a asigura munica salariaţilor săi şi ca urmare să fie obligată prin sentinţă judecătorească a plăti o sumă echivalentă cu 100% peste salariul brut lunar, sub titlul de primă de producţie pentru lunile când nu s-a lucrat. Procesul venind recent spre judecare, întreprinderea a fost obligată la plata primelor de producție cât și la plata unor daune pentru fiecare salariat in parte. iA, Í Sai'iri II i*f&1 VACCINAŢI-VĂ ÎNTRIVA FESIEI TIFOIDE Odată cu căldurile verii, ultimile focare de tifos exantematic s’au stins. Ministerul Sănătăţii şi-a făcut din plin datoria şi credem că nu există azi cetăţean care să nu cunoască proprietăţile prafului cu miros de mucegai, numit DDT. Iată însă că un alt duşman se ridică invizibil şi ne pândeşte din toate părţile: microbul Ebert, a febrei tifoide. Febra tifoidă este o epidemie mult mai gravă decât exantematicul, perioada de incubaţie fiind mai lungă şi mortalitatea mai mare. Astfel în ultimii ani s-au înregistrat cam 10 la sută cazuri mortale la tifos şi 15 la sută la febra tifoidă. Decizia mSisss'SerialuS SassMăfii La toate apelurile făcute de Ministerul Sănătăţii ca populaţia să-şi facă inoculările antitifoparatifice cetăţenii au răspuns cu refuzul Toate dispensarele au serul antitifoparatific pe care îl inoculează gratuit. Oamenii însă preferă să înfrunte pericolul febrei cu o totală nepăsare crezându-se fiecare imun din naştere. Ministerul Sănătăţii a dat următoarea deciziune: „Pentru prevenirea îmbolnăvirilor de febră tifoidă, vacinarea antitiroparatifică devine obligatorie în focarele epidemice, precum şi acolo unde la aprecierea serviciilor sanitare, condiţiile de salubritate prezintă un real pericol în ceea ce priveşte extinderea epidemiei. Persoanele care nu se vor supune acestei măsuri vor fi sancţionaţi cu pedepsele prevăzute de art. 273 din Legea Sanitară din 22 Iunie 1935 şi art. 48 din regulamentul pentru profilaxia şi combaterea boalelor infecţioase”. Invităm populaţia să-şi facă vaccinările şi să ia măsurile de igienă. Sili se ridică rafie k mar, mal pentru mm şi cantine Se aduce la cunoştinţa tuturor firmelor şi întreprinderilor particulare din raza Municipiului Bucureşti care posedă cămine, cantine şi creşe de copii şi care figurează pe tabloul de marmeladă la Ministerul Muncii, de a se prezenta la acest Minister cu delegaţiile respective pentru a ridica cotele de marmeladă pe luane Mai, Iunie şi Iulie 1947. Distribuirea cotelor de marmeladă se va face până la 5 Iulie a. c Inclusiv iar după această dată cotele de marmeladă neridicate vor fi anulate. CE F0P1UU TREBLÎESC ÎNDEPLINITE MM V&W&A MRIZJIîILfl NECESARE CU LEBE Aprovizionarea cu lemne fie foc, iată grija care preocupă toată lumea în momentul fie faţă. S’a scris şi mai ales am scris despre această problemă, arătând toate aspectele ce la prezintă această strigentă preocupare. Suntem în măsură să amintim fie data aceasta, că aprovizionarea cu lemne fie foc a lumei ÎOVre și a particularilor neînscrisă în economaie a fost pe deplin rezolvată. Astfel lumea IOVR va începe să primească notele respective fie lemne peste câteva zile, adică de la 1 iulie a. c. Dealtfel primele tabele întocmite fie Casa IOVR cu cei îndreptăţiţi, au fost primite la direcţia CAPS, rămânând să se înceapă primele livrări de lemne Odată primite toate tabelele, livrările vor putea fi efectuate în totul, pentru satisfacerea celor interesaţi. Pentru particulari, măsura suspendării eliberărilor fie autorizaţii a fost ridicată urmând ca aceştia să poată beneficia de drepturile lor pentru aflustarea cantităţilor de lemne de foc de gare au nevoie. Aceştia în prealabil vor trebui să dovedească cu certificate eliberate fie Serviciul Silvic judeţean, că ,lemnele provin din proprietatea lor, după care vor obţine autorizaţiile respective necesare transporturile, fie lemne. Deasemenea s-a pr."văzut posibilitatea pentru cel care transportă lemne din staţiile neprogramate fie minister, să li se elibereze autorizaţii fie transport direct din staţiile de încărcare. ! »»!»» GRAŢIAŢI PENTRU DELICTE DE SABOTAJ ECONOMIC Monitorul Oficial fie astăzi publică decretul regal prin care ministerul Justiţiei graţiază diverşi condamnaţi din ţară la închisoare coresţională saşi amendă, pentru delicte fie sabotaj economic. Prin acelaş decret se comută în armeistră pedolisele de îrchisoare ale ,unor comercianţi condamnaţi deasemeni pentru sabotaj. •H. UNDE SE VOR VINDE ZARZAVATURILE ADUSE IN CAPITALĂ DE SALARIAT! AGRICOU Am anunţat la timp că din iniţiativa Uniunii Sindicatelor de salariaţi agricoli se vor aduce în Capitala zarzavaturi, produse ale fermelor din împrejurimi, pentru a fi vândute la preţuri, accesibile tuturor pungilor. Desfacerea acestor produse va fi asigurată de cooperativa Victoria, care a obţinut în acest scop parcele în pletele Obor, Filantropia şi Regina Maria. INFORMAŢIUNI Conferinţa Postul de stadio „România Liberal” inaugurează Luni 30 iunie, la orele 10, o nouă emisiune: Universitatea Radio „România Liberă”. Cuvântul de deschidere va fi rostit de domnul deputat IOSIF CHIŞINEVSChil, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Conferinţele se vor rosti la postul de Radio „România Liberă”, sunt împărţite în trei cicluri, şi anume: în fiecare Luni (la ora 29): Probleme de cultură generală. In fiecare Miercuri (la ora 29): Probleme ştiinţifice, tehnice şi profesionale. In fiecare Vineri (la ora 20). Probleme economice sociale şi politice. Programul detailat cu numele convom publica peste câteva zile şi va putea fi urmărit şi in programul zilnic al postului de Radio „România Liberă”. Prof C. Ionescu- Gulian va vorbi despre ’’Psihologie şi etică“ Duminică ora 1o lume în Amfiteatrul Spitalului Colţea, în cadrul Societăţii de Psihopatologie.’ Convocări Toţi învăţătorii şi instructorii şcoalelor de alfabetizare care s’au prezentat 1. examenele din seziunea 5—24 Mai, convocaţi Luni 30 Iunie 1947, la ComisPa de alfabeizare din str. C A. Rosetti nr. 5 — şcoala de băeţi ’’Clemenţa“ — pentru a primi instrucţiuni. Prezentarea se va face la orele 9 dim, la data anunţată mai sus Festivaluri Azi Duminică 29 iunie orele 20 va avea loc la Filiala ARLUS din str . A. Rosetti No 5 (grădină) un mare festival artistic organizat de Cercul ARLUS al circ 35 Bucureşti, programul va fi susţinut de artişti merituoşi ai primelor noastre scene: d-ra Clara Velini, Magdalena viocente Georgeta Sârbu Eugen Popescu Răchiţeanul, Marcovici, Georgeta Sârbu şi d nul Rodrig Egon şi Adia Gherţovici. Invitaţiile se pot ridica în str C. A. Rosetti No. 5 — ARLUS. ' ( iiEFIU [ A«1 Wj>m«italiil8 mctji ia ark » Ma!ael|y cu Sture Lagerwall ÎH LunA-te Parisului ,cii Tfto...Mat». uAm îiTe'pi deapururi lUSftJn în inima mea lliM ji. cu Did la War rea III Nu te pot uita si Orftd, cu Fred Astaire ’iii mm Mafie dumei Bratiann 33 cu Stewart Granger SF Goana vieHT oi IDA töme " Bszur^Fafir aJSi JMQBUL. ,Dil UMfiiLE PAtPLUi, a, WHO B8SS1 mm viata MIA Inim i Wfltto ţi GLAD IS GEOBGE iiîiî inMitacaie jgara. s! Grăd- cti a'NN SH ERID AM iVULÎ O FATA CU NOROC - 831°^ »* -------lEXCILSIOti Lacrimi î!b ţigancă __ cu STEWART GRANGER Ffetre si Joan Sailti afad. (LIDO) ca gSSME SAIKT-CKB »1i «?e sânp;e S’-1 t Ol UN MUSAFIR DE POMINA cLLu I Davis Bandiţi din säWnia" « civl’äoj Tom, Taylor • JTB-. '- • e»V»r .-<80 Siiialas WB» «bbwíí cu dünne li"5SliSii v'oä’pä cu Mi.ly l-w-cii ,^el r‘'fSn F‘del ueisiiA f*“ cu AL. OIÜ v A Stud&nţPşti Comitetul F., D. U. al studenţilor Academiei de studii cooperatiste anunţă colegii cu scutire de frecvenţă, care urmează să se prezinte la cursurile de vară pe ziua de 1 Iulie a. c că s-a pregătit cazarea lor în Bucureşti, pentru aceasta se vor adresa delegatului Comitetului la secretariatul Academiei. Se anunţă că programul emisiunilor studenţeşti a fost stabilizat. Următoarea emisiune pentru studenţi are loc Miercuri 2 iule a. c. la ora 19.30 STELĂ mtm 0M 101 ARESTATA Gardianul Dumitescu Gheorghe, cu seria 1084 a reuşit să prindă necunoscuta hoaţă de buzunare Stela Ionescu — domiciliată în str. Maşina de pâine 11. Arestarea s-a produs în momentul când hoaţa încerca să dispară cu un port-visit în care se aflau actele şi o importantă sumă de bani aparţinând d-lui Udrea Marcel, domiciliat în str. Maşina de Pâine 17 Stelă Ionescu veche clientă a poliţiei, dispăruse câtva timp din Capitală, unde a revenit acum câteva săptămâni. Ea a fost înaintată comisariatului 18 poliţie care continuă cercetările. Raziile eteoneomice In cursul zilei de eri, echipele speciale de contol ale Poliţiei Economice au continuat operaţiunile de verificare a modului curi înţeleg să respecte preţurile sabilite prin mercurial magazinele alimentare şi comercianţii ambulanţi precum şi comercianţii stabili din pieţe. Cu această ocazie comerciantul Popescu M. Gheorghe din Piaţa Naţiunii parcela 96] a fost prins vânzând zarzavaturile cu sută la sută peste preţul mercurialului. Vânzătorul Pară Alexe a fost surprins vânzând cartofi depozitaţi în magazinul de coloniale Ploeşteanu din piaţa Cogălniceanu 6, cu preţ de speculă. AU mai fost surprinşi comercianţii Anghel Radu din bul. Domniţei 16, Cârstel Dumitru din bul. Domniţei 11 şi voicu Dumitrescu din călea călăraşilor 28, cari vindeau ouă la preţul de 18.000 lei bucate in loc de 11.000 lei cât prevede mercurialul. Tot cu ocazia acestei razii au mai fost găsiţi pe diferite străzi vânzători ambulanţi cari îşi desfăceau marfurile cu suprapreţ Toate mărfurile celor de mai sus au fost vândute populaţiei — pe loc — la preţul mercurialului. . Cei de mai sus au fost conduşi la Pre-fecura Poliţiei Capitalei, unde după ce li s’au dresat acte au fost înaintaţi Jus tiţiei. îm pief©