România Liberă, octombrie 1947 (Anul 5, nr. 959-983)

1947-10-03 / nr. 959

pagina 7-a IN AJUNUL NODE­­STINIUNII m­uzicale o aflăm în ajunul vinei sta­giuni muzicale şi toate da­­tele par să augureze o ac­­tivitate­­mai plină mai diversă decât în anii trecuţi. Nu ştim ce nouă surprize artistice ne va a­­duce această stagiune, ce vedete străine ne vor vizita şi ce stele autohtone vor apare dar cert e­­ste că în ansamblu, condiţiile materiale, în care se va lucra, oferă perspective mult mai fa­­vorabile decât în anii trecuţi. Stabilizarea, cu avantagiile ce le crează salariaţilor — deci şi In­strumentiştilor din cele două or­­chestre simfonice, precum şi per­sonalul Operei de Stat — noul statut care încadrează personalul Operei şi al „Filarmonicei” în­­făptuesc r­ea­mul prag material necesar consolidării unei activi­­taţi artistice susţinute. Iată, aşadar, elemente obiecti­­ve care garantează realizările viitoare în acest sector al arte­­lor, şi justifică toate nădejdile. Odată cu primele ale ale lunii viitoare vom asculta primele su­­nete ale stagiunii. Aşa anunţă a­­fişele, atât ale ’’Filarmonicii”, care prezintă programele prime­­lor patru concerte cât şi ale Or­chestrei Simfonice Radio. Orchestra ,.Radio”, care s’a manifestat atât de activ în ulti­­ma vreme, izbutind să se pla­ Setze în primul plan al vieţii noa­stre muzicale, se află şi de data aceasta in frunte. Stagiunea va fi deschisă. Joi 2 Octombrie, cu ,,Simfonia IX-a” de Beethoven, executată de or­­chestra Radio, dirijată de d. Matei Socor şi cu concursul exce­lentului cor al Soc. de Radiodifu­ziune şi al soliştilor ei, însăşi a­­ceastă programare indică carac­­terul festiv al deschiderii de sta­giune. Faptul mai arată toto­­dată, şi munca depusă pentru realizarea unei lucrări de am­­ploarea şi importanţa simfoniei cu cor. Cunoaştem calităţile rea­­le ale acestui ansamblu, care în ciuda tinereţii sale, s’a impus în viaţa noastră muzicală, prin dis­­ciplina sa, prin coeziunea şi con­ştiinţa artistică a membrilor ei. Nu trebue uitat deasemeni, că alcătuirea programelor conf, certelor Radio au fost dintre cele mai interesante, atât prin at­e­­ţia ca o acordau compozitorilor români cât şi prin locul oferit creaţiilor contimporane în spe­­cial sovietice. In acest sens, prin prezentarea a numeroase opere de valoare din literatura muzi­­cală rusă şi sovietică, orchestra simfonică Radio a fost un însem­nat factor pentru cunoaşterea artei din ţara vecină. Nu mai puţin interesantă va fi activitatea „Filarmonicii”, care, prin nouile condiţii create şi prin conducerea fermă a dolori, Ciomac şi Silvestri, îşi vor regă­­si — nădăjduim — coeziunea şi disciplina ce uneori părea s’o fi pierdut. Primele patru programe anun­­ţate, prezenţa violoncelistului Antonio Fanigio şi a câtorva re­marcabili solişti români, consti­­tuie promisiunea unui frumos început. Opera de Stat, în aşteptarea noului­ local, va continua să func­ţioneze în teatrul de pe chei, unde, pia lângă reluări, vom ve­­dea fără îndoială, şi câteva pre­miere, precum şi se pare repre­zentaţiile unor ansambluri stră­­ine. Dacă mai avem în vedere şi re­citalurile soliştilor noştri ale celor străini ce vor veni şi anul acesta, concertele de muzică de cameră ale diferitelor­­ formaţii existente, ne dăm seama că sta­­giunea se anunţă a fi printre ce­­le mai pline şi mai interesante din ultimii ani, Amfraî Tudós* N AZI ALERGĂRI DE­­ PROGRAM Pr. Bully Gilbert 2140 Etty Bordel 2160 Satana Toporaș Năvalnic II Tasopol Grotei P- Gaîdaev Pr. Gupidon 1­740 Bord Castel­ Lucan 1760 T'tirică T. Grigorescu 1780 Cocor Postolache Onward Cercasof 1900 Vramencîuc Gram l?i*. Bilet Medium 2100 Anarhist Stefănescu 2140 Xenophon Tasopol 2180 Avion Dobrescu Pr. ‘Advertiser UCO Leliţa II Vârnar 1120 Veneția, Moldoveanu Goanga Cercasof 1140 Syver Dali Tănaga 1180 Corabia Grigorescu Dorînda Niculea*, Jessie Catană Pr. Purer Billon Pep. I 1700 Baia Mara Toporaş Coţofana Niculcea Floridora Vârnar Basarabia Niculescu 1720 GheorghîţS II Tod­era­ș Dăîța B. m . Szabó HIPISM TIP LA BĂNEASA DEFINITIV — Pr. Gova * 2100 Kir Butan Căliță Catană Andrei Vârnar Steaua B. Szabó 2120 Lunaiec Marinescu Afurisit Grăjdănescu Ramura P. Gaidaev ,Guli Gram Hi­ana Braîlovscky 2140 Monta Cristo Ghînea 180 Opinca Grigorescu Pr. Expresive Mep. I 2100 Honolulu Grăjdănescu Gogu Dobrescu Liberator Brailovsky 2120 Dinei Tasopol Dorita Carol Cicera Niculcea 2140 Hansa N. Gheorghe Pr. Lady Leyburn 1700 Piperus 1760 Vas de mine 1780 Viespea Motan Sandina Dornic 1840 N« XXI iVuhai Moldcveanu Tănase Corn1 Bota Dobrescu Catană Carol Toporaș Grigorescu Turceanu N. Gaidaev Bordel Dobrescu Trlton Ttep. II Bordel Dobrescu Mateescu Niculcea Cercasof Tasopol Toderaș­­pr. Expresive ttep. II 2120 Broscoi 2140 Lenta II Balaur Hamolia 2160 Burma Ostrov Avioneta Pr. Wurm 1700 Vânt III Salvia Li­eb­o 1720 Dallia Worthy Nervana T. 1740 Prmsoarea Florin fPs®©5S©st? cur î PR. BULLY GILBERT. Alergarea ar urma să se Petreacă între Etty și Gretel. Etty nu a mers rău în alerga­rea de reîntors, dacă a mai progresat ar putea scăpa. Gretel la 20 m în mod normal ar trebui s’o învingă. Indicăm: Gretel — Etty. PIL CUPIRON. Onward este o cer­titudine. Pentru locul doi vom alege intre Ţiţinca­­ şi Cocor. Vom prefera pe primul. Indicăm: Omward — Valirică, C. PR. PILOT MEDIUM. Alergarea este dinainte fugită pentru Avion. Anarhist la 80 m. şi Xenophon la 40 nu-i pot fi adversari serioși. Indicăm: Avion. PR. ADVARTISER. Syrer Dali dacă va repeta alergarea din Pr. Annie Brown, unde fără galopar de pe luuna sosire­ ar fi stabilit 1,38 pe lom. ou ar trebui să piardă. Dorind» la 40 m. Daca va merge la câștig, ar putea pre­fata de eventualele greşeli ale favori­­tului. Goanga trebue să arate un mare salt de valoare spre a fi în lupta fi­­nală. Depinde ce rezerve are Cercasol. Un outsider £ Corabia. Indicăm: Lyver Dali — Dorinda — Corabia. PR. FUROR DILLON REP. I. Vom limita alegerea câştigătorului între Co­ţofana, Gheorghiţa II şi Dorobanţ. Co­ţofana este foarte iute şi corectă, ar putea trăi pe avantajul iniţial. Gheor­­ghiţă II dacă repetă recordul înregis­­trat în Pr. Nori­am, unde a stabilit 1.31 pe km, are prima Şansă. Dorobanţ ia egal dacă va merge corect va fi în lupta finală. Indicăm: Gh­eorghiţă II — Dorobanţ— Coţofana.­­ PR. GA­VA. Kir, Caliţa, Lunatic, Ra­mura, Liliana şi Opinca nu au şanse regulate. Andrei nu este rău plasat în alergare, dacă va pleca bine î în start ar trebui să câştige. Steaua B nu este Borcea Dorobanţ II D. V. Cristea Tasopol este mult mai bun decât recordul ofi­cial. Dacă se merge cu el, va câștiga. Hansa este iute și corectă, cum se îm­pacă cu conducerea lui N. Gheorghe nu ar fi exclus să-i pună de acord Un outsider posibil este Goya, care de data aceasta va beneficia de conducerea lui Dobrescu. Indicăm: Cicero — Liberator—Hansa. PR. LADY LEYBURN. Vom limita selecţia noastră între Motan, Dornic şi Nor III. Motan n­u a mai fost de mult susţinut de Carol spre a câştiga. Dor­­nic la egal are aceia? Şansă, depinde de intenţiile lui Carol. Nor III a mers foarte bine cu Paulescu în ultima a- Isrgare disputată. Condus de Bordei credem că va trece peste avantagiile ce acordă și va câștiga. Indicăm: Nor III — Motan — Dornic. PR. EXPRESIVE REP. ii. Balaur Si Avioneta sunt cai între cari ar trebui să se duca lupta finală. Balaur este mai bun decât a arătat până acum. A­ prea corectă. Afurisit condus bine ar vioneta la 20 m, nu-i va fi o adversară trebui să fie în lupta finală. Guli este în mare formă, fiind corect nu ar fi exclus să-i pună de acord. Monte Cristo est® un fondist verificat, dacă nu va rămâne prea departe pe prima parte, ar inversa ordinea. Indicăm: Andrei — Guli — Monte Cristo. PR. EXPRESIVE REP. I. Lupta fi­nală ar trebui să si dea intre Libera­­tor, care barează la egal pe Honolulu și Gegu. Cicero și Hansa. Liberator de, când i s’a pus furcă merge »rat blue, dacă va mare» aceeași valoare din Pr. Anule WUlea, nu va pierde. Cicero prea comodă. Indicăm: Balaur — Avioneta, PE. FUROR DILLON. Vânt IH se a­­flă în mare formă. Salina , dacă va merge corect ar putea scăpa. Lidia nu ar® şansă regulată. In aceiaşi situaţie se află Balîa Worthy şi Prinsoare». Nirvana I poate veni sub record. Dacă Cercasol se decide să atace din rezerve va câștiga. Florin datorită Intelei ai corectitudinei l-ar putea pune de acord. Fiind insă ultima alergare a zilei orice este posibil. Indicăm: Nirvana T —* Solvi* —» Flo­rin. OBIECTIV umărul revistei „Contempo­ranul “ pe săptămâna în care exalează pe­­­ot la critică şi informaţiei.’ Ne referim în spe­cial la jurnalul d-lui Ion Călugă­ru intitulat ,,Naţional-ţărănismul Ştii, domnule Stone, mie nu­m anticultural“, care prezintă o se­­re de episoade sugestive asupra intimităţilor politice ale unor suc­cese literare ale culturalilor „ţă­rănişti1". Articolul este străbătut de verva corozivă a autorului „Co­pilăriei unui netrebnic" constitue exemplificare vie a necesită­ţii pe care o promova odinioară ,elita“ reacţiunei. P­e aceeaşi linie de atitudine critică şi combativă artico­lul d-lui Zaharia Stancu ,purtând titlul „Conflict cu... An­kara“, pune la punct calomniile perfide cu care presa turcă a răs­puns precedentelor d-sale articole despre politica oficialităţii turce, înteodată intereselor reacţiunei in­ternaţionale. I. C­elelalte pagini ale revistă cuprind un vast articol in­formativ în legătură cu miş­area artistică din Bulgaria, des­pre care scrie d. Marin Dima, şi de o vastă excursie în realităţile sovietice prezentate de d. Radu Negru, într-un reportaj intitulat ,12000 km în Uniunea Sovietică“. Partea beletristică este ilustrată de o traducere din Byron semnată de d-na Maria Banuș de o traduce­re din Rimbaud de d. Petre Solo­mon și de o nuvelă intitulată „A­­tacul de la Mont Rouge“ de d. A­­lexandru Jar. N mtm DESIMEA STADII LA TEATRUL KAROM Sala STIIMui: Armână Salacrou, «Nopţile in româneşte de lloria Liman şi Magda Cosaşu­.­­Mini oi», piesă in 2 acte, Direct­ia de scenă: Moni Werter In „L’hoimne comnmniste”, Ara­gon subliniază că, dacă actul ma­terial al înscrierii in­tr'un part.si este o operaţie care na cere timp, desăvârşirea celui care s’a încadrat în mişcarea muncitorească până la a deveni un autentic comunist, este un proces care se desfăşoară dea­­lungul mai multor ani de zile. Şi, în cursul vizitei pe care a făcut-o în România, Aragon, mărturisea a nu se considera încă drept un mar­xist. Salacrou, intrat în partidul co­­munist francez în 1939, mai păs­trează încă asupra oamenilor şi a lucrurilor, asupra acţiunii chiar şi a tovarăşilor săi, o viziune deseori marcată de spiritul lumii burghe­ze. Astfel e posibil acel „Ai făcut bine” rostit de Rivoire pe care îl semnalăm în partea I a acestei cronici, apărută într’un număr an­terior al ziarului, astfel altă afir­maţie a aceluiaş Rivoire şi insom­­­­atibilă cu concepţia comunistă despre vieaţă şi om: „vieaţa ta nu pre sens, ci numai clipa, clipa de faţă”. Din nefericire aceste deficienţe de ordin ideologic nu sunt numai ale autorului, ele s-au făcut simţite şi în regie. Nu vrem să spunem prin aceasta că punerea în scenă nu are merite. Dimpotrivă, toţi cei ce au, conc­u­rat la realizarea spectacolului de la Naţional au făcut-o cu o vi­zibilă şi rodnică preocupare de calitate. Versiunea românească semnată de d. Hori­a Uman şi d-na Magda Cosaşu e cursivă şi clară iar in ceea ce priveşte­­ regia şi deco­rurile, printr’un efort merituos de adâncire a textului şi ţinând seama şi de experienţa spectacolului realizat la Paris de Jean Louis Ba­­rault, d. Moni Glad­erter şi d-na Elena Pătrăşcanu au izbutit un spec­tacol închegat. Dar vom da un exemplu. Personagiul lui Bernard e construit de autor cu un realism care nu exclude nimic: nici laşitatea profundă, nici „scuzele" cu care de­nunţătorul încearcă să-şi motiveze trădarea, nici ura faţă de „magnus, nici dorinţa de a se deghiza în „neutru“. Aparţinea regiei să do­­zeze astfel personagiul, încât să fie evident spectatorului că frazele so­bre, cuvintele mari sunt o comedie pe care individul odios o joacă omu­lui pe ca­re-l va trăda şi si« însuşi. In spectacolul de la Studio, Jocul lui Bernard aduce prea deseori a „pro­ces de conştiinţă", falsificând în­trucâtva tipul şi înţelesul acţiunii lui De altfel chiar, distribuirea in acest rol a d-lui Stroe Atanasiu, a căruia ţinută cam rece poate fi desectri de folos, dar nu interpreta un indi­vid bântuit de toate spaimele şi de toate laşităţile, indică eroarea de concepţie a­ regisorului în ceea ce pri­veşte conţinutul uman şi social al lui Bernard Bazire. Vom mai imputa directorului de scenă un amănunt: în prezenta­rea fizică a personagiilor şi chiar la distribuirea unora dintre to­­ ii biri — s'a lăsat prea mult con­dus de „capetele« interpreţilor pa­rizieni. De aci porneşte credem şi a doua greşeală de distribuţie, aceea care a făcut din d-na Kitty Gheor­­ghiu Muşatescu interpreta Louisei Cordea«. Moderaţia d-nei Muşate­­scu a servit uneori spectacolele Tea­trului Naţional, dar în „Nopţile Mâ­niei" d-sa a rămas tot timpul streină de intensa, concentrat dra­matica vibraţie a personagiului. Vom aduce însă laude regisorului pentru efortul realizat, de a în­lătura dintr'un spectacol în care eroismul pe de o parte, laşitatea pe de alta ne împletesc cotidian cu vieaţa personagiilor, tonurile decla­matorii, emfaza. Cu atât mai mult ne-au surprins ferestrele care se închid împinse parcă de o mână ne­văzută în momentul când Rivoire, Bernard şi Pisamgon morţi, încep să vorbească, schimbarea de lumină era sufi­cientă cu atât mai mult cu cât în­chiderea ferestrelor apare stridentă atunci când majoritatea echipei pe care a condus-o d. Ghelerter vor­beşte şi se mişcă, aproape tot timpul în limitele unei interpretări interio­rizate care nu exclude vibraţia, ci dimpotrivă, îi dă rezonanţă şi auten­ticitate. Este deosebit de meritorie în a­­cest sens creaţia d-lui Emil Botta (Jean). D-sa a căutat şi a găsit gea­mile, privirile, intonaţiile, tăcerile personagiului. Neîndoielnic d. Botta este în plină ascensiune, stilul d-sale se umanizează, se adânceşte, se îmbo­găţeşte. Nu fără hiatusuri: in unele momente — puţine — efortul de concentrare îl face să estompeze replici semnificative. îhtr'altele, ceea ce la un moment dat ameninţa să devină „maniera" d-sale răbuf­neşte. Astfel la final d. Boita se lasă furat (atitudine de Crist, glas de dincolo de vieaţă"), pe păun grandi­locvenţei şi scrisoarea lui Jean Cordeau — una din «cele admirabile „lettres de fusilles" — îşi pierde din valoarea profund dramatică pen­­trucă e nunantL Dar deficienţele aces­­tea, care iiPFlijte’ a acto-­ rului, nu reali­zării. Căci sunt verificare. Tocmai do­rm să subli­niem prezenţilPN­MHRuoard pe care d. Chirii Economu a adus-o aproape omogen, în rolul lui Rivoire. In afară de ultima d-sale apariţie — scena cu Louise — când a rămas oa­recum exterior personagiului, d-sa i-a dat căldură și fermitate. D. C°stache Antoinu, excelent şi modest, în rolul lui Lecoq cel care îşi mărturiseşte cu simplicitate frica şi tremurând şi-o depăşeşte. Excelent, d­l. Dumitriu, într’un rol opus, acela al vândutului Fisan con, ’’pu­şiama” spune textul care a căutat să se „aranjeze”, pentru că nu prevăzuse că toate aveau „să se în­toarcă într’un fel tare ciudat”. D-na Marguerithe Eamann­e (Pie­rette Bazire) a fost foarte aproape de o realizare valoroasă. Cu talent, cu o inteligenţă, cu siguranţă de bun meşteşugar, d-sa a adus pe scenă un personagiu pe care într'ade­­văr , poţi întâlni pe stradă, în maga­zine, un tramvai dar l-a adus aşa cum este in vieaţă-fără nici o stili­zare, fără să aleagă din gesturi, din atitudini, pe cele mai semnificative, fără să-şi controleze debitul. De a­­ceea prezenţa d-sale care ar fi putut fi puternic sugestivă, a fost prea de­­seori victima impresiei de desordine pe care o sugera, D. Ghiberlion, ideal — cu multe momente de emoţie sinceră şi cu unele de neadajutare la personagiu — în rolul lui Dadé. In concluzie, un spectacol cu ca­lităţi mari, şi cu erori grave, dar o realizare demmnă de interes. FI©Hea Seimaru FILMUL ZILEI ^Destinul d-nei N©rris­ O mare parte din filmele americane cu subiect de război îşi desfăşoară acţiunea în timpul permisiilor, în­cât spectatorul neavertizat ar putea să-şi facă o falsă impresie asupra felului în care soldaţii de peste ocean şi-au făcut datoria în trecutul conflict armat. Ne-am gândit la acest lucru văzând filmul „Destinul d-nei Norris“, nu pen­tru că tema principală gravitează în ju­rul războiului, cât fiindcă aduce tangen­ţial o serie de oameni de pe front care, socotind după înfăţişare, au descins di­rect de la un elegant magazin de con­­fecţiuni bărbăteşti. Cum însă nu despre el este vorba în general, ne rezervăm dreptul de a dis­cuta cu alt prilej superficialitatea ame­ricanilor în tratarea problemelor grave şi, referindu-ne la recent prezentata peli­culă, va trebui să consemnăm că pune­m cu suficientă impreciziune, ce-i drept — probl­ema omului singur. Omul singur, i­­zolat, prin dorinţa lui sau prin forţa îm­prejurărilor, de restul semenilor din pre­zenţa cărora şi-ar trage seva vieţii lui însăşi, nu este numaidecât un ratat, dar nu poate fi un fericit. Ne-am imaginat că, enunţând această temă la început, filmul va căpăta o des­făşurare interesantă, mai mult chiar, im­­presionantă prin complexitatea proble­melor ce se nasc. Ne-am înşelat însă, pentru că în a doua parte, acţiunea ca­pătă un caracter melodramatic de prost gust, iar finalul este dea dreptul de ope­retă. D-na Norris, o tânără provincială, în­­drăgostindu-se în timpul primului război mondial de un aviator aflat într’o per­misie de câteva ore, găseşte tăria să se lepede de prejudecăţi şi să fie doar fe­meia care iubeşte. Aviatorul moare în­tr’o luptă şi ea rămâne cu un copil. De astădată, prejudecăţile o împiedică să braveze situaţia, şi încearcă să-l înde­părteze, întrebuinţând o stratagemă care i-ar permite să-l redobândească. Nu mai izbuteşte să-şi recapete copilul şi rămâ­ne singură, căutând în viaţă ceva ce nu poate găsi, fiindcă nu reuşeşte să-şi de­păşească propria-i izolare şi teama de a se depărta de trecut. Dacă filmul ar fi continuat pe aceiaşi linie, îndreptând paşii acestei femei că­tre ruperea izolării — şi implicit a nefe­ricirii ei — prin încadrare în ritmul vie­ţii, n’ar mai fi fost vorba de o producţie americană. Ni s’a părut deci natural ca mama şi copilul să se regăsească după un număr destul de mare de ani şi totul să se is­prăvească fără ca d-na Norris să-şi fi descoprit mijlocul care să-i rezolve pro­blemele. Final de operetă — cum am mai spus — care nemulţumeşte. D-na Norris a fost interpretată de O­­livia de Haviland, dovedind că posedă su­ficiente resurse pentru a străbate o ma­re gamă de frământări sufleteşti. Dacă filmul prezintă o serie destul de lungă de deficienţe şi confuzii, Olivia de Havilland a umplut multe goluri cu un joc limpede, frumos şi echilibrat. Ne-a plăcut în deo­sebi în partea de compoziţie. John Lund, în cele două roluri, al ta­tălui şi al fiului, a imprimat personagii­lor caracteristicile societăţii americane respective: — în prima parte a fost un îndrăgostit discret, cu o umbră de poe­zie, în a doua, un antipatic şi gălăgios tânăr american. In restul distribuţiei, în regia lui Mit­chell Leisen au corespuns foarte apro­ximativ Mary Anderson, Roland Culver, Virginia Welles, Phillip Terry şi Bill Go­odwin. In concluzie un film în care părţile bune sunt copleşite de celelalte şi, ca a­­tare, am greşi recomandându-l. sy. Cernesc ei ROMÂNIA L13 EPA fDESCHIDEREA STAGIUNII 1847-13481 MAINE — PREMIERĂ — MAINE $"»Si im 0­mKwm.nt mrbtviuwts DlD/OAmi I­­/ ® iNiOlhFNT DISTRIBUITA DE B.D.C. FILM NCCAUIILY IItIIULIII J W n rrAtsî ultima sî: „Șantaj” c­u James Mason $Zi FflEi IE$?A! O nouă realizare a studiourilor franceze egal 1 li 4A ijîn programul viitor iiiiiiiiiiuiiiii JAMES CAGNEYHfl SJEWETI SENZATIONAL / '«Wimentm/ silvia ”. ULTIMI­LE singurul succes din Capitală (UUMIkflOCDHM , SALA Sl.nR*DiMA ^istS ^ di­Mjpjn veiori FUM PREMIAT DE ACADEMIA DIR­OOOIYWOOB PeeoMmmti curții 4 Completare: Ediție specială Matchul I. T. A. — Ciocanul SisiS2Ea»tESi33B.iaaaessisssa«a».’'1 i C®Be mas Ensue feilste I I la cele mai feuise spec- | tecoles OPERA RE STAT. 0 tlîiîs Biseiîm­esti 1 TEATRUL MâîlSML­­ (St. Sswa) B FILARMONICA I tcatg teatrele parts cu lare 1 Ia Agssiffs ,3A®ETOT” f «B S.“ A R m j§ în Idealul agentiei SCALAt calea §i 8 Victoriei No. 34. P înscrieri pentru abonamente la p premiere și abonamente cu număr § lind£»t. iS Spectacole t­eatre -1 STUDIO: Omul din Ceatat a NA­ŢIONAL (Sf. Sava): Ruy Bias w. ATENEULUI: CI. 8 B h ALHAMBRA: Bărbatul d_soarei gg COMEDIA: Reia ehe ■ NOSTRU: Mama — TEATRUL MARIA FILOTTI: Contele de CUşmigiu H SAVOY ora 5.45: Profesorul de fran­ceză: seara Regele bărbaţilor * CO­­LORADO BIRLIC: Titanic Vals gg MU­­NICIPAL: Insula © MOGADOR: Omul cu mârţoaga ■ ODEON: Scumpa mea Ruth. . 1 CEMEHIATSMOKAFE ARO: Casablanca a ARTA: Aventu­­rierulaEFORIA: Destinul d.nei Norris; S3 EXCELSIOR: Esti numai e mea ta SCALA: Santaj H LUXOR: Destinul djnei Norr­jS . ORFEU: Scurtă in­­tâlnire g MIGNON: Eşti numai a mea ■ REGAL: Trei băieţi frumoşi a GIOCONDA: Casa­blanca H FEMINA: Stan şi Bran oa­meni de afaceri­­© TRIANON: Cei trei muşchetari a TIVOLI: Drumul Spre Maroc © SELECT: Tesca H VICTORIA: Drumul Spre stele h CASANDRA: Lacrimi de ţigancă @ DALLES. Ro. Fianţă pe zăpadă n BD. PALACE: Gloanţe ucigătoare © CORSO: Repor­­taj senzaţional a CASA PRIETENIEI SOVIETO-ROMANE (fost cinema Fan­tasio): Agentul Secret © FRANKLIN: Comedia umană a GRAGADIRU: Ni­kita @ CENTRAL: L’eterne de retour V­AIDA: Sirena junglei g AMERICAN; Refrenul dragostei @ DIANA: Răzbu­narea șerifului H FLORIDA: Crima din Texas. © GLORIA: Rapsodia cauca­ziană B IZBANDA: Noaptea păcatului © MARNA: Suflete rătăcite m MODEL: Misterele Parisului h SPLENDID; sim­fonia americană © VOLTA BUZESTI: Trubadurii diavolului a RAHOVA: Jarul geloziei (1.) VOLGA: Simfonia a­­mericană a VENUS; Copa căpitanului Grand. . STAREA CIVILĂ NAŞTERI: Dorin Teodor, Tunari Ilfov, Ioan Abu­­cătăriţei str. Ciuşlea 5, Dorina Baciu, str. General Angelescu 125, Iolanda Ple­­şea, str. Lt. Petre Linteş 36, Mihai U­­reche. DECESE: Maria Păun, 70 ani, Constantin Du­­ţescu 70 ani, Dobriţa Ifrim 67 ani, Zoe Teodorescu 72 ani, Ion Șerban 40 ani, Maria Fronea 84 ani, Stan Păun 60 ani, Maria Dorojan 68 ani, Dumitru Geor­­gescu 42 ani, Maria Dumitrescu 28 ani, Mărgărit Stârcu 38 ani. FARMÂCÎÎLE DE IeM­­CIU Frunză E. Bd. Carol 23; Lupovici A, st.­ Bărăţiei 48; Avram I, str. Ştirbey Vodă 36; Epureenu P. Bd. A. I. Cuza 1; Poenaru E. Cal Griviţei 354; Lacter Cal. Griviţei S3­4;Luca V Şos. Bucu­­reştii Noul 112; unseanu N. Bd. Take Ionescu 12; Rădun­escu V. Băneasa. Reg Mario 19; Caluschi S. Bd. Dacia 22; Maliner E. Cal. Moşilor 297; Dr. Coţanî I. Bd Ferdinand 104; Dr. Ani­­ţescu C. Colen­tina Reg. Ferdinand 60; Lichter I. Sos Vergului 5; Apositoles­­cu M. Cal. Dudeşti 183; MărculescU Gh. Cal­seb­ian Vodă 18; Grunfeld G. str. Lânărieî 69; Bărdeanu I. Sos. Giur. Olului 138, Armășescu , Sos. Panduri

Next