România Liberă, octombrie 1947 (Anul 5, nr. 959-983)
1947-10-03 / nr. 959
pagina 7-a IN AJUNUL NODESTINIUNII muzicale o aflăm în ajunul vinei stagiuni muzicale şi toate datele par să augureze o activitatemai plină mai diversă decât în anii trecuţi. Nu ştim ce nouă surprize artistice ne va aduce această stagiune, ce vedete străine ne vor vizita şi ce stele autohtone vor apare dar cert este că în ansamblu, condiţiile materiale, în care se va lucra, oferă perspective mult mai favorabile decât în anii trecuţi. Stabilizarea, cu avantagiile ce le crează salariaţilor — deci şi Instrumentiştilor din cele două orchestre simfonice, precum şi personalul Operei de Stat — noul statut care încadrează personalul Operei şi al „Filarmonicei” înfăptuesc reamul prag material necesar consolidării unei activitaţi artistice susţinute. Iată, aşadar, elemente obiective care garantează realizările viitoare în acest sector al artelor, şi justifică toate nădejdile. Odată cu primele ale ale lunii viitoare vom asculta primele sunete ale stagiunii. Aşa anunţă afişele, atât ale ’’Filarmonicii”, care prezintă programele primelor patru concerte cât şi ale Orchestrei Simfonice Radio. Orchestra ,.Radio”, care s’a manifestat atât de activ în ultima vreme, izbutind să se pla Setze în primul plan al vieţii noastre muzicale, se află şi de data aceasta in frunte. Stagiunea va fi deschisă. Joi 2 Octombrie, cu ,,Simfonia IX-a” de Beethoven, executată de orchestra Radio, dirijată de d. Matei Socor şi cu concursul excelentului cor al Soc. de Radiodifuziune şi al soliştilor ei, însăşi această programare indică caracterul festiv al deschiderii de stagiune. Faptul mai arată totodată, şi munca depusă pentru realizarea unei lucrări de amploarea şi importanţa simfoniei cu cor. Cunoaştem calităţile reale ale acestui ansamblu, care în ciuda tinereţii sale, s’a impus în viaţa noastră muzicală, prin disciplina sa, prin coeziunea şi conştiinţa artistică a membrilor ei. Nu trebue uitat deasemeni, că alcătuirea programelor conf, certelor Radio au fost dintre cele mai interesante, atât prin ateţia ca o acordau compozitorilor români cât şi prin locul oferit creaţiilor contimporane în special sovietice. In acest sens, prin prezentarea a numeroase opere de valoare din literatura muzicală rusă şi sovietică, orchestra simfonică Radio a fost un însemnat factor pentru cunoaşterea artei din ţara vecină. Nu mai puţin interesantă va fi activitatea „Filarmonicii”, care, prin nouile condiţii create şi prin conducerea fermă a dolori, Ciomac şi Silvestri, îşi vor regăsi — nădăjduim — coeziunea şi disciplina ce uneori părea s’o fi pierdut. Primele patru programe anunţate, prezenţa violoncelistului Antonio Fanigio şi a câtorva remarcabili solişti români, constituie promisiunea unui frumos început. Opera de Stat, în aşteptarea noului local, va continua să funcţioneze în teatrul de pe chei, unde, pia lângă reluări, vom vedea fără îndoială, şi câteva premiere, precum şi se pare reprezentaţiile unor ansambluri străine. Dacă mai avem în vedere şi recitalurile soliştilor noştri ale celor străini ce vor veni şi anul acesta, concertele de muzică de cameră ale diferitelor formaţii existente, ne dăm seama că stagiunea se anunţă a fi printre cele mai pline şi mai interesante din ultimii ani, Amfraî Tudós* N AZI ALERGĂRI DE PROGRAM Pr. Bully Gilbert 2140 Etty Bordel 2160 Satana Toporaș Năvalnic II Tasopol Grotei P- Gaîdaev Pr. Gupidon 1740 Bord Castel Lucan 1760 T'tirică T. Grigorescu 1780 Cocor Postolache Onward Cercasof 1900 Vramencîuc Gram l?i*. Bilet Medium 2100 Anarhist Stefănescu 2140 Xenophon Tasopol 2180 Avion Dobrescu Pr. ‘Advertiser UCO Leliţa II Vârnar 1120 Veneția, Moldoveanu Goanga Cercasof 1140 Syver Dali Tănaga 1180 Corabia Grigorescu Dorînda Niculea*, Jessie Catană Pr. Purer Billon Pep. I 1700 Baia Mara Toporaş Coţofana Niculcea Floridora Vârnar Basarabia Niculescu 1720 GheorghîţS II Toderaș Dăîța B. m . Szabó HIPISM TIP LA BĂNEASA DEFINITIV — Pr. Gova * 2100 Kir Butan Căliță Catană Andrei Vârnar Steaua B. Szabó 2120 Lunaiec Marinescu Afurisit Grăjdănescu Ramura P. Gaidaev ,Guli Gram Hiana Braîlovscky 2140 Monta Cristo Ghînea 180 Opinca Grigorescu Pr. Expresive Mep. I 2100 Honolulu Grăjdănescu Gogu Dobrescu Liberator Brailovsky 2120 Dinei Tasopol Dorita Carol Cicera Niculcea 2140 Hansa N. Gheorghe Pr. Lady Leyburn 1700 Piperus 1760 Vas de mine 1780 Viespea Motan Sandina Dornic 1840 N« XXI iVuhai Moldcveanu Tănase Corn1 Bota Dobrescu Catană Carol Toporaș Grigorescu Turceanu N. Gaidaev Bordel Dobrescu Trlton Ttep. II Bordel Dobrescu Mateescu Niculcea Cercasof Tasopol Toderașpr. Expresive ttep. II 2120 Broscoi 2140 Lenta II Balaur Hamolia 2160 Burma Ostrov Avioneta Pr. Wurm 1700 Vânt III Salvia Liebo 1720 Dallia Worthy Nervana T. 1740 Prmsoarea Florin fPs®©5S©st? cur î PR. BULLY GILBERT. Alergarea ar urma să se Petreacă între Etty și Gretel. Etty nu a mers rău în alergarea de reîntors, dacă a mai progresat ar putea scăpa. Gretel la 20 m în mod normal ar trebui s’o învingă. Indicăm: Gretel — Etty. PIL CUPIRON. Onward este o certitudine. Pentru locul doi vom alege intre Ţiţinca şi Cocor. Vom prefera pe primul. Indicăm: Omward — Valirică, C. PR. PILOT MEDIUM. Alergarea este dinainte fugită pentru Avion. Anarhist la 80 m. şi Xenophon la 40 nu-i pot fi adversari serioși. Indicăm: Avion. PR. ADVARTISER. Syrer Dali dacă va repeta alergarea din Pr. Annie Brown, unde fără galopar de pe luuna sosire ar fi stabilit 1,38 pe lom. ou ar trebui să piardă. Dorind» la 40 m. Daca va merge la câștig, ar putea prefata de eventualele greşeli ale favoritului. Goanga trebue să arate un mare salt de valoare spre a fi în lupta finală. Depinde ce rezerve are Cercasol. Un outsider £ Corabia. Indicăm: Lyver Dali — Dorinda — Corabia. PR. FUROR DILLON REP. I. Vom limita alegerea câştigătorului între Coţofana, Gheorghiţa II şi Dorobanţ. Coţofana este foarte iute şi corectă, ar putea trăi pe avantajul iniţial. Gheorghiţă II dacă repetă recordul înregistrat în Pr. Noriam, unde a stabilit 1.31 pe km, are prima Şansă. Dorobanţ ia egal dacă va merge corect va fi în lupta finală. Indicăm: Gheorghiţă II — Dorobanţ— Coţofana. PR. GAVA. Kir, Caliţa, Lunatic, Ramura, Liliana şi Opinca nu au şanse regulate. Andrei nu este rău plasat în alergare, dacă va pleca bine î în start ar trebui să câştige. Steaua B nu este Borcea Dorobanţ II D. V. Cristea Tasopol este mult mai bun decât recordul oficial. Dacă se merge cu el, va câștiga. Hansa este iute și corectă, cum se împacă cu conducerea lui N. Gheorghe nu ar fi exclus să-i pună de acord Un outsider posibil este Goya, care de data aceasta va beneficia de conducerea lui Dobrescu. Indicăm: Cicero — Liberator—Hansa. PR. LADY LEYBURN. Vom limita selecţia noastră între Motan, Dornic şi Nor III. Motan nu a mai fost de mult susţinut de Carol spre a câştiga. Dornic la egal are aceia? Şansă, depinde de intenţiile lui Carol. Nor III a mers foarte bine cu Paulescu în ultima a- Isrgare disputată. Condus de Bordei credem că va trece peste avantagiile ce acordă și va câștiga. Indicăm: Nor III — Motan — Dornic. PR. EXPRESIVE REP. ii. Balaur Si Avioneta sunt cai între cari ar trebui să se duca lupta finală. Balaur este mai bun decât a arătat până acum. A prea corectă. Afurisit condus bine ar vioneta la 20 m, nu-i va fi o adversară trebui să fie în lupta finală. Guli este în mare formă, fiind corect nu ar fi exclus să-i pună de acord. Monte Cristo est® un fondist verificat, dacă nu va rămâne prea departe pe prima parte, ar inversa ordinea. Indicăm: Andrei — Guli — Monte Cristo. PR. EXPRESIVE REP. I. Lupta finală ar trebui să si dea intre Liberator, care barează la egal pe Honolulu și Gegu. Cicero și Hansa. Liberator de, când i s’a pus furcă merge »rat blue, dacă va mare» aceeași valoare din Pr. Anule WUlea, nu va pierde. Cicero prea comodă. Indicăm: Balaur — Avioneta, PE. FUROR DILLON. Vânt IH se află în mare formă. Salina , dacă va merge corect ar putea scăpa. Lidia nu ar® şansă regulată. In aceiaşi situaţie se află Balîa Worthy şi Prinsoare». Nirvana I poate veni sub record. Dacă Cercasol se decide să atace din rezerve va câștiga. Florin datorită Intelei ai corectitudinei l-ar putea pune de acord. Fiind insă ultima alergare a zilei orice este posibil. Indicăm: Nirvana T —* Solvi* —» Florin. OBIECTIV umărul revistei „Contemporanul “ pe săptămâna în care exalează peot la critică şi informaţiei.’ Ne referim în special la jurnalul d-lui Ion Călugăru intitulat ,,Naţional-ţărănismul Ştii, domnule Stone, mie num anticultural“, care prezintă o sere de episoade sugestive asupra intimităţilor politice ale unor succese literare ale culturalilor „ţărănişti1". Articolul este străbătut de verva corozivă a autorului „Copilăriei unui netrebnic" constitue exemplificare vie a necesităţii pe care o promova odinioară ,elita“ reacţiunei. Pe aceeaşi linie de atitudine critică şi combativă articolul d-lui Zaharia Stancu ,purtând titlul „Conflict cu... Ankara“, pune la punct calomniile perfide cu care presa turcă a răspuns precedentelor d-sale articole despre politica oficialităţii turce, înteodată intereselor reacţiunei internaţionale. I. Celelalte pagini ale revistă cuprind un vast articol informativ în legătură cu mişarea artistică din Bulgaria, despre care scrie d. Marin Dima, şi de o vastă excursie în realităţile sovietice prezentate de d. Radu Negru, într-un reportaj intitulat ,12000 km în Uniunea Sovietică“. Partea beletristică este ilustrată de o traducere din Byron semnată de d-na Maria Banuș de o traducere din Rimbaud de d. Petre Solomon și de o nuvelă intitulată „Atacul de la Mont Rouge“ de d. Alexandru Jar. N mtm DESIMEA STADII LA TEATRUL KAROM Sala STIIMui: Armână Salacrou, «Nopţile in româneşte de lloria Liman şi Magda Cosaşu.Mini oi», piesă in 2 acte, Directia de scenă: Moni Werter In „L’hoimne comnmniste”, Aragon subliniază că, dacă actul material al înscrierii intr'un part.si este o operaţie care na cere timp, desăvârşirea celui care s’a încadrat în mişcarea muncitorească până la a deveni un autentic comunist, este un proces care se desfăşoară dealungul mai multor ani de zile. Şi, în cursul vizitei pe care a făcut-o în România, Aragon, mărturisea a nu se considera încă drept un marxist. Salacrou, intrat în partidul comunist francez în 1939, mai păstrează încă asupra oamenilor şi a lucrurilor, asupra acţiunii chiar şi a tovarăşilor săi, o viziune deseori marcată de spiritul lumii burgheze. Astfel e posibil acel „Ai făcut bine” rostit de Rivoire pe care îl semnalăm în partea I a acestei cronici, apărută într’un număr anterior al ziarului, astfel altă afirmaţie a aceluiaş Rivoire şi insomatibilă cu concepţia comunistă despre vieaţă şi om: „vieaţa ta nu pre sens, ci numai clipa, clipa de faţă”. Din nefericire aceste deficienţe de ordin ideologic nu sunt numai ale autorului, ele s-au făcut simţite şi în regie. Nu vrem să spunem prin aceasta că punerea în scenă nu are merite. Dimpotrivă, toţi cei ce au, concurat la realizarea spectacolului de la Naţional au făcut-o cu o vizibilă şi rodnică preocupare de calitate. Versiunea românească semnată de d. Horia Uman şi d-na Magda Cosaşu e cursivă şi clară iar in ceea ce priveşte regia şi decorurile, printr’un efort merituos de adâncire a textului şi ţinând seama şi de experienţa spectacolului realizat la Paris de Jean Louis Barault, d. Moni Gladerter şi d-na Elena Pătrăşcanu au izbutit un spectacol închegat. Dar vom da un exemplu. Personagiul lui Bernard e construit de autor cu un realism care nu exclude nimic: nici laşitatea profundă, nici „scuzele" cu care denunţătorul încearcă să-şi motiveze trădarea, nici ura faţă de „magnus, nici dorinţa de a se deghiza în „neutru“. Aparţinea regiei să dozeze astfel personagiul, încât să fie evident spectatorului că frazele sobre, cuvintele mari sunt o comedie pe care individul odios o joacă omului pe care-l va trăda şi si« însuşi. In spectacolul de la Studio, Jocul lui Bernard aduce prea deseori a „proces de conştiinţă", falsificând întrucâtva tipul şi înţelesul acţiunii lui De altfel chiar, distribuirea in acest rol a d-lui Stroe Atanasiu, a căruia ţinută cam rece poate fi desectri de folos, dar nu interpreta un individ bântuit de toate spaimele şi de toate laşităţile, indică eroarea de concepţie a regisorului în ceea ce priveşte conţinutul uman şi social al lui Bernard Bazire. Vom mai imputa directorului de scenă un amănunt: în prezentarea fizică a personagiilor şi chiar la distribuirea unora dintre to ii biri — s'a lăsat prea mult condus de „capetele« interpreţilor parizieni. De aci porneşte credem şi a doua greşeală de distribuţie, aceea care a făcut din d-na Kitty Gheorghiu Muşatescu interpreta Louisei Cordea«. Moderaţia d-nei Muşatescu a servit uneori spectacolele Teatrului Naţional, dar în „Nopţile Mâniei" d-sa a rămas tot timpul streină de intensa, concentrat dramatica vibraţie a personagiului. Vom aduce însă laude regisorului pentru efortul realizat, de a înlătura dintr'un spectacol în care eroismul pe de o parte, laşitatea pe de alta ne împletesc cotidian cu vieaţa personagiilor, tonurile declamatorii, emfaza. Cu atât mai mult ne-au surprins ferestrele care se închid împinse parcă de o mână nevăzută în momentul când Rivoire, Bernard şi Pisamgon morţi, încep să vorbească, schimbarea de lumină era suficientă cu atât mai mult cu cât închiderea ferestrelor apare stridentă atunci când majoritatea echipei pe care a condus-o d. Ghelerter vorbeşte şi se mişcă, aproape tot timpul în limitele unei interpretări interiorizate care nu exclude vibraţia, ci dimpotrivă, îi dă rezonanţă şi autenticitate. Este deosebit de meritorie în acest sens creaţia d-lui Emil Botta (Jean). D-sa a căutat şi a găsit geamile, privirile, intonaţiile, tăcerile personagiului. Neîndoielnic d. Botta este în plină ascensiune, stilul d-sale se umanizează, se adânceşte, se îmbogăţeşte. Nu fără hiatusuri: in unele momente — puţine — efortul de concentrare îl face să estompeze replici semnificative. îhtr'altele, ceea ce la un moment dat ameninţa să devină „maniera" d-sale răbufneşte. Astfel la final d. Boita se lasă furat (atitudine de Crist, glas de dincolo de vieaţă"), pe păun grandilocvenţei şi scrisoarea lui Jean Cordeau — una din «cele admirabile „lettres de fusilles" — îşi pierde din valoarea profund dramatică pentrucă e nunantL Dar deficienţele acestea, care iiPFlijte’ a acto- rului, nu realizării. Căci sunt verificare. Tocmai dorm să subliniem prezenţilPNMHRuoard pe care d. Chirii Economu a adus-o aproape omogen, în rolul lui Rivoire. In afară de ultima d-sale apariţie — scena cu Louise — când a rămas oarecum exterior personagiului, d-sa i-a dat căldură și fermitate. D. C°stache Antoinu, excelent şi modest, în rolul lui Lecoq cel care îşi mărturiseşte cu simplicitate frica şi tremurând şi-o depăşeşte. Excelent, dl. Dumitriu, într’un rol opus, acela al vândutului Fisan con, ’’puşiama” spune textul care a căutat să se „aranjeze”, pentru că nu prevăzuse că toate aveau „să se întoarcă într’un fel tare ciudat”. D-na Marguerithe Eamanne (Pierette Bazire) a fost foarte aproape de o realizare valoroasă. Cu talent, cu o inteligenţă, cu siguranţă de bun meşteşugar, d-sa a adus pe scenă un personagiu pe care într'adevăr , poţi întâlni pe stradă, în magazine, un tramvai dar l-a adus aşa cum este in vieaţă-fără nici o stilizare, fără să aleagă din gesturi, din atitudini, pe cele mai semnificative, fără să-şi controleze debitul. De aceea prezenţa d-sale care ar fi putut fi puternic sugestivă, a fost prea deseori victima impresiei de desordine pe care o sugera, D. Ghiberlion, ideal — cu multe momente de emoţie sinceră şi cu unele de neadajutare la personagiu — în rolul lui Dadé. In concluzie, un spectacol cu calităţi mari, şi cu erori grave, dar o realizare demmnă de interes. FI©Hea Seimaru FILMUL ZILEI ^Destinul d-nei N©rris O mare parte din filmele americane cu subiect de război îşi desfăşoară acţiunea în timpul permisiilor, încât spectatorul neavertizat ar putea să-şi facă o falsă impresie asupra felului în care soldaţii de peste ocean şi-au făcut datoria în trecutul conflict armat. Ne-am gândit la acest lucru văzând filmul „Destinul d-nei Norris“, nu pentru că tema principală gravitează în jurul războiului, cât fiindcă aduce tangenţial o serie de oameni de pe front care, socotind după înfăţişare, au descins direct de la un elegant magazin de confecţiuni bărbăteşti. Cum însă nu despre el este vorba în general, ne rezervăm dreptul de a discuta cu alt prilej superficialitatea americanilor în tratarea problemelor grave şi, referindu-ne la recent prezentata peliculă, va trebui să consemnăm că punem cu suficientă impreciziune, ce-i drept — problema omului singur. Omul singur, izolat, prin dorinţa lui sau prin forţa împrejurărilor, de restul semenilor din prezenţa cărora şi-ar trage seva vieţii lui însăşi, nu este numaidecât un ratat, dar nu poate fi un fericit. Ne-am imaginat că, enunţând această temă la început, filmul va căpăta o desfăşurare interesantă, mai mult chiar, impresionantă prin complexitatea problemelor ce se nasc. Ne-am înşelat însă, pentru că în a doua parte, acţiunea capătă un caracter melodramatic de prost gust, iar finalul este dea dreptul de operetă. D-na Norris, o tânără provincială, îndrăgostindu-se în timpul primului război mondial de un aviator aflat într’o permisie de câteva ore, găseşte tăria să se lepede de prejudecăţi şi să fie doar femeia care iubeşte. Aviatorul moare într’o luptă şi ea rămâne cu un copil. De astădată, prejudecăţile o împiedică să braveze situaţia, şi încearcă să-l îndepărteze, întrebuinţând o stratagemă care i-ar permite să-l redobândească. Nu mai izbuteşte să-şi recapete copilul şi rămâne singură, căutând în viaţă ceva ce nu poate găsi, fiindcă nu reuşeşte să-şi depăşească propria-i izolare şi teama de a se depărta de trecut. Dacă filmul ar fi continuat pe aceiaşi linie, îndreptând paşii acestei femei către ruperea izolării — şi implicit a nefericirii ei — prin încadrare în ritmul vieţii, n’ar mai fi fost vorba de o producţie americană. Ni s’a părut deci natural ca mama şi copilul să se regăsească după un număr destul de mare de ani şi totul să se isprăvească fără ca d-na Norris să-şi fi descoprit mijlocul care să-i rezolve problemele. Final de operetă — cum am mai spus — care nemulţumeşte. D-na Norris a fost interpretată de Olivia de Haviland, dovedind că posedă suficiente resurse pentru a străbate o mare gamă de frământări sufleteşti. Dacă filmul prezintă o serie destul de lungă de deficienţe şi confuzii, Olivia de Havilland a umplut multe goluri cu un joc limpede, frumos şi echilibrat. Ne-a plăcut în deosebi în partea de compoziţie. John Lund, în cele două roluri, al tatălui şi al fiului, a imprimat personagiilor caracteristicile societăţii americane respective: — în prima parte a fost un îndrăgostit discret, cu o umbră de poezie, în a doua, un antipatic şi gălăgios tânăr american. In restul distribuţiei, în regia lui Mitchell Leisen au corespuns foarte aproximativ Mary Anderson, Roland Culver, Virginia Welles, Phillip Terry şi Bill Goodwin. In concluzie un film în care părţile bune sunt copleşite de celelalte şi, ca atare, am greşi recomandându-l. sy. Cernesc ei ROMÂNIA L13 EPA fDESCHIDEREA STAGIUNII 1847-13481 MAINE — PREMIERĂ — MAINE $"»Si im 0mKwm.nt mrbtviuwts DlD/OAmi I/ ® iNiOlhFNT DISTRIBUITA DE B.D.C. FILM NCCAUIILY IItIIULIII J W n rrAtsî ultima sî: „Șantaj” cu James Mason $Zi FflEi IE$?A! O nouă realizare a studiourilor franceze egal 1 li 4A ijîn programul viitor iiiiiiiiiiuiiiii JAMES CAGNEYHfl SJEWETI SENZATIONAL / '«Wimentm/ silvia ”. ULTIMILE singurul succes din Capitală (UUMIkflOCDHM , SALA Sl.nR*DiMA ^istS ^ diMjpjn veiori FUM PREMIAT DE ACADEMIA DIROOOIYWOOB PeeoMmmti curții 4 Completare: Ediție specială Matchul I. T. A. — Ciocanul SisiS2Ea»tESi33B.iaaaessisssa«a».’'1 i C®Be mas Ensue feilste I I la cele mai feuise spec- | tecoles OPERA RE STAT. 0 tlîiîs Biseiîmesti 1 TEATRUL MâîlSML (St. Sswa) B FILARMONICA I tcatg teatrele parts cu lare 1 Ia Agssiffs ,3A®ETOT” f «B S.“ A R m j§ în Idealul agentiei SCALAt calea §i 8 Victoriei No. 34. P înscrieri pentru abonamente la p premiere și abonamente cu număr § lind£»t. iS Spectacole teatre -1 STUDIO: Omul din Ceatat a NAŢIONAL (Sf. Sava): Ruy Bias w. ATENEULUI: CI. 8 B h ALHAMBRA: Bărbatul d_soarei gg COMEDIA: Reia ehe ■ NOSTRU: Mama — TEATRUL MARIA FILOTTI: Contele de CUşmigiu H SAVOY ora 5.45: Profesorul de franceză: seara Regele bărbaţilor * COLORADO BIRLIC: Titanic Vals gg MUNICIPAL: Insula © MOGADOR: Omul cu mârţoaga ■ ODEON: Scumpa mea Ruth. . 1 CEMEHIATSMOKAFE ARO: Casablanca a ARTA: AventurierulaEFORIA: Destinul d.nei Norris; S3 EXCELSIOR: Esti numai e mea ta SCALA: Santaj H LUXOR: Destinul djnei NorrjS . ORFEU: Scurtă intâlnire g MIGNON: Eşti numai a mea ■ REGAL: Trei băieţi frumoşi a GIOCONDA: Casablanca H FEMINA: Stan şi Bran oameni de afaceri© TRIANON: Cei trei muşchetari a TIVOLI: Drumul Spre Maroc © SELECT: Tesca H VICTORIA: Drumul Spre stele h CASANDRA: Lacrimi de ţigancă @ DALLES. Ro. Fianţă pe zăpadă n BD. PALACE: Gloanţe ucigătoare © CORSO: Reportaj senzaţional a CASA PRIETENIEI SOVIETO-ROMANE (fost cinema Fantasio): Agentul Secret © FRANKLIN: Comedia umană a GRAGADIRU: Nikita @ CENTRAL: L’eterne de retour VAIDA: Sirena junglei g AMERICAN; Refrenul dragostei @ DIANA: Răzbunarea șerifului H FLORIDA: Crima din Texas. © GLORIA: Rapsodia caucaziană B IZBANDA: Noaptea păcatului © MARNA: Suflete rătăcite m MODEL: Misterele Parisului h SPLENDID; simfonia americană © VOLTA BUZESTI: Trubadurii diavolului a RAHOVA: Jarul geloziei (1.) VOLGA: Simfonia americană a VENUS; Copa căpitanului Grand. . STAREA CIVILĂ NAŞTERI: Dorin Teodor, Tunari Ilfov, Ioan Abucătăriţei str. Ciuşlea 5, Dorina Baciu, str. General Angelescu 125, Iolanda Pleşea, str. Lt. Petre Linteş 36, Mihai Ureche. DECESE: Maria Păun, 70 ani, Constantin Duţescu 70 ani, Dobriţa Ifrim 67 ani, Zoe Teodorescu 72 ani, Ion Șerban 40 ani, Maria Fronea 84 ani, Stan Păun 60 ani, Maria Dorojan 68 ani, Dumitru Georgescu 42 ani, Maria Dumitrescu 28 ani, Mărgărit Stârcu 38 ani. FARMÂCÎÎLE DE IeMCIU Frunză E. Bd. Carol 23; Lupovici A, st. Bărăţiei 48; Avram I, str. Ştirbey Vodă 36; Epureenu P. Bd. A. I. Cuza 1; Poenaru E. Cal Griviţei 354; Lacter Cal. Griviţei S34;Luca V Şos. Bucureştii Noul 112; unseanu N. Bd. Take Ionescu 12; Rădunescu V. Băneasa. Reg Mario 19; Caluschi S. Bd. Dacia 22; Maliner E. Cal. Moşilor 297; Dr. Coţanî I. Bd Ferdinand 104; Dr. Aniţescu C. Colentina Reg. Ferdinand 60; Lichter I. Sos Vergului 5; Apositolescu M. Cal. Dudeşti 183; MărculescU Gh. Calsebian Vodă 18; Grunfeld G. str. Lânărieî 69; Bărdeanu I. Sos. Giur. Olului 138, Armășescu , Sos. Panduri