România Liberă, noiembrie 1948 (Anul 6, Nr. 1289-1313)
1948-11-02 / nr. 1289
.V ‘«I Poporul muncitor cere pedeapsa cea mai aspră pentru complotiști Im . Astăzi se va da sentința MMm , în procesul grupului de Smrm complotiști,spioni și sabo!«#< lrimmmamam Oamenii muncii din Reublica noastră Populară au avut posibiltatea să vadă din desbaterile acestui proces până unde poate merge mârșăvia exploatatorilor, până la ce jasnice forme de trădare au ajuns uneltele lor. Procesul a desvăluit atentatul pus la cale Împotriva poporului nostru, o clică izolată de capitaliști și legionari atentat ale cărui prime forme începuseră să fie simțite. Oamenii muncii sunt recunoscători de aceea organelor puterii populare care, prin vigilența lor, au izbutit să împiedice complotul de a continua și duce până la capăt distrugătoarea sa operă1. In toată țara, oamenii muncii revoltați de ticăloșia acțiunilor criminale puse la cale de complotiști au subliniat în meetinguri dorința lor ca pedeapsa aplicată să fie cea mai grea cu putință. „Noi, care am simțit pe propria noastră piele exploatarea burghez omofierească, cerem est toată tăria nu decar a fi aspra pedepsire a acestor complotiști, spioni și sabotori criminali” scriu în moțiunea lor muncitorii petrolieri de la Berea, Năeni, Arbănași, Moriteoru, Moara 11 Iunie, etc. Iar muncitorii dela uzinele „Vacile Roaita” din București, după ce au subliniat că acuzații sunt „tot ce putea fi mai dușmănos poporului muncitor”, adaugă in moțiunea pe care au votat-o: „Ne pare rău că legile Republicii noastre Populare nu prevăd pedeapsa cu moartea, singura pedeapsăcare o merită astfel de ticăloși”. Ura de moarte pe care poporul muncitor o manifestă astăzi cu atâta hotarKe față de grupul celor vânduți interesele străine, este pe deplin justificată. Cei de la „Reșița’’ își amintesc cu siguranță de anii grei, de anii crunți, prin care au trecut. Producția scădea, inflația făcea ravagii. Salariile nu se erau plătite la timp, iar la economat se distribuiau produse stricate în schimbul unor prețuri ce depășeau orice limite. Ei știu acum că, toate, acestea făceau parte din planul bandei criminale care, acționând sub directa conducere a agenților imperialiști, urmărea să arunce țara în stare de ruină economică, să provoace nemulțumiri in rândurile populației, să înlăture poporul muncitor de la conducerea țării, restaurând regimul de jaf și asuprire burghezo-moșierească. Și in vreme ce nu se găseau bani pentru a asigura muncitorilor un standard minim de viață, miliarde de lei jefuite de la Reșița erau împărțite bandelor de complotiști și legionari, erau împărțite trădătorilor de teapa lui Maniu, Brătianu sau Titel Petrescu. Cornescu (Continuare tn pag. 7 col. 5-6-7) Al. ' t »NICI GLOANȚELE, NICI TANCURILE N AU FOST IN STARE SĂ FRÂNGĂ VOINȚA MINERILOR» Chemarea Confederației Generale a Muncii din Franța, adresată minerilor PARIS, 1 (Rador). — TASS "W gloanțele, nici gazele și nici tanemitecurile nu au fost In stare să frângă voiri Confederația Generală a Muncii Muncii din Franța a adresat următoarea chemare tuturor minerilor Franța: „Dragi tovarăși. După patru săptămâni de luptă îndârjită și eroică, greva voastră este la fel de puternică ca și n prima zi. Nici calomnia infamă, nici batjocura, CROSS UI <S ÎNTÂMPINĂM ZIUA DE 7 NOEMBRIE* Un aspect din timpul cursei de 30(10 «Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie», nr. începături, in caurul crossului UNIUNEA SOVIETICĂ, CHEZĂȘIA DEZVOLTĂRII REPUBLICII POPULARE ROMÂNE CONFERINȚA D-LUI î n cadrul ciclului de conferințe organizat de Comitetul Național pentru sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietice, d. Iosif Chișinevschi, secretar al C.C. al P.M.R., a conferențiat aseară la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, despre : „Uniunea Sovietică, chezășia dezvoltării Republicii Populară Române“. Au fost de față d-nii : I. Niculi, vice-președinte al Prezidiului Marei Adunări Naționale; Marin Fiorea Ionescu, secretar al Presidiuml Marei Adunări Naționale; Șt. Voitec, vice-președinte al Consiliului de Miniștri; Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne ; Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice; V. Vaida, ministrul Agriculturii, precum și d-nii miniștri adjuncți: M. Roșianu, general M. Lascăr, CHIȘINEVSCHI, SECRETAR Stelian Tănăsescu, Al. Sencovici, Gr. Geamănu. Deasemenea au asistat d-nii: Gh. Apostol, președintele C.G.M.; Liuba Chișinevschi, C. Pârvulescu și Anton Alexandrescu, membri ai Prezidiului Marei Adunări Naționale; Alexa Augustin, director general C.F.R.; N. Popescu-Doreanu și general Victor AL C. C. AL ?, M. R. Drăgănescu, secretari generali; Gh. C. Stere, Mihail Roller, Sanda Rangheț, C. Papadopol, etc. Au mai fost de față delegații ‘’trăini sosiți in Capitală cu prileul celui de al l-ea Congres General ARLUS, precum și un numeros public, format din reprezentanți ai organizațiilor politice și de măssă, scriitori, ziariști, etc. D. I. Chișinevschi vorbind (Continuare In pag. 7 col. 6-7) A 1000 a ȘARJĂ DE OȚEL TURNATA DI UN CUPTOR AL UZINELOR «23 AUGUST» Era la uzinele «23 August», s-a sărbătorit Împlinirea unui an de la punerea In funcțiune a unui cuptor «Siemens Martin» dată care a coincis cu turnarea celei de-a 1000 șarjă de oțel din acest cuptor. Evenimentul este remaniabil întrucât până in prezent la noi în țară nici un cuptor similar nu a rezistat decât la 300- 500 de șarje. In acest timp cuptorul care este căptușit cu cărămidă refractară sovietică, nu a suferit decât trei mici reparațiuni. Echipele care lucrează la acest cuptor și-au luat angajamentul să mai toarne încă 300 șarje până la mijlocul lunei Decembrie când cuptorul va fi complet refăcut. TELEGRAMA ADRESATA GENERALISIMULUI I. V. STALIN DE CĂTRE CONGRESUL GENERAL ARUI • GENERALISSIMULUI IOSIF VISARIONOVIUI STALIN KREMLIN Al doilea Congres General ARLUS in trimit la București in zilele de 19-31 Octombrie 1948, trimite marelui conducător al popoarelor, Generalisimului Iosif Visarionovici Stalin, salutul său cel mai fierbinte, întreaga sa dragoste și recunoștinți. In convingerea sa profundă că de întărirea si desvoltarea prieteniei românosovietice este strâns legat viitorul poporului român, ARLUS, în cei patru ani de existență, a dus o muncă stăruitoare pentru consolidarea acestei prietenii, astăzi adânc înrădăcinată în massele largi populare din țara noastră. Muncitorii si țăranii din prașt fi de pe ogoare, funcționari elevi, studenți, intelectuali, militari, bărbați și femei, toate naționalitățile din RPR isi manifestă nemărginita lor iubire față de Uniunea Sovietică. Marea țară a socialismului, țara cu cea mai avansată cultură can luptă cu dârzenie în fruntea forțelor păcii ți democrației ji iți manifestă dragostea ți admirația față ét gmul de conducător, spre cere simt indreptate speranțele tuturor popoarelor iubitoare de libertate. _ P.P ° rul român este conștient de faptul că sprijinul si prietenia Uniunii Sovietice este acea forță gigantică pe care se st>alină Republica Populară Română, în lupta și munca ei pentru bune stare, un viitor fericit, pentru racialism. ARLUS care a devenit o mare organ,cafie de masse, duce o muncă intensă in rândurile poporului român, făcându-i cunoscute mărețele realizări ale Uniunii Socialice, rolul istoric mondial al Marei Revolutii Socialiste din Octombrie — care a deschis o nouă epocă pentru omeni c cât și lupta ei pentru pace și democrație, împotriva imperialiștilor atâta toa la un nou răsboi. . Poporul român își exprimă nemărginita dragoste față de popoarele sovietice față de gloriosul Partid Comunist (bolii vie) din URSS și față de Genialul Conducător al popoarelor, ce luptă pentru pace, democrație și progres, Iosif Visarionovici Stalin, Trăiască Prietenia Româno-Sovietică, chezășia viitorului fernste ai poporului Prin terminarea și darea inel pictare a liniei Bumbești-Livezeni, clasa mumoare v salută a 31-a aniversare a Marei Revoltații Socialiste din Octombrie" DISCURSUL D2î»ll GH. GHEORGHIU-DEJ, SECRETAR GENERAL Al C. C. AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ȘI PRIM VICEPREȘEDINTE AL CONSILIULUI Di MINIȘTRI, ROSTIT LA INAUGURAREA LINIEI FERATE BUMBEȘTI-LIVEZENI Duminică a avut loc inaugurarea liniei ferie Bumbești—Livezeni. Cu acest prilej, d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al G.C. al P. M. R. prim vice-președinte al Consiliului de Miniștri a rostit următorul discurs: Tovarăși și tovarășe. In numele Comitetului Central al P. M. R. și al Guvernului nostru aduc un salut fierbinte muncitorilor, dragului nostru tineret,tehnicienilor noștri pricepuți, constructorii acestei opere, linia Bumbești-Livezeni. In mai puțin de șapte luni a fost terminată o lucrare începută acum 26 ani. Din munca și efortul vostru ați dat ființă unei artere atât de necesară centrului industrial Valea Jiului. Prin vine de oțel l-ați legat cu regiunile Olteniei, Munteniei și Banatului, însuflețirea cu care ați zidit această linie, izvorăște din dragostea și devotamentul vostru față de poporul muncitor de la orașe și sate. I§ Linia Bumbești-Livezeni va un rol important în viața economică a țării noastre. Ea deschidde o cale nouă de acces spre bazinul carbonifer din Valea Jiului, care asigură combustibilul necesar idustriei și căilor noastre ferate. Până acum cărbunii din Valea Jiului, dobândiți prin truda și lupta bravilor noștri mineri, făceau un drum ocolit pentru a ajunge în diferite colțuri ale țării. ^ (Continuare fb pag. 2 citi. 5-6*7) ii Tóváriéi și tovarășe, 1) In gară, d. Gh. Gheorghiu Dej este întâmpinat cu flori, în clișeu mai sunt domnii Ion Niculi, Em. Bodnăraș și Ghivu Stoica. 2) D. Gh. Gheorghu Dejj, la tribună. ,s. AL DOILEA CONGRES GENERAL ARLUS Alegerea Consiliului General de Conducere a Ședința s’a deschis Duminică, .T1 Octombrie 1948, la orele 10.15 sub președinția d-lui N. Popescu Doreanu, vicepreședinte al ARLUS- ului. D-sa a salutat prezența delegaților sovietici sosiți ulterior. D. președinte N. Popescu-Doreanu, a exprimat in numele congresiștilor mulțumiri delegaților străini intrând In ordinea de zi, d. prof. Aurel Potop. In numele Comisiei de Cenzori a citit darea de seama financiară, cerând descărcarea. Congresul a aprobat in unanimitate descărcarea Consiliului General de Conducere atât pentru activitatea cât și pentru gestiunea sa. A luat apoi, cuvântul d. G. Papadopol secretar general al ARLUS-ului, care a citit raportul la Statut, evidențiind condițiile obiective care impun elaborarea și votarea unui nou Statut. D-na Sanda Rangheț, președintele Comisiei de Candidare a dat citire raportului acestei comisii. După care punându-se la vot lista propusă de Comisia de Candidare, Congresul a aprobat următorul Consiliu General de conducere: 1. Prof. C. I. Parhon, Președintele Prezidiului Marei Adunări Naționale. (Continuare în pag. 3 col. 5-6-7) ARLUS INAUGURAREA EXPOZIȚIEI «PRIETENIA ROMÂNO SOVIETICĂ; — A VORBIT Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice (1—7 Noembrie) s’a deschis seri la orele 12 în sala Dalles prin inaugurarea expoziției „Prietenia Româno-Sovietică” organizată de Comitetul Național pentru Sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietice. Au luat parte la solemnitatea inaugurării d-nii: prof. acad. Petre Constantinescu-Iași, vice-președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, d-na Ana Pauker,ministrul Afacerilor Externe, d-nii: Vasile Luca ministrul Finanțelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii și al Prevederilor Sociale, Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Eduard Mezincescu, ministrul Artelor și Informațiilor, A. Bârlădeanu, ministrul Comerțului Exterior. Au mai participat d-nii: I. Chîșinevschi, membru al C. C. al P. A. R., Gh. Apostol, membru în Biroul Politic al P.M.R. și președinte al Confederației Generale a Muncii, Lîuba Chișinevschi, membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale și vice-președinte al G. G. M., L. Răutu, membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, N. Radovanovici, din Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Corpul Diplomatic era reprezentat prin d-nii: S. I. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S., Piotr Szymanschi, ambasadorul Republicii Poloneze, Eugen Szell, ministrul Ungariei, A. Dancev, însărcinat cu afaceri al Republicei Populare Bulgaria, dr. Ioseph Lauter, prim consilier al Ambasadei Republicei Cehoslovace, I. Deșurița însărcinatul cu afaceri al Republicei Albania, I. Nichitin și M. Caceaiov, secretari ai Ambasadei U.R.S.S., locot. col. Sarmi din Armata Sovietică, cpt. C. Antosiuc, subdirectorul Casei Prieteniei Româno-Sovietice, N. Sever, secretar al Ambasadei Cehoslovace, G. Paiincev, atașat de presă al Ambasadei R. P. Bulgaria. La solemnitate au mai luat parte și delegații străini aflați in Capitală cu ocazia Congresului General al ARLUS-ului și a Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice A luat cuvântul dna Ana Pauker, secretar al Partidului Muncitoresc Român și ministru al Afacerilor Externe. ANADNA PAULm - Vorbește d-na Ana Pauker. In primul plan al clișeului nostru sunt domnii: dr Petru Groza, Vasile Luca, Teohari Georgescu, ambasador Kavtaradze, Lotar Bădicenu, P Contantinescu Iași, Eduard Mezincescu. ASTĂZI ALEGERI IN ST UNITE ALEGERI „MADE IN U. S. A." Caracatița bipartizană” are un adversar serios. Propagandă demagogică stăzi au loc alegeri în St. Unite. Campania electorală a luat sfârșit, după ce timp de câteva luni elefanții și catârii au fost plimbați succesiv,din cârduri, alături de „pin-up girls“ în uniformă profesională ținând în brațe portretele celor doi „șefi”, republican și democrat. Candidații vechilor partide democrat și republican al căror program politic și ideologic nu se deosebește întru nimic, limitându-se la promisiuni cu conținut demagogic au de astă dată de înfruntat un partid nou, a cărui popularitate crește zi de zi. Este o situație nouă pentru „mașina de vot” de tip monopolist obișnuită să asigure reușita unuia dintre oamenii a căror candidatură a fost propusă și susținută in exclusivitate de aceiași mare finanță, âră ca poporul să-și fi dat asentmentul, indiferența alegătorului smers sau Pres.» controlată de monopoluri este nevoită să recunoască disprețul și lipsa de interes cu care poporul american primește mascarada electorală. Astfel „Nework Times“ caracteriza atitudinea alegatorilor printr’o „profundă apatie“. Numai printre americanii conștienți, care au rupt cu tradiția „mașeriei de vot bipartizane“ și care au aderat la politica de reforme a partidului progresist se remarcă ** activitate politică mereu crescândă Astfel meetingurile la care fruntașii progresiști iau cuvântul, cunosc un entu-Z. Fiorea (Continuare în pag. 7 cod 5-8-7) PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR DE ASTĂZI, ORGANIZATE DE COITETUL NATIONAL PENTRU SARBĂTORIREA PRIETENIEI MĂNO-SOVIETIC^ Azi, 2 Noembrie, orele 18, la Casa Prieteniei, conferința Í d.lui Vințe, ministru) Departamentului Silviculturii, despre : „Lupta Uniunii Sovietice la O. N. U. și problema berlineză“. După conferință va urma recitalul de muzică clasică rusă, sovietică și românească populară,dar de d-na Livia Popp dela Opera de Stat din Cluj. Tot azi, 2 Noembrie, orele la ȘTB-Tei, va confer•ențija cu Gh. Apostol, după care va urma un bogat program artistic.