România Liberă, noiembrie 1948 (Anul 6, Nr. 1289-1313)
1948-11-02 / nr. 1289
■>' JrA>tatifA Sa Homd&iA LttnaiA IMPERIALIȘTII ANGLO-AMERICANI TRANSFORMA GRECIA INTR’UN FOCAR RĂZBOINIC împiedecând consolidarea păcii in balcani » Ultima parte a discursului rostit de A. L Vâșinski în Comitetul Politic — (Urmare din pag. 8-a) urmate. Acelaș lucru se aplică in egală măsură guvernului american, care, după cum se știe, inspiră guvernul britanic în ceea ce privește problema greacă. Așadar, politica britanică față de Grecia este determinată de interesele strategice ale Angliei. Așa spune d. MacNeil,i guvernul britanic se poartă întocmai. La fel, guvernul american, este călăuzit, după cum se știe prea bine, de interesele sale strategice în Grecia. Care este realmente problemă Greciei? Este ea o chestiune privind complotul unui pumn de extremiști? sau revolta unor elemente care tulbură ordinea publică? Nu Este vorba de lupta dusă de majoritatea sdrobitoare a poporului grec împotriva unui regim care nu cunoaște limite in reprimarea brutală a celor mai buni fii ai poporului grec. Acistă cauza fundamentală a situației la care s’a ajuns in Grecia. care n’au fost desvaluite cauzele reale ale așa zisei crize grecești de către reprezentanții guvernului american, ca de pidă Porter, fostul șef al misiunii americane in Grecia, care scria anul trecut că guvernul grec condus de Tsaldaris nu are nici o politică reală, cu excepția apelurilor la ajutorul străin menit să-l meriți la putere? „După părerea mea — scrie Porter — guvernul grec dorește să se folosească de ajutorul străin pentru a menține pentru totdeauna privilegiile unei clici restrânse de bancheri și negustori, care reprezintă o forță invizibilă in Grecia”. Porter nu ascunde faptul că această forță „invizibilă” din Grecia, această clică „este plină” de dorința de a-și salva, in primul rând, prerogativele financiare, cu orice preț, pe socoteala sănătății economice a țării, că membrii acestei clici vor să mențină un sistem de impurnere care le aduce beneficii fantastice. «Ai — scrie Porter"—"nu se vor gândi niciodată să-și investească profiturile in opere de refacere a țării lor”. Lucrul acesta îi spune un american, fostul șef al misiunii americane în Grecia. Aceasta este situația din Grecia, care a căzut pe mâinile unei clici de bancheri și negustori care își pun la mezat țara, dispuși s’o vândă en gros și en detail acelora care vor plăti mai mult, afaceriști care au stârnit ura poporului grec ceeace observatorii obiectivi, imparțiali, nu pot decât s-o recunoască. „Pätru protecția forțelor âiritiîe anglo-Chier Seara ©, guvernist greapsis posta rămâne» sa spiatere Kiel ntăosij» © siaî$!Ust ă .Dacă, în asemena împrejurări, este vorba să discutăm despre amenințarea adusă independenței politice a Greciei, oare faptele citate mai sus nu sunt suficiente, și convingătoare pentru a arăta că independența politică a Greciei este amenințată de forțe externe, de state străine, și în primul rând de Statele Unite, care se amestecă brutal in afacerile interne ale Greciei, urmărindu-și propriile lor țeluri? Iată de ce una din propunerile prezentate de delegația sovietică în legătură cu problema greacă, cere retragerea trupelor străine din Grecia, încetarea intervenției puterilor străine în afacerile interne ale Greciei, și acordarea posibilităților ca însăși poporul grec să rezolve problemele arzătoare care preocupă pe democrații și patrioții greci. Acordul semnat în Februarie 1948 de guvernul grec în legătură cu condițiile așa zisului ajutor american, stabilește de fapt un regim de capitulare a Greciei. Declarația deputaților greci publicată la 1 Mai 1948 în ziarul VIMA arăta că dacă acest acord nu va fi aprobat de parlamentul grec în timp de zece zile, Statele Unite vor părăsi Grecia, lata o amenințare cumplită pentru actualii conducători ai Greciei, căci fără protecția forțelor armate americane și britanice, guvernul grec nu poate rămâne la putere nici măcar o singură zi. La 2 iulie a. c. deputatul Vambotos, luând cuvântul în parlament in legătură cu amestecul american in afacerile interne ale Greciei, a declarat că cel care dă bani are dreptul de a cere socoteala cum sunt cheltuiți acești bani. El a adăugat: „Dar intre aceste drepturi și dreptul de a îndepărta și înlocui pe miniștri noștri, este o mare diferență”.’ Până și ziarul de extremă dreapta ETNIKQS KIRIS declara: „Logic ar fi ca prietenii noștri americani, care ne cer să concediem 15.000 de funcționari publici, să ceară in acelaș timp concedierea i celor 354 de deputați din parlamentul grec”. . .. Aceasta este situația din Grecia, i întreaga viață din Grecia se află sub controlul misiunii americane. Această misiune aprobă bugetul național, stabilește numărul funcționarilor publici, ordonă guvernului ce impozite să introducă, și chiar fixează până și prețurile biletelor de tramvai. Grecia nu-și mai aparține ea trebuie însă să fie a poporului grec. Grecia a fost transformată intr’o colonie a Statelor Unite: ea trebuie însă să redevină un stat suveran independent. In Grecia, politica internă este dirijată fățiș de reprezentanții Statelor Unite ale Americii. Grecia trebuie însă să fie condusă de reprezentanții poporului grec. Iată ceea ce există și ceea ce va trebui să existe și către ce trebuie să se îndrepte asemenea propuneri și măsuri pe care Comitetul Politic se poate recomanda Adunării Generale. La 1 ianuarie 1948, fostul șef al misiunii americane din Grecia, Porter, pe care l-amenenționaț deja, vorbind la o conferință a Asociației americane pentru Națiunile Unite, a declarat că divergențele politice vin rândurile poporului grec s-a intensificat din momentul aplicării „doctrinei Truman”. Congresul american a cheltuit deje acum sute de milioane de dolari pentru ajutorarea militară a guvernului grec. Cu toate acestea, singurul rezultat este, așa cum a trebuit să re- lcunoască și președintele Statelor Unite, d. Truman, în raportul trimestrial prezentat Congresului în Februarie, — că situația economică s’a înrăutățit în Grecia din pricina prelungirii conflictului minar în urma căruia numărul refugiaților a crescut până la 400.000 oameni. ] Președintele Statelor Unite a adăugat că cea mai mare parte a bugetului național grec și a fondurilor americane alocate ajutorării Greciei, trebuie să fie cheltuite de măsuri ..neproductive. Acelaș raport afirmă că in Grecia, instabilitatea generală și situația neclară continuă să întârzie refacerea economică, și că producția industrială din Grecia este inferioară acum în comparație cu anul trecut. Acest lucru îl spunea președintele Statelor Unite, care recunoștea astfel că situația din Grecia rămâne critică. Cu toate acestea d. Dulles a declarat abea acum două zile în discursul pe care l-a ținut la Comitetul Nr. 1, că Grecia progresează mereu în opera de refacere, mulțumită nouelor sale eforturi și a eforturilor Națiunilor Unite și altor puteri prietene.Dulles a zugrăvit un tablou idilic: căile ferate sunt refăcute, drumurile și podurile sunt reconstruite, țăranii greci realizează recolte din ce în ce mai mari, condițiile politice se stabilizează și iar Grecia se creiază condiții de stabilitate și prosperitate, recunoscute de către Charta Națiunilor Unite drept condiții necesare pentru relațiile pașnice și prietenești între națiuni, etc, etc. După cum vedem, există o deosebire fundamentală între ceea ce a afirmat aici d. Dulles și ceea ce președintele Statelor Unite ale Americii a trebuit să recunoască în raportul trimestrial pe care l-a făcut Congresului american. Trebuie să spunem că adevărul nu este de partea dolarilor. Se știe foarte bine că Statele Unite au și cheltuit peste 100 milioane dolari pentru Grecia. Intr’un număr relent al cunoscutei publicații UNITED STATES NEWS WORLD REPORTER FOR 1948, publicație de obicei destul de bine informată asupra chestiunilor americane a apărut un articol in care se subliniază că anul trecut ajutorul american in arme și muniții pentru Grecia, a reprezentat o sumă atât de mare, încât dacă ea ar fi împărțită intre toți partizanii, fiecare din aceștia ar primi 8850 dolari, ceea ce reprezintă dubiul sumei necesare pentru întreținerea pe timp de un an a unui soldat american complet echipat”. Totuși, adaugă publicația trupele partizanilor nu numai că nu au fost distruse, dar au și crescut numeric”. Iată fapte cu neputință de contestat — și cu atât mai puțin de înlăturat — prin poveștile d-lor Dulles și MacNeil. Nu există măsură provenind din amestecul autorităților americane sau britanice, sau al amândorora împreună, în afacerile interne ale Greciei, care să poată îmbunătăți situația din Grecia, atâta vreme cât nu se creiază posibilitatea rezolvării problemei grecești prin însăși eforturile poporului grec eliberat de intervenția străină șî de regimul întern monaho-fascist. Nu există măură, oricât de feroce și despotică ar fi ea, care să poată aduce vreun rezultat pozitiv asupritorilor, deoarece în Grecia nu este vorba de revolta , unui pumn extremiști’’ împotriva unui guvern recunoscut și sprijinit de poporul grec, ci de o mișcare de eliberare națională. Dacă nu ar fi așa, de ce n’ar putea da MacNeil să dea un răspuns inteligibil acestei întrebări simple. Cum se poate explica că timp de trei ani „o mână de rebeli” a opus o rezistență atât de eficace intrigei armate a guvernului grec, care se bucură de un sprijin extraordinar atât în ceea ce privește finanțele cât șî aprovizionarea cu arme, intre care tancuri și aviație obuze, instructori și oficii de tot felul, unități complete ale forțelor armate americane și britanice, cu statele lor majore cu tot. Oamenii aceștia nu reușesc deloc să priceapă cât de absurde sunt explicațiile not asupra acestei lupte eroice, victorioase pe care o duc de trei ani de zile democrații greci împotriva regimului monarho-fascist din Grecia, explicații care atribuie această luptă activității propagandei străini și a unui fel de jajutor dat de vecinii nordici ai Greciei. Se poate vedea ce fel de ajutor este acesta din raportul Comisiunei Balcanici pe care l-am examinat și analizat înainte. In acelaș timp John Foster Dulles încearcă să prezinte în așa fel atitudinea Statelor Unite ale Americii, încât să se creadă că Statele Unite Și prietenii lor se străduesc prin toate mijloacele să realizeze reglementarea pașnică a diferitelor probleme internaționale, rezolvarea pașnică a oricărei situații, în scopul de a creia relații prietenești între națiuni, în timp ce altcineva ar împiedica acest lucru. Se știe foarte bine la cine se gândește Dulles. Dacă ar fi să ne luăm după John Foster Dulles, ar însemna că reglementarea pașnică a problemelor internaționale este împiedicată de Uniunea Sovietică și țări de nouă democrații din răsăritul Europei; este impiedicată de Uniunea Sovietică, care, după cum se știe foarte bine, își retrage trupele din Coreea — și nu este împiedicată de Statele Unite ale Americii, care, dimpotrivă, refuză să-și retragă trupele din Coreea. Dacă ar fi să ne luăm după John Foster Dukes, ar însemna că reglementarea pașnică a relațiilor dintre diferite țări etc împiedicații fie Uniunea Sovi ftică, care, după cum se știe, nu are trupe pe nici un teritoriu străin și nu de Statele Unite ale Americii, care mențin numeroase forțe armate in toate vrțile globului. Dacă ar fi să ne luăm dură John Foster Dulles, ar însemna că reglementarea pașnică a diferitelor probleme este împiedicată de Uniunea Sovietică, care nu construește baze navale, aeriene sau militare peritorii, oceane și mări străine, și nicidecum de Statele Unite, care dețin zeci și sute de baze in lat? '.Rolurile globului: în China, Japonia, Coreea, Formoza, insulee Filipine, insula Ritchie, insulele Caroline și Marshall, insulele Marian, insula Truk, insulele Amiral și Bonin, insulele Marius, Solomon, Aleutine, Hawai, Noua Caledonie, insula Wake, Phoenix, Aidway, insulele din răsăritul Australiei, Borneo, Bimania, India... aceste baze și trupe americane sunt pretutindeni. Și toate aceste trupe și baze au, pe cât se pare, menirea de a asigura reglementarea pașnică a conflictelor internaționale. Bune mijloace de reglementări pașnice sunt acestea, bazate pe puternicul asena al unor arme moderne intre care se cuprinde și ultimul model al bombei atomice perfecționate ! Așadar Uniunea Sovietică ar fi cea care împiedică reglementarea pașnică a diferitelor chestiuni, Uniunea Sovietică, vre nu pătrunde cu trupele sale pe teritorii străine, ci își ține acasă trupele, nu construește baze pentru a împrejmui statele vecine cu lanțul acestor baze, de la care, conform unor planuri elaborate de statul major, să caute a desimțui raiduri aeriene împotriva acestor state. S’ar părea că Uniunea Sovietică este o amenințare adusă păcii și securității, reglementării pașnice a problemellor, și nicidecum Statele Unite care ie in trupe și nuze iansuamv, ri care elaborează planuri militare și strategice împotriva altor țări și și care au interese militare strategice 'n Grecia, Indonezia, Palestina,, etc. și toate aceste măsuri americane s’ar părea că nu contrazic in nici un fel Charta Națiunilor Unite. Dimpotrivă, s’ar părea ca aceste „ măsuri satirfac principiile Organiizației Națiunilor Unite, iată r cum Dubes și cei de o seamă cu el descriu situația. Dar domnilor, nimeni nu va crede și e cu neputetință să se creadă, acest lucru. Vorbele despre pace și relațiile s prietenești între națiuni, despre securitatea națiunilor, despre ab isența oricăror pretenții teritoriale și intenții agresive, atât de clar , nie risipite de oratorii americani și britanici, contrazic în mod prea evident numeroasele fapte care vorbesc tocmai în sens invers. PROPUNERILE NOASTRE . Unul din cele mai clare exemple și 1 una din cele mai clare dovezi în legătură cu aceasta situație, este așa zisa problemă greacă, este situația din Grecia. Dar se pune întrebarea, oare proiectul de rezoluție prezentat Comittetului Nr. 1 de către cele patru guverne ale Statelor Unite, Marii Britanii, Franței și Chinei, prevede vreo ieșire din această situație? Nu, nu prevede așa ceva și nici nu poate să prea vadă deoarece este călăuzit de un factor pe care d. MacNeil l-a măruturisit din întâmplare aci — anume, interesele strategice ale anumitor pareri ce și-au unit acum eforturile pentru a încerca să rezolve în așa iel I * problema greacă încât soluția să coin iciidă realmente cu interesele lor »trate. In circ, economice și politice ce se desffășoară sub semnul ambiției, de nesăptășoară sub dominația mondială. ‘. Iată de ce delegația sovietică este împotriva unei astfel de re- 1uzostîțiî și consideră de dotofia ei să ia toate măsurile pentru ca aceasta rezoluție să nu fie acceptată aci,căci ea ar reprezenta o rușine pentru Comitetul Nr. 1 dacă ar fi acceptată. Această situație nu poate fi tolerată. Delegația sovietică vine cu propuneri cu totul diferite. Ea reco j imandă Greciei,pe de o parte, și Bulgariei și Albaniei pe de altă parte, să stabilească între ele legături diplomatice, a căror absență are urmări negative asupra relațiilor dintre aceste țări. Ea recomandă guvernelor Greciei, Iugoslaviei, Bulgariei și Albaniei să-și reînoiască convențiile anterioare sau să îndice altele noui în legătură cu reglementarea problemelor de frontieră, precum și să reglementeze chestiunea refugiaților într-un spirit de înțelegere reciprocă și de creare a unei relații de bună vecinătate ; ea recomandă guvernului grec să aplice o serie de măsuri necesare ce vor asigura înlăturarea oricărei discriminări față de cetățenii de naționalitate macedoneană sau albaneză care locuiesc pe teritoriul grec, ținând seama de acordarea de înlesniri pentru ca acești cetățeni să le poată folosi ele limba lor natală și să-și poată desvolta cultura lor națională. Delegația sovietică cere Adunării Generale să recomande retragerea tuturor trepelor străine și a personalului militar străin din Grecia. Ținând seama de rezultatele negative ale așa zisului Comitet special, delegația sovietică cere Adunării Generale să adopte o rezoluție în legătură cu încetarea activității acestui Comitet special creiat prin rezoluția din 2! Octombrie 1947 a Adunării Generale. Delegația sovietică recomandă delegațiilor Greciei, Albaniei, Bulgariei șî Iugoslaviei să raporteze, după șase luni, secretarului general al Națiunilor Unite pentru informarea statelor membre in ONU, despre îndeplinirea sus menționatelor recomandări. Aceasta este nutți-t Ștușa pe car e o mierlă delegația sovietică I?? pune-blegaa 'n'easă- Ea »a su »ta pen- I ti«Meseista slătîipi do țivȘi -roesilini timp-nțirîSli-,5 obiectivi ai fî esiîitet MN la Ws«, i și al sâ^âi Ge’ j rsfirstSe cer © șșrgij T să ace* ■ sîe propuneri, la insine. I sul anț^rîtîitîi Cer»»*sir*isri. țtie* t^nîte, în • j sul S. •* 5 î.’» . pșțit te?esîs8 pășii și secia, spițătîi tutarer popeapeier în limbitoare de asce. CINE ÎMPIEDICĂ CONSOLIDAREA PĂCII I WimUUMgȘKM PRIN TMMME SI BARERI BIJLOATARE ALIB IINCuil-liEll, CLASA BWTOARE SALATĂ A 313 ANIVERSARE A MARII REVOLUȚII SOCIALISTE (Urmare din pag. l-a) ___ ( in deschiderea acestei Linii distințcte pe calea ferată între Mimcuteia, Oltenia și Valea Tiuluii, se scurtează cu sute de kilometri r După o evaluare estimativă se realizează astfel, numai din economia transporturilor de cărbuni fie răslin ale căilor ferate, aproxinsiv de 320.000.000 Tei anual. Aceasta va însemna totodată o economie importantă în exploatarea materialullui rulant care se cifrează la cca.e 2.800 locomotive și 37.000 va j lgoane pe an, mărind astfel capacitatea de transport a căilor ferate. C( Această linie va însemna o mare intensă circulație a bunurilor de consum și o mai bună aprovizionare a muncitorilor din Valea Jiului. b Această linie va contribui nu numai la valorificarea bogățiilor,* dar ea va deschide largi perspective de desvoltare uneia din cele mai frumoase regiuni ale țării noastre. Pentru populația satelor din îmrprejurimi această linie va însemna și înviorare în viața economică, păștrându-i legăturile cu restul țării. Astfel, clasa muncitoare și partidul ei, în lupta pentru industrializarea Republicii Populare Romăne, vin în ajutorul milioanelor dei țărani săraci și mijlocași pentru a a putea face munca lot mai ușoară și mai rodnică, pentru a scăpa fărănimea de sărăcie și mizerie. Și începută sub regimurile de subjugare cruntă a poporului de către capitaliști și moșieri, această lucrare se constituia un prilej de exploatare al clasei muncitoare, de acumulare de ț I averi colosale pe spinarea întregului popor, deoarece miliardele cheltuite i au fost stoarse de la popor prin impozitele și curbele de sacrificiu care i-au fost impuse. țnuui priăea ITUilujitorul „în asemeinea condițiuni de asuprire, lipsit de libertăți și de drepturile cele mai elementare, să muncească cu râvnă : : la construirea acestei linii? ! Sub regimul capitalist am mimicii pentru exploatatori, pentru capitaliștii aducători ,de războaie și mizerie. De aceea oamenii muncii au lucrat fără elan, în silă și ură. Acei care îndrăzneau să ridice glasul împotriva întunericului in care era ținuti poporul, erau schingiuiți, asasinați sau aruncați pentru zeci de ani în închisoare. In anii războiului fascist sute de deținuți politici au fost scoși din lagărul Tg. Jiu pentru a munci încătușați. In lanțuri, flămânzi și goi, biciuiți de Zlătești și Trepăduși și alți criminali de războiu. Se înțelege de la sine că în astfel de condițiuni nu putea fi loc pentru avânt in muncă. Dacă astăzi putem realiza asemenea lucruri și să muncim cu avânt, la clădirea și înflorirea patriei noastre, aceasta se datorește în primul rând glorioasei Armate Sovietice sure care îndreptăm un gând de caldă recunoștință. Eliberând țara noastră! ! de cotropitorii fasciști, ea a dat possiliUitate poporului român să-și ții!a soarta în propriile sale mâini, iar clasei muncitoare, în alianță cu să- i rănimea muncitoare, să mulgă pași cu pas puterea politică și economică din mâna burgheziei și moșierilor, , devenind forța conducătoare a Republicii noastre Populare. j j Astăzi munca a încetat să mai fie un mijloc de exploatare a clasei muncitoare. Ea a devenit in condițiunile regimului nostru de democrație populară, factorul principal de ridicare a nivelului material și cultural al poporului | ’ Perspectiva luminoasă de desvoltare și valorificare a bogățiilor țării în folosul celor ce muncesc, îndrumarea și mobilizarea dusă de partidul nostru pentru stimularea inițiativei și forțelor creatoare, a făcut ca lucrarea de față să cunoască un ji ritm încă neîntâlnit. Dacă regimurilor burghezo-moșierești le-au trebuit 21 ani ca să facă idonă treimi din această lucrare, apoi dela 23 August 1944 încoace ultimele șapte luni au fost suficiente, ca porțiunile cele mai grele, neincepute, să fie terminate cu succesiv de către brigadierii și muncitorii noștri. alată încă o mărturie strălucită a capacității tehnicienilor noștri șî al elanului tineretului, care nu se pot desfășura decât intr’o țară liberă, * unde munca are o importanță «recUt".! !ă și este privită ca o chestiune ne onoare, unde omul muncii se simte Ia un cetățean liber al țării sale și partîcipă î*i maș să ia conducerea solturilor obștești ^ Vlcsti în.' nțul et deveni psîmi ,* stit muncii, In conturat de admira')? " j șî dragostea? Ințelege că numai in 3 atfel de condițiuni poate lua nașteîere un asemenea avânt in mancă, până în sacrificiul suprem. Ar fi rp U * " • 7 ! Pentru cinstirea memoriei celor si care și-au jertfit viața in câmpul n muncii pe acest șantier, propun un minut de reculegere, a Părinților și familiilor celor cărezuți pe acest șantier le spunem că: împărtășim durerea lor și ii asigurăm că partidul nostru și guvernul le vor purta de grijă. g. Tovarăși și tovarășe. In timp ce tovarășii noștri aduceau jertfe pentru construirea acestei linii ferate, bandiții de cop np.spliști, trădători și spioni ai îmiperial iismului anglo-american, sălbăticiți de ură pentru că nu mai, pot exp.loapta, uneltesc din umbră împotriva cuceririlor poporului muncitor dela orașe și sate. a Procesul care desvălue crimele săvârșite împotriva libertății și realizărilor poporului muncitor, arată că burghezia și resturile moșierimii, exapropriate de mijloacele de producție cu ajutorul cărora exploatau rara, sânge poporul muncitor, nu au de a sarmat. Această agentură a imperialismului anglo-american provocator dej1 războaie, încearcă să lovească în realizările poporului muncitor, săii slăbească puterea economică a Republică noastre Populare, să atenteze împotriva independenței și suveranității statului nostru. Tovarăși și tovarășe. 1* Realizările obținute cu trudă și j jertfe de către oamenii muncii, trebuesc apărate împotriva atacurilor dușmanului. Pentru aceasta trebue să ascuțim simțul revoluționar al clasei muncitoare, trebue să descoperim și să lovim dușmanul fără milă oriunde s’ar găsi, și să zădărnicim planurile sale înainte de a te putea pune în aplicare. Muncitorimea cu partidul său și sub conducerea lui, este capabilă să organizeze asemenea lucrări uriașe și să le ducă la bun sfârșit. Partidul educă muncitorii în spiritul luptei și curajului pentru învingerea greutăților și obstacolelor de orice natură, spirit care se oglindește in realizarea acestei lucrări, se oglindește in cura u țăranului Ioan Moldovanul care, la mormântul fiului său căzut pe acest șantier de muncă a spus: „Dacă ași mai avea un copil mai mare, l-ași trimite și pe el, să continue munca copilului sau mori, aici • știu că aceasta este în folosul nostru al tuturor”. 1 Numai astfel se explică făptul eă • muncitori tineri și vârstiei, femei, • tehnicieni și brigadieri, sau luat la piept cu cei mai puternici uriași ai i naturii, sfârtecând pântecele uriașilor munți, zidind zeci de tuneluri și viaducte, urnându-se pe înălțimile amețitoare ale stâncilor, aruncând munți peste Jiu, peste prăpăstiile adânci șî abrupte, adăugând la fru] , musețea lor sălbatecă aceste mituri jnate podoabe de granit și beton, j Tovarăși și tovarășe. i Executarea tehnică a liniei Burju-bești-Livezeni a pus probleme delicate in fața muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor noștri. Zecile de lucrări de artă executate pe acest traseu accidentat fac cinste tehnici elevilor și întăresc certitudinea că ei înginerii și constructorii din țara noastră, legați de popor și identificându-se cu aspirațiile lui, găsind: posibilitâți de desfășurare a capacitațiilor tehnice, vor putea să rezolve problemele puse de desvoltarea economică a tării noastre. ! * ai Inaugurarea liniei ferate Bumbești-Livezeni o facem în preajma zî‘lei de 7 Noimbrie. ț Clasa muncitoare din țara noastră salută aisteh Prin terminarea și darea în exploatare a liniei Bumbești- 1 Livezeni, măreața zi de sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni, cea de a II-a aniversare a Marei Revoluții Socialiste din Octombrie. Tovarășul Stalin spune: „Revoluția noastră proletară este singura revoluție în lume care a izbutit, să arate poporului, nu numai rezultatele ei politice, dar și rezultatele ei materiale. ” Revoluția noastră este singura revoluție care nu numai că a sfărâmat cătușele capitalismului și a dat poporului libertate, dar a izbutit să dea poporului și condițiunile materiale pentru o viață îmbelșugată, in aceasta stă puterea și invincibilitatea revoluției noastre. Desigur, este bine să alungi pe capitaliști, să-i alungi pe moșieri, să alungi slugile țarului, să iei puterea și să capeți libertatea. Este un lucru, bun. Aceasta este un lucru foarte bun. Dar, din păcate, numai libertatea nu este de ajuns. Dacă pâine nu este de ajuns, dacă ăi nu ajung untul și untura, dacă nu ajung produsele textile, dacă locuințele sunt rele, atunci numai cu libertatea departe nu ajungi. Este foarte greu, tovarăși, să trăg ’ești numai cu libertate. 1 .5! Pentru a putea trăi bine și vesel. !.'este nevoe ca bunurile libertății po»litice să fie complectate cu bunurile materiale”. 1l Tovarăși și tovarășe. * • > Această lucrare precum și multe alte realizări in domeniul întăririi puterii economice și politice a Republicii noastre Populare arată că partidul nostru se inspiră din experiența construirii socialiste a Uniu« și!.n! Sovietice, arată că el conducră'poporul murteitor dela orașe și sate '•! pe drumul Revoluției din Octombrie, pe drumul trasat, de Lenin și Stan 1-lin. 41_ Tovarăși și tovarășe.1" * Ați lucrat cu însuflețire și energie pentru că v’ați pătruns v de noul conținut,, de noul sens al muncii in ** Republica noastră Populară. AceastS ,rȚ este o dovadă a înaltei voastre1 con» Si, științe de clasă. au Meritați cu toții dragostea și recunoștinta poporului. Unora dintre ei dvs. Partidul și Guvernul nostru ai £ 0 hotării să le acorde anumite distincțiuni. că Trăiască 7 Noembrie, ziua Marelui Revoluții Socialiste din Octombrie, sa Trăiască gloriosul Partid al lui ai Lenin și Stalin, Partidul Comunisto- Bolșevic al U.R.S.S., înfăptuitorului Revoluției Socialiste din Octombrie, le Trăiască invincibila și glorioasa lur Armată Sovietică, cu vitejii și pricea ,P,utii săî, comaturanți ii- i Trăiască U.R.S.S., iar luminos aî a- celor ce trudesc din toată lumea, forța conducătoare în lupta împotriva imperialismului, pentru pace, țu_ libertate și prietenie intre popoare! U- Trăiască scumpul nostru tovarășie Stalin, genialul învățător și conduceător al oamenilor muncii din toată ,și lumea, ții-1 Trăiască prietenia între popoarele că U.R.S.S și poporul român! ia Trăiască Partidul Muncitoresc Rommân, avantgarda clasei muncitoare, noi forța conducătoare a Republicii ci- Populare Române! re- Trăiască unitatea de luptă a celor ta ce muncesc dela orașe și sate, penttru întărirea și desvoltarea Republicii Populare Române în drumul El m- spre socialism! zi- Trăiască Republica Populară Română ! SOLEMNITATEA INAUGURĂRI! UN KI FERATE BIMLEȘTI-UYEZEV Pentru a participa la solemnitatea inaugurării au sosit din București cu un tren special în gara iiie Pintilie, de pe traseul nouii linii, d-nii: prof. C. I. Parhon, președintele PrezidiunF M-rci Adunări Naîionale; lori Niculî,vice-președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej secretar general al C C. al P.M.R. și primvice-președinte al Consiliul de Miniștri, Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Lotar Pădăceanu, ministrul Muncii și Prevederilor Sociale, Emil Bodnăraș ministrul Apărării Naționale, Miron Constantinescu ministrul Armelor și Petrolului, Chivu Stoica ministrul industriei și Teodor Iordăchescu ministrul Lucrărilor Publice. Asaseșteni d-nn: Al. Aroghioroș secretar «al C. C. P. M. R.,Gheorghe Apost:) președintele Confederației Generale a Muncii, Stelian Tănăsescu ministul adjunct la ministerul Afacerilor Inten, Gc’tv.i Misin ministru adjunct la Mie kt cp v I ald"sfrri, Alexa Augustin dire, to,r geiser?! a| Ferate Rămâne, ib.vu. Usigețh RidskasHi și «i. Mikul Dalia... merry:"' în t’. C. al P.M.V'. In uralele brigadierilor și muncitorilor oaspeții și a a îndreptat apoi spre platoul Lunca Vere, unde a avut loc o mare adunare în care au participat muncitorii brigadierii și tehnicienii de pe Șantierul Național Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bunbești-Uvezeni, un mare număr de mineri, muncitori și țărani din regiune, precum și delegații de tineri din județele învecinate. După discursul d-lui Gh.Gheorghiu- Dej, secr. gen. al C. C. al PMR și prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri d-nul profesor C. I. Farhon, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a înmânat următoarele decorații: Ordinul Muncii cl. I. Suciu, Ștefan, mecanic, Andrei Andrei inginer, Soare Enache responsabil organizatoric al șantierului, Geambașu Mihai responsabil da ceată, Nicolae Ștefan inginer, Gh. Radnef muncitor, Ordinul Muncii cl. II: Al. Pârvu zidar, Gh. Koloșvari lăcătuș mecanic, Petre Licărete miner, Vasile Sandu mecanic, Zoltan Makyari, responsabil de brigadă, Const. Stoicescu brigadier, Gh. Cojocaru, brigadier, Pavel Constantinescu, responsabilul brigăzilor de tineret de pe șantier, Ordinul Muncii cl. III: Virgil Cătrinoiu mecanic, Ilie Alladin zidar, Petre Lemnaru responsabil de ceată, Nichifor Brânză brigadier, Alex. Mihald brigadier, Const. I. Popa, pioner. Ion Kacso brigadier. Deasemeni, d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al P.M.R. și prim vice președinte al Consiliului de Miniștri a dat citire Decretului Prezidiului Marii Adunării Naționale prin care au fost decorați cu Ordinul Muncii cei căzuți la datorie in timpul construirii acestei linii, precum și listei muncitorilor evidențiati in munca de pe șantier. Adunarea s-a încheiat prin defilarea brigadierilor care au lucrat pe șantierul Național Gh. Gheorghiu-Dej, Bumbești- Livezeni,