România Liberă, ianuarie 1949 (Anul 7, Nr. 1340-1363)
1949-01-04 / nr. 1340
IriflSg*£.& typ I Jti +3L &-4L *iE,aA" KIM PUL E CU N O I de ILY A EHRENBURG (Urmare din paf. M) călăii, ca Levfi Blum și ienicerii turci, cu „declarația drepturilor omului“ și cu „democrații greci“ care împodobesc tunurile lor americane, noi-nouțe, cu țestele scalpate ale tinerelor fete torturate de ei, în bună înțelegere cu toată lumea! Dar numai cu timpul nu! Dacă ar sta in puterea lor, ei ar distruge toate ceasurile și ar svârli în joc toate calendarele. Ar proclama căi timpul nu există. Ei știu să facă mină bună când jocul merge prost; vor sărbători cu o veselie de comandă venirea anului 1949; ei au doar multă șampanie, mulți muzicanți tocmiți și mulți lingăi la masa lor. Dar mă îndoiesc că își vor ura unul altuia ca anul nou să fie cu adevărat nou. Nu vorbesc de Guang-Kai-Shek — nu-i arde lui acum de felicitări — și nici de Tsandaris, care își pleacă urechea mai degrabă la bubuitul tunurilor decât la bătaia ceasului. Nu vorbesc de palatele tremurânde, silite să râdă atunci când ar vrea să plângă de Jules Moch — acest Noske în miniatură, model postbelic — care se închircește superstițios când vede o franțuzoaică în doliu sau de signor Scelba, care nu și-a revenit încă de pe urma furtunii de astă vară, când Indignarea a răzvrătit orașele Italiei. Nu vorbesc despre dictatorii și semidictatorii din America Latină, fabricați în serie la Washington și care cunosc prea bine natura vulcanică a solului țării lor. Vorbesc despre stăpâni. Tremură di el, acești linșori democrați și majori republicani, gentlemeni cu o pofte de dihorî, richori cu apucături de tigri, fabricanți de bombe atomice gata să nimicească omenirea, dar care aruncă priviri bănuitoare pe fereastră, se uită chiorâș în băiatul de la ascensor, la primul venit: n’o fi cumva, un comunist? Tremură imperialiștii atotputernici, care visează să cucerească planeta și care, până una alta vânează actrițe suspecte, tremură milionarii, care aspiră să devină miliardari și care noaptea văd în vis când pe Mickey Mouse prins în fla grantf delict de activitate antiamericană, când „vinerea neagră” sau pur și simplu nodul alb al cravatei lor. Ei sunt fericiți că au mai trăit un an, fericiți de bilanțurile lor, fericiți de dividendele lor, și când se felicită unii pe alții în pragul noului an, se gândesc în sînga lor: poate că anul care-i pe ducă n'a plecat chiar de-a binelear Le place ca predicatorii să vorbească despre viața veșnică, dar visul lor e mult mai modest: ei se roagă ca moartea lor să fie amânată. Anul care se încheie a fost un an greu. Priviți înapoi și veți înțelege mâhnirea și mânia oamenilor. Amintiți-vă de :bucuria parizienilor întâmpinând libertatea printre baricadele care mai stăteau în picioare; entuziasmul italienilor care ardeau portretele Ducelui, încrederea tuturor mamelor strângând în brațe, fericite, pe copiii lor; ușurarea oamenilor din lumea întreagă care surâdeau păcii, muncii și fericirii. E atât de mult de când s’au petrecut toate acestea? Abia trei sau patru ani... Ce a adus lumii 1948? La începutul anului 1948 se vorbea cu insistență despre „pericolul de război”; aceleași cuvinte odioase marchează și sfârșitul său. Ele ne vin din America, pe toate undele, lungi și scurte, le culeg linotipiștii dela toate ziarele, îe înregistrează stenografele dela toate congresele, dela toate sesiunile, de la toate conferințele. Ele sunt rostite cu suspine ipocrite și tainice speranțe: lumea banilor, a cruzimii și a minciunii, această lume condamnată, crede că-și poate prelungi existența agitând fără încetare spectrul războiului, care face pe oameni să-și piardă capul. Să aruncăm o privire asupra istoriei anului trecut, țesută din ură și perfidie. Unchiul Sam se travestise în Moș Crăciun. Dar zorzoanele au căzut repede și Europenii au văzut că la tolbă, unchiul (sau moșul) avea, pe lângă făina de porumb și bretelele de proastă calitate, niște daruri neașteptate, planuri de baze militare, impozite noi, șomaj, gaze lacrimogene, uniforme pentru Englezi, pericolul german pentru Francezi, puțin aur pentru nonagenarul Sophuus și puțin plumb pentru tânărul cioban din Thesalia. Sub ochii popoarelor înmărmurite, imperialiștii americani creau baze militare, elaborau planuri de mobilizare. „Curând vor cădea undeva bombe“, trâmbițează Muncii, membru al Congresului, adăugând ca un șarlatan patentat ce este: „Avem șanse 73 până la 87 la sută de a câștiga războiul“. Amiralul Zainarias bâlbâie cu sfială: „Suntem în posesia unei arme cu ajutorul căreia putem nimici oamenii, animalele și plantele de pe orice teritoriu“. Profesorul Oppenheimer, un apostol al războiului atomic, ne împărtășește visul său: „Apăsând pe un buton, pot să nimicesc în 24 de ore șaptezeci de milioane de oameni“. Americanii sunt deprinși cu expresia „a apăsa pe buton“. George Eastman, fondatorul Casei Kodak, care a sfârșit prin a se sinucide, acoperea toate gardurile din America cu reclamele lui: „Apăsați pe buton, restul îl vom face noi“, imperialiștii din Statele Unite știu bine că profesorul Oppenheimer calcă pe urmele lui Tartarin. Ei spun cu un aer protector statelor vasale: „Noi vom apăsa pe buton, iar voi veți face restul, veți merge la atac, veți arde în văzduh, vă veți înneca în mări, veți îngheța pe pământ... Noi vom apăsa, iar voi veți muri"... Fără a se mulțumi cu țările pe care le-au cumpărat, imperialiștii americani continuă să recruteze mercenari. Domnul Farley, proprietarul firmei „Koca-Rola“ și unul din marii trăgători de sfori ai partidului democrat, a plecat în Spania. El a dus tratative cu generalul Franco. De astă dată, domnul Farley nu vindea marfa lui; ci cumpăra sângele Spaniolilor. D. Farley a apus: »Cinnci nlp de milleme dolari jm «i. rap* ca a răspuns zâmbind: „Cinci sute de mii de soldați sub arme“. O mie de dolari de cap — ei sunt foarte generoși de felul lor... Intre timp, mareșalul Montgomery era însărcinat de șefii săi americani să încheie o alianță militară cu generalul Baros Rodriguez. Intr’o gospodărie bună orice poate fi de folos, chiar și soldații portughezi». In cursul anului trecut, țările Americii Latine și-au pierdut ultimele rămășițe de independență. Washington a cumpărat pe cei care puteau fi cumpărați și i-a înlăturat pe cei incoruptibili. Președintele Statului „Chili, Gonzales Videla, pe care l-au adus la putere masele populare, a căzut la învoială cu yankeii. El a înțesat închisorile cu alegătorii săi de ieri și a încredințat apărarea țării unor străini. Președintele Venezuelei, Rémake Gallegos, nu s-a lăsat cumpărat; el e un democrat cinstit, un bun scriitor și un om curajos. La ultimele alegeri a întrunit 70 la sută din voturi. Atunci ,,democrații“ de la Washington, care țipă pe toate undele — lungi și scurte — că ei respectă voința popoarelor și drepturile națiunilor mici, nu s-au sfiit să-l înlăture. Un prieten mi-a povestit că vizitând odată o casă de nebuni, a rămas puțin in urma medicului. S-a apropiat de el un necunoscut. „Eu sunt medicul șef“, a spus el și l-a condus apoi prin săli dându-i explicații. „Acesta e un schizofrenic pestăîalt are mania granidoarei“, până când în cele din urmă a revenit medicul adevărat care i-a spus: „Ia seama, e nebunul cel mai periculos, se crede doctor“, îmi amintesc de această întâmplare când aud povestindu.se cum rasiștii din Mississipi vor să-i vindece pe cei din Bavaria și cum prietenii lui Parnell Thomas ii reeducă pe amicii lui Josef Goebbels. Dealtminteri, farsa denazificării se apropie de sfârșit. Magnații Ruhrului zâmbesc satisfăcuți, au scăpat cu o mică spaimă. Generalul Clay a grațiat-o de curând pe Ilse Koch, femeia-călău, căreia i-a mers vestea pentru că făcea abat-jour-uri de lampă din pielea deținuților. Și nu pentru că generalul s-ar fi lăsat înduioșat, gestul a fost calculat. Revista catolică „Esprit“ a observat foarte just că nu se poate lipsa împotriva fascismului fără o înțelegere cu comuniștii, tot așa cum nu se poate lupta împotriva comuniștilor fără sprijinul fasciștilor. Imperialiștii americani care pregătesc o nouă „cruciadă“ sunt în căutare de „cruciați“, și Ilse Koch e bună pentru ei... Generalul Halder, una din stelele Reichsswehrului, a ținut de curând o conferință de presă la proprietatea lui, nu departe de Frankfurt. Și-a oferit serviciile sale Americanilor. Are un stagiu frumos: câte sate și orașe rusești a ars el! „Puterile occidentale trebue să atace“ — a declarat el cu mult temperament, „aceasta e cea mai bună apărare“. Și nu s’a scumpit la sfaturi: „Cel mai bine ar fi de a folosi bazele din Iran sau de pe, litoralul Mării Negre“. Ce să mai adaugi la asta? că „Social-democratul“ Büchler declară pe sin ton amenințător: „Dacă nu ni se dă Breslau și Koenigsberg-ul, un al treilea război mondial este inevitabil“? Sau că „național-democratul,, Karl Schaefer cere Metz și Strassburg-ul? „într’un anumit sens, noi suntem americani“, a declarat nu de mult generalul Franco. Se gândea la comuniștii împușcați și la dolarii făgăduiți: „într'un anumit sens, sunt și eu americană”, poate spune la rândul ei lise Koch când citește Frankfurter Rundschau la lumina dulce a unei lămpi cu abat-jour din piele de om. Raportul ministrului de război al Statelor Unite arată cu cinism rolul pe care trebue să-l joace țările căzute sub stăpânirea noilor pretendenți la dominația mondială: „Ele pot fi comparate cu pionii unui joc de șah, care servesc ca să-l acopere pe rege. Posibilitățile lor sunt foarte limitate, dar atâta timp cât sunt la locurile lor și-l apără pe rege, acesta e in siguranță”. Sărmanul domn Kevin, ișî dă atâta osteneală ca să ia un ton demn de o mare putere, și iată că i se spune că nu e nici măcar un nebun, că nu e decât un simplu pion. Anul trecut popoarele vândute și trădate de guvernanții orbi sau necinstiți au golit încă odată cupa amărăciunii, in Franța capitulanții de ori pozează in învingători, nu o lună în care să nu fi repurtat „victorii” asupra muncitorilor dezarmați. Au făcut uz de tancuri împotriva minerilor și, vrând să-l întreacă pe Stülpnagel, au stropit cu sânge francez străzile orașelor din Franța. A curs sânge și în Italia, unde poporul, revoltat de uneltirile neofasciste și ale trădătorilor de totdeauna, de atitudinea nunțiilor americani și de foametea din țară, s’a ridicat în repetate rânduri pentru a-și apăra drepturile călcate in picioare. In Grecia, pământul ars de soare era rozel e roșu acum, roșu de sânge. Tot ceea ce s’a spus despre drepturile omului” n’a împiedicat pe oamenii americanilor să ucidă în massă institutori și muncitori, studente și ciobani, în orașe și în munți, in lupte și in temnițe, și toate acestea cu excelente gloanțe „democratice” americane. Fasciștii germani, SS-ii, călăii din Oradour s' Lichte, purtând uniforma „Legiunii străine” franceze au masacrat oameni lipsiți de apărare in Viet Nam, iar un ilustru poet francez a scris ode în onoarea asasinilor. Tot anul a curs sângele în Palestina, in India, în Malaia, Francez sau indian, evreesc sau chinez, grec sau italian, acest sânge a curs pentru că așa a vrut America și pentru gloria Americii. Dar ce a adus acest an tulbure Americii însăși? Abatele Bottlier, profesor la Universitatea catolică din Paris, scrie: „in Statele Unite domnește panica, o panică artificial provocată, fabricată, propagată. Acolo se vinde acum războiul cum se vinde săpunul de bărbierit”. Da, în America le e frică tuturor, și celor care înșeală, și celor care sunt înșelați. Potentații Americii văd indignarea popoarelor, văd semnele pe care foamea și mânia le pun pe obrazul Europei ruinate; văd furtuna care suflă deasupra Asiei deșteptate; văd calmul sostru,* omului sovietic, Și văd de lae*WKM*mt*S**l «B*ld»M»KÎld suis* lociu, nedumerirea lui formă in neîncredere, neliniștea lui surdă. Frica li cuprinde pe cei care sunt denumiți atot-puternici. Ea ti face să-și piardă capul: ei rostesc discursuri belicoase, amenință cu bomba atomică și, cuprinși de groază, văd „roșii” pretutindeni. In Venezuela. În studiourile din Hollywood și până și sub patul lor. Înnebuniți, ei se dedau, în zgârie-norii lor, la interogatorii medievale, invocă charta libertăților pentru a înscena procese care î-ar putea face invidios pe Hitler. Trimit pe banca acuzaților comuniști a căror singură crimă este de a avea idei marxiste. Dacă în 1948 guvernul Statelor Unite a îndrăznit să însceneze „procesul celor doisprezece”, aceasta nu a fost pentru că se simțea puternic, ci pentru că îi era frică, îngrozitor de frică. Totul îi inspiră teamă: recoltele din U. R. S. S. și romanele lui Fast, minerii din Chili și Charlie Chaplin, comuniștii din Franța și criza din America, propunerea sovietică de reducere a înarmărilor și grevele din Detroit. Ei îndeamnă în război și le e frică de război. Se jură că apără pacea, dar se tem de ea mai rău decât de război. Să nu creadă cititorul că mă las ispitit de dorința de a obține efecte de antiteză, iată o telegramă, foarte puțin poetică, expediată din New lork, la 10 Noembrie, de Agenția Economică și Financiară: „Acum, reprezentanții cei mai de vază ai lumii financiare cred că nu este exclus ca anul 1949 să fie un an al „fricii de pace” (peace scare”). Aruncând o privire asupra anului care s’a scurs, putem spune: a fost un an (s*§«5> o fruffli ea fnr.)*flf pentru noi, pentru oamenii viitorului. Mult sânge a curs în acest an și multe lacrimi, multă amărăciune a cășunat, dar a dus la disperare pe adversarii noștri și ne-a unit mai strâns, ne-a călit, ne-a dat puteri noi. Calomniatorii pretind că muncitorii francezi au fost învinși. Ei își prăznuesc „victoria“ asupra minerilor. Ei nu vor să înțeleagă că lupta a unit poporul francez, a smuls masca de pe fața spărgătorilor de greve și a trădătorilor, a făcut să se nască noi mâini și noi speranțe. „Tuciurii” li se spune în Franța minerilor; putem spune acum că domnului Jules Moch nu-i este mai puțin frică de „tuciurii” decât îi este plantatorului din Mișsiș și pi de oamenii cu pielea neagră. Mândra Italie nu a fost îngenunchiată. Când niște derbedei au ridicat mâna asupra lui Togliatti, un val de indignare a sguduit întreaga țară, iar guvernanții ei, devotați „Bisericii romano-catolice militante“, precum și sectei militante de la Washington, erau departe de a avea un aer marțial. Ei înțelegeau ce furtună s-ar deslănțui dacă ar îndrăsni să atenteze la onoarea și conștiința Italiei. La sfârșitul verii, posturile de radio americane anunțau lumii că toți insurgenții greci au fost nimiciți. Două luni mai târziu ele au fost nevoite să transmită un comunicat al Statului-major al monarho-fasciștilor cum ci insurgenții așa ziși „nimiciți“ trecuseră la'"óféhsi$u*E' óare nevoie" să amintim ceea ce a adus anul trecut șerifilor americani din China? Oricât ar fi de obișnuiți diplomații americani cu ritmurile vertiginoase, cursele de automobil și urmăririle pe ecran, ci nu s’au putut ține de administratorii lor chinezi care fugeau de le scăpărau călcâile. In țările de democrație populară, marea ofensivă a Departamentului de Stat nu s’a soldat decât cu câteva mici procese. Domnii din Wall-Street au putut constata că popoarele nu simt ca membrii Congresului, nu se poț câștiga cu dolari. In Cehoslovacia s’a întărit puterea oamenilor muncii, iar Washingtonul nu s’a ales decât cu niște trofee dubioase — vreo sută, două de noi mingecare se trambude. Renașterea YuyorfelF $9 .Wmcpv-1..« L,’un recolta bună din România, noile fabrici și căi ferate din Bulgaria, — toate acestea nu pot fi considerate, desigur, victorii ale imperialismului american. Nu mai vorbesc de URSS, prin însăși natura sa. Statul nostru îi duce la disperare pe regii de peste Atlantic. Ei credeau că vor semăna printre noi panica, dar noi continuăm să trăim, să clădim orașe, să scriem cărți, să creștem copii. Fabricanților de bombe atomice, care pretind „că ajunge să >pese pe un buton““, no; le-am răspuns printr un plan grandios de luptă împotriva secetei. Nu ne este ușor să refacem o țară pustiită de război, nu avem încă destul timp pentru odihnă, dar când privim îndărăt, vedem că suntem mai puternici astăzi, decât acum un an. Am mai câștigat un an. Noi nu suntem ca Filip al IV-lea, iubim timpul pentru că merge înnainte. In Statele Unite s’au schimbat multe lucruri in cursul acestui an. Americanul mijlociu se orientează greu în politica internațională, dar el are și inimă și minte; el a dovedit că nu-i place lozinca: „ajunge să apăsam pe un buton“; el a dovedit că, vorbindu-l de război, e greu să-l mâni la război, și nici măcar la urne.El nu e încă prea știutor, acest american mijlociu, dar e de o sută de ori mai civilizat decât un Parnell Thomas, și el a dovedit că interogatoriile medievale sau tribunalele care amintesc de inchiziție nu sunt pe plăcul său. La sfârșitul anului s’a putut observa o anumită zăpăceală in rândurile imperialiștilor belicoși. De câte ori n’au repetat ei că participarea comuniștilor la guvernul uneia sau altei țări constitue un pericol pentru pace. Noi n’am uitat cum au șantajat ei pe italienii și francezii înfometați. Iată Însă că d-l Hoffman, principalul reprezentant al cămătarilor americani, declară în mod public, că ar fi bine ca în guvernul chinez să intre și comuniști. Ce-i sugerează oare domnului Hoffman idei atât de liberale? Spectacolul mercenarilor Americii care fug de le scapără călcâiele. Ei trebue să bată în retragere nu numai în China ci chiar și acasă la ei. Au „amânat” procesul conducătorilor Partidului Comunist, sub pretext că Foster e bolnav. Acest gest nu va înșela pe nimeni: nu e vorba de sănătatea lui Foster , ci de desgustul pe care acest proces îl inspiră oricărui American cinstit. Nu am nimic de obiect al unor retrageri de genul acesta; se găsesc mult mai decente decât toată vorbăria cu privire la distrugerea a șaptezeci de milioane de oameni sau decât lucrările„Comisiunii pentru activitatea antiamericană”. Și deasemenea nu aș avea nimic împotrivă ca anul 1949 să devină pentru imperialiștii americani un an al „fricii de pace”. Cu cât această frică îi va face să tremure mai mult, cu atât mai liniștite vor putea privi mamele jocul copiilor lor. Cine știe, poate că domnul Hoffman va trebui sa mai afac,o frică și alte declarrații neașteptate, nu numai în China, dar și în Europa? Poate că Americanilor va începe să le fie rușine nu numai cu Thomas sau cu Mundt, ci și cu d-l Dulles? Căci chiar de a sfărîma toate ceasurile, vremea nu o poți opri în loc. ’ In ultimul său poem ,,Să se deștepte pădurarul”, Pablo Neruda scrie: „In trei încăperi din vechiul Kremlin Locuește un om căruia îi zice Iosif Stalin. Noaptea târziu, lumina mai lucește în fereastra lui...” Tot anul această fereastră a luminat ca un far: lumina ei a luptat cu ceața galbenă, sângerândă, cu noaptea Americii. Această lumină strălucește in pragul anului nou și ne urmple de încredere. Noi știm bine că anul nou e cu noi, că timpul e cu r oi. MARILE SUCCESE REPURTATE DE U. R. S. SIN »UZAREA GRANDIOSULUI PLAN DE TRANSFORMARE A NATURII (Urmare din pag. 1-a) todei alternării culturilor de cereale cu cele de furaje. In comunicat se dau date numeroase ce caracterizează îndeplinirea hotărîrii consiliului de miniștri URSS și a CC al PC (b) al URSS. Ministerul economiei forestiere și academia de științe agricole au început să organizeze lucrări de cercetari și elaborări de proecte tehnice în domeniul plantării de perdele de păduri protectoare. 94 de exploatări forestiere vor lua parte la realizarea lucrărilor pe traseele perdelelor de păduri protectoare. Ele vor începe în primăvara anului 1949, cele dintâi lucrări de plantare. Au fost organizate 6 expediții, care au început să delimiteze terenurile pentru perdelele de păduri protectoare, ce au fost stabilite în două direcții: Penza— Ecaterinovgrad — Veșcenskaia—Kamensk Donețul de nord, Kamîșin—Stalingrad, la confluența Volgei cu râul Novi, Stalingrad—Cerkesk-ul de stepă și Saratov —Astrahan, Voronej—Rostov pe Don, pe unul din malurile fluviului Don și altele. Institutul de cercetări științifice al Academiei de științe din URSS cercetează datele caracteristice condițiilor climaterice și condițiilor solului de pe traseele fiecărei regiuni în curs de împădurire. Pentru a pregăti creearea marilor sisteme de regiuni cu păduri protectoare, ministerul economiei forestiere face cercetări în vederea descoperirii tuturor masivelor păduroase de valoare, atât in regiunile de stepă cât șî acelea de stepă păduroasă din partea europeană a URSS. în aceste regiuni ale țării există 2.942.000 hectare pădure. In comunicatul consiliului de miniștri și Comitetul Central al PC (b) sunt date informații cu privire la desvoltarea plantărilor de păduri protectoare în câmpiile colhozurilor și sovhozurilor. Se anunță că, actualmente, se întocmesc planuri unitare ce privesc lucrările de împădurire, in republica Ucrairnană, în regiunile Stalingrad, Voronej, Kuibîșev, și în republica Bașkiriei, elaborarea planurilor unitare a luat sfârșit. F&aît* «rtel hMifrimmm în toate regiunile părții europene a țării. In anul 1948, colhozurile, sovhozurile și leshozurile din zona de stepă și zona de stepă păduroasă din partea europeană a Uniunii Sovietice, au plantat păduri protectoare pe o suprafață de 123,9 mii hectare sau 103,6 la sută din plan. Aceste gospodării au pregătit solul necesar plantării de păduri din anul 1949, sol ce se întinde pe o suprafață de 969,8 mii hectare, ceea ce va face ca planul de plantări de păduri din anul 1949 să fie îndeplinit încă din primăvară. Actualmente se duce o mare muncă in vederea organizării brigăzilor de plantări de păduri. A mai mult de 20.900 brigăzi au fost organizate până acum in colhozuri. Pentru îndeplinirea planului de plantări de păduri protectoare se duce o muncă intensă în vederea pregătirii cadrelor. In comunicat se spune că numai pentru îndeplinirea muncilor în vederea plantării de păduri în perioada de toamnă și iarnă a anului 1948—1949, in regiunile de stepă și stepă păduroasă ale Uniunii Sovietice, vor fi pregătiți în cadrul unor cursuri rapide 72.000 brigadieri pentru plantarea pădurilor, necesari colhozurilor și sovhozurilor. Se are în vedere, de asemeni, pregătirea în școlile agricole a 7.200 brigadieri silvici. Pentru a se mări cât mai mult numărul de specialiști calificați în economia forestieră și mecanizare, se mărește numărul locurilor de intrare in facultățile și școlile tehnico-silvice și agricole, se deschid noi facultăți pe lângă universitățile existente, se reorganizează instituțiile de învățământ existente, se constituesc altele noui. Promoțiile de specialiști în silvicultură vor da în anul 1949 1.650 de absolvenți ai facultăților și 3.440 absolvenți ai institutelor tehnice. In comunicat se vorbește despre măsurile de împădurire a regiunilor nisipoase pe o suprafață de 22,4 mii de hectare. Ministerul silviculturii a și început cercetările suprafețelor nisipoase și pregătirea materialelor necesare amelorării acestor r«»n3t10 in vederea atentun di plante taraj« /•Wf-cWrwy Ții .«-SW« '«BȘwft- «P** și pini. Deasemeni, sunt pe cale de a se elabora măsuri în vederea unor largi însămânțări, în regiunile nisipoase, de diferite varietăți de ierburi, cu scopul ca în anii următori suprafețele nisipoase să se transforme în regiuni favorable agriculturii și pășunatului. Intr’unul din paragrafele comunicatului, se aduc date în vederea creșterii răsadurilor în pepinierele forestiere ale colhozurilor și sovhozurilor. Pentru plantarea, în anul 1949, de păduri protectoare ca și în vederea împăduririi râpelor, malurilor de lacuri și râuri, sunt pregătite în pepinierele de stat și acelea ale colhozurilor, 1.868,5 milioane de pueți răsădiți pe o suprafață de 7.000 hectare. In afară de aceasta, sunt pregătite terenurile necesare pepinierelor, în primăvara următoare, în suprafață de 9.790 hectare. S’au organizat 71 de pepiniere de stat, în vederea lucrărilor de împădurire și s’a dus o muncă de pregătire pentru organizarea în anul ce vine a 72 pepiniere de stat. S’a trecut deasemeni în organizarea pepinierelor forestiere ale colhozurilor. Numai in colhozurile Ucrainei, în anul 1948, au fost organizate 246 pepiniere. Planul însămânțărilor de primăvară din anul 1949, în pepinierele forestiere, este asigurat cu semințe provenite de la arbori și arbuști. A fost dusă o muncă intensă în vederea selecției semințelor de arbori și arbuști, mai ales ale celor de stejar,ca fiind cele mai de preț și cu•vira o- mai lungă. În total, în regiunile de stepă și de stepă păduroasă" ale părții europene a URSS, sunt pregătite cca 8000 tone de semințe de arbori, arbuști și pomi roditori; în regiunile de stepă și de stepă păduroasă ale părții europene a țării s-au făcut culturi de plante ierboase prin asolamente in 6.055 colhozuri. In anul 1949,‘ustările de plante ierboase, prin asolamente se vor face iu 10.886 colhozuri. Actualmente se duc munci, de pregătire în vederea asigurării planului de cultură prin asolamnete. Pentru asigurarea hranei vitelor din colhozuri, alături de culturile prin asoîamente se vor face, culturi de plante furajere, în colhozuri joasă, au fost însămânțate până la 20 Decembrie 1948, aproape 180.000 centneri de semințe de ierburi perene (ce trăesc mai mulți ani). Sovhozurile pendinte de ministerul sovhozurilor au alcătuit în anul trecut brazde cu ierburi perene, în suprafață de două ori mai mare decât aceia din anul 1947, și au însămânțat plante perene în cantitate de 53,8 mii centneri. Au fost deasemeni dedicate însămânțării cu plante perene în timpul anului viitor,razele în suprafață de 195.000 dectare, aparținând colhozurilor. In comunicatul consiliului de miniștri și Comitetul Central al PC (b) se vorbește despre faptul că, în vederea ameliorării mai departe a solurilor prin utilizarea apelor locale, colhozurile din regiunea de stepă și de stepă păduroasă din partea europeană a țării au construit in anul 1948, 2.812, iazuri și rezervoare de apă. In anul 1949, se vor construi in colhozuri 4.300 de noui iazuri. In vederea mecanizării lucrărilor agricole, lucrarilor de plantare de păduri și de contrucții de iazuri și rezervoare de apă s-au constituit puncte de activitate in 110 stațiuni de plantare de păduri protectoare. Pentru înzestrarea stațiunilor de împădurire, sunt trimise numeroase mașini speciale, printre care mai mult de 5.000 tractoare de diferite construcții, multe pluguri, cultivatoare, grape și altele. O mare parte din utilajul amintit a și fost livrat stațiunilor de împădurire, cealaltă parte va fi livrată în cursul anului 1949. In încheiere comună , că alcătuirea , n t . doar" pădui censi ■ dusucciea și > _,ciof $i «iepar 1 consiliului de iC.Csl!& (b) IMS.. .!)►*“•• LISTA DECORAȚILOR CU ȘIE STEAUA REPUBLICII (Urmare din plf. I-s) MumeFt" asa li"a Domnilor: prof. P. Constantinesculași, Sadoveanu Mihail, Niculi Ion, Marin Fiorea Ionescu, Vaida Vasile, Profiri Nicolae, Iordăchescu Teodor, Stanciu Stoian, Vințe Ion, Bucur Schiopu, Mezincescu Eduard, Bârlădeanu Alexandru, Borilă Petre, Crăciun Constanța, Drăghici Alexandru, Florescu Gheorghe, Pârvulescu Constantin, Rangheț Iosif, Petrescu Dumitru, Stoica Gheorghe, Bughici Simions, Vass Ghizela, Jianu Marin, Tănăsescu Stelian, Zeigher Simion, Sencovici Alexandru, Gheorghe Gaston Marin, Ana Toma, Bariu Constantin, al. .maestru sondor; Sovrompetroî Țintea- Prahova; Kiss Carol, miner Valea Jiului; Pain Atanasie, maestru frez. Uzinele Trăitorul-Brașov; Csachi Iosif, maestru #motor; Uzinele LaminorulBucurești;Șerban Gheorghe, topitoriUzinele ISp-Hunedoara; Cosac Floarea, lucrătoare Steaua Electrică; Fieni-Dâmbovița; Iacobescu Dumitru, cond. tehnic, Uzinele Electrice Brașov; Doboș Ștefan, șef de tren CFR, P. Neamț; Gherghișan Constantin, cazangiu, Progresul, Brăila; Dascălu Maria, filatoare, Soc. Rom. Ind. Bumbacului-București; Horvat Aladar, topitor oțelar, ISS Hunedoara; Popa Alexandru, prim topitor oțelar, ISS Hunedoara; Druca Adolf, șef secție turnătorie, UDR-Reșița; Chiju Ioan, maestru, UDR-Reșița; Podoleanu Jacques, Gumă Nicolae; UTM; Vîdrașcu Ion, Hahn Emeric, Controlul Economic; Munteanu Vasile, ministerul Agriculturii; ing. Anghel Nicolae, ministerul Agriculturii; Barbu Radu, ministerul Silviculturii; ing. Lăzărescu Constantin, ministerul Silviculturii; Tigoiu Mircea, Loncear Carol, ministerul Industriei (Reșița); Raluca Ripan, Bădăran Eugen, Mihu Ștefan, Eusebiu Camilar, scriitor; Marce! Breslașu, scriitor; Dragoș Petru, scriitor; Sahighian Ion, regizor; Sonia Cluceru, artistă, Teatrul Național; JLrgea Macovei, pictorița; Gheorghe Vida, sculptor; Mihai Andricu, compozitor. IliuipeiJ* CÎjgțsa 11-a Domnului Matveev Alertei, tehnician TARS: sj OrsfíitíI Mterșpii* Clasa Ii l-a Domnilor: Alexa Augustin, Sudor Viliam, Sălajeanu Leonîin, Bontea Ștefan, Ceaușescu Nicolae, Ionescu Vasile, Manele Ofelia, Vasile Modoran, Ludovic Takacs, Constantin Prîsnea, Emanoil Vinea, Colin Dumitru, Babenco Simion, Grigore Preoteasa, Păsculescu Elena, Holeșteanca Petru, ajustor mecanic, Șantierul Galați, Dima Horobăț, maestrul turnător, șantierul Galați, Bârzincă Ion, nntultor, șef de echipă, Șantierul T. Severin; Bârlan Marian, maestru șcular. Șantierul T. Severin; ■Șțascăru’ Gheorghe, strungar fier, Șantierul T. Severin;1. Arislea Ion, miner, , Minele de aur Niunedoara-Pera; Cuclineti Lorentz, miner, Minele de aur #lunedoara Dáva; Steolca Iosif, miner, Minele de aur Hunedoara-Deva; Brehaion, miner, Minaur, Valea Roșie; Fuchsionîi, miner, Dealul Crucii, Baia Mare; Gheorghe M. Gheorghe, strungar, Concordia-Ploești; Șerban Ioan, turnător, Concordîia-Ploești; Rădulescu Dumitru, sondor. Regionala Ha Sovrompetrol; Bohan Fiorea, miner, Valea Jiului; Filat loan, miner, Valea Jiului; Deac Ventzel, miner, Valea Jiului; Zamfir Ștefan, maestru, Soc. TZÎRS; Moșova Niculae, marinar, Turnu Severin; Iosif Mihai, miner, Odorheiu; Mártan Aurel, curățitor turnătorie; Uzinele •Steagul Roșu, Brașov: Marik Ion, for iar Uzinele Flamura Roșie, Arad; Cimpoiaș Ion, muncitor industr. Uzinele Flamura Roșie, Arad; Văcăreanu N, maestru tinkfolc U;jirago« IftihafE «tóitóft, Udm* Tbc. Iom, Brașov; Stom^T Carol, strungar, Uzinele Tractorul, Brașov; Chiriac Maria, ajutoare lucrătoare, Uzinele Tractorul, Brașov; Nicoară Nfstor, lăcătușajustor, IMS Sibiu; Barză Nicolae, lăcătuș, Uzinele Cugir, Hunedoara; Popa Dumitru, fierar, Vicova, Sibiu; Szabó Francisc, lăcătuș. Independența, Sibiu; Cosza Sigismund, lăcătuș. Independența Sibiu; Zaharia Dumitru, luptător Uzinele IRMC Maia-Prahova; Câmpeanu Alexandru, maestru electrician, Uzinele Iliie Pintilie Mărgineanca Pepeni-Prahova; Stănescu Gheorghe, maestru turnător; Uzinele Fero Email, prahova; Ionescu Gheorghe, matriței, Uzinele Vasile Roaită, București; Onu Alexandru lucrător nituitei, Șantierul 7 Noembrie Galați; Ion chiar Matei, techn. mecanic, fabrica Grerul, Galați; Munteanu Gheor,ghie, sudor autogen, UDR-Reșița; Mortan Vasile, miner, Mina Anina-Caraș; Runcan Vasile, miner, Mina Anina-Garaș; Erdei Mihai, mecanic, Victoria, Hunedoara; Kiss Eremos, mecanic, Victoria Hunedoara; Gheju Petre, lăcătuș, Uzinele ISS, Hunedoara; Toplsnariu Rudolf, turnător Uzinele ISS, Hunedoara; Covaci Iuliu, prim laminor, Ciocanul- Hunedoara; Corobanca Ion, laminator, Întreprinderea Nicolae Cristea, Galați; Biro Caro, turnător; Vlahița-Odorhei; Szocz Bela, fumător fier; Vlahța-Odorhei; Ruegg Matei, muncitor, I. C. Frimu, Sinaia-Prahova; Pârvu Gheorghe, tehnician, șef de secție, Uzina Electrică Grozavești-Bicurești; Pluscal Gheorghe, electrician, Soc. Electrică, Brașov; Maxim Grigore, electrician Soc. Electrică, Brașov; Georgescu Florica, lucrătoare filatoare, Industria Bumbacului-București; Mircea Ralra, lucrătoare țesătoare, Fabrica Industria Română- Mediaș; Roza Ana, lucrătoare țesătoare, Fabrica Industria Română-Mediaș; Ogneanu Silvia, lucrătoare-țesătoare, Fabrica Industria Română-Mediaș; Dinu Ioan, strungar, Fabrica Trainica-Dâmbovița; Ionescu Victor, inginer, Fabrica de Hârtie, Bușteni,Prahova: Anghel Iordan, maestru, Zărnești-Brașov; Balint Iosif, șef uzinei butelii; Fabrica de Geamuri târnăveni; Neagu Grigore, fochist Fabrica Ciment-Dâmbovița; Beleanu Ion muncitor maestru mecanic; Fabrica Record-Mediaș; Filimon Ana, lucrătoare, Fabrica de Cauciuc-Brașov; Zaharia Constantin, frânar; Serv. CFR p. Neamț: Ancuța Nicolae, fochist, Serv. CFR P. 1 Neamț: Ferecan Sirr5TM-" "nu-nraiu,SSI Hunedoara; Istvan Itor, UD Reșița; Sații UDReșița; Ciudleni Tui 1RN Brăila; Albui loa, n. 1., Uzinele Chimice Tom Ilie, muncitor, Uzinele : T veni, Szily Tiberiu, mur or En., Jonás Herbac. Cluj; Hart Fabrica lorsas Herb; ■ i .j. . Traian, matrițer. Uzinele o: Au București; Dominico stelier mecanic?, IRN-S’răi ... r,1 lucrător turnător, 5mbrie IMS-Galați; Drago. . . pestru lamundtor, Uzinele .• ; Jopdan Gheorghe, mai . ; • ], București; Herșcu L , Gscoil București; Sumăm o : IMSSîbîu; Teleki Amabrica Elastic, Sibiu; Ier, r, Macazul-Ploesti; Cr muncitor, Industria Saro ;. . m : Vasi Rusalia, topitor, pl<-in; Jude Petru, Hlusvitor șef UDR-Reșița; Hir Anghel Eliza, Ardeleanu u Margareta, Schuster Mihai, Vasilico Vladimir .c, Constantinescu Mihail, Misoist, Dumitrescu Petre, Ionaș Petru, Iorda; Niculescu Marin, Dîmbovița; Petre Ludovic, Oradea; Vasile M. Topan, Roman; Habriea Elisabeta, Baia; Victor Albu, Teleorman; Bomflea Scarlat, Dolj; Kope «ORDINUL MUNC POPULARE ROMÂNE» sos Ecsterina, Aradț Cireș sur Brașov; Constantin Marin, Bănpădstu Constantin, CGM; Haber CGM1; Eva Rab, CGM; Sand CGM; Maria Niculae, UFDR; Ion, UTM; Asian Ana, Dona Hi zietar; Maria Banuș, scriitor; ana Ion; Zimbrea Octav, Contresnomic, Brașov; Coman Aron, Economic, Timișoara; Fiacs f Controlul Economic, Brăila, Eavel, ministerul Minelor și pe Ganiski Sergiu, Ministerul Minetrolului; Chirilă Panait, Ministerlor și Petrolului; Stănescu Liisterul Comunicațiilor; Ion C-tin Comunicațiilor; Jeac Vasile, Meanțelor; Nistor Ion, Minist. Járas Rezső, mi retorul Artete formațiilor; Tudor Vlad, ministrele și Informațiilor; Petcu Tinisteril Lucrărilor Publice; Cap Ministerul Muncii; Breban , misterul Agriculturii; Alexandridru, ministerul Agriculturii; M Ion, ministerul Agriculturii; Heinrich, ministerul Silvicultori cu Andrei, Prefectura Poliției Anker Emeric, Perfectură Politelei; Gheorghiu Adrian,P Poliției Capitalei; Nicolau Viedre Iordache, MAL Covurlui; I mitou, MAI, Satu Mare; Re Prefect, Arad; Horia Marian Cluj; Filoreta Onțescu, soră Spitalul Elias; Ilea Teodor, a Sănătății; Stanciu Nicolae, minifacerilor Externe; Ing. Uzuno cin Gha’ar. Ordinul 1j Ștesssa F bSisii Re Clasa II -a Domnilor: Leonte Răutu, Hosu, Aurel Vijon, Ivaneanu Ordinul 5s Steat £ as F foiisii Re Clasa Iii-a Domnilor: Simulescu Dumitru Popescu, Măilescu Radu, Onnel, Adorian Gheorghe, Cușmitra, Anastasiu Petre, Barbu M .dan Eugen, Mihai Aurelia,,. Serghie, CGM; Goldenberg Avtda FIAP: Rad lean, Sulumna Iincsen, Controlul Economic; S Ambrus Coloman, Gonciaruk Pigănescu Victor, MA! Direcția Bairu Mihail, MA I Direcția Pociu Petre, ministerul Afaceri» ne; Elena Georgescu, ministererilor Externe; Pompei Dimitru Brucan, gazetar; Bălănesci gazetar; Alexandru Jar, scrib Atanase. OreS i UMS „Steaua F folieiI Populare Rc CI «sa IV-a Domnilor: Radu Tănase, I Ion, Baciu Lîdia, Moscuna Ada tre Nesia, Corin Aurel, Marci vici, Jacob Adam-FateKs,Jevi, Vasile, Manole Tudorache, Vajt Galsinschi Elvira, Abramovici 1riță), Raiiu Ludovic, Cluj; Ariel, Târnava Mică, Moldoveanghe, IMS; Crainic Roman, Val ■ Schuster Carol, Trei Scaune; Iosif, Brașov, Dărăbăneanu Teo,stashca; Paicu Ton, Mehedinți; Vasile, Dolj; Nistor ; Constări Hărătu Constantin, Baia; Mititria, Putna; Bayerle Iosif. Reșî Solomon, Slobodă Ion, Gher, Deva; Velcescu Gheorghe, CC ■ladanschi Iacob, CGM: Szekely ca; UFDR; Brezoianu Ecaterin; Comnacu Nicolae, Frontul p Ileana Rădanui UFDR; Lt. a Vasile DSP; Lt. col. Mănesa DSP; Marga Cornn, Controlul Tudor Ion, Controlul Economic Tiulescu Constantin, ministere țelor; Oprișan Nicolae, ministerământului Public; Marinescu ,ministerul Industriei; Nicolschidru, Fuchs Beriș, Birtaș Gavf Nicolae MAI; Petriia Florian, Spiridon Dumitru, MAI; Szilagi Prefect Odorhei; Banu Ion, iitor, gazetar; Beate Fredanov Jules Cazaban, artist; Alfredsohn, compozitor; Szönyi Ștefa Timișoara, General Irit. NicuRstantin. Ordinul »Steaua p folici Populare R ® Clasa V-a Domnilor: Dragomirescu 0 strungar, Concordia-Ploești, Frusina, muncitoare, Fita, Aradion, Protopopegi U Eti, Nichit, Szekely Sari, Schor Anghel, Ilie, Iosub Blanca, Mănescu EIberger Fani, Cristea Ilie, Bărbighe, Seciu Ștefan, Cristea Aur Ciopor Ludovic, Mureș, Medve târnava Mare; Butyka Francisc Baciu Ion, Brașov; Belu Damit Tudose Ilie, Teleorman; Zidăre Buzău; Mihai Nicolae, Tulcea; Agatei, Botoșani; Tubic Dumitru Balaban Vasile, Brăila; Roșu G Roman; Rădulescu Ștefan, Fălcean Ene, Suceava; Croitoru M miș Torontal; Bragoev Milorad Leș Ion, Satu Mare; Baum Zasimureș; Manea Ciobotaru, Hagic Mraz Suzana, Cluj; Tita Nicolae Târnoveanu Cornel, UTM; Gheorghe, Frontul Plugarilor; Ion, Frontul Plugarilor; Ciochir» FIMP; Szabó Etan, UPM; Tomp UPM; Cpt. Jelev Ioan, DSP; I. Eugen DSPA; Locic I. Alexam Satu Mare; Cosma Valeriu M. Jurca Aron, MAI, Oradea; Marin, MAI Roșiorii de Vede; V. Mircea, MAI; Antonie Maridiie; Eugenia Luncaș; FAP; Leonda, ministerul Justiției; Cimoi!, ministerul de Finanțe; C •nu>u, ministerul Sănătății; f. Misu Bughici Ana, ministerul țxterne; Bojan Agneta, m ți. Cuțuleapu Stefu (Stei »| Afacerilor Externe. .. festivitatea care a avut lol Iul Afacerilor Externe în sei de 30 Decembrie 1948, d. pro ! Parhon, Președintele Prezidiult .Adunări Naționale, a înmânat de celor distinși Tot cu acel prilej, ai fasi îi decorații« și cela? »ij șttogi îs RPR. 11