România Liberă, februarie 1950 (Anul 8, nr. 1670-1693)

1950-02-01 / nr. 1670

In pag. a 5^ Echipa femenină a R. P. R. * în fi n­a i a campionatului mondial de tenis de masă — JUCĂTOARELE NOASTRE AU ÎNVINS ANGLIA, ITALIA, SCOȚIA si TARA GALILOR § i 1 . ANUL VIII Nr. 1670 P. Taxa de fruticare plătită In numerar cont. REDACJIA Sl ADMINISTRATIA București, Str. Contt.nti» Mill. 5­ 7-9­6 PAGINI 4 LEI ini­direcţiunîl Generale P_. T. T. 108.828, 10 Septembrie 1944. A Miercuri I Febr. 1950 ABONAM­ENTE: încep le 1 și 15 ale lunii 1 lună Iei 120 SALARIAȚI Șl STUDENȚI_REDACTOR RESPONSABIL Contr. Tal.: 6.34.93, 6.34.94 6.34.95— * 1 an ei 1400 *1 lună lei 100* NICULAE SELLU Cont. Cec Postal Nr. 7796 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5,21.21% 3.324.721 Iei economii realizate de jurnaliştii de la I. S. S. Hunedoara in 27 de zile La I. M. S. Roman, se lucrează trioare pentru batoze Pe lângă cooperativele de consum din judeţul Putna, luat fiinţă biblioteci populare au La Braşov şia inaugurat noua sală de festivităţi Căminului Cult­ural «Ilie Pintilie». Echipele de reparaţii de la sonda 303 Teiş au depăşit programul de foraj cu 31 la sută Femeile din oraşul şi judeţul Iaşi işi afirmă voinţa de a lupta cu dârzenie pentru apărarea păcii HUNEDOARA (prin telefon). Fuma-­­ştil de li uzinele I.S.S. Hunedoara au realizat Însemnate economii In cadrul întrecerilor socialiste pentru îndeplini­rea şi depăşirea Planului de Stat. Prin introducerea indicilor tehnico­­economici el au obţinut o economie de 70 hectare teren prin schimbarea Ţărani­ săraci şi mijlocaşi din comu­na Vidrasău-Târnava Mică au izbutit ca prin muncă voluntară să schimbe cursul râului Mirajul pe o distanţă de 120 m­etri.­ Prin executarea acestei lucrări, cea. 60-70 hectare teren cu locuinţe şi gră. In cadrul Planului de Stat pe a­­nul 1949 muncitorii de la întreprin­derile Metalurgice de Stat din Ro­man au întâmpinat deseori greu­tăţi în îndeplinirea sarcinilor ce le reveneau, din cauză că unele piese pentru batoze programate spre con­fecţionare la alte întreprinderi din ţară soseau cu întârziere. De multe ori batozele deşi montate, nu pu­teaţ­ fi expediate Gospodăriilor de Stat din cauza trioarelor care în­­târzia să sosească de la fabricile furnizoare. Deasemeni se cheltuiau sume importante pentru transpor­tarea pieselor, mărindu-se astfel preţul de cost al maşinilor. Luând în discuţie această impor­tantă problemă, organizaţia de Par­tid împreună cu comitetul sindi­cal şi direcţiunea întreprinderii au ajuns la concluzia că singura so­luţie ar fi aceea de a se confecţio­na trioarele de la batoză în cadrul Întreprinderii lor. Sarcina executării planurilor necesare instalaţiilor a fost încredinţată maistrului Inova­tor Bob Virgil din atelierul de În­Din iniţiativa Uniunii Judeţene a Cooperativelor, pe lângă numeroase cooperative de consum din jud. Putna au luat fiinţă biblioteci populare care sunt puse la dispoziţia membrilor coo­perativei. 100 kgr. de cocs pe ghiftă. Datorită re­ducerilor obţinute la consumurile spe­cifice, furnaliştii au realizat pe primele 27 de zile ale lunii ianuarie 3.324.721 lei economii. V. MANEA corepondent­ erite de inundaţii­ cursului unui râu dini de zarzavat. Împreună cu şoseaua ce leagă judeţul Târnava Mică cu judeţul Mureş, vor fi ferite de Inunda­ţiile cauzate în fiecare an de revărsa­rea râului Nirajul RAILEANU E. coresp. voluntar treţinere. Ajutat de muncitorii din acest atelier, el a confecţionat o maşină pentru fabricarea sârmei cu ochi pentru distanţare şi o maşină pentru fabricarea sârmei spirale progresive. Au fost pregătite apoi, toate dispozitivele necesare pentru găurirea şi frezarea discurilor şi pentru montarea sârmei. După ce toate aceste pregătiri au fost ter­minate s-a trecut la confecţionarea primului trior pentru batoză, trior care­ fiind supus la probă ,a dat re­zultate foarte bune. O primă co­mandă de 350 trioare a fost ime­diat lansată In fabricaţie, asigu­­rându-se astfel confecţionarea tu­turor trioarelor necesare întreprin­derii In cadrul Planului de Stat pe anul 1950. încurajaţi de acest succes, mun­citorii de la IMS Roman au trecut la studierea posibilităţilor de a con­fecţiona In Întreprindere *i tobele pentru batoze. M. BENŢEA corespondent Această acţiune are menirea de a în­tări munca de culturalizare la sate. In acest scop, Uniunea Judeţeană a pus la dispoziţia bibliotecilor înfiinţate până acum 3200 de volume. In prezenţa reprezentanţilor autorită­­ţilor locale şi a unui numeros public s-a inaugurat Sâmbătă 27 Ianuarie a.c., noua sală de festivităţi a Căminului Cultural «Iile Pintilie» din oraşul Bra­şov. Sala, având o capacitate de 280 locuri, a fost complect renovată prin Echipele de reparaţii dela son­da 308 Teiş au depăşit programul de foraj cu 31 la sută, cele dela sonda 719 Gorgota cu 22 la sută, iar echi­pele dela sonda 15 Suţa-Teiş cu 29 la sută. S-au, evidenţiat echipele maiştrilor sondori Gagiu Ion, Săvescu Vasile şi Gogu Ion ce lucrează la sonda 15 Şuţa şi care depunănd un efort con­tinuu necesitat de condiţiunile grele în care se face forajul la această sondă, au reuşit să fie în fruntea celorlalte echipe de foraj din regiu­nea respectivă. Datorită avântului cu care îşi des­­făşoară munca, echipele de la schela Pe lângă fabricile IPEIL din Gura Humorului se construeşte în prezent un autogaraj modern cu o capacitate de 32 maşini mari şi prevăzut cu mai multe ateliere de reparaţiuni vulcanizare, birouri, locuinţe pentru şoferi, locuinţe pentru personalul administrativ. La C.A.Mr., la fabrica de tricotaje „Moldova’’, la sindicatul personalului casnic, la atelierele RATA, ETACS, Spitalul Central, Sectorul U.F.D.R., Tă­­tăraşi, în cadrul unor meet­aguri orga­nizate de UFDR, femeile muncitoare din Iaşi şi-au afirmat hotărîrea lor dar­grija Comitetului Provizoriu al comunei urbane, Braşov. După cuvântul tov. Ziga V, preşe­dintele Comitetului Provizoriu urban, echipa culturală a căminului a desfă­şurat un Frm­os program artistic. MIMI CERNEA corespondentă Muntenia Boldeşti au reuşit să scurteze timpul de intervenţii la sonde. Cele mai frumoase succese au fost obţinute de muncitorii din echipa maistrului sondor Strate Ion care a extras şi introdus pompa la sonda 79 în 12 ore, depăşind norma cu 20,5 la sută. Deasemeni echipele maiştrilor sondori Gheorghinoiu C. şi Mălăescu Vasile care au extras tubingul de la sonda 38-Moreni şi re­introdus până la 2000 de metri, au depăşit norma cu 29 la sută, iar e­­echipele tovarăşilor Samuilă D. şi Iacobici Iulian pentru o lucrare ase­mănătoare au înregistrat o depăşire de peste 34 la sută. Clădirea garajului,, zidită -la stil modern pe o suprafaţă da peste 1300 m. p. va avea o uzină electrică pro­prie. iar încălzirea se face prin ca­lorifer. Construcţia va fi complect term­i­nată până la 1 Mai 1930. I. GOICEANU corespondent­­ă de a lupta din toate puterile pentru apărarea păcii. In judeţ femeile muncitoare au par­ticipat în mare număr la adunările ţi­nute în plăşile­ Tg. Frumos, Şipote, Podul Ooarei, etc., manifestându-şi voinţa lor de a apăra pacea ameninţată de imperialiştii anglo-americani. Construirea unui autogaraj modern la fabrica IPEIL din Gura Humorului 19 comuna Răcoasa (Putna) s-a înfiinţat un dispensar medical In comuna Răcoasa — Putna era nevoie de un dispensar. Pentru ori­ce medicament, locuitorii comunei trebuiau să meargă la Focşani. Ţă­ranii muncitori din comună s’au a­­dunat, în toamna trecută, în adu­nare cetăţenească, pentru a discuta această problemă. Ţăranii s-au angajat să pună fie­care umărul pentru construirea dis­pensarului prin muncă voluntară şi folosind cât mai mult resursele lo­cale. Lucrările au început în luna No­­embrie, iar acum câteva zile clă­direa dispensarului a fost termina­tă şi dată în folosinţă. Dispensarul are patru încăperi mari, luminoase şi a fost utilat cu aparate sanitare moderne. D. TARNAUCEANU corespondent Un curs de calificare profesională horticolă organizat la Ploeşti In dorinţa de a ridica cât mai multe cadre calificate. Comitetul Provizoriu al oraşului Ploeşti a deschis, în cadrul Secţiei Agricole, un curs de calificare profesională în horticultură cu­ un nu­măr de 21 elevi. Cursurile au o durată de 30 zile. Prin Înfiinţarea acestui curs, se vor putea aduce reale îmbunătăţiri în sec­torul Horticol al comunei urbane Ploești G. CLARISA coresp. voluntară i * I­ I­ O nouă stafie de va­lua fiinţa Aviația sanitară are un rol important în lupta pentru ocrotirea sănătăţii pu­blice în R.P.R. Avionul sanitar este un mijloc de transport dintre cele mai rapide, el fiind folosit pentru aprovizionarea cu medicamente ce trebuesc urgent trans­portate și pentru cazuri ce necesită prim ajutor urgent, în întreaga ţară au luat fiinţă 4 staţii de aviaţie sanitară, la Bucureşti, Arad, Cluj şi Iaşi. In afară de acestea va lua finţă în curând o nouă staţie de avia­ţie sanitară la Constanţa, care va deservi regiunea Canalului Dunărea — Marea Neagră, Delta Dunării şi regiunea Do­­brogei. In regiunile care adeseori rămân la o­ aviaţie sanitară la Constanţa iate în timp de iarnă se cauţi s se asigura un transport rapid de medica­mente şi utilaj medico-sanitar, prin lan­sarea acestora cu paraşuta. In ziua de 27 Ianuarie 1950 pe aero­portul Băneasa s-au făcut ultimele ex­perienţe în vederea lansării medicamen­telor cu paraşuta. Acestea pot fi arun­cate din avion de la o înălţime de 259 metri, ajungând la pământ în condiţiuni perfecte, cu ajutorul unei paraşute mici, confecţionate din pânză simplă. Se pot transporta pe această cale, până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, flacoanele cu vaccin BCG, fla­coane cu sânge conservat, precum şi orice instrumentar medical sau medica­ment, (Agerpres)." Muncitorii de la S. M. T. «Griviţa Roşie»-Tutova au pornit întreceri pentru repararea tractoarelor Muncitorii de la S.M.T. „Griviţa­ Ro­­şie"-Tutova şi-au organizat munca pen­tru repararea tractoarelor necesare la campania arăturilor de primăvară. Pentru ca rezultatele să fie din cele mai bune, s’au organizat Întreceri. Până acum, s’au reparat complect­e tractoare, iar alte 5 sunt în curs de reparaţii. Salariaţii S.M.T. Griviţa-Roşie-Tutova şi-au luat angajamentul ca până la 20 Februarie, să pună in stare de funcţio­nare toate cele 25 tractoare care se află in Stațiune. ALEX. ZARICI coresp. voluntar 11 l1. La uzina de maşini agricole din Rostov — producţia de maşini necesare viitoarei campanii agri­cole se desfăşoară într’un ritm intens. Sute şi sute de maşini înzestrate cu ultimele perfecţiuni tehni­ce iau zilnic drumul SMT-urilor şi colhozurilor. Fotografia de mai sus reprezintă pe şeful atelierului de montaj Nazar Lâsenco (stânga) împreună cu şeful secţiei, inginerul Mihail Gavrov, examinând noul tip de combină autopropulsată. Un bulevard al orașului francez­­ Vitry sur Seine a primit numele lui I. V. S­ta I­­­n PARIS 30 (Agerpres) — TASS transmite: La 29 Ianuarie, in orasul Vitry sur Seine, a avut loc, intr’un cadru solemn, schim­barea numelui bulevardului Vitry, în bulevardul I. V. Stalin. La meetingul care a avut loc cu acest prilej, au luat cuvântul France, primarul oraşului Vitry sur Seine, Leon Mauvais, membru în Comitetul Central al Parti­dului Comunist francez şi Jean Chantron, membru în Consiliul Republicii. La această ceremonie a luat de asemeni parte şi am­­basadorul Uniunii Sovietice în Franța, A. E. Bogomolov- Ne vom îndeplînî prevăzute dii U­ rmând exemplul strălucit al pla­­nurilor cincinale staliniste, clasa muncitoare din ţara noastră, sub conducerea Partidului Muncitoresc R­o­­ mân, a păşit, acum un an, la alcătui­rea şi aplicarea primului Plan de Stat al R. P. R. Planul de Stat pe 1949 a coordonat activitatea sectorului socialist şi a con­­stituit începutul unei etape noi In dru­rnul spre realizarea socialismului In ţara noastră. Datorită importului de materii prime semifabricate şi utilaje de bază din U. R. S. S., creşterea producţiei noa­stre industriale a înregistrat salturi simţitoare. Pe lângă mărirea producţiei indus­triale, Îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1949 a avut ca­ rezultat şi o mare creştere a numărului de salariaţi ocu­paţi în sectorul industrial. Productivi­tatea muncii a sporit în cursul anului 1949 cu 18 la sută, depăşind cu 3 la sută prevederile planului. In sectorul industriei grele şl extrac­tive, am obtinut rezultate importante in 1949. Succese importante s’au obţinut şi In industria metalurgiei prelucrătoare şi a construcţiei de maşini. In anul 1949 s’au produs de două ori mal multe tractoare decât in anul 1948. Măririi cantitative a producţiei noa­­stre Industriale. La corespuns şi’o îmbu­nătăţire calitativă simţitoare. In 1949 s’au realizat produse de un Înalt nivel tehnic, ca strunguri de precizie, linguri, sape cu role, rulmenţi, etc. Integrându-se In Planul de Stat pe anul 1949, uzinele noastre — cere­au un rol hotărâtor In economia naţional — au îndeplinit cu succes sarcinile ce le- au revenit In cadrul Industriei metalur­gice prelucrătoare, Industrie care — aşa cum a spus tov. Gheorghiu-Dej In ex­punerea din 27 Decembrie 1948, — tre­­buia să facă o cotitură hotărttoar­e pe linia desvoltării producţiei de utilaj. Producând utilajul necesar industriei, agriculturii şi transporturilor, uzinele noastre au avut o depăşire de plan de 7,4 la sută la „23 August“, şi de 35 la sută la „Republica“. Intre multiplele realizări din anul 1949, reducerea preţului de cost al pro­duselor uzinelor „23 August", oglinde­şte efo­rtul depus de muncitorii şi teh­­nicienii noştri, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul trecut. Ast­­fel, evoluţia preţului­ de cost marchea­ză o reducere pe trimestrul II de 5,4 la sută faţă de trimestrul I, iar pe semes­trul II de 7,3 la sută faţă de trimestrul I, realizând o economie pe semestrul II de cca. 170.000.000 faţă de trimestrul I. In general, rezultatele planului nostru pe 1949 ne arată o creştere a valorii producţiei de mărfuri de 118 la sută 1® finele trim. IV. La o creştere a nu­măr­­­ului mediu de salariaţi de 18 la sută, i-a corespuns, la sfârşitul anului tre­cut, o creştere medie a numărului de muncitori de bază de 46 la sută. Produc­­tivitatea pe cap de salariat s-a mărit în aceiaşi măsură cu 83 la sută în trim. I­V faţă de trim. I. Fondul total de salarii pe 1949 a în­registrat o creştere de 66 la sută, din care 82 la sută a revenit fondului de salarii destinat muncitorilor direct pro­­ductivi. In sectorul social, realizările pe 1949 au înregistrat progrese tot atât de sim­ţitoare. In cursul anului trecut, au fost amenajate casele de odihnă de la munt® şi mare care au putut fi folosite pe toa­tă durata anului. Dispensarul uzinelor noastre a fost înzestrat cu aparate şi instrumente m­e­­dicale noi. întreţinerea copiilor la creşa uzinelor noastre’ s’a îmbunătăţit în cursul anitt« lui 1949, datorită lucrărilor de amenaja ri« Cantina a reuşit să-şi acopere «pro­­vizionările de alimente cu produsele fermei dela Putineiu. Grija Partidului pentru muncitorii noştri s‘a vădit deasemeni cu ocazia luării In primire a noilor locuinţe mun­­ci­tor­eşti din cartierul Vatra Luminoasă. La începutul lunii Octombrie 1949 11 fost terminat terenul sportiv de lângă Şcoala Profesională, iar la 21 Decem­­­brie 1949 au fost inaugurate clubul şi biblioteca muncitorilor. Tot în cursul lunii Decembrie s-au terminat lucrările de amenajare a sălii mari da festivi­­tăţi. In felul acesta, sectorul social a be­neficiat Intr'o largă măsuri de sticlii sole obţinute tn sectorul productiv. In domeniul investiţiilor trebuiefjj menţionate lucrările dela Turnătorie, *•* destinate să uşureze şi să accelereze munca, — achiziţionările masive de min­ennl*unelte şi Instalarea da podul Hl« tente, ? In cadrul acţiunii de calificare a mâi­ nii de lucru, şcolile de recalificare, pre­cum şi cele (Je calificare de gradul I—IIL apoi şcoala de maiştri şl În deosebi şcoala profesională, au obţinut frumoase succese. Avântul întrecerilor socialiste, Iniţia­­te şi îndrumate da organizaţia de Par­­tid şi organele de sindicat, a contri­buit In cea mai mare măsură la Inde­­plinirea şi depăşirea planului pe 1949; această participare deosebit de impor­tantă a sindicatului nostru la munca de toate zilele, a antrenat­­masele de munc­ertori, tehnicieni şi funcţionari şi le-a stimulat iniţiativa creatoare, a­­care­ manifestare liberă a dus la o serie în­treagă de inovaţii şi invenţii utile. (Continuare In pag. 5-a col. 4-5) sarol Plan . do EMIL ONSGA ___________ director al Uzinelor „23 August" și „Republica“ ­ ÎNDEPLINIREA şi depăşirea PLANULUI DE STAT PE 1950 TREBUE­ SĂ CONSTITUE PREOCUPAREA DE BAZĂ A SINDICATELOR NOASTRE — Raportul tov. Gh. Apostol, Preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii­ cu prilejul deschiderii şedinţei plenare a C. C. al C. G. M. — Dri dimineaţă s’a deschis şedinţa ple­nară a Comitetului Central al Confede­raţiei Generale a Muncii având la or­­dinea de zi următoarele: sarcinile sin­­dicatelor pentru realizarea Planului pe anul 1950, bugetul asigurărilor sociale, nouile contracte colective, lupta pentru pace şi sarcinile noastre organizato­rice. Au luat parte: tov. Gh. Apostol, pre­şedintele C.G.M., Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al C.G.M., Gh. Stoica, secretar al C.G.M., Wanda Nicolschi, Mihai Mujic şi Nichifor Stere, membrii Biroului Executiv al C.G.M., precum şi membrii Comitetului Central al C.G.M. Au fost de faţă: tov. Dumitru Pe­­trescu, membru al C.C.­­­ P.M.R., Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Elec­trice, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Miron Dumitru ministru adjunct la ministerul Industriei Uşoare şi C. Le­­pădatu, ministru adjunct la Ministerul Sănătăţii. La deschiderea şedinţei, tov. Gh. RAPORTUL TOV. Apoi, tov. Gh. Apostol a desvoltat raportul intitulat „Sarcinile sindicatelor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950". După ce a arătat succesele obţinute de clasa muncitoare în alianţă cu ţără­nimea muncitoare, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român In IndeplI­­nirea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat, raportorul a subliniat că una din pârghiile importante care a pus în mişcare masse de muncitori din ce în ce mai largi, mobilizându-le In lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planu­lui, a fost întrecerea socialistă. Entuziasmul­ cu care oa­menii muncii au îmbră­ţişat ţinta Partidului a dat un avânt deosebit în­trecerii socialiste Rezoluţia C.C. al P.M.R. din Decem­brie 1948 a însemnat o cotitură în munca sindicatelor, în organizarea În­trecerii socialiste. Entuziasmul cu care oamenii muncii au îmbrăţişat linia Partidului — a spus vorbitorul — a dat un avânt deosebit întrecerii socialiste pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului. Astfel, desfăşurarea întrecerii pe pri­mul trimestru a cuprins 8 la sută între­­prinderi cu 10 la sută muncitori şi func­ţionari, având caracterul de întreceri individuale în cadrul echipelor şi sec­ţiilor, în interiorul întreprinderilor, con­tribuind ca Planul pe trimestrul 1 să fie depăşit cu 7,3 la sută, iar produc­tivitatea muncii să crească simţitor faţă da trimestrul IV al anului 1948. Organizarea întrecerii socialiste în întâmpinarea zilei de 1 Mai s’a extins pe ramuri de producţie cuprinzând 17 la sută din întreprinderi cu 16 la sută muncitori şi funcţionari, asigurând ast­fel depăşirea Planului pe trimestrul II cu 7,4 la sută, iar creşterea producti­vităţii muncii cu 4,3 la sută faţă de trimestrul I al anului 1949. Desfăşurarea întrecerii pe trimestrul­­II, a cuprins 28 la sută din întreprin­deri cu 24,4 la sută muncitori şi func­ţionari, căpătând caracterul unui în­ceput de mişcare de massă, realizân­­du-se în acest trimestru depăşirea Pla-Apostol a arătat că prima plenară din acest an a Comitetului Central al C.G.M. coincide cu Împlinirea a cinci ani de la primul Congres al mişcării sin­dicale după eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică. GH. APOSTOL nulul cu 8,9 la sută şi creşterea pro­ ductivităţii muncii cu 7,5 la sută faţă de trimestrul I. In ultimul trimestru al anului, între« cerea socialistă s-a desfăşurat sub sent« nul unei mai largi mobilizări în întâm­­pinarea celei de a 32-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­­brie, întrecerea socialistă a cuprins 38,97 la sută din întreprinderi cu 33,77 la­ sută muncitori. Avântul cu care oamenii muncii au pornit în întâmpinarea celei de a 70-a aniversări a marelui Stalin, a făcut ca întrecerea socialistă să capete un ca­racter de massă cuprinzând 56,35 la sută întreprinderi cu 46,70 la sută sau 664.856 muncitori şi funcţionari rapor­taţi la 1.420.000 existenţi în întreprin­derile productive din sectorul socialist. Vorbitorul a arătat în continuare că în desfăşurarea întrecerii socialiste în cadrul acestui an, muncitorii din cele mai multe ramuri industriale şi-au în­­suşit unele metode sovietice p­e care le-au aplicat în producţie. Astfel, în industria petroliferă, metoda sovietică a dispozitivului „Krâlov“ a fost introdusă la 23 de sonde. In sectorul carbonifer la exploatarea Anina a fost introdusă metoda de a­­bataj în trepte răsturnate, în urma că­reia productivitatea muncii s’a mărit cu 70 la sută. La G.F.R., s’a aplicat metoda meca­nicilor „cinci sutiști" la 8 depouri, mă­rind media kilometrilor parcurşi zilnic dela 392 kilometri la 527 kilometri ceeace a dus la o economisire de 17 lo­­comotive. In sectorul construcţiei, metoda de zidărie iniţiată de tov.­ Luigi Strenatti, care constă în organizarea lucrului pe operaţiuni şi creşterea numărului de calificaţi, a fost extinsă în 330 echipe. Lucrul la mai multe maşini este­ extins în principalele ramuri de pro­ducţie. O desvoltare­ deosebită au luat, în acest an, pe baza, experienţei sovietice, diferite brigăzi iniţiate de muncitori în cadrul întrecerii socialiste,. Continuare fn pag. 5-a, col. 1-3) |

Next