România Liberă, aprilie 1950 (Anul 8, nr. 1721-1745)

1950-04-01 / nr. 1721

Comuniştii francezi au obţinut majoritatea absoluta la alegerile municipale din doua oraşe PARIS, 30 (Agerpres). — Ziarul IRUMANITE subliniază succesele obţinute de candidaţii Partidului Comunist in alegerile pentru Consi­liile Municipale ale oraşelor Souillac (departamentul Lot) şi Arpajon (de­partamentul Seine et Oise). La Souillac consilierii municipali comu­nişti aleşi au obţinut un număr mai mare de voturi decât toţi candidaţii partidelor de dreapta la un loc. In oraşul Arpajon, candidatul comunist a întrunit 55% din numărul votu­rilor. In urma alegerii acestui can­didat, comuniștii dețin majoritatea în Consiliul Municipal din acest oraș. I­ mediat după sosirea noastră la Mos­cova, intr’o Duminică de dimineaţă, am plecat spre locurile unde ma­rele Lenin şi-a trăit ultimele zile ale eroicei sale vieţi. Nu departe de oraş, lângă satul Gorki, pe nişte coline fru­moase şi line, în mijlocul unui parc bă­trân se află casa în care, în ziua de 21 ianuarie 1924, a murit Lenin. ..Clasa muncitoare din lum­ea întreagă a pri­mit vestea morţii lui Lenin cu sentimen­tul celei mai grele pierderi. In ziua în­mormântării lui Lenin, proletariatul in­ternaţional proclamă oprirea muncii pen­­tru cinci minute. Căile ferate se opriră, munca încetă in uzine şi în fabrici". Cel mai bun prieten şi conducător al celor ce muncesc din lumea întreagă a primit astfel ultimul omagiu. De atunci au trecut ani furtunoşi şi patetici, în care statul socialist, clădit de poporul sovietic pe baza principiilor şi indicaţiilor lui Lenin, a crescut ca o nouă realitate istorică, sub conducerea Patridului creat de el şi de marele său continuator şi prieten, Iosif Vissario­­novici Stalin. Acolo la Gorki, vin pelerinii din toate colţurile lumii. Dar ei nu sunt turişti curioşi şi grăbiţi, care trec printre lu­cruri şi oameni cu o privire distrată ca a aparatului lor de fotografiat. Acolo vin revoluţionarii şi oamenii muncii din cele mai îndepărtate ţări, ei vin să se întâlnească cu amintirea vie a lui Lenin. Acolo printre zguduitoarele re­licve, în faţa pildei marelui revoluţionar, ei îşi­­ iau angajamente tăcute şi hotă­­rîte.. Ei repetă în limbi diferite, jură­mântul lui Stalin.­­ Oameni dirt Chină eliberată, luptători pentru libertate din Vietnam, revoluţio­nari spanioli, francezi sau italienii, oa­meni veniţi din îndepărtatele insule ale Indoneziei, din ţările de democraţie populară şi-au încrucişat paşii pe ace­ste locuri scumpe. Gaetul modest cu mii de semnături e un simbol impresio­nant al uriaşei şi nezdruncinatei solida­rităţi internaţionale a oamenilor muncii. In cartea aceea de semnături, printre alte mii şi mii puse dedesubtul unor însemnări pline de emoţie şi de since­ritate, în toate limbile şi cu toate al­fabetele pământului, am văzut şi sem­năturile apăsate ale ţăranilor români... Am trecut prin încăperile în care Lenin n’a încetat o clipă să gândească şi să lucreze pentru oameni şi pentru Revoluţie. Aci a citit şi a scris neconte­nit, cu aceiaşi arzătoare şi nesecată e­­nergie, cu aceiaşi nealterată luciditate, cu aceiaşi intransigenţă şi clarviziune revoluţionară, până în ziua neaşteptatu­lui său sfârşit. Totul a rămas neatins, ca în ultima clipă. Personalitatea acelui om simplu şi plin de viaţă, urmele vieţii scântee­torului geniu al omenirii, trăesc în fie­care ungher al casei, lată biblioteca şi mica încăpere albă, cu multe ferestre în care, in ultimele zile, o ascultase, pe Crupskaia citindu-i din cărţile favo­rite. Intr’o vitrină atârnă un costum de vânătoare şi armele. Lui Vladimir Iliei îi plăceau plimbările vânătoreşti prin împrejurimi. Intr’un salon cu plante sudice stau aparatul de proecţie şi câ­teva cutii cu filme. Uneori, în faţa lui şi a câtorva prieteni, se perindau imagi­nile câte unui film. Iată mica şi modesta odaie în care avea obiceiul să stea ceasuri lungi de vorbă cu cel mai iubit prieten şi cola­borator al său, Iosif Vissarionovici Stalin, genialul continuator al operei le­niniste. Intr’o încăpere îngustă, pe un pe­rete, mai stă încă, agăţat parcă gata să sune, telefonul cu care Lenin stătea în legătură neîntreruptă cu Moscova, cu colaboratorii săi. Afară, în soarele palid de Februarie, copacii bătrâni şi aleea favorită pe care se plimba adeseori, dormitau liniştite. M’am oprit lângă banca pe care Ilicî stătea uneori singur sau cu nepoţii săi. Era acoperită cu zăpadă, ca în ziua in care a murit. Pe această alee, peste zăpada curată, a trecut către banca singuratecă, în ziua morţii lui Lenin, silueta puternică,a lui Stalin. De asta mi-au amintit imaginile din filmul Jurământul al lui Giaurelli. Şi parcă vedeam aevea pe ţăranii din satul apropiat, chipurile împietrite de durere ale oamenilor care au venit diin îmndepăr­­tate locuri după sfaturi, prin viscol şi froene înalte de zăpadă. In acele clipe am retrăit scenele emo­ţionante şi pline de forţă expresivă ale filmului Jurământul. Locurile acestea nu mai sunt un muzeu. Ele s’au populat cu figurile pe care arta robustă şi realistă a regisorului le-a readus pe ecran. Şi încă odată atmosfera iernatică a parcu­lui dela Gorki a vibrat adânc de solem­nitatea şi tristeţea acelui moment în care s’a concentrat toată durerea imen­sei ţări a Sovietelor şi a proletariatu­lui internaţional... In încăperile luminoase ale vilei a ră­sunat încă odată şi pentru noi glasul cald şi vibrant al lui Lenin, aşa cum a fost înregistrat la un meeting. L-am as­cultat cu inima înfiorată. „Lenin n’a murit! Lenin trăişte!“ Lenin trăeşte în faptele şi în victo­riile poporului sovietic, trăeşte în ge­niul creator al lui Stalin, trăeşte în ini­mile sutelor de milioane de muncitori de pe întreg pământul care, sub steagul larg desfăşurat al luptei pentru pace şi pentru comunism continuă, sub condu­cerea lui Stalin, lupta începută de el în măreţele zile ale lui Octombrie Roşu. CASA LUI VLADIMIR ILICI da V. mu ANUL Vili Nr. 1721 P. 6 PAGINI­­ LE! Taxa de francare plătită in numerar con!. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. 10S.828, IB Septembrie 1944. Silmbătă ! Arupi!i® 1950 NICO­LAE BELLU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ABONAMENTE: incep la 1 şi 15 ale lunii REDACTOR RESPONSABIL Bucureşti, Str. Constantin Mills 5.7­ 9— IL 1 lună lei 120 * SALARIAȚI 51 STUDENȚI *— Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Cont. Cec Postal Nr. 7796 1 an lei 1400 l lună lei 100 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 - A apărut în limbile: rusă, română, germană, franceză şi engleză .Pentru pace trainică, M­• pentru democraţie populară Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 13 (73) Vineri, 31 Martie 1950 Oamenii muncii din ţările ca­pitaliste luptă pentru pacte pâine şi libertate Lupta pentru pace va uni mi­lioane de oameni din toate ţările învăţământul şî cultura în noua Chină Ziua de naştere a libertăţii noastre Poporul francez dă o ripostă hotărâtă reacţiunii Poporul italian acţionează îm­potriva samavolniciei guver­nului de Gasperi ■*+ Organizaţiile de partid ale P.M.U.P. luptă pentru înde-, plinirea planului economic Proectul de lege al turbaţilor aţâţători la război. Mârşava falsifîcare­a a voinţei poporului iugoslav Informaţii ARTICOL DE FOND »G JORGE AMADO­­­I LU­DIN­I1 MARTON HORVAT VICTOR MICHAUTBM LUIGI LONGOl Mi ..••v.-Mr-y. F. BL1NOWSKI V i J. SMITH ui Sî %-i JAN MAREKî Apare fn fiecare Vineri i De vânzare la toate magazine«© „Librăria Noastră« sî I* toate chioșcurile. î . " W 8 Petroliştii din Câmpina au răspuns chemării la întrecere a tovarăşilor lor dela «Sovrompetrol-Ochiuri CÂMPINA (prin telefon dela trimi­sul nostru).­­ Intr’un însufleţit meeting, muncitorii, tehnicieni şi inginerii Petro­liferei „Muntenia“ din Câmpina au răs­puns chemării la întrecere lansată de to­varășii lor de la schela „Sovrompetral“­­Ochiuri în cinstea zilei de 1 Mai. In acest răspuns ei și-au luat nume­roase angajamente în muzică. Astfel, sondorii dela schela Câmpina s’au angajat să depășească planul de fo­raj cu 5%, sa realizeze o viteză co­­mercială de 400 m. granic pe lună foraj efectiv, să mărească productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducă preţul de cost la metru forat cu 10 la sută faţă de luna Martie, să mărească coeficientul de exploatare al sondelor cu 0,5 la sută faţa de trimestrul 1. Muncitorii de la sonda 413 au denumit sonda lor „Sonda Păcii“ luându-şi anga­jamentul de a termina cu 3 zile mai devreme forajul pentru a da sonda în producţie. Mircea Herescu Chemarea la întrecere în cinstea zilei de 1 Mai lansată de Gospodăria Agricolă Colectivă «Gh. Dimitrov» In dorinţa de a întâmpina ziua de 1 Mai, Ziua internaţională a oameni­lor muncii de pretutindeni, cu noi realizări în sectorul lor de muncă, ţăranii muncitori, membri ai Gospos­podăriei Agricole Colective ,,Gh. Di­mitrov“ din satul Ceacu-Ialomiţa, au lansat următoarea chemare la întrecere către toate Gospodăriile Agricole Colective din jud. Ialo­miţa. Noi, muncitorii Gospodăriei Agri­cole Colective ,,Gh. Dimitrovu din satul Ceacu,d­in dorinţa­ de­ a întâm­pina cu noi succese în muncă ,ziua de 1 Mai, urmând pilda muncitorilor din fabrici şi uzine, chemăm la în­trecere pe toţi colectiviştii din Gos­podăriile Agricole Colective ale jude­ţului nostru. In aceste întreceri propunem ur­mătoarele obiective: 1. să îndeplinim până în ziua de 1 Mai,­toate însămân­ţările din cam­pania de primăvară. 2. Să ne procurăm toate animalele prevăzute­­în plan,, şi să le îngrijim după toate metodele pe care ni le arată ştiinţa sovietică. 3. Să organizăm întreceri socia­­liste pe brigăzi şi echipe în cadrul gospodăriilor­­noastre şi să ţinem e­­­videnţa clară a tuturor lucrărilor, înainte tovarăşi pe drumul arătat de Partid, înainte pentru înflorirea Gospodăriilor noastre colective, îna­inte în lupta pentru pace, bunăstare și progres.­­ Trăiască Partidul Muncitoresc Român, Trăiască Republica Populară Ro­­mână. RN­I­M La uzinele „Ilile Pintilie” A fost turnată prima şarjă de fontă sintetică După o muncă ele aproape 4 luni, un colectiv de tehnicieni şi munci­tori de la uzinele „Iile Pintilie”, — Ploeşti au reuşit ca la data de 21 Martie să toarne prima şarjă de 6000 kgr. fontă sintetică, în întregi­me în cabilou. Noua fontă sintetică are calităţi superioare tuturor fontelor normale cunoscute in prezent, deoarece pre­zintă caracteristici tehnice similare cu ale fontelor speciale (fabricate cu crom şi nichel). Rezistenţi­ la tracţiunenevi fonte este de circa 35 kg. pe milime­tru pătrat; fonta este foarte omo­genă şi are o granulaţie fină. De a­­semeni se poate turna în cochilă, obţinându-se o fontă uşor prelucra­­bilă,­­ chiar în secţiuni foarte­­ sub­ţiri. Ponta sintetică prezintă calităţi comune cu ale oţelului, deoarece se căleşte în secţiune crescându-şi tot­odată mult duritatea. Deoarece această fontă se prepară exclusiv din fier vechi, preţul de cost­­faţă d­e fontele obişnuite este redus d­e 63 la sută, un kilogram re­venind la preţul de 6,50 lei în care se cuprinde şi regia topirii. Fonta sintetică preparată în cu­bilou poate fi întrebuinţată cu suc­ces­ la confecţionarea pieselor meca­nice de mare importanţă ca: roţi dinţate, corpuri de maşini, poansoa­ne, matriţe, etc. putând înlocui în foarte multe cazuri piesele confec­ţionate până în prezent din oţel. Muncitorii de la uzinele «Gh. Gheorghiu-Dej» din Târgovişte repară uneltele ţăranilor muncitori TÂRGOVIŞTE.­­ Muncitorii din u­­zinele „Gh. Gheorghiu Dej“ au format echipe volante pentru repararea unel­telor agricole ale ţăranilor muncitori şi s’au deplasat în acest scop in co­munele din judeţ. Astfel, în ziua de 19 Martie, o echipă formată din 16 tovarăşi s’a dus in co­muna Ghimpaţi unde a­­ reparat diferite unelte agricole şi un■ tractor. Totodată, muncitorii din­ echipă, au stat de vorbă cu ţăranii muncitori a­­rătându-le înfăptuirile Partidului Mun­citoresc Român pe tărâmul agriculturii şi foloasele ce le pot avea de pe urma socializării agriculturii. Ţăranii din această comună, au adre­sat o scrisoare Comitetului de Partid şi Sindicatului de la uzinele „Gh. Gheor­ghiu Dej“ în care şi-au exprimat mul­ţumirea şi recunoştinţa pentru ajutorul care li s’a acordat. D. CODITOIU coresp. voluntar ! Respingând politica guvernelor dolarizate, popoarele Europei occidentale demască pregătirile agresive care se desfăşoară sub conducerea imperialiștilor americani in cadrul pactului Atlantic. „Pactul Atlantic — pact de război!“ — spun pancartele­ din fotografia de mai sus. Fotografia reprezintă o mare adunare de protest împotriva pactului Atlantic, care a avut loc in Trafalgar Square, cea mai mare piaţă a londrei şi la care a luat cuvântul fruntaşii­ Partidului Comu­nist Ingier, Pi Piratin. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice dispreţuim decoraţiile iudei Tito E ORDINEA DE ZI A SESIUNII COMITETULUI EXECUTIV F.D.I.F. CARE VA AVEA LOC LA HELSINKI (FINLANDA) INTRE 17 SI 20 APRILIE intre 17 si 20 Aprilie va avea loc la Helsinki (Finlanda) sesiunea Comitetului Executiv F.D.I.F., cu următoarea ordine de zi: 1.­­ Darea de seamă asupra activi­tăţii organizaţiilor naţionale ale F.D.I.F. în vederea lărgirii acţiunilor noastre în favoarea păcii. 2. — Bilanţul Conferinţei Femeilor din Asia şi realizarea hotărîrilor sale. Acest raport va fi prezentat de către­ Federaţîa Democratici a Femeilor din China. 3. — Bilanţul zilei de 8 Martie şi par­ticiparea femeilor la pregătirea zilei de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii. 4. — Pregătirea Zilei Internaţionale a Copilului şi a Conferinţei Internaţio­nale pentru ocrotirea copilului, (Ager­pres). o­i­ff V­er­dre, Biroul Executiv al Comitetului Per­manent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a ţinut o şedinţă în ziua de joi 30 Martie. Biroul Executiv a ascultat dările de seamă prezentate de maestrul Mihail Sadoveanu, Florica Mezincescu şi Con­stantin Lepădaţu­, membri ai delegaţiei Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. la Sesiunea dela Stock­­holm a Comitetului Permanent al Con­gresului Mondial al Partizanilor Păcii. Maestrul Mihail Sadoveanu a arătat modul cum s-a desfăşurat Sesiunea de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, vorbind apoi despre rezultatele luptei partizanilor păcii din întreaga lume, expuse în cuvântul de deschidere al lui Joliot.Curte. Maestrul Mihail Sadoveanu a vorbit în continuare despre Apelurile adoptate la sfârșitul desbaterilor. Primul Apel cere ca arma atomică să fie interzisă, iar acel guvern care ar utiliza primul arma atomică să fie considerat criminal de război. Al doilea Apel propune tuturor oame­nilor de bună credinţă de a desemna re­prezentanţi la cel de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, care ur­­mează să aibă loc în Italia în al IV-lea trimestru al anului 1950. In încheiere, maestrul Mihail Sado­­veanu a arătat că Sesiunea de la Stock­holm a demonstrat creșterea puternică a mișcării partizanilor păcii în întreaga lume. Tov. Florica Mezincescu a făcut o expunere asupra raportului de activitate a Comitetului Permanent al Congresu­lui Mondial al Partizanilor Păcii prezen­­tat la Sesiunea de la Stockholm de cătr® secretarul general al Comitetului Jean Lafitte. Tov. Florica Mezincescu a arătat a­­poi că delegaţia R.P.R. a participat la desbateri prin cuvântul maestrului Mi­hail Sadoveanu, care a subliniat că po­porul nostru luptă hotărît pentru apă­rarea păcii, construind socialismul şi în­tărind astfel Patria noastră, factor activ în frontul luptei pentru pace.“ Tov. C. Lepădatu s-a ocupat de rapor­tul ţinut de Louis Saillant, vicepreşe­dinte al Comitetului Permanent al Con­­gresului Mondial al Partizanilor Păcii şi secretar general al F.S.M. Din acest raport a reieşit rolul deose­bit de important al clasei muncitoare in lupta pentru pace şi faptul că lupta par­tizanilor păcii a luat, într-o serie întrea­gă de ţări, forma unor acţiuni concret® şi combative, că In general forţa lagă­rului păcii, in frunte cu Uniunea Sovie­tică, a crescut considerabil. Din dările de seamă prezentate a re­­ieşit că cele 17.024 Comitete de luptă pentru pace din R.P.R., care cuprind in total 237.705 membri, vor avea de dus o­­muncă permanentă pentru a mobiliza toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră la lupta hotărâtă pentru apărarea păcii. Pentru Duminică 2 Aprilie, a fost convocată o şedinţă plenară a Comite­tului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres) MIŞCAREA PARTIZANILOR PĂCII A ÎNREGISTRAT IN ÎNTREAGA LUM£ O CREŞTERE PUTERNICĂ — Dările de seamă ale membrilor delegaţiei Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. în şedinţa de eri a Biroului Executiv a! Comitetului — Fruntaşi ai vieţii publice din R.P.R. înapoiază bandei de la Belgrad decoraţiile primite . Ministrul Afacerilor Externe a primit din partea unor deţinători de or­dine şi decoraţii iugoslave, următoarea scrisoare: TOVARĂŞA MINISTRU, Subsemnaţii, deţinători ai unor ordi­ne iugoslave, din perioada când Iuda­ Tito îşi mai ascundea încă faţa ade­vărată de călău al poporului şi de slugă a imperialiştilor americani şi englezi, ne adresăm dumneavoastră, cu rugă­mintea de a înapoia guvernului naţio­nalist şi trădător din Belgrad, aceste ordine. Servînd interesele imperialiştilor a­m­ericani şi englezi, Tito şi clica lui nu se mulţumesc să restaureze capitalis­mul în Iugoslavia şi să asasineze pe cei mai buni fii ai clasei muncitoare şi ai popoarelor iugoslave. Ei se dedau zilnic la acte de provocare internaţiona­lă şi la trimiterea de agenţi provocatori, sabotori şi diversionişţi pe teritoriul ţărilor de democraţie populară. In zelul lor­­slugarnic faţă de imperialişti ei nu se dau în lături nici de la cele mai mur­dare calomnii antisovietice. Nici o cri­mă nu li se pare prea josnică dacă ea foloseşte stăpânilor lor, incendiatorii im­perialişti ai războiului. Marshallizarea Iugoslaviei, teroarea des­lănţuită Împotriva luptătorilor credin­cioşi internaţionalismului proletar, aju­torul dat regimului monarho-fascist din Grecia şi provocările împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, au scos la iveală faţa hâdă a acestor naţionalişti turbaţi, elevi ai lui Hitler şi Mussolini, tocmiţi de magna­ţii imperialişti pentru ruşinoasa misiu­ne de a submina pacea şi de a organiza un cap de pod al politicii lor de război în Balcani. Oamenii muncii din ţara noastră, ca şi muncitorii şi intelectualitatea progre­sistă de pretutindeni văd cu claritate firele care leagă crimele fasciste ale bandei lui Tito de interesele războinice ,mntisovietice şi retrograde ale imperia­liştilor. Acţiunile de spionaj şi provo­care al căror centru este Belgradul şi care au fost demascate, ne-au dovedit cu prisosinţă dorinţa pe cât de turba­ta pe atât de zardinica a­utoîşhlur­ii, a se opune prin toate mijloacele cons­truirii socialismului în ţara noastră ca şi în toate ţările de democraţie popu­lară, de a se opune creşterii continue a forţelor păcii şi socialismului conduse de Uniunea Sovietică. Ştim că şi în Iugoslavia, cu toată te­roarea, oamenii muncii se ridică tot mai dârz împotriva călăilor fascişti, care au acaparat puterea şi târăsc ţara spre ruină şi întuneric. Păstrăm con­vingerea nestrămutată că şî popoarele iugoslave vor reuşi să scuture jugul imperialiştilor întărind şî mai mult la­gărul păcii, ale cărui­ forţe cresc năval­nic in întreaga lume. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, ţara măreaţă unde se construeşte comunis­mul, ca luptători pentru construirea so­cialismului în Patria noastră dragă, Re­publica Populară Română, dispreţuim decoraţiile iudei Tito, duşmanul poporu­lui nostru şi al idealurilor noastre de progres. Inapoind aceste decoraţii guvernului din Belgrad, vă rugăm, tovarăşă Mi­nistru, să primiţi încredinţarea neclin­titului nostru devotament şi asigura­rea că vom pune toate puterile noastre în slujba socialismului şi a păcii. Traian Săvulescu, Matei Socor, Anton Alexandrescu, Gheorghe Apostol, D. Pompeiu, Prof. Dr. St. Nicolau, Sorin Toma, Prof. Dr. N. Gh. Lupu, D. Petrescu, G-ral Mi­hail Florescu, Col. Adorian Gheor­ghe, Col. Mines Stan, Cristina Luca, N. Moraru, M. Cruceanu, I. Pecher, Borislav Popovici, Georicc Morinco, Lavici Svetozar, Guhcih Ivan, Lazăr Nikolin, Boja Stanoe­­vici.

Next