România Liberă, mai 1950 (Anul 8, nr. 1746-1769)
1950-05-01 / nr. 1746
1 1JITINUAREA FINALEI CELUI DE AL DOILEA CONCURS DE CORURI ŞI ECHIPE DE JOC SINDICALE Vineri a, continuat în sala Teatrului Savoy finala celui de al doilea concurs de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor, organizat de c. p. m. Corurile sindicatului Sovrompetrol, întreprinderea 1 Mai din Ploeşti, ai sindicatului întreprinderilor Administrative de Stat din Tecuci, Transporturi şi Comunicaţii Paşcani, Ianoş Herbac din Cluj şi altele, au cântat bogăţiile ţării noastre, realizările oamenilor muncii care construes© socialismul, stinulatele succese ale oamenilor sovietici care conduşi de genialul învăţător al omenirii muncitoare tovarăşul î. V Stalin, construesc comunismul, „îndeplinind şi depăşind Planul de Stat pe 1950, asigurăm bunăstarea poporului muncitor şi luptăm pentru pace”. — cu această lozincă şi-a început programul de cântece cornl mixt al sindicatului alimentar din Alexandria, jud. Teleorman. Ropote de aplauze a stârnit corul sindicatului Combinatului Siderurgic Hunedoara. Echipele de joc ale sindicatelor rafinăria Ploeşti, Uzinele Ucea Făgăraş, întreprinderea Proletarul din Bacău, Palatul Administrativ C.F.R. Bucureşti, Petrolifera Muntenia Ochiuri au prezentat jocuri din regiunile respective. Alături de echipa de dansuri a sindicatului Janoş Herbac din Cluj, formată în mare majoritate din muncitori de naţionalitate maghiară, care au executat dansuri din regiunea Odorhei, echipa de romi a Sindicatului Salariaţilor Agricoli din comuna Folteşti, jud. Covurlui, a obţinut un deosebit succes. PAGINA 2-a IN CINSTEA In Oamenii muncii din întreaga tara sărbătoresc ziua de 1 Mai cu angajamentele îndeplinite şi depăşite Pe întreg cuprinsul ţării: în fabrici şi uzine, în misie şi la schelele petrolifere, pe ogoare şi pe şantierele de construcţii, oamenii muncii au depus eforturi deosebite în cadrul întrecerilor socialiste — pornite în cinstea lui 1 Mai — pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate. In cadrul schimbului de onoare, normele zilnice de lucru au fost cu mult depăşite, în multe întreprinderi normele din această zi fiind adevărate vârfuri în producţie. risipoi Hasîte succese la iftambinatul Hunedoara HUNEDOARA (prin telefon). — In ziua de 27 Aprilie, schimbul maistru,lui Oţelaru Alexandru de lă cuptorul nr. 5 a oţelăriei Siemens Martin-Hunedoara a obţinut, prin aplicarea metodelor rapide de elaborare a şarjelor, o şarjă în numai 3 ore şi 45 minute, aceasta prin întrebuinţarea şi proporţie crescândă a metodei oţelarului sovietic Maturineţ. Până în ziua de 27 Aprilie, acest cuptor a avut o depăşire a normei de 11,56 la sută. Deasemeni oţelarii cuptorului nr. 1 au dat până la aceeaş dată, cu 2,25 la sută peste program. In ziua de 1 Mai jurnalul nr. 1, ,,Furnalul păcii'’, se prezintă la măreaţa sărbătoare a celor ce muncesc cu succese frumoase. Metoda muncitorilor furnalului nr. 1, de a descărcajurnalul mai des, a fost încununată de un deplin succes. Planul furnalului nr. 1 a fost depăşit în cele 27 zile ale lunii Aprilie cu 31,97 la sută, evidenţidu-se, prin muncă bine organizată şi prin realizări, echipa primtopitorului Buba Ion care a realizat 37,31 la sută peste normă, urmată de echipa lui Totescu Simion cv, o depăşire de 31,54 şi a lui Schweighoffer Abel cu 28,08 la sută peste normă. ★ Cuptorul electric de cinci tone produce din ziua de 28 Aprilie oţel in contul zilei de 5 Iunie. Lichidând complect absenţele nemotivate, organizăndu-şi temeinic munca şi depunând o atenţie deosebită la elaboarea şarjelor de oţel special, muncitorii oţelăriei speciale a au redus rebuturile cu 3,4 la sută, deci CU 34 la sută mai puţin decât rebuturile admise, şi în ziua de 28 Aprilie şarja a fost dată în contul zilei de 5 Iunie. Schimbul lui Vano Wiliam se află în fruntea întrecerii socialiste cu o depăşire de 23,15 la sută, urmată de schimbul lui Popa Alexandru cu o depășire de 7,02 la sută. V« Manea corespondent Extinderea metodei sovietice de taere rapidă a metái elas* BRAȘOV (prin telefon). — Lucrând la unul din cele 5 strunguri venite din Uniunea Sovietică, tov. Balaș Arpad, muncitor la fabrica Electro-Precizie din comuna Satulung Braşov, a reuşit să obţină în cinstea zilei de 1 Mai cea mai mare viteză de tăiere a oţelului. Aplicând cu multă iscusinţă metoda sovietică Bortkevici, tov. Balaş Arpad a lucrat o carcasă de oţel de 260 m., atingând viteza de tăiere de 985 m. şpan pe minut cu 1200 turaţii pe minut, grosimea , şpanului fiind de 2 mm. Rezultate deosebite au realizat şi tov. Tana Andrei şi David Ştefan care, lucrând la un material de 270 mm. diametru, au obţinut 440 m. şpan pe minut la o viteză de 532 ture pe minut. S. HimăssatEu corespondent La atelierele C.F.R. Nicotină-Iaşi IAŞI (prin telefon de la redactorul nostru). Din cinstea zilei de 1 Mai trei strungari de la atelierele CFR, Nicotină, aplicând metoda de tăiere rapidă a metalelor a strungarului sovietic Borikevici, au obţinut succese deosebite. Strungarii Tătaru Aurel şi Babei, dând maşinilor o viteză de trei ori mai mare decât cea obişnuită, la confecţionarea butoanelor de oţel pentru cuple de tracţiune care au o rezistenţă de 75,80 kgr. pe milimetru pătrat, au reuşit să taie 113 m. şpan pe minut, confecţionând un baton în 4 minute în loc de 15 minute cât dura înainte. Echipa fruntaşă a fierarului Chirilă Dumitru a confecţionat din deşeuri de oţel rămase de la arcuri de vagoane şi locomotive 60 dălţi de mână în numai 2 ore şi jumătate în loc de 30 dălţi în 4 ore cât a realizat în ziua de vârf a acestui an. Deasemeni echipa de fierari care lucrează la ciocane de 1200 kgr. a confecţionat o matriţă specială pentru tăierea barelor de oţel de 60 milimetri matriţă, la rece. Aplicând această matriţă s’au obţinut 100 tăieturi în joc de 40 cât se făceau cu ajutorul dălţilor. M. Beram Comuna Vlădeni-Iaşti a fost electrificată IAŞI (prin telefon). In cinstea zilei de 1 Mai, ţăranii muncitori din comuna Vlădeni, judeţul Iaşi, cu sprijinul Comitetului Provizoriu comunal au reuşit să instaleze lumină electrică în comuna lor. Cu începere din seara zilei de 28 Aprilie, această comună — care este şi fruntaşă în campania de însămănţări — are lumină electrică încununăndu-se astfel realizările pe care ţăranii muncitori le-au obţinut în în- In cadrul schimbului de onoare Muncitorii petrolişti din Băicoi şi Moroni au realizat producţii record 8i COI (Prin telefon de la trimisul nostru). — Miezul nopţii. Ceasurile arătau orele 24. Petroliştii croia schela „Mrintenia”-Băicoi au început lupta pentru schimbul de onoare în cinstea zilei de 1 Mai. La sonda 90 Robeica, masa Rotary se învârteşte mai repede ca până acum. Echipa maestrului sondor Pârvulescu Constantin s-a angajat să foreze în schimbul de onoare metraj dublu faţă de realizarea obţinută în ziua de vârf din cursul lunii Aprilie. Acelaş angajament a fost luat şi de echipa maestrului sondor Billiget Vasile. La sfârşitul celor 8 ore de muncă echipa tov. Pârvulescu Constantin, a reuşit să foreze 21,5 m. în loc de 12 cât era norma. La schimbul 2, echipa tov. Bunget Vasile a reuşit să foreze 29 m. adică cu 17 m. mai mult decât norma. Tot în cadrul schimbului de onoare la sonda 96 Băicoî s’a modificat sistemul de extracţie, introducându-se metoda sovietică Krîlov. Sonda a reuşit să fie dată în producţie la ora 1, iar în 4 ore de probă sonda a extras de 4 ori mai mult ţiţei decât extrăgea înainte, în 24 ore. Iafigsian i^sb tails @arh ro,RO. MORENI. In cadrul schimbului de onoare în cinstea zilei de 1 Mai, petroliştii de la Sovrompetrol Moreni au depus eforturi susţinute pentru a depăşi realizările din zilele cu cea mai mare producţie în cursul lunei Aprilie. Echipa de intervenţii a maestrului sondor Dăuş Ioan lucrând la sonda 56, a scos o coloană de 400 metri tubing, pe care l-a curăţat de nisip şi l-a introdus apoi în 17 ore în loc de 31 cât erau normate. De asemenea, echipa maestrului Anton Dumitru, lucrând la sonda nr. 307, a înregistrat un succes mare, schimbând prăjinile în 3 minute în loc de 7—8 cât-âura înainte. Rezultatele obținute la întreprinderile forestiere Rădăuți RĂDĂUŢI (prin telefon dela redactorul nostru). — Muncind cu eforturi sporite, eliminând ţîm■ piîfrmc^fțin P. lV$e * 1 luW^®' din fabricile de cherestea din județul Rădăuţi au obţinut cele mai mari realizări cunoscute până în prezent. Astfel schimbul de oricare din echipa de zi a fabricii „Suceviţa“ a depăşit planul cu 80 la sută, dând cherestea de calitatea cea mai bună. La fabrica Vicovul de Jos, schimbul de noapte de sub conducerea tovarăşului Rotaru Ion a depăşit planul cu 70 la sută, iar schimbul de zi de sub conducerea tovarăşului Calaicea Victor a depăşit planul cu 60 la sută. La fabrica „Putna“ schimbul de noapte a depăşit planul cu 83 la sută, iar schimbul de zi cu 75 la sută. Planul de producţie pe luna Aprilie a fost depășit la această fabrică cu 22 la sută. Paula Gebei* Comitetul Central al Uniunii tineretului Muncitor a acordat „Diploma de Onoare" pentru realizările în lupta pentru Planul de Stat sudor la Sovrommetal-Reşiţa. Şteflea Cu prilejul zilei de 1 Mai Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor a acordat „Diploma de Onoare", pentru realizările obţinute în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe anul 1950, următoriilor tineri: Benke Iosif, minier la Jieţ-Lonea, Valea Jiului; Munteanu Constantin, minier la Lupeni , Valea Jiului; Baba Ion, Combinatul Siderurgic Hunedoara; Simcioc Carol, inginer laminorist la Sovrommetal Reşiţa; Solo Ştefan, minier la Anina-Reşiţa; Rarcă Ludovic, Nicolae, sondor la Sovrompetrol Ţintea-Prahova; Georgescu Vasile, fierar „1 Mai" — Ploeşti; Jold Suzana, turnătoare la „Victoria“ — Călăi Hunedoară; Moldoveanu Ion, strungar la „Timpuri Noui“ — Bucureşti; Mihălcioiu Gheorghe, strungar la Petrolifera „Muntenia“ Ochiuri-Dămboviţa; Şchiopa Ion, turnător la „Metrom“ — Braşov; Diaconu Ion, dulgher la „Năvodari" Canalul Dunăre-Marea Neagră; Popoca Vasile, agricultor la gospodăria agricolă colectivă „Ştefan Gheorghiu“, Osman-Brăila; Bratan Aneta, tractoristă la S.M.T. „Valul lui Traian" — Constanţa; Bazovi Nicolae, tractorist la S.M.T. Biled-Timiş; Nicuşan Dumitru, Electromotor—Timiş; Viţoaie Francis, fabrica de geamuri Târnăveni; Nicolae Ioana tractorişti la S.M.T. Tâmpeni-Ott; Bauer Ana, ţesătoare la „Transilvania“ — Sibiu; Blănaru Teodor, „Textila Moldovei" — Botoşani; Adi Ana fabrica de sticlărie Turda; Coroş Gheorghe pantofar la ,,Recordul Mediaş, (Agerpres). i înfiinţarea Ajutorului familialde stat Printr’un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a fost înfiinţat, în scopul sprijinirii familiilor de mulţi copii şi a mamelor singure, ajutorul familial de Stat, care se acordă familiitor cu 4 sau mai mulţi copii, în cazurile când unul sau ambii soţi trăesc din veniturile provenite din muncă fiind: a) salariaţi; b) membri ai gospodăriilor agricole colective; c) membri ai gospodăriilor agricole individuale scutite de impozitul agricol; d) mamelor singure, salariate, membre în gospodăriile agricole colective şi acelora cu gospodării agricole individuale, scutite de impozitul pe veniturile agricole, indiferent de numărul copiilor. Ajutorul familial de Stat se acordă pentru fiecare copil în parte până la vârsta de 5 ani şi progresiv faţă de numărul copiilor aflaţi în îngrijirea familiei, începând de la al 4iea copil inclusiv la familiile prevăzute mai sus și de la primul copil pentru mamele prevăzute la pct. d. Pentru copiii unei mame singure, ajutorul se acordă până la vârsta de 12 ani. Limita de vârstă până la care copiii se consideră în îngrijirea familiei, se stabilește astfel: — 15 ani pentru copiii familiilor din mediul rural; — 18 ani pentru copiii familiilor din mediul urban. Ajutoarele se vor acorda familiilor prevăzute la pct. a, dacă sunt salariați încadrați în categoria 8-a de salarizare inclusiv. In afara ajutoarelor arătate mai sus, se acordă un ajutor unic de Stat de 26.000 lei mamelor făcând parte din familiile de salariaţi, de ţărani din gospodăriile agricole colective şi de ţărani săraci scutiţi de impozitul pe venitul agricol, care vor naşte al 10- lea copil şi următorii, cu condiţia ca 8 copii din cei născuţi să fie în viaţă. Ajutoarele de familie prevăzute in acest Decret, se acordă numai acelor familii ai căror copii nu primesc burse sau alte ajutoare de la Stat. Cererile şi toate actele doveditoare pentru stabilirea drepturilor la ajutorul de Stat acordate prin acest Decret, suint scutite de timbru. Cuantumul ajutoarelor se va fixa prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri. Normele în vederea aplicării prezentului Decret se vor da prin decizia Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale. Consiliul de Miniștri a dat o Hotărîre pentru fixarea ajutorului familial de Stat. Cuantumul de bază al ajutorului familial de Stat pentru fiecare copil intrând în prevederile Decretului se stabileşte la suma de lei 800 (opt sute) lunar, pentru salariaţi şi mamele singure, salariate, cu domiciliul în mediul urban. Lei 600 (şase suite) lunar pentru salariaţi şi mamele singure salariate, cu domiciliul în mediul rural, precum şi pentru membrii gospodăriilor agricole colective şi gospodăriilor individuale scutite de impozit pe veniturile agricole. Cuantumul stabilit creşte cu numărul copiilor în familie astfel: a) In mediul urban: Pentru al 4-lea copil Pentru al 5-lea copil Pentru al 6-lea copil Pentru al 7-lea copil Pentru al 8-lea copil Pentru al 9Tea copil Pentru al 10Tea copil mătorii b) In mediul rural: Pentru al 4-lea col Pentru al 5-lea copil Pentru al 8 lea copil Pentru al 7-lea copil Pentru al 8-lea copil Pentru al 9-lea copil Pentru ăl l0iea copil mătorii lei SOO lei 900 lei1.000 lei1.000 lei1.100 lei1.100 urlei1.200 lei 600 lei 700 lei 800 lei SOO lei 900 lei 900 lei1.000 (Agerpres) •M'i ur ,ROMÂNIA LIBERA" Birocratismul-ima din lipsurile care împiedică buna desfăşurare a muncii Comitetelor Provizorii din judeţul Vlaşca „Nu merg însămânţările, sunt greutaţi care le împiedici munca“, spun tovarăşii din Comitetul Provizoriul al judeţului Vlaşca. Ca lucrurile merg slab e adevărat. Dar că tovarăşii nu privesc în spirit critic şi autocritic e tot aşa de adevărat. Pentru fiecare lipsă au şi o scuză. „Dacă nu ne-ar fi oprit pe loc vremea ploioasă... dacă oamenii nu ar fi dus lipsă de mazăre şi borceag, toate ar fi mers“. Lipsurile sunt privite superficial, iar în privinţa greutăţilor întâmpinate, nu se duce muncă susţinută pentru înlăturarea lor. Munca birocratică a unor tovarăşi continuă să oprească în loc bunul mers al însămânţărilor. Şi dacă acest lucru ar fi privit mai cu atenţie de membrii Comitetului Provizoriu al judeţului Vlaşca, ei şi-ar da seama că de acolo vin în mare măsură greutăţile. Iată de pildă cum o circulară face câte 7 d0 zile până la destinaţie, deşi nu are de parcurs decât 5 sau 6 metri. Ordinul cu Nr. 11.305 din 23 Martie 1950 al secţiei financiare judeţene Vlaşca a ajuns la Comitetul Provizoriu al plăşii Giurgiu în ziua de 28. Martie, deşi clădirile celor două instituţii se află pe aceeaşi stradă, faţă n faţă. Doar să treci strada. Iar la secţia respectivă a ajuns deabia la 30 Martie 1950. Ordinul era foarte urgent. Secţia respectivă trebuia să ridice de la bancă suma de 60.000 lei pentru a ara islazurile comunelor din plasă. Deci până la 30 Martie, dată când islazurile trebuiau arate şi însămânţate, secţia financiară a Comitetului Provizoriu nici nu ridicase banii de la bancă. Acest lucru nu a constituit o greutate în problema islazurilor? Este sau nu o lipsă a celor două Comitete Provizorii care nu s’au îngrijit de ridicarea din timp a banilor pentru islazuri? De ce atunci Comitetele Provizorii nu-și privesc critic această lipsă, luând măsuri pentru ca ea să nu se mai repete. La fel s-a întâmplat și cu ordinul Nr. 12.792 din 3 Aprilie 1950 al Comitetului Provizoriu Judeţean, Secţia Agricolă. Ordinul a sosit la plasa Giurgiu cu 8 zile întârziere (de la 3 Aprilie, abia la 11 Aprilie). La registratura Comitetului Provizoriu al oraşului a mai stat încă 7 zile. Ordinul avea termenul de executare la 14 Aprilie Şi se referea la planificarea maşinilor în campania agricolă. Şi acestea nu sunt singurele cazuri, ele se repetă mereu. Felul acesta birocratic de muncă al Comitetului Provizoriu al judeţului Vlaşca stânjeneşte în mare măsura desfăşurarea campaniei de însămânţări. I MIPTÂNBi^B mm*TA ÎMBELȘUGATĂ ______ LUPTAMPENTRU PAGE ' Lipsa controlului pe teren — o serioasă greutate în îndeplinirea planului de însămânţări In judeţul Râmnicu-Sărat, ritmul campaniei se prezintă din ce în ce mai viu. Viteza de muncă a atelajelor este zilnic depăşită. In plasa Boldu în loc de 1498 ha., atât cât a fost programat, s-au realizat 2250 ha. Peste tot lucrurile încep să se schimbe. Dar asta nu însemnează că în judeţul Râmnicu-Sărat nu mai sunt greutăţi, nu mai sunt lipsuri. Ele există şi încă foarte multe. Asupra acestor lipsuri trebue să-şi îndrepte toata atenţia Comitetele Provizorii şi să treacă cât mai urgent la lichidarea lor, astfel, cu toate eforturile depuse, în judeţul Râmnicu-Sărat nu se va putea termina la timp campania înlsămârşţărilor. Una din aceste lipsuri destul de grave care înfrânează mersul însămânţărilor este superficialitatea controlului făcut pe teren. De acele vinegreutatea Dela Comcereal comuna Balta Albă, s-a distribuit pentru sămânţă ţăranilor muncitori din comuna Măcşîneni, plasa Măicăneşti, 6500 kgr. porumb fără putere de germinaţie. Verificându-se la comună germinaţia seminţei s‘a constatat că nu are decât 70—76 la sută putere de încolţire şi s‘a luat hotărîrea ca porumbul să fie dait înapoi la Com. cereal, pentru a se primi porumb de bună calitate. S‘a telefonat la plasă, apoi la judeţ. De atunci au trecut 9 zile şi sămânţa nu a fost încă schimbată pe motiv că trebuesc făcute cercetări pentru a se vedea cine este vinovat. Cercetările s‘ar putea face şi mai târziu, însămânţarea porumbului, însă nu. De aceea atât tovarăşii dela secţia agricolă dela plasă cât şi cei dela cea judeţeană trebue să se deplaseze pe teren ca să pună lucrurile la punct. Iar cât priveşte lipsa de răspundere a referentului Labă care a distribuit porumb plouat cu toate că ştia calitatea seminţei, ea trebue serios criticată. In comunele Zidu, Treabăn şi Corneşti, contractările la tutun se făceau cu multă greutate. „Nu se pot încheia, nu sunt lămuriţi oamenii“ — se plângea delegatul C.A.M. Intr’adevăr în aceste comune oamenii nu erau lămuriţi, fiindcă nici nu se dusese muncă de’ lămurire în rândurile lor. Tabelul cu contractări a fost făcut mecanic Şi nu un spirit de clasă. Comitetul Provizoriu din comună nu a trecut în planul de cultură la chiaburi nici un hectar de tutun. Chiaburul Grigorescu din comuna Zidu şi mulţi alţii care sunt trecuţi pe tabel, dar în plan nu, se opuneau cu îndârjire să planteze tutun. Trecuseră trei săptămâni şi contractarea la tutun se prezenta la fel. Controlul de la plasă şi judeţ era făcut superficial. Nimeni nuu-şi dădea seama de unde vine greutatea. Cu toate că şi tov. inginer Cociumarul de la judeţ şi preşedintele Comitetului Provizoriu de plasă tov. Mutu au fost zilnic pe teren, controlul a fost făcut superficial. Deabia în ultima vreme s-au luat măsuri pentru restructurarea planului de cultură al chiaburilor, dar pentru însămânţarea tutunului este prea târziu. Aspecte asemănătoare în judeţul Râmnicu-Sărat se găsesc nenumărate. Lipsa de control o greutate fia muncă Din cauza controlului superficial, se trec cu vederea multe lipsuri, care devin serioase greutăţi in îndeplinirea campaniei de însămânţări. Numai astfel se explică dece nici până în prezent nu s’a ridicat cantitatea de 39.000 Kgr. sămânţă de floarea soarelui, care trebuia însămânţată încă din prima etapă şi de ce in plasa Dumitreşti s'a realizat numai 36 la sută din planul insămânţărilor. In timp ce în unele comune se găseşte sămânţă de cânepă şi Comoerealul are cantităţi destul de mari în magazii cum este de pildă la Balta Altă, sunt comune care «« pot îndeplini planul de cultură la cânepă. Şi acest lucru numai pentru că atât de la plasă căt şi de la judeţ tehnicienii merg pe teren doar să înregistreze mersul însămânţărilor, dar nu să controleze şi să indrumeze munca acolo la comună. Comitetele Provizorii comunale potrivesc permanent ajutate de Comitetele de plasă. Cele dela plasă de cele dela județ. Dar acest lucru nu se poate face decât printr’un control serios pe teren, luându-se pe loc măsuri de îndreptare. Ana Cristea Comunele Tântava, Grădinari şi Clinceni din jud. Ilfov pot şi trebue să termine la timp însămânţările In ultimul timp în plasa Domneşti Ilfov, însămânţările de primăvară au început să se desfăşoare într’un ritm mai vioi. întrecerile socialiste organizate pe comună în cinstea zilei de 1 Mai aut-făcut ca proceititajul. .de realizare a planului de însămânţări sabiegivscă simţitor. Astfel în urma bunei organizări a lucrului a atelajelor existente Şi în urma unei rodnice munci pe teren dusa de Comitetul Provizoriu de plasă, până la 27 Aprilie s’a realizat 91,? la sută din totalul însămânţărilor de primăvară. Comisia de insămânţări din această plasă a lăsat la o parte metodele de lucru în birou şi s’a deplasat pe teren, ducând munca ifi rândul ţărănimii: senez snavaKo ÎosiflBîno..uu iust [ muncitoare. Şefii de sectoare şi cei de tarlale au terminat cu vechea metodă de a comunica date inexacte luate la întâmplare şi s’au deplasat deasemeni pe teren, de unde au adus adevărata stuaţie. Aceasta a făcut, ca încomuna Af. tóra® bis 201,6 la suta planul la insamantari. Depăşirea de 1,6 la sută a fost posibilă datorită faptului că pe suprafaţa însămânţată cu ceapă — cultură care s’a ,^eqplta.t,, — .JStau, însămânţat alte jplante prevăzute în plan. In această comună membrii Comitetului Provizoriu au fost un viu exemplu pentru ţăranii muncitori, ieşind primii la însămânţări Tot aşa stau lucrurile şi în comunele Dărăştiri, gara ai realizat 11S,8 sută, Darvari 98,5 la sută, Buturugeni 96,6 la sută, Domneşti 92,2 la sută şi Bragadiru 91,3 la sută, comune care sunt în fruntea campaniei însămânţărilor pe plasă. In comunele Tântava, Grădinari şi Clinceni situaţia se prezintă cu totul ,atferi-Â+ftr°t,omftete,lent,fifeiOfflitiu lucrat birocratic, fără să iasă pe teren şi fără să vadă situaţia adevărată a lucrărilor. Comisiile de însămânţări din aceste comune, în frunte cu delegaţii de plasă respectivi, au fost aproape inexistente. Preşedintele Comitetului Provizoriu din comuna Tântava de pildă. -• Florea Gheorghiu — n’a ieşit pe teren decât..foarte .putr .şi, atunci după. orele ................-•......_---------_------- 10, ducând o muncă cu totul superficială. In comuna Clinceni, învăţătorii Ghîţă Vasile, Coman Georgeta şi Gheorghiu Ecaterina, care sunt şefi de sebectoare, nu au dus o suficientă muncă în sectoarele respective. ■PatTM ca" în plasa Domneşti, să se poată realiza planul însămânţărilor de primăvară la timp, Comitetele Provizorii comunale trebue să-şi intensifice controlul pe teren, iar cele de plasă să le ajute în muncă pe acestea spre a-și îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin. V. Pajişte SOSIREA IN CAPITALA A DELEGATULUI CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII IN R. POLONĂ CARE PARTICIPĂ LA SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Aseară a sosit în Capitală, venind de la Varşovia, Kiesinski Iosif, deputat, delegatul Confederaţiei Generale a Muncii din Republica Polonă, care va participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Delegatul polon a fost întâmpinat la gară de reprezentanți ai Confederației Generale a Muncii, (Agerpres). ) Excluderea spionilor L Kirschen şi M. Poke din Asociaţia Corespondenţilor presei străine din Bucureşti In ziua de 28 Aprilie, la adunarea, membrilor Asociaţiei Corespondenţilor presei străine din Bucureşti, s’a pus în discuţie atitudinea mârşavă a doi membri ai Asociaţiei, L. Kirchen, corespondentul agenţiei „Associated Press" şi M. Pohne, corespondentul agenţiei „Jewish Telegraphic Agency“ şi colaborator al agenţiei americane „United Press“, dovediţi a fi dus activitate de spionaj în favoarea Statelor Unite şi Marii Britanii, după cum a reeşit la procesul spionilor americani şi englezi, foşti funcţionari ai oficiilor de informaţie de pe lângă legaţiile americană şi engleză din Bucureşti, proces care s-a desbătut în faţa Tribunalului Militar din Bucureşti. Cu profundă indignare, membrii Asociaţiei au arătat că L. Kirchen şi M. Pohne, prin activitatea lor josnică de spionaj, au acoperit de ruşine numele lor de ziarist, cerându-se ca aceştia să fie numaidecât excluşi din Asociaţie. In această chestiune, Asociaţia a luat următoarea hotărîre: „Adunarea generală din 28 Aprilie 1950 a corespondenţilor presei străine, membri ai Asociaţiei presei străine din R. P. R„ a ascultat comunicarea comitetului Asociaţiei, cu privire la faptul că, in decursul procesului spionilor şi trădătorilor, foşti funcţionari ai serviciilor de spionaj de pe lângă legaţiile Statelor Unite şi Marii Britanii din Bucureşti, a ieşit la iveală că L. Kirchen, corespondentul agenţiei americane de presă „Associated Press”, şi M- Pohne, corespondentul lui „Jewish Telegraphic Agency’’ şi colaborator al agenţiei americane de presă „United Press", simt imlpecaţi în activitatea subversivă a spionilor anglo-americani, activitate care avea drept scop înlăturarea regimului democratic din R.P.R. şi pregătirea unui nou război. 1. Adunarea socoteşte că activîtatea infamă a lui L. Kirschen şi M. Pohne a acoperit de ruşine numele de ziarist, a cărui principală sarcină este să lupte alături de întreaga omenire progresistă, pentru pace şi pentru prietenia între popoare. 2. — Adunarea îşi exprimă adânca ei indignare faţă de activitatea mârşavă a lui L. Kirschen şi M. Pohne şi hotărăşte excluderea lor din Asociaţie. 3. „ Adunarea socoteşte de cuviinţă să trimită această hotărîre Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor la Praga şi organelor de presă din R.P.R.“ Din 18membri prezenţi la adunare 17 au votat pentru această hotărîre. Impotriva hotă .ti » vmat o singură persoană: Audibert, corespondentul agenţiei „France Presse“. El a declarat că în sufletul său el este pe deplin de acord cu această hotărîre, dar va vota împotriva ei, deoarece în caz contrariu îşi va pierde imediat serviciul. O declaraţie în acelaş sens a făcut corespondentul agenţiei Reuter, Petraşcu, deşi a votat pentru rezoluţie. Au votat rezoluţia următorii corespondenţi străini: Ruhadze, corespondent al Agenţiei Tass; Berzenco, de la Sovinform; Besudnov, corespondent al ziarului „Pravda“; Coler, corespondent al Agenţiei United Press; Petraşcu, corespondent al Agenţiei Reuter; Milton Lehrer, corespondent al ziarelor „Tribune des Nations“ şi „Al Hamismar“; Armeiani, corespondent al ziarului „11 Paese“; Kormos, corespondent al Agenţiei Tellepress; Schultz Soya, corespondent al ziarului „Rabotnicesco Delob“; Hornung, corespondent al Agenţiei C.T.R.; Tardier, corespondent al Agenţiei M.T.I.; Schmertz, corespondent al Agenţiei Praga Press; Apostolu, corespondent al Agenţiei Elias Press. Această rezoluţie a fost votată şi de către ataşaţii de presă ai Uniunii Sovietice, Republicii Cehoslovace, Republicii Polone şi Republicii Populare Albania, membri ai Asociaţiei Presei Străine din R.P.R., care au fost de faţă la adunarea din 28 Aprilie, (Agerpres).