România Liberă, mai 1950 (Anul 8, nr. 1746-1769)

1950-05-01 / nr. 1746

1­ 1JITINUAREA FINALEI CELUI DE AL DOILEA CONCURS DE CORURI ŞI ECHIPE DE JOC SINDICALE Vineri a, continuat în sala Tea­trului Savoy finala celui de al doi­lea concurs de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor, organizat de c. p. m. Corurile sindicatului Sovrompe­trol, întreprinderea 1 Mai din Plo­eşti, ai sindicatului întreprinderilor Administrative de Stat din Tecuci, Transporturi şi Comunicaţii Paş­cani, Ianoş Herbac din Cluj şi al­tele, au cântat bogăţiile ţării noa­stre, realizările oamenilor muncii care construes© socialismul, stinu­­latele succese ale oamenilor sovie­tici care conduşi de genialul învă­ţător al omenirii muncitoare tova­răşul î. V Stalin, construesc comu­nismul, „îndeplinind şi depăşind Planul de Stat pe 1950, asigurăm bunăsta­rea poporului muncitor şi luptăm pentru pace”. — cu această lozin­că şi-a început programul de cân­tece cornl mixt al sindicatului ali­mentar din Alexandria, jud. Teleor­man. Ropote de aplauze a stârnit corul sindicatului Combinatului Siderur­gic Hunedoara. Echipele de joc ale sindicatelor rafinăria­­ Ploeşti, Uzinele Ucea Făgăraş, întreprinderea Proletarul din Bacău, Palatul Administrativ C.F.R. Bucureşti, Petrolifera Mun­tenia Ochiuri au prezentat jocuri din regiunile respective. Alături de echipa de dansuri a sindicatului Janoş Herbac din Cluj, formată în mare majoritate din muncitori de naţionalitate maghia­ră, care au executat dansuri din regiunea Odorhei, echipa de romi a Sindicatului Salariaţilor Agricoli din comuna Folteşti, jud. Covurlui, a obţinut un deosebit succes. PAGINA 2-a I­N CINSTEA In­ Oamenii muncii din întreaga tara sărbătoresc ziua de 1 Mai cu angajamentele îndeplinite şi depăşite Pe întreg cuprinsul ţării: în fabrici şi uzine, în misie şi la schelele petrolifere, pe ogoare şi pe şantierele de construcţii, oamenii muncii au depus eforturi deosebi­te în cadrul întrecerilor socialiste — pornite în cinstea lui 1 Mai — pentru îndepli­nirea şi depăşirea angajamentelor luate. In cadrul schimbului de onoare, normele zilnice de lucru au fost cu mult depăşite, în multe între­prinderi normele din această zi fiind adevărate vârfuri în producţie. risipoi­ Hasîte succese la iftam­bi­natul Hunedoara HUNEDOARA (prin telefon). — In ziua de 27 Aprilie, schimbul maistru,­lui Oţelaru Alexandru de lă cuptorul nr. 5 a oţelăriei Siemens Martin-Hu­­nedoara a obţinut, prin aplicarea metodelor rapide de elaborare a şar­jelor, o şarjă în numai 3 ore şi 45 mi­nute, aceasta prin întrebuinţarea şi proporţie crescândă a metodei oţela­­rului sovietic Maturineţ. Până în ziua de 27 Aprilie, acest cuptor a avut o depăşire a normei de 11,56 la sută. Deasemeni oţelarii cuptorului nr. 1 au dat până la a­­ceeaş dată, cu 2,25 la sută peste pro­gram. In ziua de 1 Mai jurnalul nr. 1, ,,Furnalul păcii'’, se prezintă la mă­­reaţa sărbătoare a celor ce muncesc cu succese frumoase. Metoda munci­torilor furnalului nr. 1, de a descărca­­jurnalul mai des, a fost încununată de un deplin succes. Planul furnalu­lui nr. 1 a fost depăşit în cele 27 zile ale lunii Aprilie cu 31,97 la sută, evidenţi­du-se, prin muncă bine organizată şi prin realizări, echipa primtopitorului Buba Ion care a real­izat 37,31 la sută peste normă, ur­mată de echipa lui Totescu Simion cv, o depăşire de 31,54 şi a lui Schwei­­ghoffer Abel cu 28,08 la sută peste normă. ★ Cuptorul electric de cinci tone produce din ziua de 28 Aprilie oţel in contul zilei de 5 Iunie. Lichidând complect absenţele ne­­motivate, organizăndu-şi temeinic m­unca şi depunând o atenţie deose­bită la elaboarea şarjelor de oţel special, muncitorii oţelăriei speciale a au redus rebuturile cu 3,4 la sută, deci CU­ 34 la sută mai puţin decât rebuturile admise, şi în ziua de 28 Aprilie şarja a fost dată în contul zilei de 5 Iunie. Schimbul lui Vano Wiliam se află în fruntea întrecerii socialiste cu o depăşire de 23,15 la sută, urmată­ de schimbul lui Popa Alexandru cu o depășire de 7,02 la sută. V« Manea corespondent Extinderea m­eto­dei sovietice de ta­ere rapidă a metái elas* BRAȘOV (prin telefon). — Lu­crând la unul din cele 5 strunguri venite din Uniunea Sovietică, tov. Balaș Arpad, muncitor la fabrica Electro-Precizie din comuna Satu­lung Braşov, a reuşit să obţină în cinstea zilei de 1 Mai cea mai mare viteză de tăiere a oţelului. Aplicând cu multă iscusinţă metoda sovietică Bortkevici, tov. Balaş Arpad a lu­crat o carcasă de oţel de 260 m., atingând viteza de tăiere de 985 m. şpan pe minut cu 1200 turaţii pe minut, grosimea , şpanului fiind de 2 mm. Rezultate deosebite au realizat şi tov. Tana Andrei şi David Şte­fan care, lucrând la un material de 270 mm. diametru, au obţinut 440 m. şpan pe minut la o viteză de 532 ture pe minut. S. HimăssatEu corespondent La atelierele C.F.R. Nicotină-Iaşi IAŞI (prin telefon de la redacto­rul nostru). D­in cinstea zilei de 1 Mai trei strungari de la atelierele CFR, Nicotină, aplicând metoda de tăiere rapidă a metalelor a strun­garu­lui sovietic Borikevici, au ob­ţinut succese deosebite. Strungarii Tătaru Aurel şi Babei, dând maşinilor o viteză de trei ori mai mare decât cea obişnuită, la confecţionarea butoanelor de oţel pentru cuple de tracţiune care au o rezistenţă de 75,80 kgr. pe mili­metru pătrat, au reuşit să taie 113 m. şpan pe minut, confecţionând un baton în 4 minute în loc de 15 minute cât dura înainte. Echipa fruntaşă a fierarului Chi­­rilă Dumitru a confecţionat din deşeuri de oţel rămase de la arcuri de vagoane şi locomotive 60 dălţi de mână în numai 2 ore şi jumă­tate în loc de 30 dălţi în 4 ore cât a realizat în ziua de vârf a acestui an. Deasemeni echipa de fierari care lucrează la ciocane de 1200 kgr. a confecţionat o matriţă specială pen­tru tăierea barelor de oţel de 60 milimetri matriţă, la rece. Aplicând această matriţă s’au obţinut 100 tăieturi în joc de 40 cât se făceau cu ajutorul dălţilor. M. Beram Comuna Vlădeni-Iaşti a fost electrificată IAŞI (prin telefon).­­ In cinstea­­ zilei de 1 Mai, ţăranii muncitori din comuna Vlădeni, judeţul Iaşi, cu sprijinul Comitetului Provizoriu co­munal au reuşit să instaleze lumină electrică în comuna lor. Cu începere din seara zilei de 28 Aprilie, această comună — care este şi fruntaşă în campania de însămăn­­ţări — are lumină electrică încunu­­năndu-se astfel realizările pe care ţăranii muncitori le-au obţinut în în- In cadrul schimbului de onoare Muncitorii petrolişti din Băicoi şi Moroni au realizat producţii record 8­­i COI (Prin telefon de la tri­misul nostru). — Miezul nopţii. Ceasurile arătau orele 24. Petroliştii croia schela „Mrintenia”-Băicoi au început lupta pentru schimbul de onoare în cinstea zilei de 1 Mai. La sonda 90 Robeica, masa Rotary se învârteşte mai repede ca până acum. Echipa maestrului sondor Pârvulescu Constantin s-a angajat să foreze în schimbul de onoare metraj dublu faţă de realizarea obţinută în ziua de vârf din cursul lunii Aprilie. Acelaş angajament a fost luat şi de echipa maestrului sondor Billiget Vasile. La sfârşitul celor 8 ore de mun­că echipa tov. Pârvulescu Constan­tin, a reuşit să foreze 21,5 m. în loc de 12 cât era norma. La schim­bul 2, echipa tov. Bunget Vasile a reuşit să foreze 29 m. adică cu 17 m. mai mult decât norma. Tot în cadrul schimbului de o­­noare la sonda 96 Băicoî s’a modi­ficat sistemul de extracţie, intro­ducându-se metoda sovietică­­ Krî­­lov. Sonda a reuşit să fie dată în producţie la ora 1, iar în 4 ore de probă sonda a extras de 4 ori mai mult ţiţei decât extrăgea înainte, în 24 ore. Iafigsian i­^sb tails @arh ro,RO. MO­RENI.­­ In cadrul schimbu­lui de onoare în cinstea zilei de 1 Mai, petroliştii de la Sovrompetrol Moreni au depus eforturi susţinute pentru a depăşi realizările din zi­lele cu cea mai mare producţie în cursul lunei Aprilie. Echipa de intervenţii a maestru­lui sondor Dăuş Ioan lucrând la sonda 56, a scos o coloană de 400 metri tubing, pe care l-a cu­răţat de nisip şi l-a introdus apoi în 17 ore în loc de 31 cât erau nor­­mate. De asemenea, echipa maestrului Anton Dumitru, lucrând la sonda nr. 307, a înregistrat un succes ma­re, schimbând prăjinile în 3 minute în loc de 7—8 cât-­â­ura înainte. Rezultatele obținute la întreprinderile fore­st­i­ere Rădăuți RĂDĂUŢI (prin telefon dela re­dactorul nostru). — Muncind cu eforturi sporite, eliminând ţîm­■ piîfrmc^fțin P. lV$e * 1 luW^®' din fabricile de cherestea din jude­țul Rădăuţi au obţinut cele mai mari realizări cunoscute până în prezent. Astfel schimbul de oricare din e­­chipa de zi a fabricii „Suceviţa“ a depăşit planul cu 80 la sută, dând cherestea de calitatea cea mai bună. La fabrica Vicovul de Jos, schim­bul de noapte de sub conducerea tovarăşului Rotaru Ion a depăşit planul cu 70 la sută, iar schimbul de zi de sub conducerea tovarăşu­lui Calaicea Victor a depăşit planul cu 60 la sută. La fabrica „Putna“ schimbul de noapte a depăşit planul cu 83 la sută, iar schimbul de zi cu 75 la sută. Planul de producţie pe luna A­­prilie a fost depășit la această fa­brică cu 22 la sută. Paula Gebei* Comitetul Central al Uniunii tineretului Muncitor a acordat „Diploma de Onoare" pentru realizările în lupta pentru Planul de Stat sudor la Sovrommetal-Reşiţa. Şteflea Cu prilejul zilei de 1 Mai Comitetul Central al Uniunii Tineretului Munci­­tor a acordat „Diploma de Onoare"­, pentru realizările obţinute în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Pla­­nului de Stat pe anul­ 1950, următorii­lor tineri: Benke Iosif, minier la Jieţ-Lonea, Valea Jiului; Munteanu Constantin, minier la Lupeni , Valea Jiului; Baba Ion, Combinatul Siderurgic Hunedoara; Simcioc Carol, inginer laminorist la Sovrommetal Reşiţa; Solo Ştefan, mi­nier la Anina-Reşiţa; Rarcă Ludovic, Nicolae, sondor la­­ Sovrompetrol Ţin­­tea-Prahova; Georgescu Vasile, fierar „1 Mai" — Ploeşti; Jold Suzana, tur­­nătoare la „Victoria“ — Călăi­ Hune­­doară; Moldoveanu Ion, strungar la „Timpuri Noui“ — Bucureşti; Mihăl­­cioiu Gheorghe, strungar la Petrolifera „Muntenia“ Ochiuri-Dămboviţa; Şchio­pa Ion, turnător la „Metrom“ — Bra­şov; Diaconu Ion, dulgher la „Năvo­dari" Canalul Dunăre-Marea Neagră; Popoca Vasile, agricultor la gospodăria agricolă colectivă „Ştefan Gheorghiu“, Osman-Brăila; Bratan Aneta, tracto­­ristă la S.M.T. „Valul lui Traian" — Constanţa; Bazovi Nicolae, tractorist la S.M.T. Biled-Timiş; Nicuşan Dumi­tru, Electromotor—Timiş; Viţoaie Fran­cis, fabrica de geamuri Târnăveni; Ni­colae Ioana tractorişti la S.M.T. Tâm­­peni-Ott; Bauer Ana, ţesătoare la „Transilvania“ — Sibiu; Blănaru Teo­dor, „Textila Moldovei" — Botoşani; Adi Ana fabrica de sticlărie Turda; Coroş Gheorghe pantofar la ,,Recordul­ Mediaş, (Agerpres). i înfiinţarea Ajutorului familial­­de stat­ ­Printr’un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a fost înfiinţat, în scopul sprijinirii familiilor d­e mulţi copii şi a mamelor singure, ajutorul fa­­milial de Stat, care se acordă familiitor cu 4 sau mai mulţi copii, în cazurile când unul sau ambii soţi trăesc din ve­niturile provenite din muncă fiind: a) salariaţi; b) membri ai gospodăriilor agricole colective; c) membri ai gospodăriilor agricole individuale scutite de impozitul agri­­col; d) mamelor singure, salariate, mem­bre în gospodăriile agricole colective şi acelora cu gospodării agricole indi­viduale, scutite de impozitul pe veni­turile agricole, indiferent de numărul copiilor. Ajutorul familial de Stat se acordă pentru fiecare copil în parte până la vârsta de 5 ani şi progresiv faţă de numărul copiilor aflaţi în îngrijirea fa­­miliei, începând de la al 4iea copil in­clusiv la familiile prevăzute mai sus și de la primul copil pentru mamele pre­văzute la pct. d. Pentru copiii unei mame singure, a­­jutorul se acordă până la vârsta de 12 ani. Limita de vârstă până la care copiii se consideră în îngrijirea familiei, se stabilește astfel: — 15 ani pentru copiii familiilor din mediul rural; — 18 ani pentru copiii familiilor din mediul urban. Ajutoarele se vor acorda familiilor prevăzute la pct. a, dacă sunt salariați încadrați în categoria 8-a de salarizare inclusiv. In afara ajutoarelor arătate mai sus, se acordă un ajutor unic de Stat de 26.000 lei mamelor făcând parte din familiile­ de salariaţi, de ţărani din gospodăriile agricole colective şi de ţărani săraci scutiţi de impozitul pe venitul agricol, care vor naşte al 10- lea copil şi următorii, cu condiţia ca 8 copii din cei născuţi să fie în viaţă. Ajutoarele de familie prevăzute in acest Decret, se acordă numai acelor familii ai căror copii nu primesc burse sau alte ajutoare de la Stat. Cererile şi toate actele doveditoare pentru stabilirea drepturilor la ajuto­­rul de Stat acordate prin acest Decret, suint scutite de timbru­. Cuantumul ajutoarelor se va fixa prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri. Normele în vederea aplicării prezen­tului Decret se vor da prin decizia Mi­nisterului Muncii și Prevederilor So­­ciale. Consiliul de Miniștri a dat o Hotărî­­re pentru fixarea ajutorului familial de Stat. Cuantumul de bază al ajutorului fa­milial de Stat pentru fiecare copil in­trând în prevederile Decretului se sta­bileşte la suma de lei 800 (opt sute) lunar, pentru salariaţi şi mamele sin­gure, salariate, cu domiciliul în mediul urban. Lei 600 (şase suite) lunar pen­tru salariaţi şi mamele singure salar­­iate, cu domiciliul în mediul rural, pre­cum şi pentru membrii gospodăriilor agricole colective şi gospodăriilor in­dividuale scutite de impozit pe venitu­­rile agricole. Cuantumul stabilit creşte cu numă­rul copiilor în familie astfel: a) In mediul urban: Pentru al 4-lea copil Pentru al 5-lea copil Pentru al 6-lea copil Pentru al 7-lea copil Pentru al 8-lea copil Pentru al 9Tea copil Pentru al 10Tea copil mătorii b) In mediul rural: Pentru al 4-lea col Pentru al 5-lea copil Pentru al 8 lea copil Pentru al 7-lea copil Pentru al 8-lea copil Pentru al 9-lea copil Pentru ăl l0iea copil mătorii lei SOO lei 900 lei1.000 lei1.000 lei1.100 lei1.100 ur­lei1.200 lei 600 lei 700 lei 800 lei SOO lei 900 lei 900 lei1.000 (Agerpres) •M'i ur­ ,ROMÂNIA LIBERA" Birocratismul-ima din lipsurile care împiedică buna desfăşurare a muncii Comitetelor Provizorii din judeţul Vlaşca „Nu merg însămânţările, sunt greu­­taţi care le împiedici munca“, spun tovarăşii din Comitetul Provizoriul al judeţului Vlaşca. Ca lucrurile merg slab e adevărat. Dar că tovarăşii nu privesc în spirit critic şi autocritic e tot aşa de ade­vărat. Pentru fiecare lipsă au şi o scuză. „Dacă nu ne-ar fi oprit pe loc vremea ploioasă... dacă oamenii nu ar fi dus lipsă de mazăre şi borceag, toate ar fi mers“. Lipsurile sunt privite superfi­cial, iar în privinţa greutăţilor întâm­pinate, nu se duce muncă susţinută pen­tru înlăturarea lor. Munca birocratică a unor tovarăşi continuă să oprească în loc bunul mers al însămânţărilor. Şi dacă acest lucru a­r fi privit mai cu atenţie de membrii Comitetului Provizoriu­­ al judeţului Vlaşca, ei şi-ar da seama că de acolo vin în mare­ măsură greutăţile. Iată de pildă cum o circulară face câte 7 d­0 zile până la destinaţie, deşi nu are de parcurs decât 5 sau 6 metri. Ordinul cu Nr. 11.305 din 23 Martie 1950 al secţiei financiare judeţene Vlaşca a ajuns la Comitetul Provizoriu al plăşii Giurgiu în ziua de 28. Martie, deşi clădirile celor două instituţii se află pe aceeaşi stradă, faţă­ n faţă. Doar să treci strada. Iar la secţia respectivă a ajuns deabia la 30 Martie 1950. Ordi­­nul era foarte urgent. Secţia respectivă trebuia să ridice de la bancă suma de 60.000 lei pentru a ara islazurile comu­nelor din plasă. Deci până la 30 Mar­tie, dată când islazurile trebuiau arate şi însămânţate, secţia financiară a Co­mitetului Provizoriu nici nu ridicase banii de la bancă. Acest lucru nu a con­stituit o greutate în problema islazu­rilor? Este sau nu o lipsă a celor două Comitete Provizorii care nu s’au îngri­jit de ridicarea din timp a banilor pen­tru islazuri? De ce atunci Comitetele Provizorii nu-și privesc critic această lipsă, luând măsuri pentru ca ea să nu se mai re­pete. La fel s-a întâmplat și cu ordi­nul Nr. 12.792 din 3 Aprilie 1950 al Comitetului Provizoriu Judeţean, Sec­ţia Agricolă. Ordinul a sosit la plasa Giurgiu cu 8 zile întârziere (de la 3 Aprilie, abia la 11 Aprilie). La registratura Comite­­tul­ui Provizoriu al oraşului a mai stat încă 7 zile. Ordinul avea termenul de executare la 14 Aprilie Şi se referea la planifica­rea maşinilor în campania agricolă. Şi acestea nu sunt singurele cazuri, ele se repetă mereu. Felul acesta birocratic de muncă al Comitetului Provizoriu al judeţului Vlaşca stânjeneşte în mare măsura desfăşurarea campaniei de însămânţări. I­ MIPTÂNBi^B mm*TA ÎMBELȘUGATĂ ______ LUPTAMPENTRU PAGE ' Lipsa controlului pe teren — o serioasă greutate în îndeplinirea planului de însămânţări In judeţul Râmnicu-Sărat, ritmul campaniei se prezintă din ce în ce mai viu. Viteza de muncă a atelajelor este zilnic depăşită. In plasa Boldu în loc de 1498 ha., atât cât a fost programat, s-au realizat 2250 ha. Peste tot lu­crurile încep să se schimbe. Dar asta nu însem­­­nează că în judeţul Râmnicu-Sărat nu mai sun­t greutăţi, nu mai sunt lipsuri. Ele există şi încă foarte multe. Asupra acestor lipsuri trebue să-şi îndrepte toata atenţia Comitetele Provizorii şi să treacă cât mai urgent la lichidarea lor, astfel, cu toate eforturile depuse, în judeţul Râmnicu-Sărat nu se va putea termina la timp campania înlsămârşţă­­rilor. Una din aceste lipsuri destul de grave care înfrânează mersul însămân­ţărilor este superficialitatea controlu­lui făcut pe teren. De acele vine­­greutatea Dela Comcereal comuna Balta Albă, s-a distribuit pentru sămânţă ţăranilor muncitori din comuna Măcşîneni, plasa Măicăneşti, 6500 kgr. porumb fără pu­tere de germinaţie. Verificându-se la comună germinaţia seminţei s‘a consta­tat că nu are decât 70—76 la sută pu­tere de încolţire şi s‘a luat hotărîrea ca porumbul să fie dait înapoi la Com. cereal, pentru a se primi porumb de bună calitate. S‘a telefonat la plasă, apoi la judeţ. De atunci au trecut 9 zile şi sămânţa nu a fost încă schim­bată pe motiv că trebuesc făcute cerce­tări pentru a se vedea cine este vino­vat. Cercetările s‘ar putea face şi mai târziu, însămânţarea porumbului, însă nu. De aceea atât tovarăşii dela secţia agricolă dela plasă cât şi cei dela cea judeţeană trebue să se deplaseze pe te­ren ca să pună lucrurile la punct. Iar cât priveşte lipsa de răspundere a re­ferentului Labă care a distribuit porumb plouat cu toate că ştia calitatea semin­ţei, ea trebue serios criticată. In comunele Zidu, Treabăn şi Co­­rneşti, contractările la tutun se făceau cu multă greutate. „Nu se pot încheia, nu sunt lămuriţi oamenii“ — se plân­gea delegatul C.A.M. Intr’adevăr în aceste comune oamenii nu erau lămu­riţi, fiindcă nici nu se dusese muncă de’ lămurire în rândurile lor. Tabelul cu contractări a fost făcut mecanic Şi nu un spirit de clasă. Comitetul Provizo­riu din comună nu a trecut în planul de cultură la chiaburi nici un hectar de tutun. Chiaburul Grigorescu din comuna Zidu şi mulţi alţii care sunt trecuţi pe tabel, dar în plan nu, se opuneau cu îndârjire să planteze tutun. Trecuseră trei săptămâni şi contractarea la tutun se prezenta la fel. Controlul de la plasă şi judeţ era făcut superficial. Nimeni nuu-şi dădea seama de unde vine greu­tatea. Cu toate că şi tov. inginer Co­­ciumarul de la judeţ şi preşedintele Co­­mitetului Provizoriu de plasă tov. Mutu au fost zilnic pe teren, controlul a fost făcut superficial. Deabia în ultima vreme s-au luat măsuri pentru restruc­turarea planului de cultură al chiaburi­lor, dar pentru însămânţarea tutunului este prea târziu. Aspecte asemănătoare în judeţul Râmnicu-Sărat se găsesc ne­numărate. Lipsa de control­ o greu­tate fia muncă Din cauza controlului superficial, se trec cu vederea multe lipsuri, care de­­vin serioase greutăţi in îndeplinirea cam­­paniei de însămânţări. Numai astfel se explică dece nici până în prezent nu s’a ridicat cantitatea de 39.000 Kgr. sămânţă de floarea soarelui, care tre­buia însămânţată încă din prima etapă şi de ce in plasa Dumitreşti s'a reali­­zat numai 36 la sută din planul in­­sămânţărilor. In timp ce în unele comune se gă­seşte sămânţă de cânepă şi Comoerea­­lul are cantităţi destul de mari în ma­gazii cum este de pildă la Balta Altă, sunt comune care «« pot îndeplini pla­nul de cultură la cânepă. Şi acest lucru numai pentru că atât de la plasă căt şi de la judeţ tehnicienii merg pe teren doar să înregistreze mersul însă­­mânţărilor, dar nu să controleze şi să indrumeze munca acolo la comună. Comitetele Provizorii comunale pot­rivesc permanent ajutate de Comitetele de plasă. Cele dela plasă de cele dela județ. Dar acest lucru nu se poate face decât printr’un control serios pe teren, luându-se pe loc măsuri de în­­dreptare. Ana­ Cri­stea Comunele Tântava, Grădinari şi Clinceni din j­ud. Ilfov pot şi trebue să termine la timp însămânţările In ultimul timp în plasa Domneşti Ilf­ov, însămânţările de primăvară au început să se desfăşoare într’un ritm mai vioi. întrecerile socialiste organi­zate pe comună în cinstea zilei de 1 Mai aut-făcut­ ca­ proceititajul. .de reali­zare a planului de însămânţări sa­biegiv­scă simţitor. Astfel în urma bunei organizări a lucrului a atelajelor existente Şi în urma unei rodnice munci pe teren dusa de Comitetul Provizoriu de plasă, până la 27 Aprilie s’a realizat 91,? la sută din totalul însămânţărilor de primăva­ră. Comisia de insămânţări din această plasă a lăsat la o parte metodele de lu­cru în birou şi s’a deplasat pe teren, ducând munca ifi rândul ţărănimii: sen­ez snavaKo ÎosiflBîno..uu iu­st [ muncitoare. Şefii de sectoare şi cei de tarlale au terminat cu vechea metodă de a comunica date inexacte luate la întâmplare şi s’au deplasat deasemeni pe teren, de unde au adus adevărata stuaţie. Aceasta a făcut, ca în­­comuna A­f. tóra® bis 201,6 la suta planul la insamantari. De­păşirea de 1,6 la sută a fost posibilă datorită faptului că pe suprafaţa în­sămânţată cu ceapă — cultură care s’a ,^eqplta.t,, — .JStau, însămânţat alte jplante prevăzute în plan. In această comună membrii Comitetului Provizoriu au fost un viu exemplu pentru ţăranii munci­tori, ieşind primii la însămânţări Tot aşa stau lucrurile şi în comunele Dărăştiri, gara ai realizat 11S,8 sută, Darvari 98,5 la s­ută, Buturugeni­ 9­6,6 la sută, Domneşti 92,2 la sută şi Braga­­diru 91,3 la sută, comune care sunt în fruntea campaniei însămânţărilor pe plasă. In comunele Tântava, Grădinari şi Clinceni situaţia se prezintă cu totul ,atferi-Â+ftr°t,omftete,lent,fifeiOfflit­­iu lucrat birocratic, fără să iasă pe teren şi fără să vadă situaţia adevărată a lu­crărilor. Comisiile de însămânţări din aceste comune­, în frunte cu delegaţii de plasă respectivi, au fost aproape inexis­tente. Preşedintele Com­itetului Provi­zoriu din comuna Tântava de pildă. -• Florea Gheorghiu — n’a ieşit pe teren decât..foarte .putr .şi, atunci după. orele .....­...........-•......_---------_------- 10, ducând o muncă cu totul superfi­cială. In comuna Clinceni, învăţătorii Ghî­­ţă Vasile, Coman Georgeta şi Gheor­­­ghiu Ecaterina, care sunt şefi de sebec­toare, nu au dus o suficientă muncă în sectoarele respective. ■PatTM ca" în plasa Domneşti, să se poată realiza planul însămânţărilor de primăvară la timp, Comitetele Pro­vizorii comunale trebue să-şi intensi­fice controlul pe teren, iar cele de plasă să le ajute în muncă pe acestea spre a-și îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin. V. Pajişte SOSIREA IN CAPITALA A DELEGATULUI CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII IN R. POLONĂ CARE PARTICIPĂ LA SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Aseară a sosit în Capitală, venind de la Varşovia, Kiesinski Iosif, de­putat, delegatul Confederaţiei Gene­rale a Muncii din Republica Polonă, care va participa la sărbătorirea zi­lei de 1 Mai. Delegatul polon a fost întâmpinat la gară de reprezentanți ai Confede­rației Generale a Muncii, (Agerpres). ) Excluderea spionilor L Kirschen şi M. Poke din Asociaţia Corespondenţilor presei străine din Bucureşti In ziua de 28 Aprilie, la adunarea, membrilor Asociaţiei Corespondenţilor presei străine din Bucureşti, s’a pus în discuţie atitudinea mârşavă a doi membri ai Asociaţiei, L. Kirchen, co­respondentul agenţiei „Associated Press" şi M. Pohne, corespondentul a­­genţiei „Jewish Telegra­phic Agency“ şi colaborator al agenţiei americane „United Press“, dovediţi a fi dus ac­tivitate de spionaj în favoarea State­lor Unite şi Marii Britanii, după cum a reeşit la procesul spionilor ameri­cani şi englezi, foşti funcţionari ai o­­ficiilor de informaţie de pe lângă le­gaţiile americană şi engleză din Bucu­reşti, proces care s-a desbătut în faţa Tribunalului Militar din Bucureşti. Cu profundă indignare, membrii A­­sociaţiei au arătat că L. Kirchen şi M. Pohne, prin activitatea lor josnică de spionaj, au acoperit de ruşine nu­­mele lor de ziarist, cerându-se ca a­­ceştia să fie numaidecât excluşi din­ A­­sociaţie. In această chestiune, Asociaţia a luat următoarea hotărîre: „Adunarea generală din 28 Aprilie 1950 a cores­pondenţilor presei străine, membri ai Asociaţiei presei străine din R. P. R„ a ascultat comunicarea comitetului A­­sociaţiei, cu privire la faptul că, in decursul procesului spionilor şi trădă­torilor, foşti funcţionari ai serviciilor de spionaj de pe lângă legaţiile Sta­telor Unite şi Marii Britanii din Bucu­reşti, a ieşit la iveală că L. Kirchen, corespondentul agenţiei americane de presă „Associated Press”, şi M- Pohne, corespondentul­ lui „Jewish Telegraphic Agency’’ şi colaborator al agenţiei ame­ricane de presă „United Press", simt im­lpecaţi în activitatea subversivă­ a spionilor anglo-americani, activitate care avea drept scop înlăturarea regi­mului democratic din R.P.R. şi pregă­tirea unui nou război. 1. Adunarea socoteşte că activîtatea infamă a lui L. Kirschen şi M. Pohne a acoperit de ruşine numele de ziarist, a cărui principală sarcină este să lupte alături de întreaga omenire pro­gresistă, pentru pace şi pentru prie­tenia între popoare. 2. — Adunarea îşi exprimă adânca ei indignare faţă de activitatea mârşavă a lui L. Kirschen şi M. Pohne şi ho­tărăşte excluderea lor din Asociaţie. 3. „ Adunarea socoteşte de cuviinţă să trimită această hotărîre Organiza­ţiei Internaţionale a Ziariştilor la Pra­­ga şi organelor de presă din R.P.R.“ Din 18­­membri prezenţi la adunare 17 au votat pentru această hotărîre. Imp­otriva hotă .ti » vm­at o singură persoană: Audibert, corespondentul­ a­­genţiei „France Presse“. El a declarat că în sufletul său el este pe deplin de a­­cord cu această hotărîre, dar va vota împotriva ei, deoarece în caz contrariu îşi va pierde imediat serviciul. O declaraţie în acelaş sens a făcut corespondentul agenţiei Reuter, Petraş­­cu, deşi a votat pentru rezoluţie. Au votat rezoluţia următorii cores­pondenţi străini: Ruhadze, corespondent al Agenţiei Tass; Berzenco, de la Sov­­inform; Besudnov, corespondent al zia­rului „Pravda“; Coler, corespondent al Agenţiei United Press; Petraşcu, co­respondent al Agenţiei Reuter; Milton Lehrer, corespondent al ziarelor „Tri­bune des Nations“ şi „Al Hamismar“; Armeiani, corespondent al ziarului „11 Paese“; Kormos, corespondent al A­­genţiei Tellepress; Schultz Soya, co­respondent al ziarului „Rabotnicesco Delob“; Hornung, corespondent al A­­genţiei C.T.R.; Tardier, corespondent al Agenţiei M.T.I.; Schmertz, cores­pondent al Agenţiei Praga Press; A­­postolu, corespondent al Agenţiei El­ias Press. Această rezoluţie a fost votată şi de către ataşaţii de presă ai Uniunii So­vietice, Republicii Cehoslovace, Re­publicii Polone şi Republicii Populare Albania, membri ai Asociaţiei Presei Străine din R.P.R., care au fost de faţă la adunarea din 28 Aprilie, (A­­gerpres).

Next