România Liberă, iulie 1950 (Anul 8, nr. 1796-1822)

1950-07-01 / nr. 1796

Să organizăm cât mai bine concediile de odihnă a» Frumoasele noastre staţiuni S *fab­eti'c^mat‘ce voesc de vo. Iar &­ioşia miilor de oameni ai muncii, veniţi din Întreaga ţară să-şi petreacă concediile de odihnă. Consfinţit de Con­­stituţia R. P. R. şi reglementat de re­­centul Cod al Muncii, dreptul la conce­diul de odihnă este asigurat In condiţii din ce In ce mai bune şi pentru un nu­măr din ce în ce mai mare de oameni ai muncii. Staţi de vorbă cu oricare dintre mun­citorii sau salariaţii veniţi în primele două serii la munte sau la mare, — veţi desprinde imensa lor mulţumite pentru condiţiile excepţionale de trai care li se oferă în casele de odihnă şi în restauran­tele administrate cu deosebită grijă de Confederaţia Generală a Muncii, de Mi­nisterul Sănătăţii, de C.F.R. şi, în gene­­ral, de toate celelalte mari instituţii care contribue la organizarea concediilor de odihnă. Cei care un an întreg au de­pus eforturi pentru împlinirea şi depă­şirea sarcinilor ce le revin in cadrul Pla­­nului de Stat, îşi reîmprospătează astfel forţele, îşi întăresc sănătatea, pentru a porni cu şi mai mult elan la împlinirea şi supraimplinirea primului nostru plan cincinal. „Locuesc aci, la Vasile Roşită, in­­tr’o cameră frumoasă, plină de lumină şi strălucitoare de curăţenie“ — ne spunea muncitorul distins cu „Medalia Muncîi“, Tupor Ştefan de la Uzinele de produse sodice din Ocna Mureşului, de două ori inovator. ,,În cashc­oul acesta care altă dată găzduia desmăţul milionarilor ex­ploatatori, muncitori din toate colţurile ţării ne întâlnim în faţa unor mese îm­belşugate. Ne-am cunoscut aici şi ne-am împrietenit, mineri din Baia Mare, me­talurgist­ din Reşiţa, cu petrolişti din Câm­npina şi Ploeşti, cu textil­işti din Si­biu şi Bucureşti Simţim din plin cum rodeşte munca noastră, cum zi de zi se îmbunătăţesc condiţiile noastre de viaţă“ Aşa gândesc şi aşa vorbesc toţi oa­menii muncii veniţi la odihnă la mare sau la munte l­a 1 iunie vine rândul la concediul de odihnă a­ oamenilor muncii repartizaţi în s seria a lila. Dacă pretutindeni con­diţiile de viaţă oferite muncitorilor sunt excelente în ceea ce priveşte transportul, cazare­­ şi hrana, mai sunt încă unele lu­cruri de făcut în direcţia folosirii cât mai bune a timpului în staţiunile balneo­ clima­­ce. Este un aspect al organizării concediilor de odihnă care nu trebue desconsiderat, aşa cum am văzut că se întâmplă in unele locuri. Cazarea şi hra­na sunt desigur grija principală a orga­nizatoriior concediului de odihnă Acea­stă grijă s’a manifestat din vreme şi din vreme s’au găsit toate mijloacele mate­riale pentru asigurarea unor locuinţe cât mai bune, a unor mese cât mai gus­toase, trei îmbelşugate. Nu peste tot a existat însă şi preocuparea pentru a se pune la îndemâna oamenilor muncii un program cultural satisfăcător sau condi­ţii potrivite pentru practicarea jocurilor şi a sporturilor înviorătoare. „Locuim în condiţii excelente, ni se dă o masă foarte bună şi abundentă, ne bucurăm de un minunat concediu de odihnă. Păcat însă că nu putem face şi sport” — ne-au spus tinerii strungari evidenţiaţi în muncă, Porcescu Dumitru şi Târlogea Victor, de la uzinele meta­lurgice „1 Mai” din Ploeşti, care se află acum în concediu la Vasile Roaită. In această staţiune, unde 3300 de oa­meni ai muncii îşi încheie acum perioa­­da de concediu, unde alţi 6000 vor veni să le ia locul în seria următoare, iar alte multe mii vor veni mai târziu, ad­ministraţia numeroaselor case de odihnă şi restaurante C. G. M. îşi îndeplineşte cu punctualitate sarcinile care-i revin. Dar activitatea culturală şi cea sportivă mai ales, lasă foarte mult de dorit. Programul cultural a fost foarte restrâns în tot timpul lunei iunie. S-au organizat doar două festivaluri artistice, un sin­gur spectacol cinematografic şi nici un concurs sportiv, iniţiativa organizării unui turneu de şah pentru ziua de 22 iu­nie a eşuat din pricina unei greşeli or­ganizatorice,­ concursul a fost programat pentru orele 9—14, când toţi cei veniţi în concediu merg pe plaje sau la băile­ ­ de nămol. Terenurile de volley din lo­calitate sunt neîngrijite, tineretul nu este stimulat să joace şi nu i se asigură echipamentul necesar. Mesele de tenis din frumoasele cluburi ale staţiunii stau nefolosite din lipsa mingilor de joc. Iată însă că la Predeal, unde în afara preo­cupărilor administrative există şi aceea de a se asigura oamenilor muncii folo­sirea cât mai bună a timpului, se duce o activitate culturală şi se pot face şi sporturi. Acolo, responsabilul cultural şi sportiv organizează concursuri periodice de volley cu echipe formate dintre oame­nii muncii aflaţi în concediu, cărora li se pun la dispoziţie materiale şi echipa­­mente sportive. Pentru reuşita planului de activitate, responsabilul cultural şi sportiv C. G. M. din Predeal colaborea­ză cu Comitetul Provizoriu Orăşenesc, cu Comitetul pentru Aşezămintele Cul­turale, cu Societ­­ea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, cu Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport. La Sinaia, unde programul cultural şi sportiv pe luna iunie a fost bogat şi variat, cuprinzând festivaluri artistice, conferinţe de popu­larizare a ştiinţei, excursii şi concursuri sportive, responsabilul C. G. M. a încu­rajat şi urmărit pe acei oameni ai mun­cii cu talent literar, artistic şi muzical, pregătind cu toţi aceştia un festival al vilegiaturiştilor pentru vitegiaturişti, care se va desfăşura in ajunul plecării celor 550 de muncitori ce şi-au petrecut concediul în seria a doua. Exemplul celor din Sinaia trebue ur­mat de unţi responsabilii culturali şi spor­­tivi ai staţiunilor balneo-climatice, care trebue să găsească formele cele mai bune de colaborare cu Comitetele Pro­vizorii. Desigur, prezenţa în staţiuni în tim­pul sezonului de vacanţă a unui întreg aparat de activişti culturali veniţi de la centru, nu scuteşte Comitetele Provizorii Orăşeneşti de datoria de a asigura con­diţii optime oamenilor muncii pe care-i găzduesc vremelnic. Preşedintele Co­mitetului Provizoriu din staţiunea Vasile Roaită se desinteresează cu desăvâr­şire de viaţa muncitorilor veniţi în va­canţă. În toată luna iunie nu a funcţio­nat nici un restaurant, nici o cofetărie. Terenurile sportive se părăginesc, pla­ja nu a fost curățată. Ca să se p refacă scena teatrului în aer liber, Comitetul Provizoriu n’a găsit nici oameni, nici materiale, nici timp Au făcut-o, în mod voluntar, gihght­ ritii la îndemnul res­ponsabilului cultural C.G.M. Căminul Cultu­al local nu se face simţit sub ni­co formă. La Teh­irghiol-Băi, preşedintele Comitetului Provizoriu, deopotrivă, are foarte multe treburi şi preocupări, dar ele nu sunt câtuşi de puţin legate de problemele concediilor de odihnă. De altfel, spune preşedintele, la Tehir­­ghiol vin oameni bolnavi. Ei nu au ne­voie de distracţii, de sporturi, de mani­festări artistice. Oare este acesta un punct de vedere just ? Oare aceşti pre­şedinţi de Comitete Provizorii îşi în­ţeleg bine rolul şi sarcinile ? Prinşi de probleme de interes local mai mult sau mai puţin importante, ei nu ţin seama de faptul că în epoca vacanţelor, prin­cipala lor preocupare ca organe ale pu­terii de Stat în localităţile balneare şi climatice, este odihna în cele mai bune condiţii a oamenilor muncii. Că in a­­ceastă direcţie trebuie să fie concentrate preocupările şi eforturile lor. Pentru viitoarele serii de oameni ai muncii care vor pleca la odihnă, tre­buie să se asigure o activitate culturală, artistică şi sportivă la înălţimea excelen­telor condiţii de cazare şi de hrană de care au beneficiat primele serii. .Şi in această direcţie rolul Comitetelor Provi­zorii este principal. Ele trebue să an­treneze filialele Societăţii pentru Răs­pândirea Ştiinţei şi Culturii pentru pro­gramarea unor conferinţe potrivite. Să stimuleze activitatea Căminelor Cultu­rale. Să solicite concursul Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport din ju­deţ. Să colaboreze cu Confederaţia Ge­nerală a Muncii la întocmirea şi înde­plinirea planurilor de activitate culturală şi sportivă. Intr’un cuvânt, să fie în fruntea acelor care organizează cât mai bine viaţa oamenilor muncii care vin în concediul de odihnă. A/v . Tot mai mulţi ţărani muncitori nu întovărăşesc pentru a executa muncile agricole cu ajutorul S. M. T. După datele primite de pe teren de către Direcţia Generală S.M.T., un număr de 65 de Staţiuni de ma­­şini şi tractoare din ţară, au con­tractat până la 24 iunie a. c. lucrări pentru muncile agricole de vară, la un număr de 1124 întovărăşiri, cu­prinzând 77.085 membri, cu o supra­faţă de 103.366 ha. Rezultate deosebit de bune s-au obţinut acolo unde S.M.T. a dus o permanentă şi susţinută muncă de lămurire în rândurile ţărănimii muncitoare, cum sunt de exemplu: S.M.T. Vizirii Jud. Brăila, care a contractat lucrări la un număr de 9 întovărăşiri, cu 3.577 membri şi cu o suprafaţă de 11.340 ha.; SMT Bu­­deşti-Ilfov, cu 44 întovărăşiri cu­prinzând 7.819 membri, cu o supra­faţă de 7.919 ha.; SMT Pogoanele- Buzău, 27 întovărăşiri cu 5.888 mem­bri şi 7 088 ha.; SMT. Ianca sat-Bră­­ila, suprafaţa de 6.690 ha. şi SMT Reme­tea Mare-Timiş 69 întovărăşiri cu 2.133 membri, cuprinzând supra­faţa de 5.116 hectare. Deşi cea mai mare parte a Staţi­unilor de maşini şi tractoare din ţară, se ocupă intens pentru con­tractarea de cât mai multe întovă­răşiri cu ţăranii muncitori, mai sunt încă unele staţiuni, und­e problema contractării de întovărăşiri nu este dusă cu destulă hotărîre, din care cauză şi rezultatele sunt slabe. Astfel, SMT Frumuşica-Botoşani, Filiaşi-Dolj, R­ecea-Olt, Dej-Someş nu au contractat decât foarte puţine lucrări. Conducerea acestor staţiuni — in special — precum şi a celorlalte staţiuni din întreaga ţară, trebue să intensifice munca de îndrumare în rândurile ţăranilor muncitori, ară­­tându-le acestora avantagiile lucru­lui făcut cu maşinile şi tractoarele şi importanţa deosebită pe care o are executarea muncilor agricole cu mijloace mecanizate,­in obţinerea de recolte tot mai mari. ANUL Viii Nr. 1796 P. 4 PAGINI 4 LEI ___________ Taxa de b­ancare plătită In numerar cont aprobării Direcțiunii Generale P.T.T. 108.828, 16 Septembrie­ 1944. * Sâmbătă 1 Iulie 1950 mm/ff ABONAMENTE: încep la 1 şi 15 ale lunii * 1 lună lei 120 * SALARIAŢI ŞI STUDENŢI * REDACTOR RESPONSABIL Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95— 1 an lei 1400 1 lună lei 100— NICOLAE BELLU Cont. Cec Postal Nr. 7798 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 REDACTIA $1 ADMINISTRATIA Bucureşti, Str. Constantin Miile 5.7-9 Vom face din predarea cotelor o­i­ de sărbătoare în comuna noastră DELA REDACTORUL NOSTRU PENTRU JUDEŢUL ROMAN „Să nu însămânţaţi îndată după omăt, că vin zilele babei şi o să îngheţe sămânţa în pământ’­. Aşa şopteau chiaburii în primăvară, căutând să împiedice ţărănimea muncitoare de a însămânţa la timp. Ţăranii săraci şi mijlocaşi nu au ascultat insă de vorbele otrăvite ale chiaburilor ci, urmând îndem­nul Partidului şi Guvernului, au însămânţat la timpul potrivit, mun­cind cu hărnicie pământul. Roadele muncii lor nu au întârziat să se arate. Holdele frumoase care au crescut şi acum sunt gata de re­coltare le răsplătesc din plin truda. ★ Pe tov. Aurica Lupu, preşedinta Comitetului Provizoriu din comuna Muncelul de Sus, am găsit-o pe te­ren cercetând cu atenţie situaţia culturilor. — „Priveşte — spune ea, cu o­­chii strălucind de bucurie, — cât de frumos au crescut grânele acolo unde s’a Însămânţat la timp. Cra­pă chiaburii de necaz când văd cum râd acum ţăranii muncitori de proorocirile lor mincinoase. Şi mai ales, le e ciudă chiaburilor de felul cum se vor preda anul ace­sta cotele de colectare, care vin în ajutorul celor săraci şi mijlo­caşi şi apasă asupra chiaburilor care s’au îmbogăţit pe spinarea ţă­ranilor muncitori. Noi am discutat în cadrul organizaţiei de Partid şi la Comitetul Provizoriu şi am hotă­­rît să facem din predarea cotelor o zi de sărbătoare cum nu a mai fost în comuna noastră. Echipa artistică a Căminului Cul­tural pregăteşte pentru a fi prezen­tate la arte, cântece şi jocuri noi. Vom organiza caravane care să transporte cerealele colectate, la ba­zele de recepţionare, iar carele cu care ţăranii muncitori au să trimi­tă cotele spre oraş vor fi împodo­bite cu verdeaţă, flori, steaguri şi lozinci, să se vadă legătura nez­druncinată dintre noi şi clasa mun­citoare“. „Şi în căsuţa mea va fi sărbătoare” De pe faţa Ţiţei Onofrei, membră in gospodăria agricolă colectivă „Victoria”, din comuna Muncelul de Sus, se desprind cu uşurinţă ur­mele mizeriei crude pe care a în­durat-o în trecut. Femeie văduvă, cu copii mici, cu pământ puţin, ea a muncit ani şi ani pământurile chiaburilor din comună. „Munceam, povesteşte ea, din zori şi până’n noapte, fără a putea insă potoli vreodată foamea copiilor mei. Trudeam în urma plugului, îmi frângeam spinarea la plivit şi pră­­şit, îmi striveam degetele la des­­ghiocatul porumbului, iar când ve­nea toamna, căram cu spinarea saci doldora în podurile chiaburului. In podul meu însă nu aveam ce pune. Dar am intrat in colectiv şi am scăpat de mizerie. Acuma nu mai robesc pentru alţii şi munca mea nu mai este un chin. De când am intrat în colectiv nu am mai călcat pe la chiaburi pen­tru a le munci pământul. Nu mai sunt săracă. Muncind pentru colec­tiv, muncesc pentru mine şi pen­tru copiii mei. Dragostea noastră de muncă a fost răsplătită aşa cum se vede. Holde ca ale noastre nu se mai găsesc în tot judeţul. La obţinerea rodului ăsta bogat mun­citorii de la oraş ne-au ajutat foar­te mult. Lucrând pământurile gos­podăriei cu maşinile trimise de ei am făcut o recoltă bună. De aceea cea mai mare bucurie a noastră este aceea de a le trimite din roa­dele obţinute cu ajutorul lor. Anul acesta datorită Partidului, datorită colectivului, şi în căsuţa mea de femeie vădană va fi sărbătoare“. „Eu voi aduce în satul Inciani chitanţa Nr. I de predare a cotei” Petrea Dumitru Fargaş locueşte în comuna Mirceşti. L-am întâlnit pe drum, îndreptându se cu sapa în spinare către un lan de porumb. Am intrat în vorbă despre recoltă, despre colectare şi despre multe altele. „Bine a chibzuit Partidul când a aşezat cotele pe care ţăranii mun­citori le vor da anul acesta, îmi spune el. Eu de pildă am numai 2 ha. Ceea ce am de dat, dau cu drag şi mi-am pus în gând ca să fiu primul din satul nostru care va da la colectare. Eu am cal şi că­ruţă şi de îndată ce batoza va veni la alta din satul nostru, voi încărca in căruţă cota mea ce o am de pre­dat, voi încărca şi cotele celorlalţi ţărani muncitori care vor da prin­­tre primii. Mă, voi întoarce în sat cu chitanţa nr. 1 d­e predare a cotei“. „Voi trimite de îndată hrană celor ce mi-au trimis tractoarele” După ce s’a convins de avantajele lucrării pământului cu mijloace me­canizate, ţăranul mijlocaş Gheor­­ghe Mihăilă din comuna Bozienii de Sus s’a înscris şi el in întovă­răşirea ce s’a format în comună, pentru a-şi ara pământul cu trac­toarele S. M. T. Privind lanurile mănoase, purtă­­toare de rod bogat, ale ţăranilor întovărăşiţi, ţăranul mijlocaş Mi­hăilă Gheorghe spune: „Iacă ce treabă bună ne-au făcut nouă trac­toarele. Acei ce nu şi-au arat pă­mântul cu tractorul privesc acum cu jind către lanurile noastre care sunt mult mai frumoase decât ale lor. Dar ajutorul Partidului şi Gu­vernului nu s-a oprit numai la trac­toare. Acum, la stabilirea cotelor, atât ţăranii săraci cât şi noi cei mijlocaşi, ne-am dat seama de gri­ja şi dragostea pe care ne-o poartă Partidul. De aceea noi ne vom în­deplini cu cinste datoria noastră de a preda cât mai repede cotele că­­tre Stat. Vom trimite de îndată hrana celor ce ne-au trimis trac­­toarele şi acest lucru va fi o mare bucurie pentru noi, fiindcă ştim că astfel contribuim la întărirea Patriei“. ★ Pe întreg cuprinsul judeţului Ro­man, ziua predării cotelor este aş­teptată cu bucurie de ţăranii să­­raci şi mijlocaşi, care vor arăta astfel dragostea şi ataşamentul lor faţă de Partid şi Guvern, care îi călăuzesc pe drumul unui trai feri­cit şi îmbelşugat. M. Benţea AS, [\ h ] Capitolul V al Codului Muncii tratează problema normelor de muncă. Atenţia deosebită ce se acordă luptei pentru reducerea procentului de rebuturi este pe larg explicată în articolele 30—32 din acest capitol. In toate între­prinderile din ţara noastră reducerea procentului de rebuturi a devenit o preocupare de seamă, ştiut fiind că aces­tea influenţează asupra preţului de cost al produselor. Vitrinele de rebuturi din întreprinderi au avut un impor­tant rol în ceea ce priveşte antrenarea muncitorilor în lupta pentru scăderea rebuturilor. In clişeu: rov. Vasile Popescu de la Griviţa Locomotive — în faţa unei asemenea vitrine — arată piesa rebut turnată de tov., Dincea Mihai, turnător, care în urma criticii făcute de Comitetul de fabrică şi tovarăşii din secţia sa, a redus rebuturile de la 6% la 20/o. Mai mult decât atât, prin folosirea metodelor sovietice, tov. Dincea Mihai a reușit să reducă cu 50% timpul de turnare a pistoanelor pentru pompele de aer și aburi, precum și al corpurilor de sertare la toate tipurile de locomotive. Fotografie- EVA MOLHO HOTĂRÂREA CONSILIULUI DE SECURITATE CU PRIVIRE LA PROBLEMA COREEANĂ NU ARE PUTERE LEGALĂ Răspunsul Guvernului U.R.S.S. la comunicarea făcută de Trygve Lie MOSCOVA, 29 (Agerpres).—TASS transmite: Secretarul general al Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, Trygve Lie, a adresat mi­nisterului de afaceri externe al U.R.S.S. următoarea comunicare: „Am onoarea să vă comunic următorul text al rezoluţiei adoptată de Consiliul de Securitate la cea de a 474-a şedinţă a sa, care a avut loc la 27 iunie 1950: „Consiliul de Securitate, stabilind că atacarea armată a Republicii Coreene de către trupele din Coreea de Nord consti­­tue o violare a păcii, apelând la imed­area imediată a operaţiunilor militare, apelând la autorităţile din Coreea de Nord să-şi retragă imediat forţele sale armate la paralela 38, luând act din raportul comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Co­reea că autorităţile Coreei de Nord nu au încetat operaţiunile militare şi nu şi-au retras forţele armate la paralela 38 şi că sunt necesare măsuri militare urgente pentru restabilirea păcii şi secu­rităţii internaţionale, luând act de apelul Republicii Coreene adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la măsuri imediate şi eficace în vederea asigurării păcii şi securităţii, recomandă membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite să acorde Republicii Coreene ajutorul necesar pen­tru a respinge atacul armat şi a restabili pacea şi securitatea internaţională în a­­ceastă regiune". MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS transmite textul răspunsului Gu­vernului Sovietic la comunicarea d-lui Trygve Lie: „Secretarului general al Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, d. Trygve Lie — New-York. Guvernul Sovietic a primit din partea d-voastră textul rezoluţiei Consiliului de Securitate din 27 iu­nie, conţinând un apel adresat membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la necesitatea de a interveni în afacerile coreene în favoarea autorităţilor din Coreea de Sud. Guvernul Sovietic constată că a­­ceastă rezoluţie a fost adoptată cu şase voturi, cu participarea unui al şaptelea membru — reprezentantul Kuomintangului, Tsiang Ting Fu,— care nu are drept legal de a re­prezenta China. Se ştie că, în con­formitate cu Charta ONU, pentru adoptarea hotărîrilor Consiliului de Securitate sunt necesare şapte voturi, între care cinci ale mem­brilor permanenţi ai Consiliului şi anume: Statele Unite, Anglia, Franţa, U.R.S.S. şi China. Se ştie de asemenea că atunci când s’a adoptat hotărîrea sus­menţionată doi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate — U.R.S.S. şi China — erau absenţi. Se ştie că, în conformitate cu Char­ta ONU, hotărîrile Consiliului de Securitate în chestiuni importante pot fi luate numai cu condiţia una­­nimităţii tuturor celor cinci mem­bri permanenţi ai Consiliului şi a­­nume: Statele Unite, Anglia, Fran­ţa, U.R.S.S. şi China. Ţinând seama de cele declarate mai sus, este absolut limpede că menţionata hotărîre a Consiliului de Securitate privitoare la proble­ma coreeană nu are putere legală“. MILIOANE DE SEMNĂTURI ÎN ITALIA PE APELUL PENTRU INTERZICEREA ARMEI ATOMICE ROMA 29 (Agerpres). — TASS transmite: Comitetul italian al partizanilor păcii anunţă că în Italia strânge­rea de semnături pe Apelul de la Stockholm se desfăşoară intens. Până la 26 iunie, la Roma au fost strânse 550.000 semnături. Co­mitetul partizanilor păcii din pro­vincia Milano anunţă că în oraşul şi provincia Milano au fost strânse 500.000 semnături. In regiunea Li­guria au fost strânse 300.000 sem­nături, la Genova 217.000 sem­nături, Savona 50.000 semnă­turi, Spezia 21.000 semnături, Impe­riu 10.000 semnături, Neapole 163.082, Valona 282.222, Torino 250.000, Livorno 130.000, Siena 80.000, Bari 75.000, Foggia 48.700, Matera 44.090. Tineretul catolic din Salerno a publicat un apel în care îndeamnă la intensificarea strângerii de sem­nături pe Apelul de la Stockholm. Primarii orașelor din provincia Mo­dena au adresat un apel populației, îndemnând-o să semneze Apelul pentru pace. Guvernul italian­ se demască din nou d­­ept duşman al păcii ROMA 29 (Agerpres). — TASS transmite: Posturile de radio anunţă că gu­vernul italian intenţionează să re­fuze vizele de intrare delegaţilor la cel de al doilea Congres Mondial, al Partizanilor Păcii, care urmea­ză să aibe foc la Genova. Acesta e­­ste răspunsul pe care ministrul de afaceri externe al Italiei, Sforza, l-a dat interpelării senatorului Ter­­racini și deputatului Nemni. București. Organ al Biroului Informativ munci­torești Nr. 26 (86) ARTICOL DE FOND M. THOREZ KIM IR SEN D. J. V. CERVENCOV E. SERENI J. DUCLOS N. ZAHARIADIS LAJOS SZUCZ JAN MAREK De vânzare la rile. A apărut in limbile: rusă, română, franceză, engleză, germană și spa­niolă. 33Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !­if al Partidelor comuniste şi Vineri, 30 Iunie 1950 : Lupta împotriva clicii lui Tito, datoria internaţională a partidelor comuniste. Agresiunea imperialiştilor americani împotriva poporului coreean.­­ Unitatea în lupta pentru pace şi liber­­tate şi revendicările imediate ale oa­­menilor muncii. : Lupta poporului coreean pentru un stat democrat, independent şi unit. : „Democraţia” lor. : Pe drumul lui Gheorghi Dimitrov : Votul pentru pace în Italia. : Poporul iugoslav va scăpa de clica de trădători. : Crearea axei „Atena—Belgrad” pri­mejduieşte pacea . Unificarea tineretului din Ungaria.­­ Note politice. toate magazinele „Librăria Noastră” şi la toate chioşcu. Lei 8 11 ŞARJE IN 8 ORE Brigada de calitate a tov. Cucer­­zanu Vasile, din secţia carbid a Uzinelor Chimice din Târnăveni, fruntaşe in cadrul întrecerilor so­cialiste pe uzină, a obţinut o de­păşire de normă de 25 la sută în perioada­­—15 iunie. Deasemeni folosind experienţa sovietică, turnătorii au reuşit să e­­limine timpii marţi, prin folosi­­rea la maximum a capacităţii de producţie a cuptorului şi o justă in­­trebuinţare a energiei electrice, a­­jungând să dea 11 şarje în 8 ore, în toc de 9—10 cât făceau până acum. S’a reuşit* astfel să se reducă consumul de curent electric cu 409 kw. în med e pe lună. Ion Fesîeî corespondent

Next