România Liberă, iulie 1950 (Anul 8, nr. 1796-1822)
1950-07-01 / nr. 1796
PAGINA 20 1- ■ —— ŞEDINŢA DE MIERCURI DUPĂ AMIAZĂ In şedinţa de Miercuri după amiază au continuat interogatoriile acuzaţilor. Este introdus acuzatul Benţe Gheorghe Mircea, care a arătat cum a primit o scrisoare de la Istanbul, scrisă cu cerneală simpatică, prin care Vasilache îi făcea propunerea să intre, împreună cu vărul său, in serviciul de spionaj străin şi să-i trimită înformaţiuni. Interogatoriul acuzatului Bente Gheorghe Mircea PREŞEDINTELE: Ce caracter aveau înformatiunile care vi se cereau? ACUZATUL: Ni se cereau informatiuni cu caracter militar, economic si politic. Cele cu caracter militar erau cu privire la trupele române şi sovietice, îi interesau deplasările din ţară, transporturile de materiale, transporturile arma- tei, organizarea miliţiei, organizarea securităţii, organizarea armatei, datele, unde se aflau cantonate trupele, indicativele trupelor și unde se află depozitele militare. Cele economice cuprindeau date privitoare la industria siderurgică, carboniferă, petroliferă, lemnoasă. Interesa numărul lucrătorilor acestor industrii, calitatea mărfurilor, volumul mărfurilor care se produceau, numei fabricilor după naţionalizarea lor, date despre ceea ce putea produce fiecare fabrică. Ca date politice interesau cele despre situaţia din ţară, situaţia din Partidul Muncitoresc Român. Ni s’a cerut să indicăm dacă există grupuri subversive, în ce loc, şi organizarea în acelaş timp a echipelor de sabotaj militar şi economic. PREŞEDINTELE: V’a arătat Vasilache în această scrisoare cu cine este în legătură? ACUZATUL: Ne-a spus că este cu „Comitetul National’’ de la Paris si cu generalul Rădescu. PREŞEDINTELE: Primele informatiuni trimise la Istanbul de unde si prin cine le-ati căpătat? ACUZATUL: Prin Dan Teodosiu şi Spiru Raftopal. Dan Teodosiu ne-a dat înformaţiuni privitoare la mişcarea de trupe în ţară, numele fabricilor după naţionalizare şi produsele lor, iar Spiru Raftopol ne-a dat alte înformaţiuni cu privire la mişcarea de trupe în ţară şi privitor la repararea podului peste Dunăre. PREŞEDINTELE: trimis la Istanbul? Prin cine le-aţi ACUZATUL: Ca răspuns la scrisoarea lui Vasilache tot prin Ciobanu Vasie PREŞEDINTELE: In afară de calea aceasta de transmitere prin Ciobanu aui mai aranjat o nouă cale? ACUZATUL: Da, prin Nunciatura Apostolică din Bucureşti, vărul meu avea legături cu Ciobanu Alexandru, Ciobanu Ştefan şi cu Nicuşor Popescu, care erau în serviciul Nunciaturii. Interogatoriu! acuzatului Vâlsan Nicolae PREŞEDINTELE: I-ai cunoscut pe Petre Vasilache? In urma căror fapte ai ajuns în legătură cu el la Istanbul? ACUZATUL: In Septembrie 1948 cu ocazia voiajelor pe care le făceam pe motonava Transilvania, pe care mă aflam în calitate de ofițer. La Istanbul l-am cunoscut pe Vasilache Petre care ,,HO VAM A UHURA Procesul grupului de spioni şi trădători în slujba spionajului imperialist Interogatoriul acuzaţilor ŞEDINŢA DE MIERCURI In şedinţa de Miercuri dimineaţa a procesului grupului de spioni şi trădători care a activat în diferite organe în PREŞEDINTELE: Tribunalul ar vrea să ştie ce servicii ai adus în calitate de pilot? ACUZATUL: Am fost detaşat la societatea LARES, mai târziu la TARS şi am fost pilot al ex-regelui Mihai. PREŞEDINTELE: Unde făceai sboruri în această calitate? ACUZATUL: La societatea de navigaţie LARES făceam sboruri în ţară şi în străinătate. Acuzatul relatează apoi împrejurările în care a ajuns în Turcia şi declară: ,,După terminarea instrucţiei la siguranţa turcă am fost predat serviciului de spionaj turc, care mi-a propus ca odată cu înapoierea mea în ţară să le transmit informaţiile ce mi le vor cere“. Cu ocazia recrutării lui şi a discuţiilor ce s-au dus la serviciul de spionaj turc, acuzatul declară că a dat informaţii despre aerodromurile din ţară, despre localităţile unde se află, despre dimensiuni şi date precise asupra lor, precum şi informaţii asupra posturilor de radio şi numărul de avioane existente in ţară. PREŞEDINTELE: La serviciul de spionaj turc ce fugari români ai întâlnit acolo şi dacă ai avut discuţii cu ei şi ce anume discuţii? ACUZATUL: După ce am dat aceste înformaţiuni serviciului de spionaj turc, la ieşirea din birou am întâlnit un individ în vârstă de aproape 40 de ani, blond, fiestatură potrivită care mi s’a prezentat sub numele de Mircea, dându-mi un bilet care provenea de la Abeles Constantin, fugit din ţară de mult. După aceea am constatat că Mircea se numeşte Vasi- Jache Petre, fost comisar în siguranţa română în timpul lui Antonescu şi fugit din ţară pentru că fusese condamnat pentru crime de război. PREŞEDINTELE: Cu ocazia aceasta cu cine ţi-a mai făcut dumitale legătura Vasilache Petre şi cu ce scop ? ACUZATUL: M’am prezentat unui ofiţer superior turc în locuinţa lui particulară. Acest ofiţer turc mi-a dat instrucţiuni să colectez informaţii în ţară, să le triez şi să le trimit lui Vasilache Petre, care era legătura mea superioară pentru serviciul de spionaj turc, în acel moment. PREŞEDINTELE: După înapoierea d-tale în ţară ai pus în practică instrucţiunile primite la Istanbul? ACUZATUL: Începând cursele internaţionale, după înapoierea în ţară am pus în practică acest lucru, trimiţând scrisori la Praga, Geneva, Paris şi Milano. PREŞEDINTELE: Ce informaţii ai transmis şi pe ce cale? ACUZATUL: Am dat date complimentare asupra informaţiilor pe care le dădusem verbal, am arătat numărul neschimbat de avioane care există la noi in ţară şi numărul unor avioane pe care le văzusem pe un anumit teren în Ungaria, cu ocazia unei curse pe care am executat-o în Elveţia. Acuzatul relatează apoi cum a venit la el Sanda Cernătescu care i-a adus o scrisoare de la Vasilache. Interogatoriul acuzatului Acuzatul Ciocâlteu St. Alexandru, după ce a relatat cum a ajuns în legătură cu grupul de spionaj de la Istanbul, prin intermediul lui Ciobanu, a arătat că a primit cinci scrisori, din Aprilie 1949 şi până la arestare, din partea lui Vasilache, ultima fiind scrisă de acesta din Paris. In aceste scrisori i se cereau informaţiuni militare, economice şi politico-so ciale. început slujba statelor imperialiste l a interogatoriul acuzaţilor. Primul a fost interogat acuzatul Ciobanu Vasile. PREŞEDINTELE: Ce instrucţiuni ai primit de la Vasilache cu ocazia acestei scrisori? ACUZATUL: Am primit instrucţiuni ca să intensific activitatea mea şi că de acum înainte legătura rămâne s'o fac cu Sanda Cernătescu, pentru că el şusiu că la acea oră eu nu mai sburam. PREŞEDINTELE: Prin cine urma primească scrisorile Sanda Cernătescu? ACUZATUL: Primea scrisorile printr’un caic turcesc dela un anume Mamut. PREŞEDINTELE: Ce date militare, politice şi economice ai trimis? ACUZATUL: Date militare, despre mişcări de trupe, despre felul armamentului, modul cum sunt îngrijite trupele, locul unde sunt cazate trupele, date în legătură cu aviaţia română şi sovietică, date obţinute de la căpitanul Zaharia Ion de la TARS, date în legătură cu starea de spirit din ţară, cu situaţia din fabrici, respectarea sau nerespectarea Planului de Stat şi totodată trebuia să mă interesez dacă există sau nu şi în ce loc şi în ce număr, grupe subversive. PREŞEDINTELE: Ţi-a arătat Vasilache cu ocazia acelei scrisori din ce cauză are nevoie de aceste grupe subversive 1 ACUZATUL: Preciza că are nevoe ca să mărească reţeaua de spionaj. PREŞEDINTELE: Cu ce ocazie ai cunoscut pe Kiazim? ACUZATUL: Cu ocazia unei vizite la Constanţa. PREŞEDINTELE: Ce ţi-a spus Sanda Cernătescu despre Kiazim? ACUZATUL: Mi-a spus că este curierul care face legătura între Constanţa şi Istanbul. PREŞEDINTELE: Ce sumă de banil-a trimis Vasilache prin Kiazim şi ce instrucţîi îţi trimitea cu această ocazie ? ACUZATUL: in scrisoarea pe care mi-a dat-o Sanda Cernătescu, Vasilache îmi indica că mi-a trimis 300.000 de lei Trebuia să dau 50.000 lei concubinei lui Vasilache, 20.000 lei d-nei Virginia Duţescu Abeles, soţia lui Abeles Constantin de la Istanbul, 70.000 lei lui Sanda Cernătescu şi Vâlsan; restul trebuia să-l împart eu cu Ciocâlteu în părţi egale. PREŞEDINTELE: Ce te-a determinat sa fugi din ţară, adică să te hotărăşti la o fugă din ţară? ACUZATUL: Teama de a nu fi arestat. PREŞEDINTELE: Ce pregătiri ai făcut d-ta în această direcţiune? ACUZATUL: în acest sens am luat contact cu Spiru Raftopol şi cu Darius Teodosin, nepotul lui Rădescu, singurul mijloc fiind fuga tot cu avionul. Perntru aceasta trebuia să întrebuinţez un narcotic pentru ostaşul care însoţea avionul. In acest scop am vizitat de trei ori Legaţia Americană luând contact cu ataşatul militar naval Karaé pentru a-mi procura acest narcotic. Dar acesta a refuzat spunându-mi că nu-l are şi mi-a dat indicaţiuni să mă adresez la Paris. Ciocâlteu St. Alexandru PREŞEDINTELE: Asupra informaţiunilor militare ce anume îţi cerea? ACUZATUL: Asupra informaţiunilor militare îmi cerea următoarele date: mişcări de trupe prin ţară, privind atât armata română, câtuşi cea sovietică; locul de cantonare, de cazare a diferitelor unităţi militare, şi dacă este posibi, indicativul lor, dotarea în armament a acestor unităţi, forma nouă de organizare a armatei şi forma nouă de organizare amiliţiei şi securităţii, m-a întrebat ce mai este nou în ţară. După ce i-am comunicat tot ce ştiam, mi-a spus că voeşte să facă o organizaţie de spionaj în ţară şi că are ca vechi colaborator pe Ciobanu Vasile, fost pilot al ex.regelui, întrebându-mă totodată dacă voesc să lucrez şi eu în această organizaţie precizându-mi că această organizaţie este condusă direct de Intelligence Service. Apoi, mi-a precizat că dacă voi admite să lucrez în această organizaţie voi fi plătit cu sume considerabile de bani. PREŞEDINTELE: După acceptare ce instruucţiuni ai primit ? PREŞEDINTELE: In ce împrejurări aţi cunoscut şi aţi ajuns în legătură cu organizaţia de spionaj de la Istanbul ? ACUZATA: La începutul toamnei anului 1948, un vechi prieten al meu, Vâlsan, care era îmbarcat pe vasul „Transilvania”, mi-a spus că in ultima cursă pe care a făcut-o fiind în trecere prin Istanbul, a coborît de pe vas ca să se întâlnească cu Ştefănescu, un bun prieten al meu. Acolo, întâlnind un român anume Vasilache zis Dom, acesta i-a propus să culeagă şi să trimită informaţii din ţară. Tot atunci, fiind vorba de distribuţia scrisorilor sosite din ţară şi de înformaţiuni, Vâlsan mi-a spus că m’a propus pe mine pentru treaba asta, ceea ce eu am acceptat. PREŞEDINTELE: Urma să fi retribuită pentru această muncă? ACUZATA: Da PREŞEDINTELE: Ce te-a determinat să accepţi să intri în această afacere de spionaj? ACUZATUL: Instrucţiunile primite de la Vasilache au fost următoarele: să-i dau înformaţiuni în legătură cu mişcarea din portul Constanţa. Totodată mi-a spus ca să recrutez pe d na Sanda Cernătescu pe care o cunoaşte din cele arătate de Miron Ştefănescu. In afară de faptul de a aduce instrucţiuni de la Vasilache in ţară, ele aduce materialul informativ de la Ciobanu Vasile lui Vasilache, sarcina mea de bază era de a căuta să introduc în organizaţie diferite elemente certate cu regimul si care voesc să fugă din ţară si să activeze pe linie de spionaj la Istanbul. ACUZATA: Sunt contra regimului comunist. PREŞEDINTELE: Numai aceasta te-a determinat ? ACUZATA: M’au lentat şi banii. PREŞEDINTELE: Când ai luat contact cu Ciobanu? ACUZATA: in Februarie 1949, când am primit scrisoarea din Istanbul, prin Mamut, căpitanul caiului „Allah”. Acuzata a recunoscut apoi o serie întreagă de acţiuni duşmănoase săvârşite de grupul de spioni şi trădători împotriva Republicii Populare Române. Acuzata a relatat pe larg felul cum se informa întreaga bandă pentru a furniza aceste date spionilor aflaţi în slujba imperialiştilor. PREŞEDINTELE: Ciobanu pe ce cale a trimis corespondenţa ? ACUZATA: A trimis corespondenţa prin Munciatura Apostolici din Bucureşti. Şedinţa de joi dimineaţă In şedinţa de joi dimineaţă au continuat interogatoriile acuzaţilor. Interogatoriu! acuzatului Kiazim Aktuan Este introdus acuzatul Kiazim Aktuan, care este interogat prin interpret. PREŞEDINTELE: Din ce an lucrezi pentru serviciul de spionaj turc? ACUZATUL: De la începutul războiului trecut, după ce nemţii au venit la Burgas, din 1942. PREŞEDINTELE: Ce te-a determinat să accepţi propunerea de a lucra pentru serviciul de spionaj turc? ACUZATUL: Înainte de a pleca în călătorie noi eram trimişi la serviciul ce spiona unde ni se vizau documentele şi fără acceptarea misiunii date de el nu se permitea călătoria. PREŞEDINTELE: După acceptare, ce instrucţiuni ţi s’au dat de către serviciul de spionaj turc în legătură cu culegerea informaţiunilor? Ce informaţiuni trebuia să aducă ? ACUZATUL: Aveam misiunea de a transmite ştiri privitoare la situaţia economică, la situaţia din ţară şi situaţia populaţiei. In general, tot ce vedeam urma să comunic. PREŞEDINTELE: Când ai plecat în România, ce informaţii ţi au indicat serviciul de spionaj turc că trebue să aduci din această ţară în 1947? ACUZATUL: Ca şi înainte, date privitoare la situaţia armatei, mişcarea vaselor în porturi, date despre situaţia economică şi alte ştiri de această natură. PREŞEDINTELE: Iţi reaminteşti ce ştiri ai cules cu această ocazie, ce informaţion ai adunat din tara, după ce ai primit instrucţiunile, în anul 1947? ACUZATUL: înformaţiuni despre armată, despre mişcarea vaselor, cum se administrează portul şi de către cine, ce dispoziţii sunt privitor la vase. PREŞEDINTELE: Tribunalul vrea să ştie dacă Lai cunoscut pe Regele Bey, ce ai discutat cu privire la activitatea de spionaj turc şi cu ce ocazie? ACUZATUL: Cu ocazia călătoriilor pe care le-am făcut în 1949, şi anume la a cincea călătorie. PREŞEDINTELE: Când ai făcut prima călătorie? ACUZATUL: In Martie.Aprilie 1948. PREŞEDINTELE: Ce misiuni ai primit cu această ocazie? ACUZATUL: Să dau informaţii asupra situaţiei portului, mişcării vaselor, situaţiei economice. PREŞEDINTELE: Pe cine ai cunoscut cu această ocazie la Consulatul de la Constanţa? ACUZATUL: Am cunoscut o persoană cu numele de Bariţ. PREŞEDINTELE: Fe Vasilache , l-ai cunoscut? ACUZATUL: Da. Un funcţionar dela serviciul de spioriaj. Hasanetis, mi.a făcut cunoştinţă cu el. PREŞEDINTELE: In ce scop? ACUZATUL: Mi s’a spus că tot ce predă Vasilache să aduc l în ţară, iar tot ce primesc din ţară să-i predau lui Vasilache. PREŞEDINTELE: Din partea serviciului de spionaj turc ce misiuni ai avut în legătură cu nişte fotografii? ACUZATUL: M a dat misiunea să cer de la Bariţ să-i predea fotografii sau să fotografiez depozitele de petrol din port. Acuzatul povesteşte mai departe cum a cunoscut-o pe acuzata Sanda Cernătescu şi Pre acuzatul Cio. Este introdus acuzatul Popescu Niculae, fost şofer şi curier la Nunciatura Apostolică din Bucureşti. PREŞEDINTELE: Când şi in ce împrejurări ai acceptat să expediezi la Istanbul scrisori cu caracter de spionaj? ACUZATUL: Intâlnindu-mă cu Ciocâlteu Ștefan, cu care eram prieten, la începutul lui Iulie 1949, acesta m’a rugat foarte mult să-i trimit o scrisoare cu caracter de spionaj, în Turcia. I-am spus că sunt de acord, însă sub rezerva dacă îmi va aproba monseniorul Del Mestri, secretarul cancelariei Nunciaturii. PREŞEDINTELE: Ai luat contact cu monseniorul Del Mestri şi ce răspuns ţi-a dat? ACUZATUL: Am luat a doua zi contact cu monseniorul Del Mestri şi l-am rugat dacă poate să trimită în Turcia o scrisoare cu caracter subversiv a unui prieten al meu. M’a întrebat cine este acest prieten. I-am spus că este Ciocâlteu Ştefan şi monseniorul mi-a răspuns că îl cunoaşte, că ştie că a fost funcţionar la Ministerul de Externe şi mi-a spus că primeşte să facă acest serviciu cu condiţia ca să păstrez cel mai desăvârşit secret şi să nu spun nimănui acest lucru. PREŞEDINTELE: Alte amănunte afară de acestea ţi-a mai dat monseniorul? ACUZATUL: Tot el mi-a dat informaţiuni cum să vină înapoi răspunsul din Turcia. PREŞEDINTELE: In ce sens? ACUZATUL: Cei care sunt in Turcia să pună scrisoarea în două plicuri, pe plicul interior să fie scris numele meu, iar pe cel exterior să fie scris. ..C/O monseniorului Guido Del Mestri, Nunciatura Apostolică Berna,Elveţia”. PREŞEDINTELE: Cu ce persoane din cadrul Nunciaturii ai menţinut legătura pe linie de spionaj? ACUZATUL: Conform instrucţiunilor primite chiar de la Nunţiul Apostolic trebuia să lucrez mai mult în această direcţie cu monseniorul Del Mestri. PREŞEDINTELE: Dar monseniorului O’Hara i-ai dat ceva înformaţiuni? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Cam ce? ACUZATUL: Am dat monseniorului O’Hara înformaţiuni cu privire la sistemul de instruire al armatei noastre Am dat informaţiuni în ce priveşte gradul de pregătire al armatei, starea de spirit a armatei, cum sunt instruite regimentele de vânători de munte. Am dat la cerere informaţii asupra unor divizii ale, armatei, asupra modului de recrutare a oamenilor în Miliţie. Am însemnat pe o hartă centrele industriale mai însemnate şi în acelaş timp am mai dat o informaţie despre capacitatea de producţie a anumitor fabrici. PREŞEDINTELE: Dar lui Del Mestri i-ai dat ceva informaţii? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Cam ce informaţii? ACUZATUL: Prima informaţie a fost despre numărul ofiţerilor deblocaţi. Apoi despre mişcările de trenuri militare în ţară, deplasări de trupe în ţară, concentrări de trupe, despre unităţile motomecanizate, materialul pe care-l posedă, dotarea autovehiculelor, modele, sistem, etc. Apoi informaţiuni asupra Miliţiei, câte uniforme s’au făcut pentru miliţieni, starea de spirit in întreprinderile industriale şi starea de spirit din sânul populaţiei evreeşti. PREŞEDINTELE: De unde puteai obţine aceste informaţiuni? ACUZATUL: Aceste înformaţiuni le căpătăm parte din discuţiile pe care le provocam cu prieteni şi cunoscuţi, iar altă parte o ştiam personal, în calitatea mea de fost delegat al societăţii Itord pe lângă armată, doi ani de zile. PREŞEDINTELE: Cunoşti dacă pe altă cale chiar monseniorul Del Mestri culegea anumite informaţii? poţi să ne dai vreun caz în care chiar d-ta ai văzut acest lucru? ACUZATUL:: Da. Monseniorul Del Mestri căuta şi singur să capete informaţii. Astfel,plecând odată cu maşina banii şi cum la ordinele serviciului de spionaj turc ţinea legătura cu aceştia aducându-le instrucţiuni şi bani din Istanbul. PREŞEDINTELE: Când ai făcut al cincilea transport şi ce ai primit din partea lui Vasilache cu această ocazie pentru Constanţa? ACUZATUL: In lunile August şi Septembrie am făcut al cincilea transport. Vasilache mi-a predat scrisori, un carnet şi 300.000 de lei. PREŞEDINTELE: Dar din partea serviciului de spionaj turc ce ai primit?, ACUZATUL: Mi-a dat instrucţiuni ca să-i comunic din nou la intoarcera constatările pe care ÎL voi face, iar un funcţionar de la serviciul de spionaj turc, cu numele de Emin, mi-a predat o scrisoare pentru consulul Regele Bey. PREŞEDINTELE: Cu cine ai luat contact la Constanţa? ACUZATUL: La Constanţa nu l-am găsit nici pe Vâlsan, nici pe Sanda şi am predat scrisoarea lui Regele Bey. PREŞEDINTELE: In momentul când ai plecat de la Istanbul ultima dată, Vasilache era în Istanbul ? ACUZATUL: După ce am primit banii dela concubina lui Vasilache, la mijloc fiind Duminică, n’am putut si plec, iar Luni Vasilache a sosit la Îs-, tanbul. PREŞEDINTELE: Ce ai vorbit cu Vasilache şi ce ţi-a spus când s’a ina-, poiat dela Paris? Cu cine a luat legătura? ACUZATUL: Mi-a comunicat că la Paris a întâlnit pe fostul rege şi pe generalul Rădescu, precum şi mai mul,te persoane din anturajul lor. Mi-a cerut carnetul pe care-l primisem şi a mai adăugat diferite note, la Predeal şi fiind oprită bariera la Buşteni pentru că trecea un tren, monseniorul s'a dat jos şi l-a întrebat pe cantonier dacă vede câte trenuri militare trec pe acolo şi direcţia lor. PREŞEDINTELE: Unde mergeau toate aceste informaţii? ACUZATUL: In străinătate, prin curierul diplomatic, care deservea Nun-« ciatura şi la legaţia americană şi la Oficiul de’ presă american. PREŞEDINTELE: In urma cărui fapt s’a ridicat problema fugii d-tale din ţară? ACUZATUL: In toamna anului 1948, după ce a fost arestat Gheorghiu, un fost funcţionar la Nunciatura Apostolică, atât monseniorul Del Mestri cât şi monseniorul O’Hara şi Kirk au intrat în panică şi mi-au făcut cunoscut că ar fi bine să plecăm dîn ţară. I-au întrebat ce facem cu soţiile noastre Si ni s'a spus ca putem lua şi soţiile cu noi. PREŞEDINTELE: Ce am făcut? Aţi fugit? ACUZATUL: Am încercat să trecem graniţa însă nu am reuşit. Atunci ne-am întors la Bucureşti. PREŞEDINTELE: Ce instrucţiuni aţi primit la înapoierea în Bucureşti de la Del Mestri, O’Hara şi Kirk? ACUZATUL: Intorcându-ne la Bucureşti ni s’a spus că pericolul fiind trecut putem să ne reluăm posturile in primire şi in acelaş timp putem să continuăm mai departe activitatea noastră informativă. PREŞEDINTELE: Pe această linie informativă, lucrai singur pentru Nunciatură sau mai cunoşteai şi alţii care făceau acest lucru? ACUZATUL: Mi-am dat seama că nu ar lucrat numai eu singur. De multe ori seara eram invitat să trag maşina în curtea din spatele Nunciaturii, unde sa urcau în maşină diferiţi indivizi. Monseniorul Del Mestri cerea să duc aceste persoane unde voiau ei. Ei totdeauna îmi cereau să-i las la diferite staţii de tramvai, niciodată la vreo adresă precisă. In interiorul Nunciaturii mai erau ascunşi, cred, diferiţi indivizi, deoarece am văzut chiar eu la etajul superior pe cineva într’o zi, vorbind la telefon. Cum m’a văzut s’a retras într'o odaie alăturată. De atunci mi s’a interzis accesul la etajul superior. PREŞEDINTELE: Pe monseniorul Del Mestri îl duceai undeva în oraş? ACUZATUL: Da, de mai multe ori. Uneori cu aceste ocazii monseniorul Del Mestri ieşea un oraş pe ascuns, îmbrăcat în haine civile şi pentru a nu fi văzut de miliţianul din post, se culca în fundul maşinii. II duceam în oraş şi lipsea câteva ore sau chiar lipsea câteva zile şi-mi spunea unde să vin să-l iau.PREŞEDINTELE: Eşti sigur de acest lucru? Faptele acestea sunt de o gravitate excepţională pentru monseniorul Del Mestri. ACUZATUL: Mai avea şi un alt sistem. Se îmbrăca cu haine civile dedesubtul hainelor preoţeşti şi se desbrăca pe urmă de hainele preoţeşti în drum şi în felul acesta nu-l vedea miliţianul de la poartă cum a ieşit. Când ne întorceam la Nunciatura iarăşi îşi punea hainele preoţeşti deasupra. Mai erau cazuri când ieşea cu hainele preoţeşti, se sume ca ca să nu se vadă şi-şi punea un fular la gât. PREŞEDINTELE: Aceste lucruri le-ai văzut personal, sau ţi le-a spus cineva? ACUZATUL : Le-am văzut eu personal. Dar puteţi să-i întrebaţi şi pe dumnealor, sunt aici în sală. I-a văzut şi Finţescu şi Remus Ionescu şi toţi cei de la Nunciatură. ★ După o scurtă pauză, acuzaţii au fost introduşi în boxă şi primul grefier al Tribunalului Militar a dat citire depoziţiilor făcute la interogatoriu. Cu aceasta, şedinţa de dimineaţă a DIMINEAŢA Interogatoriul acuzatului Ciobanu Vasile ÎNDELETNICIRILE DE SPIONI ALE UNOR „DIPLOMAŢI“ ŞI „MONSEGNIORI“ Procesul grupului de spioni şi trădători care se judecă in faţa Tribunalului Militar din Bucureşti este în a doua zi a desbaterilor. Actul de acuzare publicat în ziarele de em a desvăluit poporului nostru şi lumii întregi noi şi mârşave uneltiri ale imperialismului american, care prin agenturile sale de la Paris, Istambul şi unele legaţii de la Bucureşti încearcă să submineze statul nostru de democraţie populară. Pentru punerea în aplicare a acestui plan, niciun mijloc nu este dispreţuit de provocatorii la război. Interogatoriile spionilor şi trădătorilor judecaţi acum în Capitală au desvăluit şi mai larg filiaţiunea acţiunii de spionaj şi înaltă trădare descoperită. Fiecare cuvânt al bandiţilor din boxă trădează astfel rolul conducător pe care l-a avut in activitatea lor spionajul american şi agenturile lui din ţările marshallizate. Una dintre sinistrele figuri ale procesului, Ciocâlteu Alexandru, povestea oricum îl instruia Petre Vasilache, criminal de război, fugit la Istambul, unde lucrează ca agent activ al spionajului imperialist. Recrutându-şi clientela din pleava societăţii, cu ajutorul trădătorilor fugiţi în străinătate, serviciile de spionaj imperialist ii puneau sub «ocrotirea» anumitor legaţii din Bucureşti. Ciobanu Vasile, când a vrut să fugă din ţară, s-a adresat legaţiei Statelor Unite din Bucureşti pentru a-i procura narcoticul de care avea nevoie în planul lui. Ataşatul naval american nu i-a dat narcotic, pentru că nu avea, dar l-a îndreptat protector către legaţia Franţei. Pentru orice eventualitate i-a procurat însă şi o sumă însemnată de dolari ca să fugă cu calcul peste mare. Un rol principal în activitatea grupului de spioni şi trădători l-a avut agentura de provocări americane din Turcia. Aici au găsit o serie de criminali de război din ţara noastră nu numai adăpost, dar şi sprijin în acţiunile lor duşmănoase împotriva Republicii Populare Române. Procesul arată limpede cum informaţiile spionilor şi trădătorilor din boxă se scurgeau prin această agentură şi care era legătura, strânsă dintre serviciul de spionaj turc şi criminalii de război fugiţi in străinătate. Agentul turc Kiazim Aktuan, care se află acum în boxă şi care ţinea legătura cu spionii din ţară, declară astfel că toate informaţiile mergeau întâi la serviciul de spionaj turc şi apoi ajungeau în mâinile lui Petre Vasilache care le transmitea mai departe. Kiazim mai declară deasemeni că aceasta era misiunea lui şi că în Turcia toţi căpitanii de vase care pleacă în străinătate trebue să treacă pe la serviciul despionaj. Niciun căpitan de vas turc nu poate pleca într’o ţară străină dacă nu devine mai întâi spion. Misfarteh lui Kiazim nu ’era număr aceea de agent de legătură. El trebuia să strângă informaţii proprii şi să le transmită serviciului de spionaj turc. Procesul desvălue astfel unul din rolurile care revin regimului fascist din Turcia şi arată cu cât zel îşi îndeplineşte guvernul de la Ankara funcţiunile de guvern marshalizat, la ordinele stăpânilor săi anglo-americani. Tot atât de bine îşi îndeplineşte funcţiunile şi agentura de spionaj american din Franţa. Interogatoriile luate ori acuzaţilor arată rolul pe care-l joacă şi această agentură. Sub oblăduirea guvernului francez, radioul este pus la dispoziţia spionilor şi trădătorilor de ţară cărora li se trimit pe calea undelor «mesagii de încredere» menite să-i incite la acţiuni criminale împotriva poporului şi ordinei noastre de stat. Prin grija guvernului francez se deschid porţile pentru toţi spionii şi trădătorii. Este bine să amintim aici că guvernul care interzice intrarea mesagerilor Păcii în Franţa, încuviinţează şi dă în ascuns viză de intrare unui spion şi trădător urmărit de organele securităţii. Nu mai puţin grave sunt şi acţiunile la care s-au dedat trimişii „diplomatici” ai Vaticanului. In rândurile celor care asistau la proces cei doi reprezentanţi ai Nunciaturii Apostolice din Bucureşti ascultau, cu figuri crispate şi ştergându-şi de zor năduşeala, cum este demascată activitatea lor de spionaj. Monsegniorul Guido del Mestri — care-şi camufla sub dublul travesti de prelat catolic şi de diplomat, aidevărata activitate — a putut astfel să audă ori din chiar gura spionului Nicolae Popescu, relatarea odioaselor lor acţiuni. Spionul Nicolae Popescu a arătat într’adevar pe larg cum Guido del Mestri a mijlocit trimiterea materialului de spionaj prin Nunciatura Apostolică la Berna, pentru a ajunge apoi la Istambul şi cum instrucţiunile de la Istambul ajungeau prin bunăvoinţa lui del Mestri în mâinile spionilor şi trădătorilor care activau în ţară. Guido del Mestri însuşi, ca şi Nunciul Apostolic, monsegniorul O’Hara, se îndeletnicea cu spionajul, travestindu-se când în preot, când în „civil”, şi făcând călătorii misterioase cu maşina. Din declaraţiile spionului Nicolae Popescu se lămureşte limpede cum Nunciatura Apostolică din Bucureşti a fost transformată într-o oficină de spionaj american şi de loc de refugiu pentru elementele duşmănoase regimului nostru. Procesul care se judecă dovedeşte astfel odată mai mult cum unele legaţii, abuzând de dreptul internaţional şi violând acest drept, sunt transformate în antene ale spionajului imperialiştilor americani. Se înţelege că spionajul imperialist şi agenţii lui folosesc toate metodele, de la cele mai directe până la cele mai perfide, pentru a duce acţiunea lor duşmănoasă împotriva poporului nostru şi împotriva Patriei noastre. Spionii au declarat deschis că ei s-au folosit de unelte plătite, care le-au furnizat informaţii din domeniul militar, economic şi politic-social. Ei s-au folosit însă şi de elemente neplătite, inconştiente, care au boala pălăvrăgelii în legătură cu activitatea lor şi cu lucrurile care se întâmplă în sectoarele lor de muncă. ♦ Cele relevate în proces trebue să fie de aceea puternic îndemn la o mereu sporită vigilenţă. De vigilenţa activă a întregului popor trebue să se lovească ca de un zid, toate încercările duşmanului de ..a culegeinfor- maţii, de a unelti împotriva regimului nostru de democraţie populară. Duşmanul şi agenţii lui trebue să simtă în orice clipă că suntem stăpâniţi de neţărmurită ură pentru fărădelegiia,imperialiştilor, trebue să simtă hotărîrea noastră de a lupta cu dârzenie, fără cruţare, împotriva oricăror încercări de a stingheri mersul nostru înainte munca noastră paşnică pentru făurirea, unei vieţi fericite, a socialismului. iMihiai Apostelescu Interogatoriul acuzatei Cernătescu Aurelia Sanda Interogatoriul acuzatului Popescu Niculae Demascaţi de fosta lor unealtă, Niculae Popescu, ca iniţiatori şi organizatori ai acţiunilor fe spionaj, cei doi „monseniori” de la Nuneratura Apostolică, Guido del Mastri şi Kirk, ascultă în salaTribunalului, relatarea josnicelor lor manevre. In dreapta este monseniorul Guido dei Mestri cel care se lungea pe burtă pe podeaua maşinii atunci când pleca într’ascuns să culeagă „informaţii“. Lângă ei, monseniorul Kirk. In stânga, la fel de abătut, Celal Cales Kar, secretar al Ambasadei Turce, reprezentant al acelui stat care obligă pe toţi comandanţii de vase să desfăşoare o activitate de spionaj.