România Liberă, februarie 1951 (Anul 9, nr. 1976-1999)
1951-02-01 / nr. 1976
îndeplinirea planului însămânţărilor de primăvară, o datorie patriotică a fiecărui om al muncii era a Pregătirea şi executa MMa rea la timp a campaniei Mă a însămânţărilor de primăvară este chezăşia unei recolte îmbelşugate în primul an al Planului Cincinal. Conştienţi de marea răspundere pe care o au în asigurarea acestui succes, ţăranii muncitori, tractoriştii, colectiviştii, muncitorii din gospodăriile agricole de Stat, p© tot cuprinsul ţării, în sate şi in comune, în Staţiunile de Maşini şi Tractoare, în gospodăriile agricole colective şi de Stat, muncesc pentru a pregăti temeinic şi din vreme condiţiunile desfăşurării cât mai reuşite a acestei campanii. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la măsurile ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea, muncii de pregătire şi executare a campaniei însămânţărilor de primăvară publicată în ziarul nostru de azi are menirea de a sprijini activitatea dusă până acum, de a intări şi mai mult organizarea lucrărilor ce se efectuează în cadrul acestor pregătiri. Hotărîrea urmăreşte să asigure mobilizarea tuturor eforturilor în vederea succesului campaniei Însămânţărilor agricole de primăvară, trasând sarcini precise organizaţiilor de Partid, Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare, unităţilor sociatiste din agricultură, precum şi Ministerelor care au a-şi da o însemnată contribuţie în această campanie. Criticând lipsurile existente, Hotărîrea este armă puternică în lupta pentru lichidarea acestor lipsuri, în lupta pentru întărirea spiritului de răspundere, pentru înfrângerea mentalităţii birocratice, a comodităţii cu care unii factori de răspundere din sectorul agricol au înţeles să conducă până în prezent în sectoarele lor de activitate, lucrările de pregătire a campaniei. Ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de această Hotărîre nu înseamnă numai asigurarea unui succes în campania însămânţărilor de primăvară, numai a unui succes în lupta pentru o recoltă îmbelşugată. Ducerea la îndeplinire a acestor sarcini asigură întărirea organizatorică a unităţilor socialiste din agricultură, constituie un mijloc minunat de îmbogăţire a cunoştinţelor tuturor celor ce muncesc pe ogoare şi de folosire a bogatei experienţe agrotehnice sovietice, un mijloc de ridicare a nivelului agriculturii noastre. De aceea sarcinile Hotărârii trebue să devină lozine de luptă pentru fiecare colectivist, pentru fiecare ţăran muncitor, pentru fiecare activist al aparatului de Stat şi de Partid. Să privim de pildă în această privinţă sarcinile gospodăriilor agricole colective, întocmirea planului de producţie, a planului de lucru, a bugetului de venituri şi cheltueli pe anul 1951, încheerea contractelor cu S.M.T.-urile, organizarea brigăzilor şi a echipelor, repartizarea terenurilor, prelucrarea sarcinilor cu fiecare colectivist în parte — acestea nu sunt probleme legate numai de campania însămânţărilor de primăvară, ci de rezolvarea lor depinde însuşi mersul înainte al gospodăriilor agricole colective, mersul lor spre o neîncetată înflorire. Faptul că Hotărîrea Partidului și Guvernului face din rezolvarea acestor probleme sarcini precise, în cuprinsul unor termene bine determi-, nate, oglindește în cea mai mare măsură rolul acestei Hotărâri, perspectivele largi care stau la baza ei, sprijinul pe care ea îl aduce în întărirea muncii atât a gospodăriilor agricole colective cât şi a unităţilor socialiste de Stat din agricultură. In acelaş timp, prin munca unităţilor socialiste din agricultură, în special a S.M.T.-urilor, gospodăriile ţăranilor săraci şi mijlocaşi primesc un sprijin puternic care se dă posibilitatea folosirii pe scară largă a mijloacelor mecanizate de muncă a metodelor înaintate agrotehnice. Revine Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare o sarcină complexă de îndrumare şi control a felului în care este dusă această cuprinzătoare muncă de pregătire a belşugului. In acelaș timp, prin antrenarea „în pregătirea campaniei agricole de primăvară a numeroase Ministere si unităti de Stat, Hotărîrea C.C. al P.M.R. si a Consiliului de Miniştri al R.P.R. arată că reuşita însămânţărilor nu este numai o problemă a celor care muncesc în sectorul agricol, o problemă care interesează numai Sfaturile Populare, ţărănimea muncitoare, pe colectivişti şi pe salariaţii agricoli. Dimpotrivă, însămânţările de primăvară sunt o problemă a întregului popor muncitor, o problemă a fiecărui om al muncii care, fie «ă grăbeşte transporta la calatefea sau al carburanţilor, fie că însufleţeşte munca prin versurile sale, participă direct, nemijlocit la strădania comună care are ca menire asigurarea unei recolte îmbelşugate, a unei recolte în stare să facă tot mai bună viaţa celor ce muncesc. De aceea, Hotărîrea C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. trebue să fie cunoscută în amănunţime în fiecare instituţie, în fiecare întreprindere, în fiecare unitate de muncă. Nu trebue să existe om al muncii, ţăran sărac ori mijlocaş, strungar sau profesor, tractorist sau poet, colectivist sau membru al unei organizaţii de massă, care să nu-şi însuşească punct cu punct această Hotărîre. Fiecare trebue să se simtă mobilizat pentru îndeplinirea ei, mobilizat pentru îndeplinirea uneia din cele mai mari sarcini: asigurarea pâinii poporului muncitor. Pentru traducerea în fapt a sarcinilor Hotărîrii, pe întreg cuprinsul țării va porni o luptă dârză. Vor trebui intensificate lucrările pregătitoare în curs de desfăşurare, vor trebui pregătite toate forţele pentru a porni, fără întârziere, la timpul indicat, munca pe ogoare. In vederea succesului acestei lupte, în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate prin Hotărîrea Partidului şi Guvernului nostru, nici un efort nu este prea mare, nici o sforţare nu trebue precupeţită, nici o clipă nu trebue irosită. Totul pentru îndeplinirea acestor sarcini! Totul pentru însămiinţări făcute la timp şi în bune condiţiuni,otul pentru o recoltă îmbelşugată, pentru asigurarea hranei poporului muncitor, pentru întărirea patriei noastre dragi! Sub această lozincă trebue să-şi desfăşoare munca şi Sfaturile Populare. Pe umerii lor apasă principala răspundere a campaniei. De felul în care vor munci Sfaturile Populare în comune, în raioane şi regiuni, depind în mod hotărîtor* îndeplinirea planului în sectorul agricol, şi condiţiunile în care va fi îndeplinit. De aceea Sfaturile Populare au datoria de a-şi analiza cu seriozitate munca depusă până acum, de a stabili care sunt succesele şi lipsurile înregistrate,, de a căuta cauzele care au determinat atât succesele cât şi lipsurile şi apoi — ţinând cont de acestea — de a porni, în baza Hotărîrii, la întocmirea unui plan de muncă amănunţit şi la o activitate sporită, plină de Însufleţire. Sarcinile Planului Cincinal sunt grele şi însemnate, ducerea lor la îndeplinire cere multă strădanie, multă preocupare, multă combativitate. Planul însămânţărilor de primăvară, parte integrantă a Planului Cinemal, cere şi el, la rândul său, o muncă corespunzătoare acestor sarcini. De aceea, Hotărîrea Partidului şi Guvernului trebue dusă la îndeplinire până la ultima sarcină. Cu aceeași seriozitate cu care trebuesc privite sarcinile Hotărîrii, trebuesc considerate și termenele în cuprinsul cărora ele urmează a fi îndeplinite. Orice zi de întârziere in raport ea acestei termene înseamnă o slăbire a pregătirilor, înseamnă o lipsă care va avea urmări in plină desfăşurare a campaniei. Respectarea termenelor, respectarea sarcinilor, înlătură perspectiva acestor lipsuri, chezăşueşte succesul. Îndeplinirea la timp şi in bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară, îndeplinirea până la ultimul pogon a planului de însămânţări, este o puternică lovitură dată duşmanilor dinăuntrul şi din afara ţării. De aceea, şi acum în timpul pregătirilor, şi mai târziu, în timpul muncilor pe ogoare, oamenii muncii trebue să vegheze fără de încetare la toate incercările duşmanului de a sabota munca noastră, la toate încercările lui disperate de a sta în calea succesului nostru. Luptând pentru ducerea la îndeplinire a Hotărîrii Partidului şi Guvernului, ţăranii muncitori, colectiviştii, tractoriştii, muncitorii din S.M.T .-uri şi din gospodăriile agricole de Stat, deputaţii şi activiştii Sfaturilor Populare, traduc în fapt o datorie de onoare, căci „REALIZAREA PLANULUI DE INSAMANTARI — aşa cum arată Hotărîrea — VA CONTRIBUI LA ÎNDEPLINIREA CU SUCCES A MĂREŢELOR OBIECTIVE ALE PLANULUI CINCINAL, LA ÎMBUNĂTĂŢIREA NIVELULUI DE TRAI A CELOR CE MUNCESC DELA ORAȘE SI SATE. DEACEEA CAMPANIA PENTRU ÎNDEPLINIREA LA TIMP A INSAMANTARILOR DE PRIMĂVARĂ TREBUE SA CONSTITUE PENTRU FIECARE OM AL MUNCII O DATORIE PATRIOTICA IN LUPTA PENTRU CONSTRUIREA SOCIALISMULUI IUT*.E£ NOASTRĂ*. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX — Nr. 1976 4 pagini — 4 lei Joi 1 Februarie 1951 DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARĂ Pentru mai mult petrol! In cadrul Planului Cincinal, industria noastră petroliferă va lua o mare desvoltare. Valoarea producţiei globale a extracţiei de ţiţei va ajunge in 1955 la un nivel de 183 la sută faţă de anul 1950, iar a produselor rezultate din prelucrare la 226 la sută. Volumul total al forajului petrolifer va creşte continuu, ajungând in anul 1955 la 1.250.000 metri liniari şi anume: foraj de explorare 550.000 metri liniari, iar forajul de exploatare 700.000 metri liniari. Pentru a putea realiza aceste sarcini măreţe, muncitorii şi tehnicienii din industria petroliferă, au pornit cu avânt chiar din prmeie zile ale anului. Succesele tot mai insernate obţinute de petrolişti sunt o dovadă a dragostei cu care ei muncesc pentru a da tot mai multe tone de ţiţei Patriei noastre dragi, întrecere între două schiele PLOEŞTI (prin telefon de la subredacţia noastră). — Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din schela Băicoi-Prahova, conştienţi de măreţele sarcini ce stau în faţa clasei, muncitoare pentru construirea socialismului In Patria noastră, în lupta pentru a da tot mai mult. Prin aplicarea întocmai a procesului tehnologic prescris la sondele în producţie, muncitorii şi tehnicienii schelei petrolifere Gura Ocniţei au mărit debitul de ţiţei al sondelor, reuşind astfel să-şi îndeplinească programul de lucru pe prima jumăPLOEŞTI (prin telefon de la subredacţia noastră). Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „1 Mal"1 Sovrompetrol- Ploeşti au obţinut succese de seamă în cadrul luptei pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin, pentru a da Patriei tot mai mult utilaj petrolifer. Brigada de turnători de la secţia forje, condusă de tov. Gheorghe Băcanu, neprecupeţind nici un efort şi lucrând piese în serie, a reuşit ca la 20 ianuarie să-şi îndeplinească planul pe întreaga lună. La secţia cazangerie, brigada tovarăşului Ion Trifa», a realizat peste petrol, au chemat la întrecere socialistă pe trimestrul I colectivul schelei Moineşti-Bacău. Printre obiectivele fixate sunt: depăşirea planului de foraj cu 8 la sută, prin începerea forajului la două sonde cu 15 zile mai înainte; reducerea preţului de cost la extracţii cu 3 la sută; depăşirea nutate a lunii ianuarie în proporţie de 100,33 la sută. Deasemeni în urma curăţirii in perforatură, sonda Nr. 25 Bucşani a început să dea zilnic cu 7 tone de ţiţei mai mult, iar sonda Nr. 257 cu 4 tone mai mult. plan in primele 22 zile ale lunii un cabilou pentru turnătoria de fontă şi un boiler mare pentru aburi. Echipa turnătorului Ştefan Mocanu de la secţia turnătorie de oţel printr-o mai bună organizare a muncii şi scurtând timpul de elaborare a şarjelor a dat 12.800 kg. oţel lichid peste plan. Deasemeni şi echipa condusă de Ion Cristian a dat 6.460 kg. oţel peste plan. La secţia rulmenţi, stringăriţa Constanţa Ionescu, a dat 200 rulmenţi peste angajament, iar Alexandru Mateescu lucrând la două maşini, a depăşit norma cu 315 la sută. mărului de sonde reparate cu 15 la sută faţă de program, punerea în producţie a trei sonde părăsite, etc. Muncitorii din schela Moineşti- Bacău au răspuns cu mult entuziasm la această chemare, pornind astfel lupta pentru mai mult petrol în cele două schele. La îndeplinirea şi depăşirea programului a contribuit in bună măsură şi o altă realizare a muncitorilor: repunerea în producţie a două sonde dintre care numai sonda Nr. 42 Cezeanu dă zilnic 20 tone ţiţei. (Agerpres). La secţia turnătorie de fontă, colectivul de muncitori, condus de inginerul Ştefan Ştefaneseu şi maistrul Alexandru Dumitrescu, deputat în Sfatul Popular al oraşului, toarnă pentru prima dată în sens utilaj petrolifer din fontă globulară. S-a turnat până acum un mare număr de piese ca: pompe de noroi, geamblacuri, roţi de prevenitori, etc., piese care anul trecut se turnau din oţel. Prin aceasta, turnătoria de oţel este eliberată de un număr însemnat de comenzi. La Gura Oruţa se măreşte debitul de ţiţei al sondelor Utilaj petrolifer peste plenul lunii ianuarie la uzinele 21 Mai Au construit o moara şi un pod Intocmindu-şi primul plan de muncă, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al comunei Telega-Prahova, a analizat posibilitatea construirii unei mori în cătunul Melinceşti. Lucrând în colaborare şi având sprijinul ţăranilor muncitori din comună, deputaţii au obţinut din resurse locale lemnul necesar construirii acestei mori. După ce moara a fost construită in cea mai mare parte prin munca voluntară depusă de către ţăranii muncitori, s-a trecut la repararea unui motor care era de multă vreme nefolosit. Acest motor a fost apoi instalat la moară. Intr’un timp destul de scurt moara a fost pusă în funcţiune. Deasemeni, de curând a fost dat în folosinţă şi podul dintre Telega şi cătunul Melinceşti, construit tot prin muncă voluntară. CLARISA GOLDEMBERG corespondentă LUCRĂRI PENTRU MĂRIREA DEBITULUI DE APĂ DESTINAT CAPITALEI Necesităţile de apă mereu crescânde ale Capitalei, — urmare a desvolării industriei şi a meşterii populaţiei, — au făcut ca actualul debit de apă asigurat de uzinele Arenda, Ulmi şi bragadiru (trei metri cubi pe secundă) să devină nesatisfăcător. Pentru înlăturarea a acestui important neajuns, Direcţiunea întreprinderii de Canal, Apă şi Salubritate din Bucureşti a luat încă de anultrecut o serie de măsuri, din care cea mai importantă este construirea barajului Canalului Argeş-BucureşH. Eforturile muncitorilor şi tehmiateshog de 3se acont mustier ca Ajtosa Saiassmnate de succes încă din preajma zilei de 7 Noembrie 1951, când barajul a fost terminat parţial şi dat folosim. Barajul, a cărui lungime este ,de 20 km., va fi terminat în cursul anului 2951, odată cu înlocuirea actuatelor clape de lemn, prin clape metalice, piese ce se lucrează la uzinele ,,Sovrommetal“ Reşiţa. După terminarea lucrărilor, cantitatea de apă industrială (nefîltrată) va creşte până la 8 metri cubi pe secundă, pentru ca, după ce toate măsurile preconizate în vederea sporiri şi mai miKjUoarea da&fiuhis, dtcs& vor fi puse în aplicare, aceasta să atingă 15 metri cubi pe secundă. O parte din apele captate de barajul Canalului Argeş-Bucureşti vor contribui la sporirea cu 10.000 kilotriţiere a capacităţii instalate a Uzinelor Electrice Grozăveşti. Mărirea debitului de apă destinat Capitalei va permite şi irigarea terenurilor de pe traseul Canalului Argeş- Bucureşti, aducăndu-se astfel o contribuţie însemnată desvoltării culturilor de legume şi zarzavat necesare populaţiei muncitoare din Bucureşti. IN CLIŞEU: Un aspect al barajului Oateatärt Arges-Bzmraut In pagina 3-a HOTĂRÎREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la măsurile ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea muncii de pregătire şi executare a campaniei însămânţărilor de primăvară Cărbune în contul celei de a doua jumătăţi a lunii Februarie PETROŞANI (Prin telefon dela corespondentul nostru). — Vestea despre succesele minerilor dela sectorul I al minei Petrila s’a răspândit în întreaga Valea Jiului. Zeci de echipe de mineri îşi sporesc zi de zi eforturile pentru a îndeplinicu cinste sarcinile măreţe ale Planului Cincinal. La mina Petrila, întrecerile socialiste capătă un tot mai mare avânt. Realizând depăşiri între 36 şi 57 la sută, echipe de mineri ca cele conduse de Gheorghe Irimie, Gheorghe Nistoreanu, Leontin Crişan, Miha Iano şi Carol Gundel, Adalbert Kibedi şi Ioan Szilagy, dau acum cărbune în contul celei de a doua jumătăţi a lunii Februarie. In frunte se află echipa tovarăşului Carol Kiss, lucrând cu o depăşire de 61 la sută. Ortacii din această echipă dau acum cărbune în contul zilei de 21 Februarie. Rezultate asemănătoare obţin şi minerii din Lupeni. Conduşi de tânărul inginer Gheorghe Covaci, minerii de la sectorul II depăşesc zilnic normele, astfel că sectorul lor este acuma fruntaş pe întreaga mină. Realizări asemănătoare obţin minerii de la Lonea, unde echipele tovarăşilor Ioan Compodi, Alexandru Golda, Ilie Mihăilescu şi Vasile Rusu realizează zilnic câte o normă şi jumătate, întărind disciplina în muncă şi folosind ajutorul tehnicienilor echipele de mineri reuşesc să lichideze lipsurile, dând tot mai mult cărbune pentru Planu’ pentru Patrie. Chiaburi care au încercat sâ se sustrasa de la colectare« demascaţi de tăranii muncitori ■ ■ In comuna Dor Mărunt din regiu- nea Ialomiţa, campania de colectare a produselor agricole de toamnă e pe terminate. Ţăranii muncitori au pornit cu dragoste la îndeplinirea acestei sarcini, predându-şi în întregime cotele. Numai chiaburul Gheorghe Lărgeanu, proprietar a 13 hectare de pământ şi o fabrică de tuburi de ciment, s-a gândit că poate trece neobservat, nepredându-şi cota la colectare sub motiv că nu are de unde. Dar ţăranii muncitori care îl cunoşteau bine pe chiaburul Lărgeanu şi care erau obişnuiţi cu vorbele lui mincinoase, au cerut să se facă o perchiziţie atentă la domiciliul chiaburului. In frunte cu deputaţii din Comitetul Executiv al Sfatului Popular Comunal, ei au pornit la locuinţa chiaburului unde, într’un beci de ciment au descoperit: două vagoane de fasole, 2.977 kgr. floarea soarelui, 8.070 kgr. porumb, 300 kgr. făină şi 67 tuburi de ciment. Deasemeni, la fiul lui Gheorghe Lărgeanu, au găsit 373 kgr. ulei, ce urma să fie speculat pe piaţă, învăţând din acest exemplu, ţăranii muncitori din comuna Dor Mărunt au demascat şi alţi chiaburi care s’au sustras dela predarea cotelor, printre care a fost şi Anghel Rădulescu la care s’au găsit deasemeni o însemnată cantitate de cereale dosite şi câteva lăzi cu scule. La fel, în regiunea Iaşi, ţăranii muncitori din comuna Popeşti au demascat pe chiaburii Ion I. Matei, Pintilie Gheorghe şi Ion V. Azoiţii care au încercat să se sustragă de la predarea cotelor, dosind însemnate cantităţi de cereale. Aceşti duşmani ai poporului, după ce au fost obligaţi să-şi predea cotele datorate Statului au fost daţi in judecată spre a-şi lua pedeapsa cuvenită. • . ION MATASARU şi V. PALAGIA corespondenţi JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE IARNĂ Expunerea făcută de Hallstad Hollman, vicepreşedinte al U.I.S. în cadrul taberei universitare internaţionale de iarnă POIANA STALIN. — Marţi seara în cadrul taberei universitare internaţionale de iarnă, care are loc la Poiana Stalin, Hallstad Hollman, vicepreşedinte al U.I.S., a făcut o expunere asupra şedinţei Comitetului Executiv al U.I.S. ce s-a ţinut la Berlin. Şedinţa Comitetului Executiv al U.I.S. ce a avut loc la Berlin, a fost convocată în vederea găsirii celor mai potrivite modalităţi pentru aplicarea hotărîrilor celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. La această sesiune au participat şi delegaţi ai ţărilor nereprezentate în Comitetul Executiv, precum şi organizaţii care nu fac parte din U.I.S., în vederea unor discuţii cât mai largi. La invitaţia Comitetului Executiv al U.I.S. au răspuns organizaţiile naţionale studenţeşti din Franţa, Scoţia, Africa de Sud, Finlanda, Burma, Siria şi Austria. Comitetul Executiv al U. I. S. a adoptat in unanimitate hotărîrile celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. Pe baza propunerilor ce au fost făcute a fost adoptată o rezoluţie în care Comitetul Executiv arată că războiul nu este inevitabil şi că nu există între state diferende care nu pot fi înlăturate pe calea discuţiilor şi a înţelegerii paşnice. Rezoluţia arată că pentru ca studenţii să lupte pentru apărarea păcii nu e necesar un acord în părerile politice asupra altor chestiuni, ci este nevoie de un program comun de activitate pentru asigurarea păcii, desvoltat de studenţi pe baza necesităţilor lor concrete. A fost adoptat un program care include: găsirea unor baze comune prin discuţii cu reprezentanţii studenţilor din toate ţările în acţiunea de apărare a păcii, satisfacerea necesităţilor materiale ale studenţilor şi înfăptuirea unui învăţământ cu adevărat democratic, realizarea independenţei naţionale pentru toate popoarele şi pentru progresul educaţiei în ţările coloniale şi depenedente. Vorbitorul a arătat că Comitetul Executiv a acceptat invitaţia FMTD de a organiza în comun Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor în anul 1951 la Berlin. Altă hotărîre importantă luată de Comitetul Executiv, a arătat vorbitorul,, o constituie convocarea unei şedinţe a experţilor în călătorii studenţeşti care va avea loc la Bucureşti după terminarea jocurilor de iarnă, convocarea unei conferinţe a studenţilor sportivi şi adresarea unei scrisori studenţilor din Germania Apuseană care va sprijini referendumul lor împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale. In încheiere Hallstad Hollman a a-ratat că hotărîrile Comitetului Executiv au o semnificaţie deosebită pentru toţi studenţii doritori de pace, discuţiile şi rezultatele şedinţei arătând clar că studenţii deşi au puncte de vedere diferite pot să se unească în lupta împotriva unui nou război mondial. Raportul prezentat de Hallstad Hollman a fost îndelung aplaudat de cei prezenţi. A urmat apoi un bogat program artistic la care şi-au dat concursul echipele de balalaici ale Uzinei Sovromtractor din Oraşul Stalin şi PTT Bucureşti. Studenţii sportivi şi-au continuat andrenamentele POIANA STALIN (prin telefon de la trimisul nostru). „ In cursul zilei de Marţi, majoritatea studenţilor sportivi participanţila Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă şi-au continuat antrenamentele lor de pregătire. Schiorii tu- turor ţărilor s’au antrenat pe Valea Lupului. Săritorii au continuat să se antreneze, atât pe trambulina mijlocie, cât şi pe cea mare. Studentul finlandez Vainio Pauli, de pildă, a reuşit o săritură de 63 m. şi alta de 68 m. Deasemeni, şi-au continuat antrenamentele în cursul dimineţii patinatorii şi hocheiştii. Tot în cursul zilei s’a continuat amîH najarea pârtiilor la care numeroşi. nari rauîîcaso cu z%g.