România Liberă, februarie 1951 (Anul 9, nr. 1976-1999)

1951-02-01 / nr. 1976

îndeplinirea planului însămânţărilor de primăvară, o datorie patriotică a fiecărui om al muncii era a Pregătirea şi executa­ MM­a rea la timp a campaniei Mă a însămânţărilor de primă­­vară este chezăşia unei recolte îmbelşugate în primul an al Planului Cincinal. Conştienţi de marea răspundere pe care o au­­ în asigurarea acestui succes, ţăranii muncitori, tracto­riştii, colectiviştii, muncitorii din gospodăriile agricole de Stat, p© tot cuprinsul ţării, în sate şi in comune, în Staţiunile de Maşini şi Tractoare, în gospodăriile agricole colective şi de Stat, muncesc pen­tru a pregăti temeinic şi din vre­me condiţiunile desfăşurării cât mai reuşite a acestei campanii. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la măsurile ce t­rebuesc luate pentru îmbunătăţirea, muncii de pregătire şi executare a campaniei însămânţărilor de pri­măvară publicată în ziarul nostru de azi are menirea de a sprijini activitatea dusă până acum, de a intări şi mai mult organizarea lu­crărilor ce se efectuează în ca­drul acestor pregătiri. Hotărîrea urmăreşte să asigure mobilizarea tuturor eforturilor în vederea suc­cesului campaniei Însămânţărilor agricole de primăvară, trasând sarcini precise organizaţiilor de Partid, Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare, unităţilor so­­ciatiste din agricultură, precum şi Ministerelor care au a-şi da o în­semnată contribuţie în această campanie. Criticând lipsurile exi­stente, Hotărîrea este armă pu­­ternică în lupta pentru lichidarea acestor lipsuri, în lupta pentru întărirea spiritului de răspundere, pentru înfrângerea mentalităţii bi­rocratice, a comodităţii cu care unii factori de răspundere din sec­torul agricol au înţeles să conducă până în prezent în sectoarele lor de activitate, lucrările de pregă­tire a campaniei. Ducerea la îndeplinire a sarci­nilor trasate de această Hotărîre nu înseamnă numai asigurarea unui succes în campania însămân­ţărilor de primăvară, numai a unui succes în lupta pentru o re­coltă îmbelşugată. Ducerea la înde­plinire a acestor sarcini asigură întărirea organizatorică a unităţi­lor socialiste din agricultură, con­stituie un mijloc minunat de îm­bogăţire a cunoştinţelor tuturor celor ce muncesc pe ogoare şi de folosire a bogatei experienţe agro­tehnice sovietice, un mijloc de ri­dicare a nivelului agriculturii noa­stre. De aceea sarcinile Hotărârii trebue să devină lozine­ de luptă pentru fiecare colectivist, pentru fiecare ţăran muncitor, pentru fie­­care activist al aparatului de Stat şi de Partid. Să privim de pildă în această privinţă sarcinile gospodăriilor agricole colective, întocmirea pla­nului de producţie, a planului de lucru, a bugetului de venituri şi cheltueli pe anul 1951, încheerea contractelor cu S.M.T.-urile, orga­nizarea brigăzilor şi a echipelor, repartizarea terenurilor, prelu­crarea sarcinilor cu fiecare colec­tivist în parte — acestea nu sunt probleme legate numai de campa­nia însămânţărilor de primăvară, ci de rezolvarea lor depinde însuşi mersul înainte al gospodăriilor agricole colective, mersul lor spre o neîncetată înflorire. Faptul că Hotărîrea Partidului și Guvernului face din rezolvarea acestor pro­bleme sarcini precise, în cuprin­sul unor termene bine determi-, nate, oglindește în cea mai mare măsură rolul acestei Hotărâri, perspectivele largi care stau la baza ei, sprijinul pe care ea îl aduce în întărirea muncii atât a gospodăriilor agricole colective cât şi a unităţilor socialiste de Stat din agricultură. In acelaş timp, prin munca uni­tăţilor socialiste din agricultură, în­ special a S.M.T.-urilor, gospodă­riile ţăranilor săraci şi mijlocaşi primesc un sprijin puternic care se dă posibilitatea folosirii pe sca­ră largă a mijloacelor mecanizate de muncă a metodelor înaintate agrotehnice. Revine Comitetelor Executive ale Sfaturilo­r Populare o sarcină complexă de îndrumare şi control a felului în care este dusă această cuprinzătoare muncă de pregătire a belşugului. In acelaș timp, prin antrenarea „în pregătirea campaniei agricole de primăvară a numeroase Mini­stere si unităti de Stat, Hotărîrea C.C. al P.M.R. si a Consiliului de Miniştri al R.P.R. arată că reuşi­ta însămânţărilor nu este numai o problemă a celor care muncesc în sectorul agricol, o problemă care interesează numai Sfaturile Popu­lare, ţărănimea muncitoare, pe co­lectivişti şi pe salariaţii agricoli. Dimpotrivă, însămânţările de pri­măvară sunt o problemă a între­gului popor muncitor, o problemă a fiecărui om al muncii care, fie «­ă grăbeşte transporta l­a calatefea sau al carburanţilor, fie că însu­fleţeşte munca prin versurile sale, participă direct, nemijlocit la strădania comună care are ca me­nire asigurarea unei recolte îm­belşugate, a unei recolte în stare să facă tot mai bună viaţa celor ce muncesc. De aceea, Hotărîrea C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Mi­niştri al R.P.R. trebue să fie cu­noscută în amănunţime în fiecare instituţie, în fiecare întreprinde­re, în fiecare unitate de muncă. Nu trebue să existe om al muncii, ţăran sărac ori mijlocaş, strungar sau profesor, tractorist sau poet, colectivist sau membru al unei or­ganizaţii de massă, care să nu-şi însuşească punct cu punct această Hotărîre. Fiecare trebue să se simtă mobilizat pentru îndeplini­rea ei, mobilizat pentru îndeplini­rea uneia din cele mai mari sar­cini: asigurarea pâinii poporului muncitor. Pentru traducerea în fapt a sar­cinilor Hotărîrii, pe întreg cu­prinsul țării va porni o luptă dârză. Vor trebui intensificate lu­crările pregătitoare în curs de desfăşurare, vor trebui pregătite toate forţele pentru a porni, fără întârziere, la timpul indicat, mun­ca pe ogoare. In vederea succesu­lui acestei lupte, în vederea înde­plinirii sarcinilor trasate prin Hotărîrea Partidului şi Guvernu­lui nostru, nici un efort nu este prea mare, nici o sforţare nu tre­bue precupeţită, nici o clipă nu trebue irosită. Totul pentru înde­plinirea acestor sarcini! Totul pentru însămiinţări făcute la timp şi în bune condiţiuni,­­­otul pentru o recoltă îmbelşugată, pentru asi­gurarea hranei poporului munci­tor, pentru întărirea patriei noa­stre dragi! Sub această lozincă trebue să-şi desfăşoare munca şi Sfaturile Populare. Pe umerii lor apasă principala răspundere a campa­niei. De felul în care vor munci Sfaturile Populare în comune, în raioane şi regiuni, depind în mod hotărîtor* îndeplinirea planului în sectorul agricol, şi condiţiunile în care va fi îndeplinit. De aceea Sfaturile Populare au datoria de a-şi analiza cu seriozitate munca depusă până acum, de a stabili care sunt succesele şi lipsurile în­registrate,, de a căuta cauzele care au determinat atât succesele cât şi lipsurile şi apoi — ţinând cont de acestea — de a porni, în baza Hotărîrii, la întocmirea unui plan de muncă amănunţit şi la o activi­tate sporită, plină de Însufleţire. Sarcinile Planului Cincinal sunt grele şi însemnate, ducerea lor la îndeplinire cere multă strădanie, multă preocupare, multă combati­vitate. Planul însămânţărilor de primăvară, parte integrantă a Planului Cinem­al, cere şi el, la rândul său, o muncă corespunză­toare acestor sarcini. De aceea, Hotărîrea Partidului şi Guvernului trebue dusă la îndeplinire până la ultima sarcină. Cu aceeași seriozitate cu care trebuesc privite sarcinile Hotărî­­rii, trebuesc considerate și terme­nele în cuprinsul cărora ele ur­mează a fi îndeplinite. Orice zi de întârziere in raport ea acestei termene înseamnă o slăbire a pre­gătirilor, înseamnă o lipsă care va avea urmări in plină desfăşu­rare a campaniei. Respectarea termenelor, respectarea sarcini­lor, înlătură perspectiva acestor lipsuri, chezăşueşte succesul. Îndeplinirea la timp şi in bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară, îndeplinirea până la ultimul pogon a planului de însă­­mânţări, este o puternică lovitură dată duşmanilor dinăuntrul şi din afara ţării. De aceea, şi acum în timpul pregătirilor, şi mai târziu, în timpul muncilor pe ogoare, oa­menii muncii trebue să vegheze fără de încetare la toate incercă­­rile duşmanului de a sabota munca noastră, la toate încercările lui disperate de a st­a în calea succe­sului nostru. Luptând pentru ducerea la în­deplinire a Hotărîrii Partidului şi Guvernului, ţăranii muncitori, co­lectiviştii, tractoriştii, muncitorii din S.M.T .-uri şi din gospodăriile agricole de Stat, deputaţii şi acti­viştii Sfaturilor Populare, traduc în fapt o datorie de onoare, căci „REALIZAREA PLANULUI DE INSAMANTARI — aşa cum arată Hotărîrea — VA CONTRIBUI LA ÎNDEPLINIREA CU SUCCES A MĂREŢELOR OBIECTIVE ALE PLANULUI CINCINAL, LA ÎMBU­NĂTĂŢIREA NIVELULUI DE TRAI A CELOR CE MUNCESC DELA ORAȘE SI SATE. DEACEEA CAMPANIA PENTRU ÎNDEPLINI­REA LA TIMP A INSAMANTARI­­LOR DE PRIMĂVARĂ TREBUE SA CONSTITUE PENTRU FIECA­RE OM AL MUNCII O DATORIE PATRIOTICA IN LUPTA PENTRU CONSTRUIREA SOCIALISMULUI IU­T*.E£ NOASTRĂ*. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX — Nr. 1976 4 pagini — 4 lei Joi 1 Februarie 1951 DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARĂ Pentru mai mult petrol! In cadrul Planului Cincinal, industria noastră petroliferă va lua o mare des­voltare. Valoarea producţiei globale a ex­tracţiei de ţiţei va ajunge in 1955 la un nivel de 183 la sută faţă de anul 1950, iar a produselor rezultate din prelucrare la 226 la sută. Volumul total al forajului petro­lifer va creşte con­tinuu, ajungând in anul 1955 la 1.250.000 metri liniari­ şi anume: foraj de explorare 550.000 metri liniari, iar forajul de exploatare 700.000 metri li­niari. Pentru a put­ea realiza aceste sarcini măreţe, munci­torii şi tehnicienii din industria petroliferă, au pornit cu avânt chiar din pr­meie zile ale anului. Succesele tot mai insernate obţinute de­ petrolişti sunt o dovadă a dragostei cu care ei muncesc pentru a da tot mai multe tone de ţiţei Patriei noastre dragi, întrecere între două schiele PLOEŞTI (prin telefon de la sub­­redacţia noastră). — Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din schela Băicoi-Prahova, conştienţi de mă­reţele sarcini ce stau în faţa cla­sei, muncitoare pentru construirea socialismului In Patria noastră, în lupta pentru a da tot mai mult. Prin aplicarea întocmai a proce­sului tehnologic prescris la sondele în producţie, muncitorii şi tehnicie­nii schelei petrolifere Gura Ocniţei au mărit debitul de ţiţei al sondelor, reuşind astfel să-şi îndeplinească programul de lucru pe prima jumă­PLOEŞTI (prin telefon de la subredac­­ţia noastră). Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „1 Mal"1 Sovrompetrol- Ploeşti au obţinut succese de seamă în cadrul luptei pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor ce le revin, pentru a da Patriei tot mai mult utilaj petroli­fer. Brigada de turnători de la secţia forje, condusă de tov. Gheorghe Băcanu, ne­­precupeţind nici un efort şi lucrând pie­se în serie, a reuşit ca la 20 ianuarie să-şi îndeplinească planul pe întreaga lună. La secţia cazangerie, brigada to­varăşului Ion Trifa», a realizat peste petrol, au chemat la întrecere so­cialistă pe trimestrul I colectivul schelei Moineşti-Bacău. Printre obiectivele fixate sunt: depăşirea planului de foraj cu 8 la sută, prin începerea forajului la două sonde cu 15 zile mai înainte; reducerea preţului de cost la ex­tracţii cu 3 la sută; depăşirea nu­tate a lunii ianuarie în proporţie de 100,33 la sută. Deasemeni în urma curăţirii in perforatură, sonda Nr. 25 Bucşani a început să dea zilnic cu 7 tone de ţiţei mai mult, iar sonda Nr. 257 cu 4 tone mai mult. plan in primele 22 zile ale lunii un cabilou pentru turnătoria de fontă şi un boiler mare pentru aburi. Echipa turnătorului Ştefan Mocanu de la sec­ţia turnătorie de oţel printr-o mai bună organizare a muncii şi scurtând timpul de elaborare a şarjelor a dat 12.800 kg. oţel lichid peste plan. Deasemeni şi e­­chipa condusă de Ion Cristian a dat 6.460 kg­. oţel peste plan. La secţia rulmenţi, stringăriţa Con­stanţa Ionescu, a dat 200 rulmenţi peste angajament,­­ iar Alexandru Mateescu lucrând la două maşini, a depăşit nor­ma cu 315 la sută. mărului de sonde reparate cu 15 la sută faţă de program, punerea în producţie a trei sonde părăsi­te, etc. Muncitorii din schela Moineşti- Bacău au răspuns cu mult entu­ziasm la această chemare, pornind astfel lupta pentru mai mult pe­trol în cele două schele. La îndeplinirea şi depăşirea pro­gramului a contribuit in bună mă­sură şi o altă realizare a muncito­rilor: repunerea în producţie a două sonde dintre care numai sonda Nr. 42 Cezeanu dă zilnic 20 tone ţiţei. (Agerpres). La secţia turnătorie de fontă, colecti­vul de muncitori, condus de inginerul Ştefan Ştefan­eseu şi maistrul Alexandru Dumitrescu, deputat în Sfatul Popular al oraşului, toarnă pentru prima dată în sen­s utilaj petrolifer din fontă glo­bulară. S-a turnat până acum un mare număr de piese ca: pompe de no­roi, geamblacuri, roţi de prevenitori, etc., piese care anul trecut se turnau din oţel. Prin aceasta, turnătoria de oţel este eliberată de un număr însem­nat de comenzi. L­a Gura O­ruţa­ se măreşte debitul de ţiţei al sondelor Utilaj petrolifer peste plenul lunii ianuarie la uzinele 21 Mai Au construit o moara şi un pod Intocmindu-şi primul plan de muncă, Comitetul Executiv al Sfatu­lui Popular al comunei Telega-Pra­­hova, a analizat posibilitatea con­struirii unei mori în cătunul Melin­­ceşti. Lucrând în colaborare şi având sprijinul ţăranilor muncitori din co­mună, deputaţii au obţinut din re­surse locale lemnul necesar con­struirii acestei mori. După ce moara a fost construită in cea mai mare parte prin munca voluntară depusă de către ţăranii muncitori, s-a trecut la repararea unui motor care era de multă vreme nefolosit. Acest motor a fost apoi instalat la moară. Intr’un timp destul de scurt moara a fost pusă în funcţiune. Deasemeni, de curând a fost dat în folosinţă şi podul dintre Telega şi cătunul Me­­linceşti, construit tot prin muncă voluntară. CLARISA GOLDEMBERG corespondentă LUCRĂRI PENTRU MĂRIREA DEBITULUI DE APĂ DESTINAT CAPITALEI Necesităţile de apă mereu crescânde ale Capitalei, — urmare a desvolării industriei şi a meşterii populaţiei, — au făcut ca actualul debit de apă asi­gurat de uzinele Arenda, Ulmi şi b­ra­­gadiru (trei metri cubi pe secundă) să devină nesatisfăcător. Pentru înlăturarea a acestui important neajuns, Direcţiunea întreprinderii de Canal, Apă şi Salubritate din Bucu­reşti a luat încă de anul­­trecut o serie de măsuri, din care cea mai impor­tantă este construirea barajului Ca­nalului Argeş-BucureşH. Eforturile muncitorilor şi tehmiate­­sh­og de 3se acont mustier ca A­jtosa Saiass­m­nate de succes încă din preajma zi­lei de 7 Noembrie 195­1, când barajul a fost terminat parţial şi dat folosim. Barajul, a cărui lungime este ,de 20 km., va fi terminat în cursul anului 2951, odată cu înlocuirea actuatelor clape de lemn, prin clape metalice, piese ce se lucrează la uzinele ,,Sovrom­­metal“ Reşiţa. După­ terminarea lucrărilor, cantita­tea de apă industrială (nefîltrată) va creşte până la 8 metri cubi pe secun­dă, pentru ca, după ce toate măsurile preconizate în vederea sporiri şi mai miKjUoare­a da&fiuhis, dt­cs& vor­ fi puse în aplicare, aceasta să atingă 15 metri cubi pe secundă. O parte din apele captate de bara­jul Canalului Argeş-Buc­ureşti vor con­tribui la sporirea cu 10.000 kilotriţi­­ere a capacităţii instalate a Uzinelor Electrice Grozăveşti. Mărirea debitului de apă destinat Capitalei va permite şi irigarea tere­nurilor de pe­­ traseul Canalului Argeş- Bucureşti, aducăndu-se astfel o con­tribuţie însemnată desvoltării culturi­lor de legume şi zarzavat necesare populaţiei muncitoare din Bucureşti. IN CLIŞEU: Un aspect al barajului Oateatärt Arges-Bzmrau­t In pagina 3-a­­ HOTĂRÎREA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la măsurile ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea muncii de pregătire şi executare a campaniei însămânţărilor de primăvară Cărbune în contul celei de a doua jumătăţi a lunii Februarie PETROŞANI (Prin telefon dela co­respondentul nostru). — Vestea despre succesele minerilor dela sectorul I al minei Petrila s’a răspândit în întreaga Valea Jiului. Zeci de echipe de mineri îşi sporesc zi de zi eforturile pentru a îndeplini­­cu cinste sarcinile măreţe ale Planului Cincinal. La mina Petrila, în­trecerile socialiste capătă un tot mai mare avânt. Realizând depăşiri între 36 şi 57 la sută, echipe de mineri ca cele conduse de Gheorghe Irimie, Gheor­ghe Nistoreanu, Leontin Crişan, Miha I­­ano şi Carol Gundel, Adalbert Kibedi şi Ioan Szilagy, dau acum cărbune în contul celei de a doua jumătăţi a lunii Februarie. In frunte se află echipa tovarăşului Carol Kiss, lucrând cu o depăşire de 61 la sută. Ortacii din această echipă dau acum cărbune în contul zilei de 21 Fe­bruarie. Rezultate asemănătoare obţin şi mi­nerii din Lupeni. Conduşi de tânărul in­giner Gheorghe Covaci, minerii de la sectorul II depăşesc zilnic normele, ast­fel că sectorul lor este acuma fruntaş pe întreaga mină. Realizări asemănătoare obţin minerii de la Lonea, unde echipele tovarăşilor Ioan Compodi, Alexandru Golda, Ilie Mihăilescu şi Vasile Rusu realizează zilnic câte o normă şi jumătate, întărind disciplina în muncă şi folo­sind ajutorul tehnicienilor echipele de mineri reuşesc să lichideze lipsurile, dând tot mai mult cărbune pentru Planu’ pentru Patrie. Chiaburi care au încercat sâ se sustrasa de la colectare« demascaţi de tăranii muncitori ■ ■ In comuna Dor Mărunt din regiu-­ nea Ialomiţa, campania de colectare­­ a produselor agricole de toamnă e pe terminate. Ţăranii muncitori au pornit cu dragoste la îndeplinirea acestei sarcini, predându-şi în între­gime cotele. Numai chiaburul Gheor­ghe Lărgeanu, proprietar a 13 hec­tare de pământ şi o fabrică de tu­buri de ciment, s-a gândit că poate trece neobservat, nepredându-şi cota la colectare sub motiv că nu are de unde. Dar ţăranii muncitori care îl cu­noşteau bine pe chiaburul Lărgeanu şi care erau obişnuiţi cu vorbele lui mincinoase, au cerut să se facă o perchiziţie atentă la domiciliul chia­burului. In frunte cu deputaţii din Comitetul Executiv al Sfatului­ Popu­lar Comunal, ei au pornit la locuinţa chiaburului unde, într’un beci de ci­ment au descoperit: două vagoane de fasole, 2.977 kgr. floarea soarelui, 8.070 kgr. porumb, 300 kgr. făină şi 67 tuburi de ciment. Deasemeni, la fiul lui Gheorghe Lărgeanu, au găsit 373 kgr. ulei, ce urma să fie speculat pe piaţă, învăţând din acest exemplu, ţă­ranii muncitori din comuna Dor Mă­runt au demascat şi alţi chiaburi care s’au sustras dela predarea cote­lor, printre care a fost şi Anghel Ră­­dulescu la care s’au găsit deasemeni o însemnată cantitate de cereale do­site şi câteva lăzi cu scule. La fel, în regiunea Iaşi, ţăranii muncitori din comuna Popeşti au demascat pe chiaburii Ion I. Matei, Pintilie Gheorghe şi Ion V. Azoiţii care au încercat să se sustragă de la predarea cotelor, dosind însemnate cantităţi de cereale. Aceşti duşmani ai poporului, du­pă ce au fost obligaţi să-şi predea cotele datorate Statului au fost daţi in judecată spre a-şi lua pedeapsa cuvenită. • . ION MATASARU şi V. PALAGIA­­ corespondenţi JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE IARNĂ Expunerea făcută de Hallstad Hollman, vi­cepreşedinte al U.I.S. în cadrul taberei uni­versitare internaţio­nale de iarnă POIANA STALIN. — Marţi seara în cadrul taberei universitare internaţionale de iarnă, care are loc la Poiana Stalin, Hallstad Hollman, vicepreşedinte al U.I.S., a făcut o expunere asupra şe­dinţei Comitetului Executiv al U.I.S. ce s-a ţinut la Berlin. Şedinţa Comitetului Executiv al U.I.S. ce a avut loc la Berlin, a fost convo­cată în vederea găsirii celor mai potri­vite modalităţi pentru aplicarea hotărî­­rilor celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. La această sesiune au participat şi delegaţi ai ţărilor nereprezentate în Co­mitetul Executiv, precum şi orga­nizaţii care nu fac parte din U.I.S., în vederea unor discuţii cât mai largi. La invitaţia Comitetului Executiv al U.I.S. au răspuns organizaţiile naţio­nale studenţeşti din Franţa, Scoţia, A­­frica de Sud, Finlanda, Burma, Siria şi Austria. Comitetul Executiv al U. I. S. a adoptat in unanimitate hotărî­­rile celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. Pe baza propunerilor ce au fost făcute a fost adoptată o rezoluţie în care Comi­tetul Executiv arată că războiul nu­ este inevitabil şi că nu există între state diferende care nu pot fi înlăturate pe calea discuţiilor şi a înţelegerii paş­nice. Rezoluţia arată că pentru ca studen­ţii să lupte pentru apărarea păcii nu e necesar un acord în părerile politice a­­supra altor chestiuni, ci este nevoie de un program comun de activitate pentru asigurarea păcii, desvoltat de studenţi pe baza necesităţilor lor concrete. A fost adoptat un program care in­clude: găsirea unor baze comune prin di­scuţii cu reprezentanţii studenţilor din toate ţările în acţiunea de apărare a păcii, satisfacerea necesităţilor mate­riale ale studenţilor şi înfăptuirea unui învăţământ cu adevărat democratic, rea­lizarea independenţei naţionale pentru toate popoarele şi pentru progresul e­ducaţiei în ţările coloniale şi depene­dente. Vorbitorul a arătat că Comitetul Exe­cutiv a acceptat invitaţia FMTD de a organiza în comun Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor în anul 1951 la Berlin. Altă hotărîre importantă luată de Comitetul Executiv, a arătat vorbitorul,, o constituie convocarea unei şedinţe a experţilor în călătorii studenţeşti care va avea loc la Bucureşti după termina­rea jocurilor de iarnă, convocarea unei conferinţe a studenţilor sportivi şi a­­dresarea unei scrisori studenţilor din Germania Apuseană care va sprijini referendum­ul lor împotriva remilita­­rizării Germaniei Occidentale. In încheiere Hallstad Hollman a a-­­ratat că hotărîrile Comitetului Executiv au o semnificaţie deosebită pentru toţi studenţii doritori de pace, discuţiile şi rezultatele şedinţei arătând clar că stu­denţii deşi au puncte de vedere dife­rite pot să se unească în lupta împotriva unui nou război mondial. Raportul prezentat de Hallstad Hollman a fost îndelung aplaudat de cei prezenţi. A urmat apoi un bogat program ar­tistic la care şi-au dat concursul echi­pele de balalaici ale Uzinei Sovrom­­tractor din Oraşul Stalin şi PTT Bucu­reşti. Studenţii sportivi şi-au continuat and­­renamentele POIANA STALIN (prin telefon de la trimisul nostru). „ In cursul zilei de Marţi, majoritatea studenţilor sportivi participanţi­­la Jocurile Mondiale Uni­versitare de Iarnă şi-au continuat antre­namentele lor de pregătire. Schiorii tu-­ turor ţărilor s’au antrenat pe Valea Lupului. Săritorii au continuat să se an­treneze, atât pe trambulina mijlocie, cât şi pe cea mare. Studentul finlandez Vainio Pauli, de pildă, a reuşit o sări­tură de 63 m. şi alta de 68 m. Deasemeni, şi-au continuat antrena­­­m­entele în cursul dimineţii patinatorii şi hocheiştii. Tot în cursul zilei s’a continuat amîH naj­area pârtiilor la care numeroşi. nari rauîîcaso cu z%g.

Next