România Liberă, iunie 1951 (Anul 9, nr. 2077-2102)

1951-06-01 / nr. 2077

PAGINA 2-a In dimineaţa zilei de 25 Aprilie, la biroul întreprinderilor Comunale E.T.A.C.S. din Iaşi se prezintă căpi­tanul Gheorghe Nicula. „ Am venit cu o cerere, prin care solicit restituirea garanţiei de 500 lei pentru contuarul apartamentului în care am locuit până acum, se adresă el funcţionarei care primea cererile. — Bine, tovarăşe, lăsaţi cererea aci şi prezentaţi-vă din nou mâine... Câteva cuvinte scrise pe marginea hârtiei, precum că s’a luat cunoştinţă, au complectat acest răspuns prompt. A doua zi funcţionara respectivă scoate cererea din sertarul in care o pusese în ziua precedentă și înmânându-i-o so­licitantului, îl îndrumă spre biroul de registratură, pentru a căpăta un număr de înregistrare. După ce și această for­malitate a fost îndeplinită, i se reco­mandă solicitantului să treacă pe la șeful sectorului nr. 23, pentru a­ i se pune pe cerere viza din care să rezul­te că nu a avut nicio datorie la această Întreprindere In timpul cât a stat In vechea locuinţă. In clipa când solici­tatorul avea impresia că a îndeplinit toate formalităţile, aude recomandarea călduroasă a funcţionarului respectiv de a trece şi pe la sectorul 15, pentru a­­ se pune şi aici o rezoluţie pe cerere, că nu datorează nimic... pentru locuin­ţa nouă. Alte uşi deschise, alţi funcţi­onari şi pe bucăţica de hârtie se mai adaugă câteva rânduri, ştampile şi sem­nături, după care urmează o nouă a­­mânare: solicitatorul să se prezinte din nou­ peste o săptămână. In ziua de 5 Mai căpitanul Gheorghe Nicula se afla din nou în faţa unui bi­rou. Funcţionarul citeşte cererea, ana­lizează rezoluţiile puse pe ea şi caută un locuşor liber, să adauge şi el câte­va rânduri. Apoi cererea trece pe bi­roul unui alt sector şi, după multe pe­regrinări, ajunge în mâna şefului ser­viciului financiar, care verificând toate rezoluţiile puse—operaţie care a durat 30 de minute — şi constatând că totul este în regulă, scrie, cu litere caligra­fice: „verificat”, aşternând dedesubt respectiva semnătură şi ştampila. —■ :Vă rugăm să ne scuzaţi că a tre­buit să vă pierdeţi atâta timp, dar erau necesare aceste rezoluţii. Aşa cere le­gea şi trebue să o respectăm. Chestiu­nea dvs. s'a rezolvat. Fiţi bun şi tre­ceţi peste opt zile la contabilul şef să vă aprobe eliberarea sumei şi vă veţi putea încasa cei 500 lei. Căpitanul Nicula, nedumerit, ar­­ fi vrut să-l întrebe dacă drumul până la biroul contabilului durează atâtea zile, dar s’a răzgândit. Exact în ziua fixată, la 12 Mai, o funcţionară de la serviciul contabilităţii punea a opta rezoluţie pe cerere, pre­cum şi numărul Buletinului Populaţiei, după care aducea la cunoştinţa petiţio­narului să vină altă dată, deoarece... „şeful nu este în momentul de faţă în birou”. ★ Căpitanul Nicula şi el ca mulţi alţii, îşi pune întrebarea justificată: Cât va mai dura oare birocratismul de la E.T.A.C.S. ? Când va crede conducerea întreprinderii să curme această stare intolerabilă de lucruri? Ce rost mai au lozincile de pe pereţii birourilor aces­tei întreprinderi, privitoare la lupta împotriva birocratistţţjţljjj, dacă unii salariaţi dela E.T.A­ C.S. le sfidează într’un mod atât de grosolan ? Pentru ca oamenii muncii să nu mai fie nevoiţi a pierde ore şi zile întregi din pricina unor birocraţi învechiţi, credem că sunt de luat unele măsuri. Dacă e nevoie, energice. M. Beram FOILETON cere legea... (( redactorul „României Libere” pentru regiunea Iaşi TRIBUNA DEPUTATULUI . Călăuză în acţiunile noastre In ziarul „România Liberă" am citit ciclul de articole care înfăţişau diferite aspecte din munca rodnică şi plină de învăţăminte a sovietului raional Stalin din Moscova. Ca membru al comitetului executiv al Sfatului Popular al oraşului Călăraşi, şi ca şef al secţiunii de gospodărie co­munală şi industrie locală, m-a inte­resat îndeosebi problemele referitoare la desvoltarea industriei locale şi la lucră­rile de amenajare efectuate în acest raion din capitala marei Ţări a Socia­lismului. Activitatea trustului de indus­trie locală, îndrumată zi de zi de către comitetul executiv al sovietului raional Stalin din Moscova, măreţele construcţii de electrificare, de refacere a străzilor, a liniilor de tramvai, amenajarea de parcuri şi zone de verdeaţă, mărtu­risesc stadiul deosebit de avansat la care a ajuns în Uniunea Sovietică gos­podărirea bunurilor obştei de către ma­sele largi ale oamenilor muncii. Din diferitele lucrări, probleme şi me­tode de muncă înfăţişate prin aceste ar­ticole am tras preţioase învăţăminte. Oraşul Călăraşi, un oraş mic , oraş de reşedinţă al­ unei regiuni specific a­­gricole — nu­ posedă nici uzine, nici fa­brici, ci numai un început de industrie locală. Este firesc deci ca perspectivele de desvoltare ale oraşului să fie legate atât de ritmul transformării socialiste a agriculturii, cât şi de desvoltarea in­dustriei locale. Pentru cei care purtăm răspunderea conducerii treburilor locale, strălucitul exemplu al sovietului raional Stalin din Moscova ne este o călăuză deosebit de preţioasă. In oraşul nostru, trustul de Industrie locală „11 Iunie" înglobează trei mori, o fabrică de cărămidă, un atelier de ro­gojini, altele de împletituri, o grădină de zarzavaturi, o stupină, o crescătorie şi o îngrăşătorie de porci. Analizând mai temeinic lucrurile, vedem că există suficiente posibilităţi atât pentru des­voltarea micilor întreprinderi existente, cât şi pentru înfiinţarea altora noi. Ast­fel, producţia anuală actuală de două milioane cărămizi a fabricii locale de cărămizi ar putea fi mult sporită, con­diţiile de lucru ar putea fi îmbunătăţite cu mult prin înzestrarea acestei fabrici cu un malaxor. Deasemeni, s-ar putea extinde şi activitatea atelierelor de îm­pletituri, printr’o aprovizionare mai in­tensă cu materii prime din Balta Bor­­cei şi prin înmulţirea obiectelor ce se pot confecţiona. Aceste observaţii pot fi făcute şi în legătură cu folosirea mai chibzuită a produselor de grădinărit. Anul trecut, grădina comunală — care se întinde pe o suprafaţă de 150 ha. — a dat beneficii de 1.500.000 lei. Rezultatul este pozitiv, dar beneficiile ar putea fi depăşite. Drumul ni l-a ară­tat, la cea de a doua sesiune a sfatului popular orăşenesc, deputatul H. Brezi. El a propus, pe bază de cifre de plan şi de posibilităţi concrete, înfiinţarea unei întreprinderi pentru producerea conservelor de legume, înfiinţarea unei mici fabrici de mezeluri şi a unei fabrici de produse zaharoase (bomboane, rahat, şerbet, dulceaţă, sirop, halva), învăţând din bogata experienţă a co­misiunii permanente a Sovietului raional Stalin din Moscova, vom căuta ca pe plan local, în cadrul comisiunii perma­nente de gospodărie comunală şi indus­trie locală, să studiem temeinic propu­nerile tovarăşului deputat Brezi şi să căutăm să punem bazele unei mici in­dustrii alimentare în oraşul nostru. Experienţa sovietică ne călăuzeşte şi în sectorul edilitar. E drept că noi, în această primăvară, am reuşit să plan­tăm prin muncă voluntară în parcuri şi pe marginea străzilor un număr de 1400 pomi şi să amenajăm pe strada Stalin­grad un parc frumos, pe o întindere de 2.000 metri patraţi, luminat printr-o in­stalaţie electrică subterană. Deasemeni, avem trecut în plan: pavarea cu piatră cubică a bulevardului Stalin pe o în­tindere de 400 metri; pavarea cu piatră de râu a străzii Bucureşti pe o lungime de 700 metri şi a străzii Stalingrad pe o distanţă de 200 metri. Toate acestea însă nu sunt suficiente. Avem de pildă în oraşul nostru, îndeosebi în cartierele mărginaşe, străzi desfundate, pline de gropi, trotuare nereparate. Ne vom stră­dui să găsim noi mijloace locale, să fo­losim sprijinul puternic al cetăţenilor, pentru a executa noile lucrări de ame­najare, pentru a înfrumuseţa oraşul nostru. Pilda strălucită a Sovietului raional Stalin din Moscova ne va călăuzi mereu în toate acţiunile noastre. Vasile Tom­a vice-preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Călăraşi RECENZIE „MATERIALE PENTRU CURSURILE SERALE DE PARTID DELA ORAŞE" — Vol. I, Editura Partidului Muncitoresc Român — Volumul I al culegerii „­Materiale pen­tru cursurile serale de Partid de la ora­şe” a apărut cu prilejul celei de a 30-a aniversări a Partidului. „Ne sunt dragi munţii şi apele Pa­­triei noastre, pământul nostru udat de sângele luptelor seculare pentru liber­­tate, ca şi tot ce a rodit munca şi lupta noastră’’ — aşa începe tema: „Cum au trăit şi cum au luptat pentru eliberarea lor muncitorii şi ţăranii din ţara noa­­stră sub regimul burghezo-moşier­esc". Aceste cuvinte ale tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej redau adânca dragoste a poporului nostru pentru Patrie şi tâl­cul luptelor lui pentru libertate şi drep­tate. încă din cele mai vechi timpuri, poporul nostru a luptat împotriva jugu­lui asupritorilor şi aceasta o dovedesc nenumăratele răscoale ţărăneşti, a lui Doja în 1514, cea condusă de Horia, Cloşca şi Crişan în 1784, cea din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, ca şi toate grevele muncitoreşti de mai târ­ziu. Odată cu desvoltarea capitalismului— sfârşitul secolului al XIX şi începutul secolului XX, — exploatarea creşte, împletirea intereselor capitalismului băştinaş cu cele ale capitalului străin şi cu rămăşiţele exploatării feudale, fac să crească şi­ mai mult nemulţumirile şi contradicţiile interne. Congresul al V-lea al Partidului Co­munist din România, ţinut în 1932, a­­n semnat o cotitură în viaţa partidului. Vorbind despre acest Congres, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej spune: „Congresul al V-lea are marele merit nu numai de a fi reuşit să pună ordine în viaţa în­­ternă de partid, ci mai cu seamă de a fi luat poziţie faţă de problemele fun­­damentale de partid. Congresul a sta­­bilit obiectivul strategic în faţa căruia se găseşte Partidul, plecând de la carac­­terul specific al ţării noastre..." Congresul a indicat că: „România se găseşte in faţa desăvârşirii revoluţiei burghezo,democratice, că sarcina aces­­tei revoluţii constă în a doborî ...pute­­rea de stat burghezo,moşier­eased”. Din momentul în care clasele exploatatoare din ţară au început, la porunca impe­rialiştilor străini, să organizeze fasci­zarea ţării în vederea deslănţuirii agre­siunii anti-sovietice, Partidul Comunist s’a ridicat cu putere împotriva acestei politici criminale, demascând esenţa şi ţelurile ei. Lupta Partidului în anii odiosului război anti-sovietic şi răsturnarea regi­mului antonescian în August 1944 sunt continuarea acestei tradiţii de apărare neobosită a independenţei naţionale. O altă temă subliniază însemnătatea Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie pentru Uniunea Sovietică, pentru ţara noastră, importanţa ei pe plan mondial. Sunt înfăţişate cauzele care au dat naştere acestei revoluţii şi care au permis luarea puterii de către cei ce muncesc. Lenin spunea: „A început o nouă e­­pocă a istoriei mondiale. Omenirea scu­­tură de pe umerii ei cea din urmă for­­mă a robiei, robia capitalistă sau sala­riată’’. înfăptuind cu succes revoluţia din Octombrie, popoarele Rusiei au rupt lanţurile dependenţei economice, politice şi culturale, devenind constructorii pri­mei societăţi socialiste din lume. Revoluţia din Octombrie a deschis o nouă epocă, epoca revoluţiilor prolec­tare în ţările imperialismului”. Sub in­fluenţa Revoluţiei din Octombrie au luat naştere partide comuniste în toa­te ţările capitaliste, partide care s-au situat în fruntea mişcării revoluţionare. Victoria Revoluţiei din Octombrie a fă­cut prima ruptură în sistemul capitalist. Ea a deschis perspective noi şi a dat un nou avânt mişcării muncitoreşti din lumea întreagă. Culegerea „Materiale pentru cursurile serale de Partid de la oraşe” vorbeşte apoi despre eliberarea ţării noastre de către glorioase Armată Sovietică şi de­spre ajutorul multilateral dat nouă de Ţara Socialismului construit. Victoriile glorioase ale Armatei Sovietice au dat ţării noastre posibilitatea să se elibe­reze de sub jugul fascist. Pentru prima dată în istorie, poporul nostru, îndelung asuprit şi jefuit de turci, de capitaliştii austriaci, englezi, francezi, americani, germani, etc., cunoaşte adevărata in­­dependenţă. Ajutorul politic, diplomatic, ajutorul economic, bogata experienţă a Statului Socialist, au sprijinit, îndrumat şi călăuzit, poporul nostru în lupta şi munca sa spre o viaţă nouă. O altă temă este închinată Partidului Muncitoresc Român, forţa conducătoare în R.P.R. In lumina ştiinţei marxist, leniniste sunt înfăţişate caracteristicile Partidului Muncitoresc Român: ca de­taşament de avantgardă al clasei mun­citoare din ţara noastră; ca detaşament organizat al acestei clase; ca forma cea mai înaltă a organizării de clasă a pro­letariatului; ca instrument al dictaturii proletariatului din ţara noastră, ca uni­tate de voinţă incompatibilă cu existen­ţa fracţiunilor. Toate aceste caracte­ristici ale partidului sunt tratate pe larg şi cu exemple concrete, ceea ce uşu­rează înţelegerea lor. Pe aceiaşi linie de preocupări sunt analizate problemele legate de rolul Partidului în istoria ce se făureşte azi în R.P.R.: P.M.R. unicul partid politic din ţara noastră; P.M.R. conducătorul statului de democraţie populară, conducătorul şi îndrumătorul organizaţiilor de massă ale poporului muncitor din ţara noastră; şi PM.R. conducătorul şi organizatorul poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului. Culegerea de teme vorbeşte şi despre rolul pe care-l joacă in viaţa statului acele „curele de transmisie” despre care tovarăşul Stalin spune că sunt „...Sin­­dicatele, ca organizaţie de massă a pro­­letariatului, care leagă Partidul cu cla­sa, înainte de toate pe linia producţiei; Sovietele ca organizaţie de massă a ce­­lor ce muncesc, care leagă Partidul cu oamenii muncii, înainte de toate pe li­nia­ de Stat; cooperativele, ca organi­zaţie de massă, mai ales ale ţărănimii, care leagă Partidul cu massele ţără­­neşti, înainte de toate pe linia econo­­mică, pe linia atragerii ţărănimii la o­­pera de construire a socialismului; Uni­­unea Tineretului ca organizaţie de mas­­să a tineretului muncitoresc şi ţărănesc chemată să înlesnească avantgărzii pro­letariatului educarea socialistă a gene­­raţiei noi şi formarea de rezerve ti­­nere...” Ultima temă analizată în culegerea de „Materiale pentru cursurile serale de Partid de la oraşe” este „Lupta Parti­­dului Comunist (b) pentru construirea societăţii socialiste în U.R.S.S. şi pentru trecerea treptată spre comunism". Este prezentată importanţa industrializării socialiste în U.R.S.S. precum şi politica pusă în faţa P.C. (b) al Uniunii Sovie­tice, în diferitele etape de desvoltare e­­conomică pe care le-a străbătut. Este arătată desvoltarea industriei şi agricul­turii, în timpul planurilor cincinale. Sunt apoi înfăţişate marile construcţii ale comunismului şi condiţiile trecerii de la socialism spre comunism. Drumul glorios al Uniunii Sovietice care construeşte comunismul şi care stă în fruntea luptei pentru pacea şi liber­tatea popoarelor, este îndemn şi pildă pentru poporul nostru, ca şi pentru oa­menii muncii de pretutindeni, în lupta pentru o viaţa paşnică, fericită. Maria Ti­mau u­nde şi cum se vor odihni în vara aceasta oamenii din Rostov? In acest scop s’au deschis aproape 50 de squaruri, parcuri, grădini, un strand la Don, stadioane şî aproape 100 teatre şi cinematografe, cluburi, biblioteci. In grădinile şi parcurile Gorki, Per­­vomaisc, Frunze şi Maiacovschi, se vor ţine peste 400 de lecţii, pe teme poli­tice şi ştiinţifice. S-au programat dea­semeni 130 de concerte. Oamenii mun­cii din Rostov vor vedea reprezentaţiile ROMANIA LIBERA In parcuri şi pe stadioane de V. ZEMLEANICENCO preşedintele comitetului executiv al sovietului orăşenesc Sverdiovsc I­n Sverdiovsc s’a dus o muncă uri­­aşă în legătură cu organizarea odihnei de vară a oamenilor muncii şi a copiilor lor. In ziua de 1 Mai s’a deschis parcul central de cul­tură şi odihnă „Maiacovschi”, locul de odihnă preferat al orăşenilor. Par­cul ocupă un teritoriu de 130 hectare. Se află acolo şi un cinematograf, iar anul acesta s’a reconstruit teatrul de vară, cu 800 de locuri. Duminica vin aici câte 9—10.000 de oameni, in cen­trul oraşului s’a deschis grădina „Val­­ner”. Pe scena teatrului din grădină dau reprezentaţii artiştii de estradă. Mai există încă cinci grădini ale di­feritelor mari întreprinderi. In grădina care aparţine Uralmaszavodului există un teatru şi se construeşte un debar­cader. In toate parcurile şi grădinile se­ or­ganizează serbări, concerte, lecţii, în­treceri sportive. Vara aceasta va începe aici cel de al doilea festival orăşenesc al colectivelor de artişti amatori. Locuitorii oraşului nostru îndrăgesc sportul. In ziua de 6 Mai, mii de oa­meni au eşit pe străzi să vadă tradiţio­nale1® alergări de ştafetă care poartă numele ziarului „Muncitorul din Ural” La aceste ştafete au luat parte 1.620 de alergători. Au avut loc apoi primele matchuri de football pe stadionul Aso­ciaţiei sportive „Avangard”. Tribunele stadionului au peste douăzeci de mii de locuri. Aici­ sunt terenuri de tenis, volley-ball, baschet-ball. Zilele acestea se va deschide stadionul asociaţiei spor­tive „Dinamo”. Guvernul şi sindicatele oferă posibi­lităţi uriaşe pentru organizarea odih­nei de vară a copiilor. Numai pentru întreţinerea taberelor de pionieri s’au alocat 5 milioane de ruble. După cal­culele aproximative, in cursul acestui an aproape 100.000 copii vor petrece lu­nile de vară în tabere. O atenţie deosebită o acordă Sovie­tele, copiilor care rămân în oraş. Pe lângă şcoli se amenajează terenuri de vară pentru copii. Noi credem că vom putea organiza, în felul acesta, odihna pentru 25 mii de copii. Ca o nouă formă de odihnă pentru vară vor fi cluburile pentru elevii cla­selor 8-10. In programul de activitate a acestor cluburi intră sportul, excursii pentru cunoaşterea împrejurimilor ora­şului, activitatea în diferite cercuri. SUCCESUL CURSURILOR POPULARE DE LIMBA RUSĂ ORAŞUL STALIN (Agerpres). — Tot mai mulţi muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali din regiunea Stalin, se înscriu la cursurile populare de limba rusă. Cu o lună în urmă numărul celor în­scrişi la cursurile de limba rusă trecea abia de 3.000. Astăzi cursurile populare de limba rusă sunt frecventate de 7.340 elevi, dintre care 3.000 muncitori şi 2.601 ţărani muncitori. Cel mai mare număr de cursuri a luat fiinţă în Oraşul Stalin, unde înva­ţă limba rusă 1.888 oameni ai muncii. In raionul Odorhei au luat fiinţă 67 cursuri, frecventate de 1.693 elevi, iar în raionul Tg. Secuesc 47 cursuri cu 1.490 participanți. O EXPOZIŢIE DE CARICATURI IN RAIONUL REŞIŢA REŞIŢA. — In comuna Coraşova din raionul Reşiţa s’a deschis o expoziţie de caricaturi, care înfierează acţiunile criminale ale imperialiştilor americani şi englezi şi ale cozilor de topor de teapa lui Tito. In primele zile expoziţia a fost vizi­tată­­ de peste 400 locuitori din comu­nă , de naţionalitate română, sârbă şi maghiară, care sunt înfrăţiţi prin a­­ceeaşi dragoste fierbinte în lupta pen­tru construirea socialismului în ţara noastră. Ei şi-au exprimat şi cu acest prilej ura contra aţâţătorilor la război, imperialiştii americani şi englezi şi coada lor de topor Iuda-Tito. (Ager­­pres). AZI 1 IUNIE 1951 TEATRE Teatrul Naţional Studio (ora 20) : Bătrâneţe sbuciumată; Teatrul Naţio­nal Comedia (ora 20) ; Cetatea de foc; Teatrul Armatei Magheru (ora 20) : Vocea Americii; Teatrul de Stat Ope­reta (ora 19.30) : Pericola; Teatrul Ţăn­dărică (ora 20.30) : Circul Atlantic; Cir­­cul Krateyl (ora 20,15); Program Nr. 5. CINEMATOGRAFE Scala, Capitol, Cultural, Dacia, Ra­hova, Unirea, Curajosul Garii; Patria, Grădina progres, Trianon, Arta, Izbân­­da, Marna, Unic, Volga: Pe malurile Vistulei; Victoria: Cunoştinţe de stra­dă; Lumina; Comoara; Aida: Trenul merge spre răsărit; Apollo: Cei şapte viteji; Avrig: Pământ însângerat; Fla­căra: Partizana; Florida: Foc la grani­ţă; Lira: Iubirea nu moare; Marconi: Vinovaţi fără vină; Mioriţa: O primă­vară la Saken; Moşilor: Curajosul Garii; Noni: Circul; Odeon: Apărarea Marisinului; 7 Noembrie: Port străin; Pax: Trio Corona; Popular: Grăuntele fermecat; Timpuri Noi Bulevard: Me­canizarea industriei forestiere; Ţăranii unguri în URSS; Domnul prokuk, in­ventator; Vis de crăciun; Timpuri Noi Griviţa: De la start la sosire; Ştiinţă şi­ tehnică; Lupta pentru întâietate; Ur- I­sulețul Mişca; Atomul la răspântie. έ ntreaga omenire progresistă sărbăto­reşte astăzi Ziua Internaţională a Co­­piilului. Federaţia Democrată Interna­ţională a Femeilor s-a adresat cu acest prilej tuturor oamenilor cinstiţi din lu­mea­­ întreagă, chemându-i să apere copiii de neomenoasa exploatare capi­talistă şi de primejdia unui nou război, pe care î l pregătesc imperialiştii ameri­cani şi englezi. Partizanii păcii din lumea întreagă sunt întăriţi în acţiunea, lor­­de apă­rare a copiilor de exemplul Marii Uni­uni Sovietice. Ţara Socialsmului vic­torios creşte tânăra generaţie cu­­dra­goste şi părintească grijă, pentru mun­ca paşnică, pentru o viaţă fericită. „Tineretul este viitorul nostru, speranţa noastră’’ — ne învaţă tovarăşul Stalin. După exemplul Uniunii Sovietice, prin grija partidului, viaţa copiilor din ţara noastră, a copiilor din toate ţările de democraţie populară, devine tot mai însorită. In ţările imperialiste şi aservite, imen­sa majoritate a copiilor, duce dimpotri­vă o viaţă de mizerie, puşi să muncea­­scă din cea mai fragedă copilărie, săl­batec exploataţi, ei nici nu apucă să guste bucuriile copilăriei. Iată, de pil­dă, Franţa. Educaţia oficială caută să le insufle dispreţ faţă de tot ce e cald, omenesc, nobil. In licee este interzis să se răspândească Apelul pentru Pactul Păcii, în schimb se popularizează „bine­facerile” Planului Marshall, exemplifi­cate prin coca-cola, filme şi cărţi poli­ţiste şi pornografice. Multe şcoli sunt transformate în cazărmi, cele rămase sunt insuficiente şi insalubre. Guvernul marshallizat al Franţei nu se gândeşte să aloce din buget fonduri pentru şcoli, căci totul este destinat războiului. Iată o scrisoare deschisă a oamenilor mun­cii de la uzina societăţii „Five-Lille” din oraşul Givors, publicată de ziarul ,,l’Hu­manité”: „Dacă statul ar fi dat aceste sume (sumele destinate producţiei de război) consiliului municipal din Givors, câte grădiniţe de copii, şcoli spaţioase şi luminoase, case de odihnă, precum şi locuinţe pentru muncitori s’ar fi putut construi în oraşul nostru ?’’ După concepţia americană, educaţia trebue să se ocupe cu pregătirea morală a unui nou război mondial. „întrucât războiul este inevitabil, el reclamă o fundamentală reorientare psihologică a poporului american’’, spune fostul rec­tor al universităţii Columbia şi actualul comandant al armatei atlantice, gene­ralul Eisenhower. Organul partidului progresist din USA, „National Guar­dian”, într’un articol publicat recent, prezintă date semnificative asupra isto­riei războinice în şcolile americane, pro­fesorul stă in faţa clasei şi comandă: culcaţi-vă! La această comandă toţi copiii trebue să se trântească sub pupi­tre cu capetele între genunchi, cuprin­­zându-şi genunchii cu braţele. Consilie­rul şcolar al oraşului New York, Jan­sen, a introdus această instrucţie mili­tară cu observaţia că ea va fi conti­nuată până când copiii vor reacţiona în mod automat. Potrivit unor statistici oficiale, pu­blicate in ziarul „Vorwärts”, în Grecia monarho-fascistă există 360.000 de co­pii orfani. 350 de copii sunt torturaţi în lagărul morţii din Macronisos. Pe insu­la stearpă Vidos, lângă Corfu, se află un lagăr pentru copiii care au fost de­portaţi pe motivul că constitue „o pri­­mejdie pentru actualul regim din Ate­­na”. intr’o scrisoare scrisă de un minor întemniţat în închisoarea din Kifissia, se spune: „întâi am fost legat, pe ur­mă bătut cu bastoane de cauciuc, cu vergi de fier şi cu ciorapi umpluţi cu ciment. Ni s’au pus cătuşe în gură ca să nu putem striga sau bucăţi de săpun pe care trebuia apoi să le înghiţim. Am fost desbrăcaţi şi arşi pe diferite părţi ale corpului cu ţigarete şi jăratec”. In închisoarea din Averof trăesc astăzi 22­­de copii mici. Printre ei se află micul Lefteris Carafanos. Tatăl său a căzut în războiul civil, mama sa a fost ares­tată şi încarcerată când copilul avea abea 7 luni. Drumul vieţii lui a început ca deţinut. Acum el are doi ani, dar este atât de slab, încât nici nu poate umbla. Aceiaşi soartă a avut-o Katti Kontopolos care a intrat în închisoare la vârsta de 7 zile. Şi mulţi alţi copii care au fost prinşi de trădătorii monar­­ho-fascişti, la ordinele sângerosului că­lău american gaulek­erul american Grady, actualmente ambasador în Iran. Peste un milion de copii iugoslavi, care au rămas orfani în perioada ocu­paţiei hitleriste în Iugoslavia, trăesc in condiţii îngrozitoare. Peste 450.000 din aceşti copii muncesc ca servitori ai demnitarilor titoişti la oraşe şi ai chia­burilor la sate. Peste 300.000 de orfani trăesc într’o mizerie înspăimântătoare în azilurile titoiste. Astfel, din cauza subnutriţiei, peste 70 la sută din copiii internaţi in azilul din Pokopile s’au im­­bolnăvit de turberculoză. Dar bandiţii titoişti nu s’au mulţumit numai cu atât. Ei au organizat o mobilizare masivă a copiilor in vârstă de 10—15 ani, pentru muncile forţate. Aproape 40.000 de co­pii lucrează in întreprinderi şi ferme agricole, unde sunt folosiţi la munci peste puterile lor. „Educatorii” fascisto, titoişti se străduesc, prin toate mijloa­­cele, să stârpească orice sentiment ome­nesc din sufletele copiilor, recurgând la romanele americane de aventuri şi la filmele cu gangsteri. Bandiţii titoişti se dedau şi la alte fărădelegi. Ei trimit în Grecia monarho­, fascistă grupuri de copii ai căror pă­rinţi, emigranţi politici, se află în ţă­­­rile de democraţie po­pulară. Slugi ple­­care ale canibalilor de pe Wall­ Street, marionetele de la Atena şi Belgrad sa întrec în fapte mârşave. De Ziua Internaţională a Copilului, glasul puternic al omenirii progresiste şi al tuturor partizanilor păcii, răsună în apărarea vieţii copiilor de mizeria capitalismului, de primejdia unui nou război. Milioane de mame, împreună cu toţi oamenii cinstiţi din ţările lumii,se ridică cu hotărâre la lupta împotriva aţâţătorilor la un nou război. G. Niţescu ! DOUĂ LUMI, DOUĂ MODURI DE CREŞTERE A COPIILOR Sa învăţăm din experienţa sovietelor locale ORGANIZAREA IN BUNE CONDITIUNI­­ A CONCEDIILOR DE ODIHNĂ Şi în anul acesta, sute de mii de oameni ai muncii, tineri şi vârstnici, îşi vor petrece concediile de odihnă pe crestele munţilor sau pe ţărmul mării. Zilele trecute a plecat o nouă serie de salariaţi spre casele de odihnă de pe Valea Prahovei sau în alte locuri minunate ale Patriei noastre. Ei trebuie să se bucure de toată grija pe care partidul şi guvernul nostru o poartă sănătăţii poporului. De aceea Confedera­ţia Generală a Muncii, împreună cu Ministerul Sănătăţii, au luat o serie de măsuri pentru amenajarea caselor de odihnă. Sarcini de­osebit de importante revin şi comitetelor executive ale sfaturilor populare, care împreună cu reprezentanţii forurilor amintite, poartă răspunderea asigurării bunei funcţionări a staţiunilor balneo-climatice. In această direcţie, materialul pe care-1 publicăm este de un nepreţuit ajutor, arătându-ne în mod concret cum sovietele locale organizează în condiţiuni optime, odihna de vară a oamenilor muncii şi copiilor lor. In orai .* *n împrejurimile lui de G. EF3MEMCO preşedintele comitetului executiv al sovietului orăşenesc Stalin atorită grijii pe care o poartă Statul Sovietic sănătăţii poporu­lui, cu fiecare an creşte numărul oamenilor muncii care îşi petrec con­cediul în staţiunile climatice şi la ca­sele de odihnă. Anul acesta se vor odihni în oraşul nostru 14.000 oameni ai muncii, dintre care 8.500 de mineri şi 2000 de metalurgişti. Grija comitetului executiv este în­dreptată spre crearea posibilităţilor de odihnă cât mai bună pe tot timpul verii. Au fost refăcute parcurile şi squ­­arurile vechi, s’au deschis parcuri noi, parcul Gorki, Cobozev şi altele. In ma­joritatea parcurilor s’au instalat pa­vilioane pentru muzică, teatre şi cine­matografe de vară, terase pentru dans, terenuri pentru jocuri sportive. S’au deschis chioşcuri în care se vor vinde băuturi răcoritoare şi îngheţată. Parcul central „Scerbacov” este tran­sformat în centru de ciutură şi odihnă pentru oamenii muncii. Acest parc a fost deschis în ziua de 2 Mai. In parc cântă orchestra simfonică şi fanfara, dau reprezentaţii artiştii filarmonicei regionale şi artiştii teatrului de operă. In fiecare săptămână vor da specia­, cole cercurile artistice din uzine şi mine. S’a stabilit un bogat program de lec­ţii. Funcţionează un teatru de vară, o bibliotecă, un pavilion unde se joacă şah şi se ţin conferinţe literare şi mu­zicale. In parcurile din raion se organi­zează petreceri populare în zilele de Sâmbătă şi Duminică. Se organizează excursii în locurile pitoreşti din apro­pierea oraşului şi pe malurile Mării de Azov. Sovietul orăşenesc ia măsuri pentru asigurarea odihnei cât mai bune a co­piilor. Aproape douăzeci de mii de şco­lari vor pleca în tabere. O comisie spe­cială, creată de comitetul executiv, su­praveghează pregătirea taberelor pentru primirea copiilor. In raioanele oraşului se înfiinţează treizeci de cluburi de vară pentru pionieri şi se amenajează 18 te­renuri pentru jocuri. T­o­tul pentru oamenii muncii de C. GARCUŞENCO preşedintele comitetului executiv al sovietului orăşenesc Rostov pe Don, date de colectivul Operei din Harcov şi Sverdlovsk, vor vedea spectacolele teatrelor dramatice de stat din Bielo­­rusia, Zaporojie şi Cazansc. De aseme­­nea, vor avea loc întâlnirile dintre oa­menii muncii laureaţi ai Premiului Stalin, cu oamenii de artă, literaţi, oameni cunoscuţi din industrie şi agri­cultură. Donul fiind aproape, se oferă posibilităţi minunate pentru odihna în afara oraşului. In prezent comitetul executiv al sovietului orăşenesc ame­najează ştrandul. Acolo se pregătesc bărci, hamacuri şi se amenajează un loc special pentru cei care vor să în­veţe înotul. Chelul Donului a devenit locul de o­­dihnă cel mai drag. Aici s’a deschis un cinematograf, s’au sădit pomi, iarbă şi flori. Anul acesta sezonul sportiv de vară a început mai devreme ca deobi­­ceiu. In oraş au loc crosuri de masă pentru trecerea normelor G. T. O. In vara aceasta se vor organiza concursuri de atletism, matchuri de football, ser­­bări şi serate. Pentru copiii care rămân în oraş, se vor organiza 27 de tabere de pionieri şi 35 de grupe de pionieri. Copiii vor avea la dispoziţie cluburi, terenuri spor­tive şi staţiuni ale tânărului tehnician. 4 • Marea competiţie sătească de masse „Cupa Satelor" se desfăşoară In intrea­­ga ţară cu un deosebit avânt, la între­ceri participând cu multă însufleţire mii de tineri ţărani muncitori. In regiunea Mureş, unde competiţia a antrenat un mare număr de partici­panţi, etapa I-a din cadrul campiona­tului de football a angrenat 187 echipe, dintre care 60 sunt nou înfiinţate. Aceste echipe, reprezentând 162 co­mune, sunt alcătuite din tineri ţărani muncitori din gospodăriile agricole de Stat, s. M. T. şi gospodăriile agricole colective. La campionatul de handball au parti­cipat 18 echipe, dintre care 12 sunt nou create Pentru ca tinerii ţărani muncitori să înveţe metodic jocul de Cultura fizică şi sport football, Comisiile locale de specialitate au trimis la sate instructori şi antrenori. Duminica trecută a început desfăşura­rea concursurilor de atletism şi de oină. In regiunea Mureş munca de orga­­nizare a competiţiei „Cupa Satelor” a fost sprijinită de organizaţia U.T.M., care a dus o serioasă muncă de agita­ţie în rândul tineretului, de la sate. Un preţios ajutor au avut tinerii săteni din partea cooperativei regionale, care a trimis la sate echipament şi materiale sportive. Felul de a munci şi seriozitatea cu care colectivele sportive din regiunea Mureş privesc importanţa acestei com­petiţii care contribue la întărirea fizică a tineretului muncitor de la sate, con­­stitue un frumos exemplu pentru cele­lalte colective sportive săteşti din în­treaga ţară. (Agerpres). • IN CADRUL concursului de atle­tism de eri s’au înregistrat câteva re­zultate excelente. Astfel, echipa de şta­fetă junioare a colectivului Metalul „21 Decembrie” (Maria Dinu, Angela Pe­­trariu, Lucia Stiopu, Monica Haţiegan), a reuşit să doboare recordul R.R.P. la 4x80 m. cu 2,3 secunde realizând 42,4. Din restul performanţelor remarcăm 12,5 realizat de Lassel (Ştiinţa ICF) la 80 m. g., 3,90 m. obţinuţi de Zeno Drago­­mir la prăjină, 32,20,2 la 10.000 m. plat al lui Dinu Cristea (Metalul) și 58,6 rea­lizat de Gh. Steriade (Constructorul) la 400 m. g.

Next