România Liberă, iunie 1951 (Anul 9, nr. 2077-2102)
1951-06-01 / nr. 2077
PAGINA 2-a In dimineaţa zilei de 25 Aprilie, la biroul întreprinderilor Comunale E.T.A.C.S. din Iaşi se prezintă căpitanul Gheorghe Nicula. „ Am venit cu o cerere, prin care solicit restituirea garanţiei de 500 lei pentru contuarul apartamentului în care am locuit până acum, se adresă el funcţionarei care primea cererile. — Bine, tovarăşe, lăsaţi cererea aci şi prezentaţi-vă din nou mâine... Câteva cuvinte scrise pe marginea hârtiei, precum că s’a luat cunoştinţă, au complectat acest răspuns prompt. A doua zi funcţionara respectivă scoate cererea din sertarul in care o pusese în ziua precedentă și înmânându-i-o solicitantului, îl îndrumă spre biroul de registratură, pentru a căpăta un număr de înregistrare. După ce și această formalitate a fost îndeplinită, i se recomandă solicitantului să treacă pe la șeful sectorului nr. 23, pentru a i se pune pe cerere viza din care să rezulte că nu a avut nicio datorie la această Întreprindere In timpul cât a stat In vechea locuinţă. In clipa când solicitatorul avea impresia că a îndeplinit toate formalităţile, aude recomandarea călduroasă a funcţionarului respectiv de a trece şi pe la sectorul 15, pentru a se pune şi aici o rezoluţie pe cerere, că nu datorează nimic... pentru locuinţa nouă. Alte uşi deschise, alţi funcţionari şi pe bucăţica de hârtie se mai adaugă câteva rânduri, ştampile şi semnături, după care urmează o nouă amânare: solicitatorul să se prezinte din nou peste o săptămână. In ziua de 5 Mai căpitanul Gheorghe Nicula se afla din nou în faţa unui birou. Funcţionarul citeşte cererea, analizează rezoluţiile puse pe ea şi caută un locuşor liber, să adauge şi el câteva rânduri. Apoi cererea trece pe biroul unui alt sector şi, după multe peregrinări, ajunge în mâna şefului serviciului financiar, care verificând toate rezoluţiile puse—operaţie care a durat 30 de minute — şi constatând că totul este în regulă, scrie, cu litere caligrafice: „verificat”, aşternând dedesubt respectiva semnătură şi ştampila. —■ :Vă rugăm să ne scuzaţi că a trebuit să vă pierdeţi atâta timp, dar erau necesare aceste rezoluţii. Aşa cere legea şi trebue să o respectăm. Chestiunea dvs. s'a rezolvat. Fiţi bun şi treceţi peste opt zile la contabilul şef să vă aprobe eliberarea sumei şi vă veţi putea încasa cei 500 lei. Căpitanul Nicula, nedumerit, ar fi vrut să-l întrebe dacă drumul până la biroul contabilului durează atâtea zile, dar s’a răzgândit. Exact în ziua fixată, la 12 Mai, o funcţionară de la serviciul contabilităţii punea a opta rezoluţie pe cerere, precum şi numărul Buletinului Populaţiei, după care aducea la cunoştinţa petiţionarului să vină altă dată, deoarece... „şeful nu este în momentul de faţă în birou”. ★ Căpitanul Nicula şi el ca mulţi alţii, îşi pune întrebarea justificată: Cât va mai dura oare birocratismul de la E.T.A.C.S. ? Când va crede conducerea întreprinderii să curme această stare intolerabilă de lucruri? Ce rost mai au lozincile de pe pereţii birourilor acestei întreprinderi, privitoare la lupta împotriva birocratistţţjţljjj, dacă unii salariaţi dela E.T.A C.S. le sfidează într’un mod atât de grosolan ? Pentru ca oamenii muncii să nu mai fie nevoiţi a pierde ore şi zile întregi din pricina unor birocraţi învechiţi, credem că sunt de luat unele măsuri. Dacă e nevoie, energice. M. Beram FOILETON cere legea... (( redactorul „României Libere” pentru regiunea Iaşi TRIBUNA DEPUTATULUI . Călăuză în acţiunile noastre In ziarul „România Liberă" am citit ciclul de articole care înfăţişau diferite aspecte din munca rodnică şi plină de învăţăminte a sovietului raional Stalin din Moscova. Ca membru al comitetului executiv al Sfatului Popular al oraşului Călăraşi, şi ca şef al secţiunii de gospodărie comunală şi industrie locală, m-a interesat îndeosebi problemele referitoare la desvoltarea industriei locale şi la lucrările de amenajare efectuate în acest raion din capitala marei Ţări a Socialismului. Activitatea trustului de industrie locală, îndrumată zi de zi de către comitetul executiv al sovietului raional Stalin din Moscova, măreţele construcţii de electrificare, de refacere a străzilor, a liniilor de tramvai, amenajarea de parcuri şi zone de verdeaţă, mărturisesc stadiul deosebit de avansat la care a ajuns în Uniunea Sovietică gospodărirea bunurilor obştei de către masele largi ale oamenilor muncii. Din diferitele lucrări, probleme şi metode de muncă înfăţişate prin aceste articole am tras preţioase învăţăminte. Oraşul Călăraşi, un oraş mic , oraş de reşedinţă al unei regiuni specific agricole — nu posedă nici uzine, nici fabrici, ci numai un început de industrie locală. Este firesc deci ca perspectivele de desvoltare ale oraşului să fie legate atât de ritmul transformării socialiste a agriculturii, cât şi de desvoltarea industriei locale. Pentru cei care purtăm răspunderea conducerii treburilor locale, strălucitul exemplu al sovietului raional Stalin din Moscova ne este o călăuză deosebit de preţioasă. In oraşul nostru, trustul de Industrie locală „11 Iunie" înglobează trei mori, o fabrică de cărămidă, un atelier de rogojini, altele de împletituri, o grădină de zarzavaturi, o stupină, o crescătorie şi o îngrăşătorie de porci. Analizând mai temeinic lucrurile, vedem că există suficiente posibilităţi atât pentru desvoltarea micilor întreprinderi existente, cât şi pentru înfiinţarea altora noi. Astfel, producţia anuală actuală de două milioane cărămizi a fabricii locale de cărămizi ar putea fi mult sporită, condiţiile de lucru ar putea fi îmbunătăţite cu mult prin înzestrarea acestei fabrici cu un malaxor. Deasemeni, s-ar putea extinde şi activitatea atelierelor de împletituri, printr’o aprovizionare mai intensă cu materii prime din Balta Borcei şi prin înmulţirea obiectelor ce se pot confecţiona. Aceste observaţii pot fi făcute şi în legătură cu folosirea mai chibzuită a produselor de grădinărit. Anul trecut, grădina comunală — care se întinde pe o suprafaţă de 150 ha. — a dat beneficii de 1.500.000 lei. Rezultatul este pozitiv, dar beneficiile ar putea fi depăşite. Drumul ni l-a arătat, la cea de a doua sesiune a sfatului popular orăşenesc, deputatul H. Brezi. El a propus, pe bază de cifre de plan şi de posibilităţi concrete, înfiinţarea unei întreprinderi pentru producerea conservelor de legume, înfiinţarea unei mici fabrici de mezeluri şi a unei fabrici de produse zaharoase (bomboane, rahat, şerbet, dulceaţă, sirop, halva), învăţând din bogata experienţă a comisiunii permanente a Sovietului raional Stalin din Moscova, vom căuta ca pe plan local, în cadrul comisiunii permanente de gospodărie comunală şi industrie locală, să studiem temeinic propunerile tovarăşului deputat Brezi şi să căutăm să punem bazele unei mici industrii alimentare în oraşul nostru. Experienţa sovietică ne călăuzeşte şi în sectorul edilitar. E drept că noi, în această primăvară, am reuşit să plantăm prin muncă voluntară în parcuri şi pe marginea străzilor un număr de 1400 pomi şi să amenajăm pe strada Stalingrad un parc frumos, pe o întindere de 2.000 metri patraţi, luminat printr-o instalaţie electrică subterană. Deasemeni, avem trecut în plan: pavarea cu piatră cubică a bulevardului Stalin pe o întindere de 400 metri; pavarea cu piatră de râu a străzii Bucureşti pe o lungime de 700 metri şi a străzii Stalingrad pe o distanţă de 200 metri. Toate acestea însă nu sunt suficiente. Avem de pildă în oraşul nostru, îndeosebi în cartierele mărginaşe, străzi desfundate, pline de gropi, trotuare nereparate. Ne vom strădui să găsim noi mijloace locale, să folosim sprijinul puternic al cetăţenilor, pentru a executa noile lucrări de amenajare, pentru a înfrumuseţa oraşul nostru. Pilda strălucită a Sovietului raional Stalin din Moscova ne va călăuzi mereu în toate acţiunile noastre. Vasile Toma vice-preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Călăraşi RECENZIE „MATERIALE PENTRU CURSURILE SERALE DE PARTID DELA ORAŞE" — Vol. I, Editura Partidului Muncitoresc Român — Volumul I al culegerii „Materiale pentru cursurile serale de Partid de la oraşe” a apărut cu prilejul celei de a 30-a aniversări a Partidului. „Ne sunt dragi munţii şi apele Patriei noastre, pământul nostru udat de sângele luptelor seculare pentru libertate, ca şi tot ce a rodit munca şi lupta noastră’’ — aşa începe tema: „Cum au trăit şi cum au luptat pentru eliberarea lor muncitorii şi ţăranii din ţara noastră sub regimul burghezo-moşieresc". Aceste cuvinte ale tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej redau adânca dragoste a poporului nostru pentru Patrie şi tâlcul luptelor lui pentru libertate şi dreptate. încă din cele mai vechi timpuri, poporul nostru a luptat împotriva jugului asupritorilor şi aceasta o dovedesc nenumăratele răscoale ţărăneşti, a lui Doja în 1514, cea condusă de Horia, Cloşca şi Crişan în 1784, cea din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, ca şi toate grevele muncitoreşti de mai târziu. Odată cu desvoltarea capitalismului— sfârşitul secolului al XIX şi începutul secolului XX, — exploatarea creşte, împletirea intereselor capitalismului băştinaş cu cele ale capitalului străin şi cu rămăşiţele exploatării feudale, fac să crească şi mai mult nemulţumirile şi contradicţiile interne. Congresul al V-lea al Partidului Comunist din România, ţinut în 1932, an semnat o cotitură în viaţa partidului. Vorbind despre acest Congres, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej spune: „Congresul al V-lea are marele merit nu numai de a fi reuşit să pună ordine în viaţa înternă de partid, ci mai cu seamă de a fi luat poziţie faţă de problemele fundamentale de partid. Congresul a stabilit obiectivul strategic în faţa căruia se găseşte Partidul, plecând de la caracterul specific al ţării noastre..." Congresul a indicat că: „România se găseşte in faţa desăvârşirii revoluţiei burghezo,democratice, că sarcina acestei revoluţii constă în a doborî ...puterea de stat burghezo,moşiereased”. Din momentul în care clasele exploatatoare din ţară au început, la porunca imperialiştilor străini, să organizeze fascizarea ţării în vederea deslănţuirii agresiunii anti-sovietice, Partidul Comunist s’a ridicat cu putere împotriva acestei politici criminale, demascând esenţa şi ţelurile ei. Lupta Partidului în anii odiosului război anti-sovietic şi răsturnarea regimului antonescian în August 1944 sunt continuarea acestei tradiţii de apărare neobosită a independenţei naţionale. O altă temă subliniază însemnătatea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie pentru Uniunea Sovietică, pentru ţara noastră, importanţa ei pe plan mondial. Sunt înfăţişate cauzele care au dat naştere acestei revoluţii şi care au permis luarea puterii de către cei ce muncesc. Lenin spunea: „A început o nouă epocă a istoriei mondiale. Omenirea scutură de pe umerii ei cea din urmă formă a robiei, robia capitalistă sau salariată’’. înfăptuind cu succes revoluţia din Octombrie, popoarele Rusiei au rupt lanţurile dependenţei economice, politice şi culturale, devenind constructorii primei societăţi socialiste din lume. Revoluţia din Octombrie a deschis o nouă epocă, epoca revoluţiilor prolectare în ţările imperialismului”. Sub influenţa Revoluţiei din Octombrie au luat naştere partide comuniste în toate ţările capitaliste, partide care s-au situat în fruntea mişcării revoluţionare. Victoria Revoluţiei din Octombrie a făcut prima ruptură în sistemul capitalist. Ea a deschis perspective noi şi a dat un nou avânt mişcării muncitoreşti din lumea întreagă. Culegerea „Materiale pentru cursurile serale de Partid de la oraşe” vorbeşte apoi despre eliberarea ţării noastre de către glorioase Armată Sovietică şi despre ajutorul multilateral dat nouă de Ţara Socialismului construit. Victoriile glorioase ale Armatei Sovietice au dat ţării noastre posibilitatea să se elibereze de sub jugul fascist. Pentru prima dată în istorie, poporul nostru, îndelung asuprit şi jefuit de turci, de capitaliştii austriaci, englezi, francezi, americani, germani, etc., cunoaşte adevărata independenţă. Ajutorul politic, diplomatic, ajutorul economic, bogata experienţă a Statului Socialist, au sprijinit, îndrumat şi călăuzit, poporul nostru în lupta şi munca sa spre o viaţă nouă. O altă temă este închinată Partidului Muncitoresc Român, forţa conducătoare în R.P.R. In lumina ştiinţei marxist, leniniste sunt înfăţişate caracteristicile Partidului Muncitoresc Român: ca detaşament de avantgardă al clasei muncitoare din ţara noastră; ca detaşament organizat al acestei clase; ca forma cea mai înaltă a organizării de clasă a proletariatului; ca instrument al dictaturii proletariatului din ţara noastră, ca unitate de voinţă incompatibilă cu existenţa fracţiunilor. Toate aceste caracteristici ale partidului sunt tratate pe larg şi cu exemple concrete, ceea ce uşurează înţelegerea lor. Pe aceiaşi linie de preocupări sunt analizate problemele legate de rolul Partidului în istoria ce se făureşte azi în R.P.R.: P.M.R. unicul partid politic din ţara noastră; P.M.R. conducătorul statului de democraţie populară, conducătorul şi îndrumătorul organizaţiilor de massă ale poporului muncitor din ţara noastră; şi PM.R. conducătorul şi organizatorul poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului. Culegerea de teme vorbeşte şi despre rolul pe care-l joacă in viaţa statului acele „curele de transmisie” despre care tovarăşul Stalin spune că sunt „...Sindicatele, ca organizaţie de massă a proletariatului, care leagă Partidul cu clasa, înainte de toate pe linia producţiei; Sovietele ca organizaţie de massă a celor ce muncesc, care leagă Partidul cu oamenii muncii, înainte de toate pe linia de Stat; cooperativele, ca organizaţie de massă, mai ales ale ţărănimii, care leagă Partidul cu massele ţărăneşti, înainte de toate pe linia economică, pe linia atragerii ţărănimii la opera de construire a socialismului; Uniunea Tineretului ca organizaţie de massă a tineretului muncitoresc şi ţărănesc chemată să înlesnească avantgărzii proletariatului educarea socialistă a generaţiei noi şi formarea de rezerve tinere...” Ultima temă analizată în culegerea de „Materiale pentru cursurile serale de Partid de la oraşe” este „Lupta Partidului Comunist (b) pentru construirea societăţii socialiste în U.R.S.S. şi pentru trecerea treptată spre comunism". Este prezentată importanţa industrializării socialiste în U.R.S.S. precum şi politica pusă în faţa P.C. (b) al Uniunii Sovietice, în diferitele etape de desvoltare economică pe care le-a străbătut. Este arătată desvoltarea industriei şi agriculturii, în timpul planurilor cincinale. Sunt apoi înfăţişate marile construcţii ale comunismului şi condiţiile trecerii de la socialism spre comunism. Drumul glorios al Uniunii Sovietice care construeşte comunismul şi care stă în fruntea luptei pentru pacea şi libertatea popoarelor, este îndemn şi pildă pentru poporul nostru, ca şi pentru oamenii muncii de pretutindeni, în lupta pentru o viaţa paşnică, fericită. Maria Timau unde şi cum se vor odihni în vara aceasta oamenii din Rostov? In acest scop s’au deschis aproape 50 de squaruri, parcuri, grădini, un strand la Don, stadioane şî aproape 100 teatre şi cinematografe, cluburi, biblioteci. In grădinile şi parcurile Gorki, Pervomaisc, Frunze şi Maiacovschi, se vor ţine peste 400 de lecţii, pe teme politice şi ştiinţifice. S-au programat deasemeni 130 de concerte. Oamenii muncii din Rostov vor vedea reprezentaţiile ROMANIA LIBERA In parcuri şi pe stadioane de V. ZEMLEANICENCO preşedintele comitetului executiv al sovietului orăşenesc Sverdiovsc In Sverdiovsc s’a dus o muncă uriaşă în legătură cu organizarea odihnei de vară a oamenilor muncii şi a copiilor lor. In ziua de 1 Mai s’a deschis parcul central de cultură şi odihnă „Maiacovschi”, locul de odihnă preferat al orăşenilor. Parcul ocupă un teritoriu de 130 hectare. Se află acolo şi un cinematograf, iar anul acesta s’a reconstruit teatrul de vară, cu 800 de locuri. Duminica vin aici câte 9—10.000 de oameni, in centrul oraşului s’a deschis grădina „Valner”. Pe scena teatrului din grădină dau reprezentaţii artiştii de estradă. Mai există încă cinci grădini ale diferitelor mari întreprinderi. In grădina care aparţine Uralmaszavodului există un teatru şi se construeşte un debarcader. In toate parcurile şi grădinile se organizează serbări, concerte, lecţii, întreceri sportive. Vara aceasta va începe aici cel de al doilea festival orăşenesc al colectivelor de artişti amatori. Locuitorii oraşului nostru îndrăgesc sportul. In ziua de 6 Mai, mii de oameni au eşit pe străzi să vadă tradiţionale1® alergări de ştafetă care poartă numele ziarului „Muncitorul din Ural” La aceste ştafete au luat parte 1.620 de alergători. Au avut loc apoi primele matchuri de football pe stadionul Asociaţiei sportive „Avangard”. Tribunele stadionului au peste douăzeci de mii de locuri. Aici sunt terenuri de tenis, volley-ball, baschet-ball. Zilele acestea se va deschide stadionul asociaţiei sportive „Dinamo”. Guvernul şi sindicatele oferă posibilităţi uriaşe pentru organizarea odihnei de vară a copiilor. Numai pentru întreţinerea taberelor de pionieri s’au alocat 5 milioane de ruble. După calculele aproximative, in cursul acestui an aproape 100.000 copii vor petrece lunile de vară în tabere. O atenţie deosebită o acordă Sovietele, copiilor care rămân în oraş. Pe lângă şcoli se amenajează terenuri de vară pentru copii. Noi credem că vom putea organiza, în felul acesta, odihna pentru 25 mii de copii. Ca o nouă formă de odihnă pentru vară vor fi cluburile pentru elevii claselor 8-10. In programul de activitate a acestor cluburi intră sportul, excursii pentru cunoaşterea împrejurimilor oraşului, activitatea în diferite cercuri. SUCCESUL CURSURILOR POPULARE DE LIMBA RUSĂ ORAŞUL STALIN (Agerpres). — Tot mai mulţi muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali din regiunea Stalin, se înscriu la cursurile populare de limba rusă. Cu o lună în urmă numărul celor înscrişi la cursurile de limba rusă trecea abia de 3.000. Astăzi cursurile populare de limba rusă sunt frecventate de 7.340 elevi, dintre care 3.000 muncitori şi 2.601 ţărani muncitori. Cel mai mare număr de cursuri a luat fiinţă în Oraşul Stalin, unde învaţă limba rusă 1.888 oameni ai muncii. In raionul Odorhei au luat fiinţă 67 cursuri, frecventate de 1.693 elevi, iar în raionul Tg. Secuesc 47 cursuri cu 1.490 participanți. O EXPOZIŢIE DE CARICATURI IN RAIONUL REŞIŢA REŞIŢA. — In comuna Coraşova din raionul Reşiţa s’a deschis o expoziţie de caricaturi, care înfierează acţiunile criminale ale imperialiştilor americani şi englezi şi ale cozilor de topor de teapa lui Tito. In primele zile expoziţia a fost vizitată de peste 400 locuitori din comună , de naţionalitate română, sârbă şi maghiară, care sunt înfrăţiţi prin aceeaşi dragoste fierbinte în lupta pentru construirea socialismului în ţara noastră. Ei şi-au exprimat şi cu acest prilej ura contra aţâţătorilor la război, imperialiştii americani şi englezi şi coada lor de topor Iuda-Tito. (Agerpres). AZI 1 IUNIE 1951 TEATRE Teatrul Naţional Studio (ora 20) : Bătrâneţe sbuciumată; Teatrul Naţional Comedia (ora 20) ; Cetatea de foc; Teatrul Armatei Magheru (ora 20) : Vocea Americii; Teatrul de Stat Opereta (ora 19.30) : Pericola; Teatrul Ţăndărică (ora 20.30) : Circul Atlantic; Circul Krateyl (ora 20,15); Program Nr. 5. CINEMATOGRAFE Scala, Capitol, Cultural, Dacia, Rahova, Unirea, Curajosul Garii; Patria, Grădina progres, Trianon, Arta, Izbânda, Marna, Unic, Volga: Pe malurile Vistulei; Victoria: Cunoştinţe de stradă; Lumina; Comoara; Aida: Trenul merge spre răsărit; Apollo: Cei şapte viteji; Avrig: Pământ însângerat; Flacăra: Partizana; Florida: Foc la graniţă; Lira: Iubirea nu moare; Marconi: Vinovaţi fără vină; Mioriţa: O primăvară la Saken; Moşilor: Curajosul Garii; Noni: Circul; Odeon: Apărarea Marisinului; 7 Noembrie: Port străin; Pax: Trio Corona; Popular: Grăuntele fermecat; Timpuri Noi Bulevard: Mecanizarea industriei forestiere; Ţăranii unguri în URSS; Domnul prokuk, inventator; Vis de crăciun; Timpuri Noi Griviţa: De la start la sosire; Ştiinţă şi tehnică; Lupta pentru întâietate; Ur- Isulețul Mişca; Atomul la răspântie. Î ntreaga omenire progresistă sărbătoreşte astăzi Ziua Internaţională a Copiilului. Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor s-a adresat cu acest prilej tuturor oamenilor cinstiţi din lumea întreagă, chemându-i să apere copiii de neomenoasa exploatare capitalistă şi de primejdia unui nou război, pe care î l pregătesc imperialiştii americani şi englezi. Partizanii păcii din lumea întreagă sunt întăriţi în acţiunea, lorde apărare a copiilor de exemplul Marii Uniuni Sovietice. Ţara Socialsmului victorios creşte tânăra generaţie cudragoste şi părintească grijă, pentru munca paşnică, pentru o viaţă fericită. „Tineretul este viitorul nostru, speranţa noastră’’ — ne învaţă tovarăşul Stalin. După exemplul Uniunii Sovietice, prin grija partidului, viaţa copiilor din ţara noastră, a copiilor din toate ţările de democraţie populară, devine tot mai însorită. In ţările imperialiste şi aservite, imensa majoritate a copiilor, duce dimpotrivă o viaţă de mizerie, puşi să muncească din cea mai fragedă copilărie, sălbatec exploataţi, ei nici nu apucă să guste bucuriile copilăriei. Iată, de pildă, Franţa. Educaţia oficială caută să le insufle dispreţ faţă de tot ce e cald, omenesc, nobil. In licee este interzis să se răspândească Apelul pentru Pactul Păcii, în schimb se popularizează „binefacerile” Planului Marshall, exemplificate prin coca-cola, filme şi cărţi poliţiste şi pornografice. Multe şcoli sunt transformate în cazărmi, cele rămase sunt insuficiente şi insalubre. Guvernul marshallizat al Franţei nu se gândeşte să aloce din buget fonduri pentru şcoli, căci totul este destinat războiului. Iată o scrisoare deschisă a oamenilor muncii de la uzina societăţii „Five-Lille” din oraşul Givors, publicată de ziarul ,,l’Humanité”: „Dacă statul ar fi dat aceste sume (sumele destinate producţiei de război) consiliului municipal din Givors, câte grădiniţe de copii, şcoli spaţioase şi luminoase, case de odihnă, precum şi locuinţe pentru muncitori s’ar fi putut construi în oraşul nostru ?’’ După concepţia americană, educaţia trebue să se ocupe cu pregătirea morală a unui nou război mondial. „întrucât războiul este inevitabil, el reclamă o fundamentală reorientare psihologică a poporului american’’, spune fostul rector al universităţii Columbia şi actualul comandant al armatei atlantice, generalul Eisenhower. Organul partidului progresist din USA, „National Guardian”, într’un articol publicat recent, prezintă date semnificative asupra istoriei războinice în şcolile americane, profesorul stă in faţa clasei şi comandă: culcaţi-vă! La această comandă toţi copiii trebue să se trântească sub pupitre cu capetele între genunchi, cuprinzându-şi genunchii cu braţele. Consilierul şcolar al oraşului New York, Jansen, a introdus această instrucţie militară cu observaţia că ea va fi continuată până când copiii vor reacţiona în mod automat. Potrivit unor statistici oficiale, publicate in ziarul „Vorwärts”, în Grecia monarho-fascistă există 360.000 de copii orfani. 350 de copii sunt torturaţi în lagărul morţii din Macronisos. Pe insula stearpă Vidos, lângă Corfu, se află un lagăr pentru copiii care au fost deportaţi pe motivul că constitue „o primejdie pentru actualul regim din Atena”. intr’o scrisoare scrisă de un minor întemniţat în închisoarea din Kifissia, se spune: „întâi am fost legat, pe urmă bătut cu bastoane de cauciuc, cu vergi de fier şi cu ciorapi umpluţi cu ciment. Ni s’au pus cătuşe în gură ca să nu putem striga sau bucăţi de săpun pe care trebuia apoi să le înghiţim. Am fost desbrăcaţi şi arşi pe diferite părţi ale corpului cu ţigarete şi jăratec”. In închisoarea din Averof trăesc astăzi 22de copii mici. Printre ei se află micul Lefteris Carafanos. Tatăl său a căzut în războiul civil, mama sa a fost arestată şi încarcerată când copilul avea abea 7 luni. Drumul vieţii lui a început ca deţinut. Acum el are doi ani, dar este atât de slab, încât nici nu poate umbla. Aceiaşi soartă a avut-o Katti Kontopolos care a intrat în închisoare la vârsta de 7 zile. Şi mulţi alţi copii care au fost prinşi de trădătorii monarho-fascişti, la ordinele sângerosului călău american gaulekerul american Grady, actualmente ambasador în Iran. Peste un milion de copii iugoslavi, care au rămas orfani în perioada ocupaţiei hitleriste în Iugoslavia, trăesc in condiţii îngrozitoare. Peste 450.000 din aceşti copii muncesc ca servitori ai demnitarilor titoişti la oraşe şi ai chiaburilor la sate. Peste 300.000 de orfani trăesc într’o mizerie înspăimântătoare în azilurile titoiste. Astfel, din cauza subnutriţiei, peste 70 la sută din copiii internaţi in azilul din Pokopile s’au imbolnăvit de turberculoză. Dar bandiţii titoişti nu s’au mulţumit numai cu atât. Ei au organizat o mobilizare masivă a copiilor in vârstă de 10—15 ani, pentru muncile forţate. Aproape 40.000 de copii lucrează in întreprinderi şi ferme agricole, unde sunt folosiţi la munci peste puterile lor. „Educatorii” fascisto, titoişti se străduesc, prin toate mijloacele, să stârpească orice sentiment omenesc din sufletele copiilor, recurgând la romanele americane de aventuri şi la filmele cu gangsteri. Bandiţii titoişti se dedau şi la alte fărădelegi. Ei trimit în Grecia monarho, fascistă grupuri de copii ai căror părinţi, emigranţi politici, se află în ţările de democraţie populară. Slugi plecare ale canibalilor de pe Wall Street, marionetele de la Atena şi Belgrad sa întrec în fapte mârşave. De Ziua Internaţională a Copilului, glasul puternic al omenirii progresiste şi al tuturor partizanilor păcii, răsună în apărarea vieţii copiilor de mizeria capitalismului, de primejdia unui nou război. Milioane de mame, împreună cu toţi oamenii cinstiţi din ţările lumii,se ridică cu hotărâre la lupta împotriva aţâţătorilor la un nou război. G. Niţescu ! DOUĂ LUMI, DOUĂ MODURI DE CREŞTERE A COPIILOR Sa învăţăm din experienţa sovietelor locale ORGANIZAREA IN BUNE CONDITIUNI A CONCEDIILOR DE ODIHNĂ Şi în anul acesta, sute de mii de oameni ai muncii, tineri şi vârstnici, îşi vor petrece concediile de odihnă pe crestele munţilor sau pe ţărmul mării. Zilele trecute a plecat o nouă serie de salariaţi spre casele de odihnă de pe Valea Prahovei sau în alte locuri minunate ale Patriei noastre. Ei trebuie să se bucure de toată grija pe care partidul şi guvernul nostru o poartă sănătăţii poporului. De aceea Confederaţia Generală a Muncii, împreună cu Ministerul Sănătăţii, au luat o serie de măsuri pentru amenajarea caselor de odihnă. Sarcini deosebit de importante revin şi comitetelor executive ale sfaturilor populare, care împreună cu reprezentanţii forurilor amintite, poartă răspunderea asigurării bunei funcţionări a staţiunilor balneo-climatice. In această direcţie, materialul pe care-1 publicăm este de un nepreţuit ajutor, arătându-ne în mod concret cum sovietele locale organizează în condiţiuni optime, odihna de vară a oamenilor muncii şi copiilor lor. In orai .* *n împrejurimile lui de G. EF3MEMCO preşedintele comitetului executiv al sovietului orăşenesc Stalin atorită grijii pe care o poartă Statul Sovietic sănătăţii poporului, cu fiecare an creşte numărul oamenilor muncii care îşi petrec concediul în staţiunile climatice şi la casele de odihnă. Anul acesta se vor odihni în oraşul nostru 14.000 oameni ai muncii, dintre care 8.500 de mineri şi 2000 de metalurgişti. Grija comitetului executiv este îndreptată spre crearea posibilităţilor de odihnă cât mai bună pe tot timpul verii. Au fost refăcute parcurile şi squarurile vechi, s’au deschis parcuri noi, parcul Gorki, Cobozev şi altele. In majoritatea parcurilor s’au instalat pavilioane pentru muzică, teatre şi cinematografe de vară, terase pentru dans, terenuri pentru jocuri sportive. S’au deschis chioşcuri în care se vor vinde băuturi răcoritoare şi îngheţată. Parcul central „Scerbacov” este transformat în centru de ciutură şi odihnă pentru oamenii muncii. Acest parc a fost deschis în ziua de 2 Mai. In parc cântă orchestra simfonică şi fanfara, dau reprezentaţii artiştii filarmonicei regionale şi artiştii teatrului de operă. In fiecare săptămână vor da specia, cole cercurile artistice din uzine şi mine. S’a stabilit un bogat program de lecţii. Funcţionează un teatru de vară, o bibliotecă, un pavilion unde se joacă şah şi se ţin conferinţe literare şi muzicale. In parcurile din raion se organizează petreceri populare în zilele de Sâmbătă şi Duminică. Se organizează excursii în locurile pitoreşti din apropierea oraşului şi pe malurile Mării de Azov. Sovietul orăşenesc ia măsuri pentru asigurarea odihnei cât mai bune a copiilor. Aproape douăzeci de mii de şcolari vor pleca în tabere. O comisie specială, creată de comitetul executiv, supraveghează pregătirea taberelor pentru primirea copiilor. In raioanele oraşului se înfiinţează treizeci de cluburi de vară pentru pionieri şi se amenajează 18 terenuri pentru jocuri. Totul pentru oamenii muncii de C. GARCUŞENCO preşedintele comitetului executiv al sovietului orăşenesc Rostov pe Don, date de colectivul Operei din Harcov şi Sverdlovsk, vor vedea spectacolele teatrelor dramatice de stat din Bielorusia, Zaporojie şi Cazansc. De asemenea, vor avea loc întâlnirile dintre oamenii muncii laureaţi ai Premiului Stalin, cu oamenii de artă, literaţi, oameni cunoscuţi din industrie şi agricultură. Donul fiind aproape, se oferă posibilităţi minunate pentru odihna în afara oraşului. In prezent comitetul executiv al sovietului orăşenesc amenajează ştrandul. Acolo se pregătesc bărci, hamacuri şi se amenajează un loc special pentru cei care vor să înveţe înotul. Chelul Donului a devenit locul de odihnă cel mai drag. Aici s’a deschis un cinematograf, s’au sădit pomi, iarbă şi flori. Anul acesta sezonul sportiv de vară a început mai devreme ca deobiceiu. In oraş au loc crosuri de masă pentru trecerea normelor G. T. O. In vara aceasta se vor organiza concursuri de atletism, matchuri de football, serbări şi serate. Pentru copiii care rămân în oraş, se vor organiza 27 de tabere de pionieri şi 35 de grupe de pionieri. Copiii vor avea la dispoziţie cluburi, terenuri sportive şi staţiuni ale tânărului tehnician. 4 • Marea competiţie sătească de masse „Cupa Satelor" se desfăşoară In intreaga ţară cu un deosebit avânt, la întreceri participând cu multă însufleţire mii de tineri ţărani muncitori. In regiunea Mureş, unde competiţia a antrenat un mare număr de participanţi, etapa I-a din cadrul campionatului de football a angrenat 187 echipe, dintre care 60 sunt nou înfiinţate. Aceste echipe, reprezentând 162 comune, sunt alcătuite din tineri ţărani muncitori din gospodăriile agricole de Stat, s. M. T. şi gospodăriile agricole colective. La campionatul de handball au participat 18 echipe, dintre care 12 sunt nou create Pentru ca tinerii ţărani muncitori să înveţe metodic jocul de Cultura fizică şi sport football, Comisiile locale de specialitate au trimis la sate instructori şi antrenori. Duminica trecută a început desfăşurarea concursurilor de atletism şi de oină. In regiunea Mureş munca de organizare a competiţiei „Cupa Satelor” a fost sprijinită de organizaţia U.T.M., care a dus o serioasă muncă de agitaţie în rândul tineretului, de la sate. Un preţios ajutor au avut tinerii săteni din partea cooperativei regionale, care a trimis la sate echipament şi materiale sportive. Felul de a munci şi seriozitatea cu care colectivele sportive din regiunea Mureş privesc importanţa acestei competiţii care contribue la întărirea fizică a tineretului muncitor de la sate, constitue un frumos exemplu pentru celelalte colective sportive săteşti din întreaga ţară. (Agerpres). • IN CADRUL concursului de atletism de eri s’au înregistrat câteva rezultate excelente. Astfel, echipa de ştafetă junioare a colectivului Metalul „21 Decembrie” (Maria Dinu, Angela Petrariu, Lucia Stiopu, Monica Haţiegan), a reuşit să doboare recordul R.R.P. la 4x80 m. cu 2,3 secunde realizând 42,4. Din restul performanţelor remarcăm 12,5 realizat de Lassel (Ştiinţa ICF) la 80 m. g., 3,90 m. obţinuţi de Zeno Dragomir la prăjină, 32,20,2 la 10.000 m. plat al lui Dinu Cristea (Metalul) și 58,6 realizat de Gh. Steriade (Constructorul) la 400 m. g.