România Liberă, iulie 1951 (Anul 9, nr. 2103-2128)

1951-07-01 / nr. 2103

­§fo fo­rf« firile, iwtfî-vt I ORGANUL SFATURILOR RORULARE in REPUBLICA POPULARA ROMANA Anul IX. — Nr. 2103 6 pagini — 4 lei Duminică 1 Iulie 1951 In numărul d­e azi. — "La a 30-a aniversare a Partidului Co­­munist Chinez. (Pa». 1). • ' '• • ' I ■'* •' i — Din lupta eroica si plină de jertfe a poporului chinez. (Pag. 3). — Pentru construirea Chinei Noi. (Pag. 3). — Istoria confirmă neîncetat minunata Învățătură leninistă asupra imperialis­mului. (Cu prilejul împlinirii a 35 ani de când V. I. Lenin a terminat geniala lucrare „Imperialismul, stadiul cel mai Înalt al capitalismului’ ’). (Pag. 2). — Doi ani de la moartea lui Gheorghi Dimitrov. (Pag. 2). — Ziua Aviaţiei Sovietice. (Pag. 4). — Un călduros salut Hotel Aeriene al U.R.S.S., de maior A. Economu. (Pag. 4). — Şoimii stalinişti, de colonel A. Ordin. (Pag. 4). — Constructorii celor mai bune avi­­oane din lume. (Pag. 4). La a 30-a aniversare a Par li doini Comunist Cbinez g—. 5® Astăzi este zi de mare Mm M sărbătoare pentru între-Jw» M. gul popor chinez ca și Pentru oamenii muncii ----din lumea întreagă, se împlinesc 30 de ani de la întemeie­rea Partidului Comunist Chinez, de­taşamentul de avantgardă al clasei muncitoare chineze, conducătorul glo­rios al revoluţiei care — după pilda Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie — a eliberat un sfert din populaţia întregii lumi din lanţurile robiei capitaliste. Drumul parcurs de gloriosul Partid Comunist Chinez în aceşti 30 de ani, este un drum de glorioase lupte pen­tru desrobi­ea poporului chinez, un drum care comuniştii chinezi l-au parcurs fără să precupeţească nici o jertfă, pentru a da viaţa năzuinţelor spre libertate ale poporului chinez. Ceea ce caracterizează Partidul Comunist Chinez este faptul că el a fost creiat după victoria Marii Re­voluţii Socialiste, fără vreo moştenire social-democrată şi în concordanţă cu principiile leniniste. In lucrarea sa „Despre dictatura democraţiei popu­lare”, preşedintele C.C. al Partidu­lui Comunist Chinez şi conducătorul iubit al poporului chinez, Mao Te-dun arată: „Chinezii şi-au însuşit mar­xismul după ce acesta fusese a­­plicat de către Ruşi. înainte de Re­voluţia din Octombrie chinezii nu numai că nu au cunoscut pe Lenin şi Stalin, dar nu au cunoscut nici pe Marx şi Engels. Salvele de tun ale Revoluţiei din­ Octombrie ne-au adus marxism-leninismul”. După pilda glorioasă a Partidului Comunist (bolşevic) al lui Lenin şi Stalin, a fost creiat în 1921 Partidul Comunist Chinez, care în fruntea clasei muncitoare a condus întregul popor chinez pe drumul revoluţiei, pe drumul eliberării Chinei de sub jugul imperialist. Prin faptul că Par­tidul Comunist Chinez a urmat chiar de la început calea revoluţionară a Uniunii Sovietice, el a reuşit să în­vingă toate greutăţile şi să ducă la­­victorie întregul popor chinez. Ajutorul permanent al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovie­tice şi al tovarăşului Stalin personal, au constituit o armă esenţială pentru­­ Partidul Comunist Chinez, conducă­torul revoluţiei chineze. încă în 1926, în cunoscutele sale aprecieri asupra revoluţiei chineze, tovarăşul Stalin a arătat: „In China revoluţia arma­tă luptă împotriva­­contra-revoluţiei armate. Aceasta este una din parti­cularităţile şi unul din avantagiile re­voluţiei chineze”. In 1928, în condiţiile teroarei e­­xercitate de Gomindanul contra­revoluţionar, poporul chinez, sub con­ducerea Partidului Comunist Chinez, a pornit lupta revoluţionară împotri­va forţelor reacţiunii imperialiste şi a agenţilor ei din interiorul ţării. Cea mai importantă fază a revolu­ţiei chineze este aceia pe care Partidul Comunist Chinez a condus-o pentru alungarea dominaţiei impe­rialismului american şi a clicii ban­diteşti contrarevoluţionare a lui Cian Kai Sec. Tovarăşul Mao Te-dun a spus că imperialismul ame­rican şi ci­ca lui Cian Kai Sec sunt nişte «tigrii de carton» şi şi-a ex­primat convingerea că poporul chinez este suficient de puternic pentru a putea zdrobi uneltirile lor. Şi, într’adevăr, armata populară chineză — făurită de Partidul Comu­nist Chinez — a ajuns să numere 4 milioane de oameni, devenind o forţă invincibilă, înzestrată cu armament american capturat, reuşind să elibe­reze întreaga Chină Continentală cu o populaţie de 475.000.000 de oa­meni. In urma victoriei revoluţiei înfăp­tuite de poporul chinez în frunte cu clasa muncitoare şi partidul ei comu­nist, China, cu imensele ei resurse, cu uriaşa ei populaţie, a devenit un factor puternic şi activ al lagărului păcii şi democraţiei. Republica Populară Chineză devi­ne pe zi ce trece un stat tot mai în­floritor, care sub conducerea Partidu­lui Comunist Chinez înaintează spre progres. Acest lucru este posibil in condiţiile existenţei Uniunii Sovie­tice, care acordă marele său sprijin poporului chinez. «Avem sprijinul sin­cer, prietenesc, frăţesc, al popoarelor Uniunii Sovietice, al proletariatului şi al popoarelor revoluţionare din alte ţări — arăta Citi De, comandantul suprem al armatei populare de elibe­rare a Chinei. Fără acest ajutor vic­toria noastră nu ar fi fost posibilă. Suntem recunoscători Uniunii Sovie­tice şi popoarelor revoluţionare din întreaga lume. Avem credinţa că, în urma victoriei noastre, prietenia fră­ţească dintre popoarele Chinei, popoarele Uniunii Sovietice şi popoarele revoluţionare din celelalte ţări va deveni şi mai puternică, şi mai strânsă. Va fi o prietenie veşnică». La 14 Februarie 1950, tradiţionala prietenie dintre po­poarele sovietice şi poporul chinez s-a cimentat prin istoricul tratat de prietenie, alianţă şi asistenţă mu­tuală dintre U.R.S.S. şi R. P. Chine­ză, tratat care uneşte aproape 700.000.000 de oameni. Deasemeni, au fost încheiate o serie de acorduri care întăresc frăţia dintre popoarele sovietice şi poporul chinez, care ajută R. P .Chineză să păşească hotărît pe drumul desvoltării economiei sale na­ţionale. In felul acesta China nu va rede­veni niciodată ţara «celor 400 de mi­lioane de clienţi» aşa cum visează mo­­nopoliştii americani şi englezi. Revo­luţia chineză, înfăptuită sub conduce­rea Partidului Comunist Chinez, îşi continuă năvalnic drumul spre bi­ruinţa deplină a socialismului. In zi­lele noastre, când toate drumurile duc spre comunism­, înflorirea Chinei populare, condusă de Partidul Co­munist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Te-dun înseamnă o schimbare hotărîtoare în raportul de forţe din­tre cele două lagăre, în favoarea so­cialismului. Alungarea imperialiştilor din China şi făurirea în această ţară a unui stat al dictaturii democraţiei populare, reprezintă cel mai mare e­­veniment din istoria veacului nostru, după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi victoria Armatei Sovie­tice împotriva hitlerismului. Existenţa Chinei populare marchează începutul prăbuşirii întregului eşafodaj impe­rialist în Asia, duce la ridicarea con­ştiinţei revoluţionare a masselor asu­prite din întreaga Asie. Biruinţa re­voluţiei chineze însufleţeşte popoa­rele din ţările coloniale şi depen­dente — India, Birmania, Indonezia, Vietnam, etc. — pentru a duce cu şi mai mare intensitate lupta de elibe­rare naţională de sub jugul opresorilor imperialişti. In Coreea, pe care im­perialiştii americani au cotropit-o, prezenţa voluntarilor chinezi şi ajuto­rarea poporului coreean de către po­porul frate chinez, a dus la schimba­rea hotărîtoare a cursului războiului, a însemnat sentinţa de moarte pentru agresorii imperialişti. Succesele repurtate de către po­porul chinez în lupta sa de eliberare şi de transformare a ţării, îi fac să turbeze de mânie pe imperialişti, care nu mai contenesc provocările lor ne­ruşinate împotriva R. P. Chineze, în­călcările frontierei chineze de către avioanele americane, care au bombar­dat oraşele chineze şi au mitraliat populaţia paşnică, rezoluţia ruşinoasă adoptata de maşina de vot americană de la O.N.U. prin care R. P. Chineză a fost declarată agresoare­ pentru aju­torul dat poporului coreean, precum şi rezoluţia de instituire a embargou­lui împotriva R. P. Chineze, fac parte din planul imperialist de cotropire a Chinei. Dar, în ciuda furibundelor uneltiri imperialiste, R. P. Chineză, care a devenit azi, dintr’o ţară semicolonială, o ţară liberă şi independentă, o mare forţă a frontului păcii, înfloreşte pe zi ce trece, îşi sporeşte capacitatea de apărare, este mereu mai puternică. De curând Tibetul, care face parte inte­grantă din China, s’a alăturat de bu­nă voie marii familii a popoarelor din R. P. Chineză, care îşi construesc, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, un viitor fericit. «După ce vom creia o economie na­ţională şi o cultură înfloritoare, — arată Mao Te-dun — după ce toate condiţiile vor fi coapte şi după ce întreaga ţară va aproba aceasta, noi vom păşi,« în neîncetatul nostru mers înainte, în noua eră a socialismului». Partidul Comunist Chinez, înarmat cu învăţătura lui Lenin şi Stalin şi cu experienţa P. C. (b) al U.R.S.S. a că­lit în lupte eroice armata revoluţio­nară, a antrenat în revoluţie massele ţărăneşti, făcându-le aliate ale clasei muncitoare, a alungat pe imperialişti, iar acum conduce China eliberată pe drumul înfrângerii resturilor feudale, pentru înfăptuirea reformei agrare, pentru refacerea şi desvoltarea eco­nomiei naţionale, pentru apărarea şi consolidarea independenţei naţionale. Poporul nostru, care luptă sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru construirea socialis­mului, trimite un fierbinte salut de prietenie şi de solidaritate în luptă marelui Partid Comunist Chinez, în­făptuitorul revoluţiei chineze. Săr­bătoarea de astăzi a întregului popor chinez, care cinstește cei 30 de ani de lupte glorioase ai Partidului Co­munist Chinez, este şi sărbătoarea poporului nostru muncitor, legat de poporul chinez printr-o prietenie in­destructibilă, în cadrul marelui lagăr al păcii și socialismului în frunte cu­­Uniunea Sovietică și marele Stalin. Către Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român felicită călduros eroicul Partid Comunist Chi­nez, cu prilejul celei de a 30-a a­niversări de la înfiinţarea sa. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez în frunte cu iubitul său conducător, tovarăşul Mao Te-dun, poporul chinez a parcurs un drum glorios de luptă revoluţionară dobândind eliberarea sa de sub jugul imperialismului american şi japonez şi al reacţiunii feudale Interne. Succesele clasei muncitoare chi­neze şi ale întregului popor chinez servesc drept pildă, insuflând Încredere şi speranţă popoarelor colo­niale şi asuprite din Asia în lupta lor pentru eliberarea naţională de sub robia imperialistă. Poporul nostru urmăreşte cu înflăcărată simpatie succesele istorice ale poporului chinez. Noi urăm Partidului Comunist Chinez noi dusese în opera Iui isterică de creare a unei Chine puternice şi fericite In lupta împotriva planurilor tâlhăreşti de dominaţie mondială ale Imperialiştilor americani. Fiecare succes al Chinei Populare este un succes al invincibilului lagăr al păcii, In fruntea căruia se află măreaţa Uniune Sovietică şi al cărui stegar este marele Stalin. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Secretar general GH. GHEORGHIUDEJ PENTRU STRÂNGEREA LA TIMP $1 FflRfl PIERDERI A RECOLTEI Muncitorii în ajutorul ţărănimii muncitoare Când, tovarăşul Stănescu, secretarul organizaţiei de partid a venit să ne vorbească despre datoria noastră, a muncitorilor, de a ajuta ţărănimea muncitoare in mun­cile agricole de vară, am fost printre primii care s-au oferit. Mi-am adus aminte de copilăria mea, de viaţa grea a părinţilor mei, exploataţi fără milă de bogătaşi. Tatăl meu, mecanic la moara unui boer din comuna Horia, a fost bătut atât de crunt de hapsânul moşiei, încât a or­bit. De mică am rămas pe drumuri şi am fost nevoită să îndur cea mai aspră exploatare, pentru a-mi putea câştiga bruma de hrană. Acum,­ sunt liberă, îmi croesc drum spre fericire îm­preună cu toţi oamenii muncii. Partidul mi-a­ îndrumat paşii spre viitor. Am un copil, dar nu îmi este frică că mâine nu voi avea ce să-i dau de mâncare. Dimpotrivă ştiu că viitorul lui e luminos. Iată de ce am scris cu hotărire numele meu pe lista tovarăşilor care vor pleca la ţară. S'a pornit lupta pen­tru pâinea poporului şi nici un muncitor conştient nu poate lipsi dela această luptă. Trebue să ajutăm ţără­nimea muncitoare să culeagă la timp roadele îmbelşu­gate din acest an, pentru bunăstarea noastră, a tuturor. Formarea primei echipe de 15 tovarăşi, care a plecat la Căciulaţi spre a ajuta in tot timpul muncilor de vară la strângerea recoltelor, ca şi a echipei de 22 tovarăşi din care fac parte şi eu şi care plecăm cu dragoste in ziua noastră liberă să sprijinim munca ţăranilor muncitori din comuna Fundulea, mă fac să fiu mândră de tovarăşii mei, care au dovedit că ştiu cât de mare însemnătate are colaborarea dintre muncitori şi ţăranii muncitori pentru a strânge cu bine şi la timp prima recoltă a cincinalului. Prin toate mijloacele noastre să sprijinim ţărănimea muncitoare în muncile campaniei agricole de vară, căci astfel luptăm pentru bunăstarea întregului popor, pen­tru pace. IOANA BĂDIŢĂ muncitoare — Postăvăria Română Cu mare bucurie au primit muncito­rii fabricilor din raionul 23 August che­marea organizaţiilor de partid de a­­a­­juta ţărănimea muncitoare la strân­gerea recoltei. Răspunzând acestei chemări, muncito­rii uzinelor „21 Decembrie“ s’au întru­nit în ziua de 29 Iunie intr’o şedinţă, în care şi-au manifestat dorinţa de a da un sprijin puternic pentru ţărăni­mea muncitoare în campania de re­coltare şi treeriş contribuind şi în acest fel la­ întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Luând cuvântul, tovarăşul Florescu,­ecretarul organizaţiei de partid, a a­rătat sarcinile ce stau în momentul ac­tual în faţa poporului unui vitor, impor­tanţă deosebită a strângerii la timp a recoltei. Tov. Florescu a amintit de frumoa­sele rezultate obţinute de cei 20 de to­varăşi din întreprindere care au plecat în toată ţara pentru a sprijini ţărăni­­­n­ea muncitoare la repararea şi mânui­rea noilor secerători-legători ce au, fost confecţionate in fabrică. , După ce tovarăşul Florescu şi-a ter­minat cuvântul, s’au ridicat nenumăraţi muncitori din sală pentru a se înscrie pe listele de echipe care urmează să a­­jute la strângerea recoltei. Luând cuvântul in numele celor 32 tovarăşi ce au plecat in comuna Fun­dulea pe termen de 15 zile, tovarăşul inginer ,Cristea Călinescu, a spus prin­tre altele: „Vom munci cu dragoste şi cu toate puterile noastre. Trebue să ne străduim ca să fim de folos pe ogoare cum suntem şi în fabrică". In şedință, s-a format şi o echipă de 30 tovarăşi, care vor merge , azi în co­muna Tămădău la gospodăria anexă a fabricii. Deasemenea, echipa culturală a fabricii va merge la gospodăria agri­colă colectivă „Progresul“ din raionul Brăneşti, unde va ajuta la strânsul re­coltei, iar seara­ va d­a in cadrul gospo­dăriei un frumos festival. SĂ MOBILIZĂM TOATE FORŢELE DE MUNCĂ! CONSTANŢA (de la corespondentul nos­tru). Cu avânt au pornit la strângerea recoltei colectiviştii, muncitorii gospo­dăriilor de Stat şi ţăranii muncitori din regiunea Constanţa. Iată, de pildă, şe­ful de echipă Constantin Tudor, de la gospodăria colectivă „Viaţa Nouă” din raionul Medgidia, a secerat în două zile, cu două secerători simple 16 ha, orz, depăşind norma cu un hectar pe zi pentru fiecare semănătoare. Deasemeni, muncitorii gospodăriei agricole de Stat „Costache Burcă” din raionul Constan­ţa antrenaţi în întreceri socialiste, au reuşit să secere intr’o singură zi 63 ha. orz. Exemplul colectiviştilor şi al munci­torilor din gospodăriile de Stat a fost urmat şi de ceilalţi ţărani muncitori din regiune. Numai în două zile ţăranii muncitori din comuna Sadaiu, din ra­ionul Hârşova, au secerat peste 160 ha. grâu şi orz. Pe întreaga regiune s-a re­coltat în primele 3 zile de seceriş, de pe o suprafaţă de 24.216 ha­, fruntaşe fiind raioanele Hârşova, Istria şi Med­gidia. Cu toate acestea rezultatele de până acum nu sunt mulţumitoare. Nu au fost folosite, toate forţele de muncă la sece­riş şi de aceea nu s’a putut atinge vite­za de lucru zilnică pe regiune, de 12.000 ha. Acest lucru se datoreşte faptului că nu toate comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale şi comunale au înţeles să ducă o vie activitate de mobilizare a ţăranilor muncitori şi să vegheze ca întreaga capacitate a forţe­lor de muncă şi utilaj să fie folosită. Această lipsă se accentuează mai mult în raionul Constanţa, unde membrii Co­mitetului executiv şi tehnicienii secţiunii agricole au slăbit legătura cu terenul. Nemaifiind controlate, sfaturile popu­lare comunale la rândul lor au lăsat munca să se desfăşoare la voia Întâm­plării. In comuna Plopeni, de pildă, deşi comitetul executiv şi-a întocmit un plan de muncă, s’a mulţumit să-l păs­treze in birou, fără a urmări îndepli­nirea lui. Urmarea acestui fel de a munci a fost că timp de două zile nu s’a secerat in comună cu toate că grâ­­nele dăduseră în pârgă, decât 25 de ha., în timp ce viteza de lucru zilnică a co­munei este de 100 hectare. Asemenea e­­xemple , se pot întâlni şi în comunele Albeşti, Tuzla, 23 August şi General Scărişoreanu, din acelaş raion, comune care nu şi-au realizat viteza de lucru zilnică decât în proporţie de 50—60 la sută. De aceea, în raioanele unde munca a rămas în urmă, trebuesc luate măsuri imediate, căci secerişul trebue terminat în cel mai scurt timp. ­n fruntea muncilor CARACAL (de la corespondentul nos­tru). — După ce au terminat secerişul celor 15 ha. orz şi 15 ha. secară, mem­brii gospodăriei agricole colective „2 Martie 1949” din comuna Gostavâţ, regiunea Dolj, au izbutit ca numai în 3 zile —­ până în seara zilei de 27 Iu­nie — să termine în întregime secera­tul celor 96 ha. grâu, situându-se ast­fel primii pe raion. Organizându-și temeinic munca, co­lectiviștii au luat toate măsurile nece­sare ca desmiristitul să se facă în a­­celaș ritm cu seceratul. * BÂRLAD (de la corespondentul nos­tru). "Colectiviștii gospodăriei agricole colective „Desrobirea” din Mitoc, co­muna Unteşti­, regiunea Bârlad, au în­ceput încă de la data de 22 iunie să secere porţiunile din lanurile de orz şi grâu, pârguite mai devreme. Din ziua de 25 iunie insă, colectiviştii au înce­put — primii pe raion — să secere din plin. In curs de două zile numai, ei au secerat 6 ha. orz şi 5 ha. grâu. Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Drum Nou” din Sârbi, comuna Unteşti, au început şi­ ei secerişul tot pe ziua de 25 iunie, secerând şi ei in curs de două zile 4 ha. orz şi 2 ha. grâu. Datorită unei temeinice pregătiri a campaniei de seceriş, lucrările se des­făşoară în bune condiţiuni, iar rezul­tatele sunt dintre cele mai bune. Mai multa atenţie întovărăşirilor în ORADEA (de la subredacţia noas­tră). „ Pentru asigurarea planului de desmiriştiri, precum şi a munci­lor de toamnă, multe conduceri de S.M.T. din regiunea Bihor au înce­put din vreme acţiunea pentru în­cheierea contractelor, cu gospodări­ile agricole colective şi ţăranii mun­citori. Aşa­, bunăoară, staţiunea de ma­şini şi tractoare Episcopia Bihorului, având un puternic sprijin din par­tea comitetelor executive ale sfatu­rilor, populare comunale şi a orga­nizaţiilor de m­assă, a depăşit pla­nul cu 15 la sută, formând 18 Înto­vărăşiri, cu 6370 ţărani săraci şi mijlocaşi şi având o suprafaţă de 6309 hectare. Dar’ nu toate S. M. T. din regiune se pot mândri­ cu asemenea rezul­tate. De pildă S. M. T.-Secueni a în­deplinit numai în proporţie de 85 la sută planul de întovărăşiri, S.M.T.­­Cefa, 65 la sută, iar S.M.T.-Ghiorac- Salonta, a reuşit să organizeze pla­nul de întbvărăşiri numai in pro­porţie de 40 la sută. regiunea Bihor Aceste lipsuri ale staţiunilor de maşini şi tractoare de mai sus, se datoresc faptului că ele nu au or­ganizat în mod temeinic munca de lămurire a ţărănimii muncitoare. Colectivele de conducere ale acestor staţiuni vor trebui să ceară un spri­jin şi mai mare comitetelor execu­tive ale Sfaturilor populare raionale şi comunale, pentru ca printr’o mun­că stăruitoare de lămurire dusă în rândurile ţărănimii muncitoare să-şi poată îndeplini grabnic şi în bune condiţiuni sarcinile ce le revin. Odată cu secerişul fac şi desmiriştitul De câteva zile, ţăranii muncitori din comuna Preajba — regiunea Dolj, au început secerişul grâului. Pornind cu elan la muncă, ţăranii muncitori din comună au secerat 25 ha. de grâu şi in aceiaşi zi au desmi­­riştit 20 ha. In fruntea secerişului sunt ţăranii muncitori I. Resteu şi D. Niculcea care şi-au desmiriştit întreaga suprafaţă se­cerată. G. GAVRILA corespondent Mao Te-ban ALT­E FEMEILE DIN ORAŞUL STALIN AU PARTICIPAT LA UN MARE MEETING ORAŞUL STALIN. — Delegaţia fe­meilor chineze, condusă de Li Te Chuan, Agnete Olsen, preşedinta Uniunii Fe­meilor Democrate Daneze, Emilienne Brunfaut şi Cécile Burgos, delegatele femeilor belgiene, care au luat parte la sesiunea Comitetului Executiv F.D.I.F. de la Sofia, au vizitat Vineri Oraşul Stalin. Delegatele străine au fost însoţite de tovarăşa Constanţa Crăciun, tov. Const Lepădatu şi tovarăşele Ileana Răceanu şi Ana Lungu. In sala cinematografului „Maxim Gorki” a avut loc după amiază un însufleţit'"meeting, la­­care­ a­ luat parte un mare număr de femei muncitoare. Cuvântul de, deschidere a fost rostit de tov. Elisabeta Andoc, secretara comi­tetului regional UFDR, care a adresat oaspeţilor lui călduros salut din partea cetăţenilor oraşului şi regiunii­­Stalin. A vorbit apos tov, Ana Lungu, membră a Com­itetului Executiv UFDR, despre importantele hotărâri adoptate la sesiu­nea Comitetului Executiv F.D.I.F. de la Sofia Vorbitoarea, a subliniat că documen­tele prezentate ONU de către delegaţia F.D.I.F. asupra atrocităţilor făptuite de agresorii americani în Coreea, au­­ de­mascat încă, odată în faţa lumii întregi criminala acţiune a imperialiştilor ame­ricani şi slugilor lor. Cu ropote de aplauze şi vin­­ovaţii a fost primită la tribună conducătoarea delegaţiei chineze, Li Te Chuan, care a­ adresat femeilor din, R.P.R. salutul frăţesc­ al milioanelor de femei din Chi­na nouă. . Vorbind despre a­ctuala situa­ţie a femeilor din China şi despre con­tribuţia lor la uriaşa luptă a partiza­nilor păcii din lumea întreagă, Li Te Chuan a spus: Femeile chineze care au suferit mult în timpul lungilor ani de mizerie, au astăzi o conştiinţă ridicată. Eele ştiu că, pentru a asigura viaţa fe­ricită pe care a­u cucerit-o şi’ pentru a creia un viitor luminos copiilor lor, trebue să se opună războiului de agre­siune, să lupte pentru o pace trainică în lume, pentru ca trecutul dureros să nu mai revină niciodată. Participanţii au ovaţionat îndelung pentru Mao Te-dun, conducătorul ma­relui popor chinez, şi pentru tov. Cili. Gheorghiu-Dej, conducătorul poporului nostru. Numele tovarăşului Stalin, dascăl iu­bit al­ întregii omeniri muncitoare, ste­garul luptei pentru pacea şi libertatea tuturor popoarelor, a fost scandat cu­ deosebită dragoste. • Reprezentantele femeilor democrate din Danemarca şi Belgia. Agnete Olsen şi Cecile Burgos, luând cuvântul au înfăţişat situaţia jalnică din ţările lor, înrobite dolarului. Vorbitoarele a­u ară­, tat că massere muncitoare din aceste ţări se alătură cu tot mai multă putere luptei pe care partizanii păcii din lumea ■întreagă o duc împotriva planurilor răz­boinice ale imperialiştilor americani şi englezi­, pentru a impune pacea în lume. Tov. Aurelia Ionaşcu, secretara Comi­tetului UFDR din raionul Stalin, a propus trimiterea unei telegrame pre­şedintelui Adunării Generale a ONU prin care femeile din Oraşul şi regiunea Stalin cer ca ONU să procedeze con­form dorinţei sutelor de milioane de oameni cinstiţi doritori de pace din lumea întreagă şi să intervină grabnic pentru rezolvarea paşnica, a problemei coreene, propunere ce a fost primită prin vii aplauze. Deasemeni, a fost adresată o telegra­mă de protest primului ministru englez Attlee, prin care se cere încetarea per­secuţiilor la care este supusă Monica Felton. Meetingul a constituit o­ puternică manifestare a hotărîrii femeilor din o­­raşul şi regiunea Stalin de a l­upta din toate puterile, alături de femeile din lu­mea întreagă, pentru zădărnicirea pla­nurilor criminale, ale imperialiştilor ,a­­mericani şi englezi . . . Delegaţia femeilor din R. P. Chineza a părăsit Capitala Delegaţia femeilor din R. P. Chineză, in frunte cu Li Te Chuan, ministrul Sănătăţii şi preşedinta Societăţii de Cruce Roşie din R. P. Chineză, şi compusă din Chun Yu, Chi Yun, Pai Long, Liu Ching-iang şi Li Keng, a părăsit Sâmbătă dimineaţa Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia chineză a fost condusă de tovarăşa Constanţa Crăciun, preşedinta UFDR, acad. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Ana Toma, ministru ad­junct­­a, Ministerul Afacerilor Externe. C. Lepădatu, ministru adjunct la Mi­nisterul Sănătăţii, Ileana Răceanu şi Aneta Ştefănescu, vicepreşedinte ale UFDR, V. Atomulesei, secretar al C.C. al Crucii Roşii, Elisabeta Luca, Ana Lungu, Natalia Scurtu, precum şi acti­viste ale UFDR şi un mare număr de femei muncitoare. O călduroasă manifestaţie de dra­goste şi admiraţie a fost făcută, dele­gaţiei femeilor chineze. Li Te Chuan şi celelalte delegate s-au întreţinut căl­duros cu femeile muncitoare, felicitân­­du-le pentru succesele lor în producţie şi pentru dârzenia cu care luptă pentru pace întreaga asistenţă a aclamat pu­ternic pentru prietenia dintre poporul chinez şi poporul nostru, pentru con­ducă­torii iubit al marelui popor chinez, Mao Te-dun, şi pentru genialul învă­ţător al tuturor popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin, (Agerpres).

Next