România Liberă, iulie 1951 (Anul 9, nr. 2103-2128)
1951-07-01 / nr. 2103
§fo forf« firile, iwtfî-vt I ORGANUL SFATURILOR RORULARE in REPUBLICA POPULARA ROMANA Anul IX. — Nr. 2103 6 pagini — 4 lei Duminică 1 Iulie 1951 In numărul de azi. — "La a 30-a aniversare a Partidului Comunist Chinez. (Pa». 1). • ' '• • ' I ■'* •' i — Din lupta eroica si plină de jertfe a poporului chinez. (Pag. 3). — Pentru construirea Chinei Noi. (Pag. 3). — Istoria confirmă neîncetat minunata Învățătură leninistă asupra imperialismului. (Cu prilejul împlinirii a 35 ani de când V. I. Lenin a terminat geniala lucrare „Imperialismul, stadiul cel mai Înalt al capitalismului’ ’). (Pag. 2). — Doi ani de la moartea lui Gheorghi Dimitrov. (Pag. 2). — Ziua Aviaţiei Sovietice. (Pag. 4). — Un călduros salut Hotel Aeriene al U.R.S.S., de maior A. Economu. (Pag. 4). — Şoimii stalinişti, de colonel A. Ordin. (Pag. 4). — Constructorii celor mai bune avioane din lume. (Pag. 4). La a 30-a aniversare a Par li doini Comunist Cbinez g—. 5® Astăzi este zi de mare Mm M sărbătoare pentru între-Jw» M. gul popor chinez ca și Pentru oamenii muncii ----din lumea întreagă, se împlinesc 30 de ani de la întemeierea Partidului Comunist Chinez, detaşamentul de avantgardă al clasei muncitoare chineze, conducătorul glorios al revoluţiei care — după pilda Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — a eliberat un sfert din populaţia întregii lumi din lanţurile robiei capitaliste. Drumul parcurs de gloriosul Partid Comunist Chinez în aceşti 30 de ani, este un drum de glorioase lupte pentru desrobiea poporului chinez, un drum care comuniştii chinezi l-au parcurs fără să precupeţească nici o jertfă, pentru a da viaţa năzuinţelor spre libertate ale poporului chinez. Ceea ce caracterizează Partidul Comunist Chinez este faptul că el a fost creiat după victoria Marii Revoluţii Socialiste, fără vreo moştenire social-democrată şi în concordanţă cu principiile leniniste. In lucrarea sa „Despre dictatura democraţiei populare”, preşedintele C.C. al Partidului Comunist Chinez şi conducătorul iubit al poporului chinez, Mao Te-dun arată: „Chinezii şi-au însuşit marxismul după ce acesta fusese aplicat de către Ruşi. înainte de Revoluţia din Octombrie chinezii nu numai că nu au cunoscut pe Lenin şi Stalin, dar nu au cunoscut nici pe Marx şi Engels. Salvele de tun ale Revoluţiei din Octombrie ne-au adus marxism-leninismul”. După pilda glorioasă a Partidului Comunist (bolşevic) al lui Lenin şi Stalin, a fost creiat în 1921 Partidul Comunist Chinez, care în fruntea clasei muncitoare a condus întregul popor chinez pe drumul revoluţiei, pe drumul eliberării Chinei de sub jugul imperialist. Prin faptul că Partidul Comunist Chinez a urmat chiar de la început calea revoluţionară a Uniunii Sovietice, el a reuşit să învingă toate greutăţile şi să ducă lavictorie întregul popor chinez. Ajutorul permanent al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice şi al tovarăşului Stalin personal, au constituit o armă esenţială pentru Partidul Comunist Chinez, conducătorul revoluţiei chineze. încă în 1926, în cunoscutele sale aprecieri asupra revoluţiei chineze, tovarăşul Stalin a arătat: „In China revoluţia armată luptă împotrivacontra-revoluţiei armate. Aceasta este una din particularităţile şi unul din avantagiile revoluţiei chineze”. In 1928, în condiţiile teroarei exercitate de Gomindanul contrarevoluţionar, poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a pornit lupta revoluţionară împotriva forţelor reacţiunii imperialiste şi a agenţilor ei din interiorul ţării. Cea mai importantă fază a revoluţiei chineze este aceia pe care Partidul Comunist Chinez a condus-o pentru alungarea dominaţiei imperialismului american şi a clicii banditeşti contrarevoluţionare a lui Cian Kai Sec. Tovarăşul Mao Te-dun a spus că imperialismul american şi cica lui Cian Kai Sec sunt nişte «tigrii de carton» şi şi-a exprimat convingerea că poporul chinez este suficient de puternic pentru a putea zdrobi uneltirile lor. Şi, într’adevăr, armata populară chineză — făurită de Partidul Comunist Chinez — a ajuns să numere 4 milioane de oameni, devenind o forţă invincibilă, înzestrată cu armament american capturat, reuşind să elibereze întreaga Chină Continentală cu o populaţie de 475.000.000 de oameni. In urma victoriei revoluţiei înfăptuite de poporul chinez în frunte cu clasa muncitoare şi partidul ei comunist, China, cu imensele ei resurse, cu uriaşa ei populaţie, a devenit un factor puternic şi activ al lagărului păcii şi democraţiei. Republica Populară Chineză devine pe zi ce trece un stat tot mai înfloritor, care sub conducerea Partidului Comunist Chinez înaintează spre progres. Acest lucru este posibil in condiţiile existenţei Uniunii Sovietice, care acordă marele său sprijin poporului chinez. «Avem sprijinul sincer, prietenesc, frăţesc, al popoarelor Uniunii Sovietice, al proletariatului şi al popoarelor revoluţionare din alte ţări — arăta Citi De, comandantul suprem al armatei populare de eliberare a Chinei. Fără acest ajutor victoria noastră nu ar fi fost posibilă. Suntem recunoscători Uniunii Sovietice şi popoarelor revoluţionare din întreaga lume. Avem credinţa că, în urma victoriei noastre, prietenia frăţească dintre popoarele Chinei, popoarele Uniunii Sovietice şi popoarele revoluţionare din celelalte ţări va deveni şi mai puternică, şi mai strânsă. Va fi o prietenie veşnică». La 14 Februarie 1950, tradiţionala prietenie dintre popoarele sovietice şi poporul chinez s-a cimentat prin istoricul tratat de prietenie, alianţă şi asistenţă mutuală dintre U.R.S.S. şi R. P. Chineză, tratat care uneşte aproape 700.000.000 de oameni. Deasemeni, au fost încheiate o serie de acorduri care întăresc frăţia dintre popoarele sovietice şi poporul chinez, care ajută R. P .Chineză să păşească hotărît pe drumul desvoltării economiei sale naţionale. In felul acesta China nu va redeveni niciodată ţara «celor 400 de milioane de clienţi» aşa cum visează monopoliştii americani şi englezi. Revoluţia chineză, înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist Chinez, îşi continuă năvalnic drumul spre biruinţa deplină a socialismului. In zilele noastre, când toate drumurile duc spre comunism, înflorirea Chinei populare, condusă de Partidul Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Te-dun înseamnă o schimbare hotărîtoare în raportul de forţe dintre cele două lagăre, în favoarea socialismului. Alungarea imperialiştilor din China şi făurirea în această ţară a unui stat al dictaturii democraţiei populare, reprezintă cel mai mare eveniment din istoria veacului nostru, după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi victoria Armatei Sovietice împotriva hitlerismului. Existenţa Chinei populare marchează începutul prăbuşirii întregului eşafodaj imperialist în Asia, duce la ridicarea conştiinţei revoluţionare a masselor asuprite din întreaga Asie. Biruinţa revoluţiei chineze însufleţeşte popoarele din ţările coloniale şi dependente — India, Birmania, Indonezia, Vietnam, etc. — pentru a duce cu şi mai mare intensitate lupta de eliberare naţională de sub jugul opresorilor imperialişti. In Coreea, pe care imperialiştii americani au cotropit-o, prezenţa voluntarilor chinezi şi ajutorarea poporului coreean de către poporul frate chinez, a dus la schimbarea hotărîtoare a cursului războiului, a însemnat sentinţa de moarte pentru agresorii imperialişti. Succesele repurtate de către poporul chinez în lupta sa de eliberare şi de transformare a ţării, îi fac să turbeze de mânie pe imperialişti, care nu mai contenesc provocările lor neruşinate împotriva R. P. Chineze, încălcările frontierei chineze de către avioanele americane, care au bombardat oraşele chineze şi au mitraliat populaţia paşnică, rezoluţia ruşinoasă adoptata de maşina de vot americană de la O.N.U. prin care R. P. Chineză a fost declarată agresoare pentru ajutorul dat poporului coreean, precum şi rezoluţia de instituire a embargoului împotriva R. P. Chineze, fac parte din planul imperialist de cotropire a Chinei. Dar, în ciuda furibundelor uneltiri imperialiste, R. P. Chineză, care a devenit azi, dintr’o ţară semicolonială, o ţară liberă şi independentă, o mare forţă a frontului păcii, înfloreşte pe zi ce trece, îşi sporeşte capacitatea de apărare, este mereu mai puternică. De curând Tibetul, care face parte integrantă din China, s’a alăturat de bună voie marii familii a popoarelor din R. P. Chineză, care îşi construesc, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, un viitor fericit. «După ce vom creia o economie naţională şi o cultură înfloritoare, — arată Mao Te-dun — după ce toate condiţiile vor fi coapte şi după ce întreaga ţară va aproba aceasta, noi vom păşi,« în neîncetatul nostru mers înainte, în noua eră a socialismului». Partidul Comunist Chinez, înarmat cu învăţătura lui Lenin şi Stalin şi cu experienţa P. C. (b) al U.R.S.S. a călit în lupte eroice armata revoluţionară, a antrenat în revoluţie massele ţărăneşti, făcându-le aliate ale clasei muncitoare, a alungat pe imperialişti, iar acum conduce China eliberată pe drumul înfrângerii resturilor feudale, pentru înfăptuirea reformei agrare, pentru refacerea şi desvoltarea economiei naţionale, pentru apărarea şi consolidarea independenţei naţionale. Poporul nostru, care luptă sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru construirea socialismului, trimite un fierbinte salut de prietenie şi de solidaritate în luptă marelui Partid Comunist Chinez, înfăptuitorul revoluţiei chineze. Sărbătoarea de astăzi a întregului popor chinez, care cinstește cei 30 de ani de lupte glorioase ai Partidului Comunist Chinez, este şi sărbătoarea poporului nostru muncitor, legat de poporul chinez printr-o prietenie indestructibilă, în cadrul marelui lagăr al păcii și socialismului în frunte cuUniunea Sovietică și marele Stalin. Către Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român felicită călduros eroicul Partid Comunist Chinez, cu prilejul celei de a 30-a aniversări de la înfiinţarea sa. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez în frunte cu iubitul său conducător, tovarăşul Mao Te-dun, poporul chinez a parcurs un drum glorios de luptă revoluţionară dobândind eliberarea sa de sub jugul imperialismului american şi japonez şi al reacţiunii feudale Interne. Succesele clasei muncitoare chineze şi ale întregului popor chinez servesc drept pildă, insuflând Încredere şi speranţă popoarelor coloniale şi asuprite din Asia în lupta lor pentru eliberarea naţională de sub robia imperialistă. Poporul nostru urmăreşte cu înflăcărată simpatie succesele istorice ale poporului chinez. Noi urăm Partidului Comunist Chinez noi dusese în opera Iui isterică de creare a unei Chine puternice şi fericite In lupta împotriva planurilor tâlhăreşti de dominaţie mondială ale Imperialiştilor americani. Fiecare succes al Chinei Populare este un succes al invincibilului lagăr al păcii, In fruntea căruia se află măreaţa Uniune Sovietică şi al cărui stegar este marele Stalin. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Secretar general GH. GHEORGHIUDEJ PENTRU STRÂNGEREA LA TIMP $1 FflRfl PIERDERI A RECOLTEI Muncitorii în ajutorul ţărănimii muncitoare Când, tovarăşul Stănescu, secretarul organizaţiei de partid a venit să ne vorbească despre datoria noastră, a muncitorilor, de a ajuta ţărănimea muncitoare in muncile agricole de vară, am fost printre primii care s-au oferit. Mi-am adus aminte de copilăria mea, de viaţa grea a părinţilor mei, exploataţi fără milă de bogătaşi. Tatăl meu, mecanic la moara unui boer din comuna Horia, a fost bătut atât de crunt de hapsânul moşiei, încât a orbit. De mică am rămas pe drumuri şi am fost nevoită să îndur cea mai aspră exploatare, pentru a-mi putea câştiga bruma de hrană. Acum, sunt liberă, îmi croesc drum spre fericire împreună cu toţi oamenii muncii. Partidul mi-a îndrumat paşii spre viitor. Am un copil, dar nu îmi este frică că mâine nu voi avea ce să-i dau de mâncare. Dimpotrivă ştiu că viitorul lui e luminos. Iată de ce am scris cu hotărire numele meu pe lista tovarăşilor care vor pleca la ţară. S'a pornit lupta pentru pâinea poporului şi nici un muncitor conştient nu poate lipsi dela această luptă. Trebue să ajutăm ţărănimea muncitoare să culeagă la timp roadele îmbelşugate din acest an, pentru bunăstarea noastră, a tuturor. Formarea primei echipe de 15 tovarăşi, care a plecat la Căciulaţi spre a ajuta in tot timpul muncilor de vară la strângerea recoltelor, ca şi a echipei de 22 tovarăşi din care fac parte şi eu şi care plecăm cu dragoste in ziua noastră liberă să sprijinim munca ţăranilor muncitori din comuna Fundulea, mă fac să fiu mândră de tovarăşii mei, care au dovedit că ştiu cât de mare însemnătate are colaborarea dintre muncitori şi ţăranii muncitori pentru a strânge cu bine şi la timp prima recoltă a cincinalului. Prin toate mijloacele noastre să sprijinim ţărănimea muncitoare în muncile campaniei agricole de vară, căci astfel luptăm pentru bunăstarea întregului popor, pentru pace. IOANA BĂDIŢĂ muncitoare — Postăvăria Română Cu mare bucurie au primit muncitorii fabricilor din raionul 23 August chemarea organizaţiilor de partid de aajuta ţărănimea muncitoare la strângerea recoltei. Răspunzând acestei chemări, muncitorii uzinelor „21 Decembrie“ s’au întrunit în ziua de 29 Iunie intr’o şedinţă, în care şi-au manifestat dorinţa de a da un sprijin puternic pentru ţărănimea muncitoare în campania de recoltare şi treeriş contribuind şi în acest fel la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Luând cuvântul, tovarăşul Florescu,ecretarul organizaţiei de partid, a arătat sarcinile ce stau în momentul actual în faţa poporului unui vitor, importanţă deosebită a strângerii la timp a recoltei. Tov. Florescu a amintit de frumoasele rezultate obţinute de cei 20 de tovarăşi din întreprindere care au plecat în toată ţara pentru a sprijini ţărăninea muncitoare la repararea şi mânuirea noilor secerători-legători ce au, fost confecţionate in fabrică. , După ce tovarăşul Florescu şi-a terminat cuvântul, s’au ridicat nenumăraţi muncitori din sală pentru a se înscrie pe listele de echipe care urmează să ajute la strângerea recoltei. Luând cuvântul in numele celor 32 tovarăşi ce au plecat in comuna Fundulea pe termen de 15 zile, tovarăşul inginer ,Cristea Călinescu, a spus printre altele: „Vom munci cu dragoste şi cu toate puterile noastre. Trebue să ne străduim ca să fim de folos pe ogoare cum suntem şi în fabrică". In şedință, s-a format şi o echipă de 30 tovarăşi, care vor merge , azi în comuna Tămădău la gospodăria anexă a fabricii. Deasemenea, echipa culturală a fabricii va merge la gospodăria agricolă colectivă „Progresul“ din raionul Brăneşti, unde va ajuta la strânsul recoltei, iar seara va da in cadrul gospodăriei un frumos festival. SĂ MOBILIZĂM TOATE FORŢELE DE MUNCĂ! CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Cu avânt au pornit la strângerea recoltei colectiviştii, muncitorii gospodăriilor de Stat şi ţăranii muncitori din regiunea Constanţa. Iată, de pildă, şeful de echipă Constantin Tudor, de la gospodăria colectivă „Viaţa Nouă” din raionul Medgidia, a secerat în două zile, cu două secerători simple 16 ha, orz, depăşind norma cu un hectar pe zi pentru fiecare semănătoare. Deasemeni, muncitorii gospodăriei agricole de Stat „Costache Burcă” din raionul Constanţa antrenaţi în întreceri socialiste, au reuşit să secere intr’o singură zi 63 ha. orz. Exemplul colectiviştilor şi al muncitorilor din gospodăriile de Stat a fost urmat şi de ceilalţi ţărani muncitori din regiune. Numai în două zile ţăranii muncitori din comuna Sadaiu, din raionul Hârşova, au secerat peste 160 ha. grâu şi orz. Pe întreaga regiune s-a recoltat în primele 3 zile de seceriş, de pe o suprafaţă de 24.216 ha, fruntaşe fiind raioanele Hârşova, Istria şi Medgidia. Cu toate acestea rezultatele de până acum nu sunt mulţumitoare. Nu au fost folosite, toate forţele de muncă la seceriş şi de aceea nu s’a putut atinge viteza de lucru zilnică pe regiune, de 12.000 ha. Acest lucru se datoreşte faptului că nu toate comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale au înţeles să ducă o vie activitate de mobilizare a ţăranilor muncitori şi să vegheze ca întreaga capacitate a forţelor de muncă şi utilaj să fie folosită. Această lipsă se accentuează mai mult în raionul Constanţa, unde membrii Comitetului executiv şi tehnicienii secţiunii agricole au slăbit legătura cu terenul. Nemaifiind controlate, sfaturile populare comunale la rândul lor au lăsat munca să se desfăşoare la voia Întâmplării. In comuna Plopeni, de pildă, deşi comitetul executiv şi-a întocmit un plan de muncă, s’a mulţumit să-l păstreze in birou, fără a urmări îndeplinirea lui. Urmarea acestui fel de a munci a fost că timp de două zile nu s’a secerat in comună cu toate că grânele dăduseră în pârgă, decât 25 de ha., în timp ce viteza de lucru zilnică a comunei este de 100 hectare. Asemenea exemple , se pot întâlni şi în comunele Albeşti, Tuzla, 23 August şi General Scărişoreanu, din acelaş raion, comune care nu şi-au realizat viteza de lucru zilnică decât în proporţie de 50—60 la sută. De aceea, în raioanele unde munca a rămas în urmă, trebuesc luate măsuri imediate, căci secerişul trebue terminat în cel mai scurt timp. n fruntea muncilor CARACAL (de la corespondentul nostru). — După ce au terminat secerişul celor 15 ha. orz şi 15 ha. secară, membrii gospodăriei agricole colective „2 Martie 1949” din comuna Gostavâţ, regiunea Dolj, au izbutit ca numai în 3 zile — până în seara zilei de 27 Iunie — să termine în întregime seceratul celor 96 ha. grâu, situându-se astfel primii pe raion. Organizându-și temeinic munca, colectiviștii au luat toate măsurile necesare ca desmiristitul să se facă în acelaș ritm cu seceratul. * BÂRLAD (de la corespondentul nostru). "Colectiviștii gospodăriei agricole colective „Desrobirea” din Mitoc, comuna Unteşti, regiunea Bârlad, au început încă de la data de 22 iunie să secere porţiunile din lanurile de orz şi grâu, pârguite mai devreme. Din ziua de 25 iunie insă, colectiviştii au început — primii pe raion — să secere din plin. In curs de două zile numai, ei au secerat 6 ha. orz şi 5 ha. grâu. Membrii gospodăriei agricole colective „Drum Nou” din Sârbi, comuna Unteşti, au început şi ei secerişul tot pe ziua de 25 iunie, secerând şi ei in curs de două zile 4 ha. orz şi 2 ha. grâu. Datorită unei temeinice pregătiri a campaniei de seceriş, lucrările se desfăşoară în bune condiţiuni, iar rezultatele sunt dintre cele mai bune. Mai multa atenţie întovărăşirilor în ORADEA (de la subredacţia noastră). „ Pentru asigurarea planului de desmiriştiri, precum şi a muncilor de toamnă, multe conduceri de S.M.T. din regiunea Bihor au început din vreme acţiunea pentru încheierea contractelor, cu gospodăriile agricole colective şi ţăranii muncitori. Aşa, bunăoară, staţiunea de maşini şi tractoare Episcopia Bihorului, având un puternic sprijin din partea comitetelor executive ale sfaturilor, populare comunale şi a organizaţiilor de massă, a depăşit planul cu 15 la sută, formând 18 Întovărăşiri, cu 6370 ţărani săraci şi mijlocaşi şi având o suprafaţă de 6309 hectare. Dar’ nu toate S. M. T. din regiune se pot mândri cu asemenea rezultate. De pildă S. M. T.-Secueni a îndeplinit numai în proporţie de 85 la sută planul de întovărăşiri, S.M.T.Cefa, 65 la sută, iar S.M.T.-Ghiorac- Salonta, a reuşit să organizeze planul de întbvărăşiri numai in proporţie de 40 la sută. regiunea Bihor Aceste lipsuri ale staţiunilor de maşini şi tractoare de mai sus, se datoresc faptului că ele nu au organizat în mod temeinic munca de lămurire a ţărănimii muncitoare. Colectivele de conducere ale acestor staţiuni vor trebui să ceară un sprijin şi mai mare comitetelor executive ale Sfaturilor populare raionale şi comunale, pentru ca printr’o muncă stăruitoare de lămurire dusă în rândurile ţărănimii muncitoare să-şi poată îndeplini grabnic şi în bune condiţiuni sarcinile ce le revin. Odată cu secerişul fac şi desmiriştitul De câteva zile, ţăranii muncitori din comuna Preajba — regiunea Dolj, au început secerişul grâului. Pornind cu elan la muncă, ţăranii muncitori din comună au secerat 25 ha. de grâu şi in aceiaşi zi au desmiriştit 20 ha. In fruntea secerişului sunt ţăranii muncitori I. Resteu şi D. Niculcea care şi-au desmiriştit întreaga suprafaţă secerată. G. GAVRILA corespondent Mao Te-ban ALTE FEMEILE DIN ORAŞUL STALIN AU PARTICIPAT LA UN MARE MEETING ORAŞUL STALIN. — Delegaţia femeilor chineze, condusă de Li Te Chuan, Agnete Olsen, preşedinta Uniunii Femeilor Democrate Daneze, Emilienne Brunfaut şi Cécile Burgos, delegatele femeilor belgiene, care au luat parte la sesiunea Comitetului Executiv F.D.I.F. de la Sofia, au vizitat Vineri Oraşul Stalin. Delegatele străine au fost însoţite de tovarăşa Constanţa Crăciun, tov. Const Lepădatu şi tovarăşele Ileana Răceanu şi Ana Lungu. In sala cinematografului „Maxim Gorki” a avut loc după amiază un însufleţit'"meeting, lacare a luat parte un mare număr de femei muncitoare. Cuvântul de, deschidere a fost rostit de tov. Elisabeta Andoc, secretara comitetului regional UFDR, care a adresat oaspeţilor lui călduros salut din partea cetăţenilor oraşului şi regiuniiStalin. A vorbit apos tov, Ana Lungu, membră a Comitetului Executiv UFDR, despre importantele hotărâri adoptate la sesiunea Comitetului Executiv F.D.I.F. de la Sofia Vorbitoarea, a subliniat că documentele prezentate ONU de către delegaţia F.D.I.F. asupra atrocităţilor făptuite de agresorii americani în Coreea, au demascat încă, odată în faţa lumii întregi criminala acţiune a imperialiştilor americani şi slugilor lor. Cu ropote de aplauze şi vinovaţii a fost primită la tribună conducătoarea delegaţiei chineze, Li Te Chuan, care a adresat femeilor din, R.P.R. salutul frăţesc al milioanelor de femei din China nouă. . Vorbind despre actuala situaţie a femeilor din China şi despre contribuţia lor la uriaşa luptă a partizanilor păcii din lumea întreagă, Li Te Chuan a spus: Femeile chineze care au suferit mult în timpul lungilor ani de mizerie, au astăzi o conştiinţă ridicată. Eele ştiu că, pentru a asigura viaţa fericită pe care au cucerit-o şi’ pentru a creia un viitor luminos copiilor lor, trebue să se opună războiului de agresiune, să lupte pentru o pace trainică în lume, pentru ca trecutul dureros să nu mai revină niciodată. Participanţii au ovaţionat îndelung pentru Mao Te-dun, conducătorul marelui popor chinez, şi pentru tov. Cili. Gheorghiu-Dej, conducătorul poporului nostru. Numele tovarăşului Stalin, dascăl iubit al întregii omeniri muncitoare, stegarul luptei pentru pacea şi libertatea tuturor popoarelor, a fost scandat cu deosebită dragoste. • Reprezentantele femeilor democrate din Danemarca şi Belgia. Agnete Olsen şi Cecile Burgos, luând cuvântul au înfăţişat situaţia jalnică din ţările lor, înrobite dolarului. Vorbitoarele au ară, tat că massere muncitoare din aceste ţări se alătură cu tot mai multă putere luptei pe care partizanii păcii din lumea ■întreagă o duc împotriva planurilor războinice ale imperialiştilor americani şi englezi, pentru a impune pacea în lume. Tov. Aurelia Ionaşcu, secretara Comitetului UFDR din raionul Stalin, a propus trimiterea unei telegrame preşedintelui Adunării Generale a ONU prin care femeile din Oraşul şi regiunea Stalin cer ca ONU să procedeze conform dorinţei sutelor de milioane de oameni cinstiţi doritori de pace din lumea întreagă şi să intervină grabnic pentru rezolvarea paşnica, a problemei coreene, propunere ce a fost primită prin vii aplauze. Deasemeni, a fost adresată o telegramă de protest primului ministru englez Attlee, prin care se cere încetarea persecuţiilor la care este supusă Monica Felton. Meetingul a constituit o puternică manifestare a hotărîrii femeilor din oraşul şi regiunea Stalin de a lupta din toate puterile, alături de femeile din lumea întreagă, pentru zădărnicirea planurilor criminale, ale imperialiştilor ,americani şi englezi . . . Delegaţia femeilor din R. P. Chineza a părăsit Capitala Delegaţia femeilor din R. P. Chineză, in frunte cu Li Te Chuan, ministrul Sănătăţii şi preşedinta Societăţii de Cruce Roşie din R. P. Chineză, şi compusă din Chun Yu, Chi Yun, Pai Long, Liu Ching-iang şi Li Keng, a părăsit Sâmbătă dimineaţa Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia chineză a fost condusă de tovarăşa Constanţa Crăciun, preşedinta UFDR, acad. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Ana Toma, ministru adjuncta, Ministerul Afacerilor Externe. C. Lepădatu, ministru adjunct la Ministerul Sănătăţii, Ileana Răceanu şi Aneta Ştefănescu, vicepreşedinte ale UFDR, V. Atomulesei, secretar al C.C. al Crucii Roşii, Elisabeta Luca, Ana Lungu, Natalia Scurtu, precum şi activiste ale UFDR şi un mare număr de femei muncitoare. O călduroasă manifestaţie de dragoste şi admiraţie a fost făcută, delegaţiei femeilor chineze. Li Te Chuan şi celelalte delegate s-au întreţinut călduros cu femeile muncitoare, felicitându-le pentru succesele lor în producţie şi pentru dârzenia cu care luptă pentru pace întreaga asistenţă a aclamat puternic pentru prietenia dintre poporul chinez şi poporul nostru, pentru conducătorii iubit al marelui popor chinez, Mao Te-dun, şi pentru genialul învăţător al tuturor popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin, (Agerpres).