România Liberă, iulie 1951 (Anul 9, nr. 2103-2128)
1951-07-01 / nr. 2103
la *j« PROBLEME ALE SFATURILOR POPULARE Sâ acordam mai mult sprijin gospodăriilor agricole colective Lt Acfiţari, Grebeniş, Cuci, Lăza- locuiţi. Rezultatul se poate constata I« TlliwXti T nnwtii d( tn f aaAa A „1 tPr* H/Tiiwao lea, Dltrău, Lueriu şl In toate satele şl comunele din regiunea noastră, grânele au crescut mai frumos ca oricând. Şi mai frumoase însă sunt lanurile mari, întinse, ale gospodăriilor agricole colective. Belşugul recoltelor de pe ogoarelecolectiviştilor se datoreşte, fără îndoială, şi faptului că de la alegerea sa, dar mai cu seamă după apariţia Hotăririi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la întărirea organizatorico economică a gospodăriilor agricole colective, comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Mureş a căutat să se ocupe de sprijinirea cât mai temeinică a muncii gospodăriilor colective. Printre problemele principale la realizarea cărora sprijinul sfaturilor populare trebue să se facă simţit sunt: planificarea muncii în cadrul gospodăriilor agricole colective; înfiinţarea şi desvoltarea ramurilor ajutătoare; înfiinţarea fermelor zootehnice; grija pentru executarea construcţiilor la vreme şi în bune condiţiuni la toate gospodăriile agricole colectiv© şi, în momentul de faţă, grija pentru buna organizare a campaniei de recoltare. In special, grija pentru organizarea campaniei de seceriş şi treeriş în cadrul gospodăriilor agricole colective a constituit pentru noi o preocupare de seamă. In primul rând gospodăriile agricole colective au nevoie de sprijin tehnic în planificarea şi organizarea muncii. Pentru acest lucru am căutat de la început să folosim tehnicienii de la cele patru SMT din regiune, — Boziaşi, Luduş, Tg. Mureş şi Reghina— care au fost repartizaţi astfel încât seă ajute la planificarea muncii în cadrul gospodăriilor agricole colective din raza sectorului lor de activitate. Ţinând însă seama că în regiunea noastră avem 63 de gospodării agricole colective, comitetul executiv regional a hotărît ca tehnicienii şi Inginerii agronomi dela sfaturile populare, atât dela cel regional cât şi dela cele raionale, şi în măsura posibiltăţilor, şi tehnicienii care lucrează la şcolile medii agricole sau la ICAR, să fie folosiţi în această campanie. Pentru repartizarea tehnicienilor In conformitate cu sarcinile c© le revin, s’a întocmit un plan în care au fost prevăzute în special gospodăriile agricole colectiv© i ce trebuie mai mult sprijinite. Ca urmare a acestei munci organizate, activitatea gospodăriilor agricole colective s-a îmbunătăţit simţitor. Planurile de producţie au fost întocmite în general bine la toate unităţile. Pentru ca în această campanie să nu se mai repete lipsurile care au fost constatate în această, privinţă în campania de primăvară, comitetul executiv regional a căutat din vreme să ia unele măsuri. Este bine, de pilda, să amintim de deficienţele care s'au constatat în această privinţă în munca S.M.T. dela Tg. Mureş, care în primăvară nu s’a preocupat îndeajuns pentru a executa şi respecta întocmai contractele încheiate cu gospodăriile agricole colective. In urma analizării acestei situaţii, s’au scos la iveală lipsuri serioase, care proveneau dela însăşi conducerea S.M.T.S'a văzut astfel că directorul S.M.T. Tg. Mureş, Alexandru Kiss, punea pe plan secundar problema sprijinirii gospodăriilor agricole colective. In urma analizei noastre şi de comun acord cu Direcţiunea Generală S.M.T., în scopul îmbunătăţirii muncii, directorul S.M.T.-Tg. Mureş, tehnicianul cu întreţinereade la acest S.M.T., Ioan Tomle, precum şi şeful serviciului regional S.M.T., Cornel Drăguşin, au fost înastăzi când în raionul Tg. Mureş munca de sprijinire a gospodăriilor agricole colective în ceea ce priveşte organizarea campaniei de recoltare s-a îmbunătăţit simţitor. Cu multă vârstă şi dragoste comitetele executiv© raional© cât şi majoritatea tehnicienilor, de preocupă de sprijinirea gospodăriilor agricole colective. Demnă de remarcat este munca ce o depune în această privinţă tovarăşul Dionisie Buday, vicepreşedintele comitetului executiv al raionului Sângiorgiul de Pădure. Având ca sarcină să sprijine gospodăria agricolă colectivă din Chendul Mic, tov. Buday s’a preocupat temeinic de organizarea muncii la această gospodărie, luând măsuri şi dând tot sprijinul necesar reparării uneltelor, amenajării ariei d© treeriş şi organizării muncii în cadrul brigăzilor şi echipelor care vor lucra în această campanie. Preocuparea noastră a fost şi acela de a cnela ferme zootehnic© la gospodăriile agricole colective. In planurile de producţie ale gospodăriilor agricol© colective, s’a prevăzut cultivarea cu plante furajere a unor însemnate terenuri, care să asigure p© deplin baza furajeră pentru creşterea Vitelor. Avem ferme zootehnice bine organizate la gospodăriile agricole colective din Simpatii, Corunca, Stejeriş, Acăţari etc. und© sunt crescătorii (de vaci), Lăzarea, Ditrău, Lueriu şi altele, unde s’au înfiinţat stupării şi crescătorii de oi. In această privinţă, zootehnicienii sfatului popular regional, cât şi cel dela raioane, au sprijinit organizarea fermelor zootehnice, urmărind achiziţionarea de vite de rasă şi, totodată, asigurarea asistenţei veterinare pentru îngrijirea vitelor. Gospodăriile agricole colective şiau trecut în planul de producţie cultivarea d© întinse suprafeţe cu zarzavaturi. Cu sprijinul tehnicienilor noştri, acest lucru s’a realizat şi astăzi fiecare gospodărie agricolă colectivă ar© o suprafaţă mai mică sau mai mare cultivată cu zarzavaturi. Recoltele de zarzavaturi nu numai că asigură necesităţile colectiviştilor, ci, în acelaş timp, ele constitue o bogată sursă pentru aprovizionarea întregei noastre regiuni cu zarzavaturi. Pentru valorificarea zarzavaturilor de la gospodăriile agricole colective, s’a hotărît ca staţiunile balneare Borsec, Sovata, Lacul Roşu, cât şi întreprinderii© forestiere din regiune, să fi© aprovizionate în primul rând de către gospodăriile agricole colective. O problemă importantă, pentru a cărei rezolvare trebue să depunem o muncă stăruitoare, este realizarea lucrărilor de construcţii prevăzute în plan, mai cu seamă că multe din acest© construcţii sunt menite să asigure înmagazinarea cerealelor ce se recoltează acum. In această direcţie noi am făcut prea puţin. Din 17 magazii de cereale, numai 8 sunt în curs de construcţie. Din cele 26 remize prevăzute în plan pentru a fi construite, au început lucrările la 11. Deasemeni, din cele 18 grajduri s’au început construcţiile la 2, iar din pătulele pentru porumb, din 4 cât© sunt prevăzute în plan, s’a terminalt numai unul. In afară de aceasta în plan mai avem prevăzute lucrări de construcţii care nu au fost începute încă: pentru 21 cocini de porci, 29 coteţe pentru păsări, 9 saivane, 3 silozuri, şi două localuri pentru ateliere. Sunt lucrări deosebit de importante, pe care va trebui să le începem cât mai curând. Mai cu seamă magaziile pentru cereale de la Şardul-Nitrajului, Gucerdea, Petea şi Pănet vor trebui începute neîntârziat, pentru că altfel gospodăriile agricole colectiv© nu vor avea unde să înmagazineze cerealele. Pentru intensificarea lucrărilor de construcţii trebue să antrenăm tehnicienii şi specialiştii noştri de la secţiunea de gospodărie comunală şi industrie locală, să ţinem o legătură temeinică cu Direcţiunea regională a cooperaţiei, cu I.P.E.I.L. şi Direcţiunea Silvică, în scopul urgentării aprovizionării cu materialele de construcţii necesare. Acest lucru nu s’a făcut până în prezent şi, ca rezultat, am rămas în urmă cu lucrării© de construcţii. Est© adevărat că aceste construcţii sunt prevăzut© a fi executate în lunile ce urmează, dar acest fapt nu trebue să ne mulţumească şi să ne lase pasivi. Ar fi trebuit să luăm mai din timp măsuriîn această privinţă, deoarece în lunile ce urmează muncile se aglomerează şi va fi foarte greu să le facem faţă la toate. In această, privinţă trebue să folosim posibilităţile locale. Avem exemple că se pot face construcţii şi prin posibilităţi locale. Peste plan, de pildă, s-au construit două ateliere, două cocine de porci, două coteţ© pentru păsări. Aceasta la iniţiativa colectiviştilor, folosinduse materialieri de construcţii locui©. Cu toateJrealizăril© obţinute de către noi în direcţia sprijinirii gospodăriilor agricol© colective, trebue să remarcăm, încă-- o serie de lipsuri importante. Dacă cei mai mulţi tehniieni şi ingineri acordă sprijin preţios gospodăriilor agricole colective, cum e de pidă inginerul Stelian Catavela, care s’a preocupatde plantarea a 6 ha. de pomi şi 10 ha. de via la gospodăria agricolă colectivă Grebeniş şi 2 ha. d© vie la cea din Acăţari, dacă inginerul Ion Câmpianu sau Sofronie Vsefolod şi mulţi alţii se preocupă şi îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile în această privinţă, apoi trebuie să arătăm că mai sunt tovarăşi, cum e, de pildă subinginerul Francisc Felvinczi, doa raionul. Luduş, inginerul Iulia Negru dela raionul Mureş, zootehnicianul Alexandru Tecsy dela regiunea noastră, I. Gavroveanu dela raionul Gheorghieni şi alţii, car© în munca lor pe teren şi în special la gospodăriile agricol© colective, lucrează superficial, lipsind gospodăriile colective de îndrumarea tehnică de car© au nevoie. Deasemeni, comisiunile permanent© agricole — atât cea regională cât şi cele dela raioane şi comune — nu desfăşoară o activitate intensă. Dacă noi ne-am fi preocupat să activizăm comisiunile permanent© şi sa sprijinim organizarea activelor de cetăţeni din jurul lor, atunci fără îndoială că o mare parte din lipsurile înregistrate în munca de sprijinire a gospodăriilor colective ar fi fost înlăturate. Rezultatul lipsurilor enumerate rees© și din faptul că la o serie de gospodării agricole colective, cum ar fi de pildă la Sânpaul, Chijiileu, Urmeniş, și altele, nu s'au întocmit încă planurile privitoare la campania de recoltare. Toate aceste lipsuri vor trebui analizate în cadrul unei şedinţede lucru a comitetului executiv al sfatului popular regional, urmând ca noi să luăm de îndată măsuri pentru lichidarea deficienţelor şi pentru îmbunătăţirea muncii. Trebue să ne fie clar că numai sprijinind temeinic desvoltarea şi înflorirea, gospodăriilor agricole colective vom reuşi să ne îndeplinim cu cinste sarcinile o© n© revin în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Andrei Bodor Vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional Mureş, şeful secţiunii agricole. Se împlinesc 35 ani da când Lenin a terminat importanta sa lucrare «Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului» ■ In această genială operă, Lenin a continuat studiul economiei capitaliste început d© Marx şi a analizat epoca de putrefacţie a societăţii capitaliste, demonstrând că pieirea acestei orânduiri este inevitabilă, învăţătura lui Lenin despre imperialism este astăzi de o puternică actualitate. . In cei 35 ani care s’au scurs de când Lenin a scris opera sa fundamentală despre imperialism, concentrarea şi centralizarea capitalurilor a crescut enorm, confirmând genialele teze ale lui Lenin. In Statele Unite, după cel de al doilea război mondial, numărul întreprinderilor gigantice cu peste 10.000 muncitori este de șapte ori mai mare decât înainte de război. In ele lucrează 30.4 la sută din totalul muncitorilor americani, identificarea monopolurilor cu" aparatul de stat s’a desăvârşit într’uin asemenea grad, încât astăzi în Statele Unite nu se află în guvern numai agenţi ai trusturilor, ci o serie de posturi important© sunt ocupate de însuşi trustmeni şi bancheri ca Harriman, Wilson şi alţii, faptele au desminţit pe criticii burghezi ai lui Lenin, car© susţineau că monopolurile, ajunse la un grad înalt, ar putea planifica producţia şi înlătura crizele. Dimpotrivă, concentrarea uriaşă a producţiei a ascuţit şi mai mult contradicţia de bază dintre caracterul social al producţiei şi forma privată a însuşirii, astfel încât crizele economice au devenit mai puternice. Astăzi monopoliştîi armericano-englezi îşi închipui© că vor putea evita criza ce-i pândeşte, intensificând înarmării©. Cursa Înarmărilor, făcută pe opinarea popoarelor, ca mijloc de evitare a crizei, dovedește tocmai falimentul sistemului economic capitalist. _____ _ Lenin a arătat că împletirea capitalului Industrial cu cel bancar duce la crearea capitalului financiar și a unei oligarhii financiare. In Statele Unite, 60 de familii, în Anglia câteva zeci de familii, în Japonia vreo patru, în Franţa 200, domină economia acestor ţări. In opera sa «Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului», Lenin arăta că Morgan si Rockefeller dispun d© un capital de 11 miliarde de mărci (aproximativ 2,5 miliarde dolari). In timp ce, astăzi, capitalul acestora trece de 52 miliarde dolari Una din trăsăturile caracteristice ale imperialismului este exportul de capital, datorită prisosurilor de capital care îrf loc să fie întrebuințate la lucrări care ar duce la ridicarea nivelului de trai al masselor din ţării© respectiv© — ceea ce ar determina scăderea profiturilor capitaliste — sunt utilizate în străinătate, în special în colonii, unde mâna de lucru maleftină, asigură profituri mai ridicate. Exportul de capital, arată Lenin, duc© la o luptă aprigă între ţările imperialist© pentru a-şi asigura pieţe de desfacere. Cele două războaie mondiale, rupând din lanţul imperialist teritorii vaste, populate de 800 milioane de oameni, au îngustat piaţa capitalistă, dând foc astfel unei şi mai mari ascuţiri a contradicţiilor dintre ţările imperialiste. Capitalismul american, care s’a îngrăşat enorm în cursul celor două războaie mondiale din sângele milioanelor de oameni ucişi, a desechilibrat şi mai puternic economia capitalistă. Investiţiile de capital din străinătate ale puterilor axei au fost lichidate. Franţa şi Anglia şi-au pierdut aproximativ jumătate din investiţii. In acest timp însă, investiţiile în străinătate ale Statelor Unite au crescut considerabil. La sfârşitul războiului investiţiile americane erau de 10,6 miliarde dolari, în timp ce ale Angliei erau de 11,5 miliarde. In numai 3 ani de zile, până la planul Marshall, investiţiile americane în străinătate s-au ridicat la aproape 30 miliarde dolari. Prin acordarea de credite şi împrumuturi în cadrul planului Marshall, americanii au urmărit ca, odată cu exportul de capital, să subjuge ţările debitoare, răpindu-le independenţa naţională şi înjghebând cu el© un bloc agresiv, îndreptat împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. împrumuturi© americane acordate Franţei şi Angliei au în plus misiunea de a forţa porţile imperiilor coloniale aleacestor ţări. Capitalul american pătrunde din ce în ce mai mult în India, Indochina, Malaya, Orientul Apropiat, Africa, Australia şi Canada. Dominaţia Statelor Unite nu numai că nu înlătură contradicţiile din lagărul imperialist, ci, dimpotrivă, duce în mod inevitabil la ascuţirea lor. Rivalitatea principală, cea dintre Statele Unite şi Anglia, se manifestă în formele cele mai variate şi la cele mai diferite părţi ale globului. In Iran, ca şi în întreg Orientul Mijlociu, americanii urmăresc scoaterea britanicilor, din poziţiile ce le deţin în centrele petrolifere. In Siria, loviturii© de stat ce s’au succedat au demonstrat înverşunarea acestei lupte. Actualmente, americanii sprijină Egiptul şi Spania să revendice Suezul ,şi Gibraltarul,cele două noduri vital© ale căilor de comunicaţie ale imperialismului britanic. Dar, peste tot unde valul revoluţionar al mişcării de eliberare pune în primejdie existenţa însăşi a sistemului colonial, ambele puteri îşi unesc forţele, pentru a înăbuşi lupta masselor populare. Avem astăzi exemple evidente în Coreea şi Iran. Analizând imperialismul, Lenin demonstrează: caracterul parazitar al capitalismului , ajuns în stadiul final. «După cum am văzut — spune Lenin — principala bază economică a imperialismului , este monopolul. Acest monopol este un monopol capitalist, adică un monereu crescut din sânul capitalismului şi care în mediul general al capitalismului, al producţiei de marfă, al concurenţei, stă într’o contrazicere permanentă şi fără ieşire cu acest mediu general. Cu toate acestea, ca orice monopol, ei dă naştere în mod inevitabil la o tendinţă spre stagnare şi putrezire». (Lenin «Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului», pag 109, Ed. P.M.R Ed. II-a). Exemple de putrezire a sistemului capitalist sunt nenumărate. E de ajuns să amintim, că în timpul crizei din 1929—33, în Argentina s’au aruncat mii de vagoane cu cereai© în mare, că în Brazilia locomotivele utilizau drept combustibil cafea și că în Statele Unite, într’o singură zi, Ford a incendiat 20.000 automobile. Sunt cunoscute deasemeni eforturile pe care le fac monopolurile pentru a împiedica introducerea unor perfecţionări tehnice, care le-ar obliga la investiţii de capitaluri pentru schimbarea utilajului. Cel mai recent exemplu ni-l furnizează monopolurile americane, care se opun din răsputeri utilizării energiei atomice în scopuri paşnice. . Lenin subliniază totodată faptul că această stagnare şi putrezire nu sunt absolute, întrucât monopolul nu înlătură complect şi pentru totdeauna concurenţa. Deasemeni sunt ramuri — cum sunt cele ce produc armament — cărora monopoliştîi le acordă o mare atenţie. Pentru fabricarea de unelte aducătoare de moarte: bombe atomice, bacteriologice, napalm, rachete zburătoare şi alteie, statele capitaliste alocă fonduri enorme. Capitalismul parazitar se hrăneşte astăzi din cursa înarmărilor. Bugetul militar al Statelor Unite este azi mai mare decât, a fost oricând altădată în istoria acestei ţări. Principalul complice al burgheziei imperialiste în pregătirile pe care aceasta le face pentru un nou război este social-democraţia de dreapta, care încearcă să dezarmeze clasa muncitoare, s-o împiedice dela lupta împotriva imperialismului. Vorbind despre social-democraţia de dreapta, Lenin arată că eare naşte prin coruperea anumitor vârfuri ale muncitorimii de către burghezia imperialistă, care aruncă acestor «leaderi» firimituri din supraprofiturile jefuite în colonii. «Imperialismul... care înseamnă mari profituri monopoliste pentru un pumn de ţări bogate, creiază posibilităţi economice pentru coruperea straturilor superioare ale proletariatului şi prin aceasta alimentează, încheagă şi întăreşte oportunismul». (Lenin, «Imperialismul, stadiul cel mai înalt alcapitalismului», pag. 11, Edit. P.M.R. ed. II-a). Astăzi, datorită faptului că principalelor ţări capitaliste din Europa le-a fost sdruncinat serios sistemul colonial şi aristocraţia muncitorească s’a împuţinat, leaderii social-democraţ! şi-au schimbat şi ei stăpânii. In loc să servească intereselor burgheziei naţionale scăpătate, ei s'au pus în slujba monopoliştilor americani, care îi ajută direct, prin planul Marshall, acordându-le mari fonduri pentru campaniile, electorale şi presă. Sunt cunoscute sumele uriaşe pe care le-au cheltuit americanii pentru subvenţionarea socialiştilor de dreapta în alegerile din Franţa, după cum este notoriu faptul că existenţa ziarului «Le Populaire» depinde exclusiv de ajutorul american. Tot aşa cum de ajutorul american depinde şi banda fascistă de la Belgrad. Imperialismul nu este numai stadiul cel mai înalt al capitalismului, ci şi stadiul lui final. Lenin a arătat că imperialismul este ajunul revoluţiei socialiste. In perioada imperialismului, contradicţiile capitalismului se ascut. Astăzi, după cel de-al doilea război mondial, aceste contradicţii au atins punctul culminant, datorita faptului că două cincimi din populaţia globului s'a rupt din ghearele imperialismului. Dacă cercetăm contradicţiile de bază ale imperialismului, analizate cu genialitate de tovarăşul Stalin, care a desvoltat multilateral învăţătura lui Lenta despre imperialism, vedem cum sub ochii noştri aceste con-' tradicţii duc la coacerea condiţiilor revoluţionare în lumea capitalistă. Proletariatul mondial, văzând cum îin U.R.S.S. şi în ţările de democraţie popularii muncitorii îşi făuresc o viaţă fericită datorită faptului că au smuls puterea din mâinii© exploatatorilor, intensifică la rândul lor lupta împotriva patronatului. Un exemplu concludent este creşterea puternică a partidelor comunist© din ţările capitaliste şi în special a celor din Franţa şi Italia. Contradicţiile dintre puterile imperialiste s© ascut şi ele în urma îngustării porţiunii capitaliste a lumii. Pierderea Chinei în special, cu cele 475 milioane de oameni, a însemnat cea mai mare lovitură primită de imperialişti din 1917 şi până acum. Exemplul poporului chinez, care cu arma în mână a alungat pe imperialişti şi pe slugile lor gomindangiste, este urmat astăzi de popoarele coreean, vietnamez, filipinez şi birman, în timp ce în Orientul Mijlociu, India şi Africa, se adună nemulţumirile care nu vor întârzia să facă explozie. Tovarăşul Stalin a continuat studiul imperialismului ducând şi mai departe ştiinţa economiei politice. Tovarăşul Stalin a arătat că, începând de la primul război mondial, odată cu apariţia Uniunii Sovietice, capitalismul intră în criza lui generală, din care nu va mai putea ieşi. I. V. Stalin analizat caracteristicile crizei generale a capitalismului, diformarea suferită de crizele ciclice economice in cadrul crizei generale a capitalismului, ca şi apariţia crizelor de tem ce au drept rezultat războaiele imperialiste. Criza generală a capitalismului este confirmarea deplină a teoriei leninist© asupra imperialismului, teorie devenită o însemnată armă de luptă în mâna clasei muncitoare, la lupta ei împotriva capitalismului, Gh. Iosub Istoria confirmă neîncetat minunata învățătură leninistă asupra imperialismului Cu prilejul împlinirii a 35 ani de când V. I. Lenin a terminat geniala lucrare „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului" ROMANIA TABÉRA DOI ANI DELA MOARTEA LUI GHEORGHI DIMITROV UN EXEMPLU NEPIERITOR Se împlinesc azi doi ani dela moartea înflăcăratului luptător al clasei muncitoare, Gheorghi Dimitrov — fruntaş al mişcării antifasciste mondiale, discipol credincios al lui Lenin şi Stalin, conducătorul şi învăţătorul poporului bulgar, ziditorul noii Bulgarii. Gheorghi Dimitrov a lăsat în urma lui exemplul nepieritor al elanului, devotamentului, întregii sale energii creatoare, exemplul luptei sale plină de abnegaţie pentru cauza clasei muncitoare. Acest măreţ exemplu însufleţeşte azi întreaga omenire muncitoare in lupta ei pentru cauza păcii şi democraţiei, pentru socialism. Tovarăşul Vasile Luca povesteşte că la închisoarea Doftana nici pedepsele cele mai crunte, nici percheziţiile cele mai minuţioase, nu au putut împiedica pătrunderea în celule a vestei despre eroica purtare a lui Gheorghi Dimitrov în faţa călăilor fascişti. Curajul său şi atitudinea sa neclintită de luptător comunist, a îmbărbătat pe toţi comuniştii. Prin spiritul său clarvăzător, prin activitatea sa de organizator şi îndrumător al mişcării antifasciste, Gheorghi Dimitrov a depăşit cumult graniţele Patriei sale. Figura măreaţă a lui Gheorghi Dimitrov a devenit pildă de luptător stalinist pentru întreaga clasă "muncitoare internaţională, pentru toate popoarele subjugate de fascism, în lupta lor pentru pace şi libertate naţională, întreaga sa viaţă Gheorghi Dimitrov a închinat-o luptei revoluţionare, poporului bulgar, cauzei lui Lenin şi Stalin. Prima parte a vieţii, Gheorghi Dimitrov şi-a consacrat-o luptei pentru organizarea unui partid revoluţionar puternic şi bine închegat al clasei muncitoare bulgare. In 1923, în urma înfrângerii insurecţiei populare, Gheorghi Dimitrov, condamnat în contumacie, este nevoit să emigreze în străinătate, unde îşi continuă activitatea sa de revoluţionar în slujba proletariatului internaţional. In 1933, când călăii fascişti incendiază Reichstagul, Gheorghi Dimitrov, împreună cu alţi comunişti, este arestat. La procesul de la Leipzig, Gheorghi Dimitrov devine din acuzat un ferm şi dârz acuzator al nazismului, demascând teroarea şi mârşăviile îndreptate împotriva proletariatului, demascând faţa hidoasă a lui Hitler, Goering, Goebbels şi a celorlalţi conducători hitlerişti, slugi ale imperialismului şi ale marelui capital financiar, călăi ai clasei muncitoare. Sub presiunea muncitorimii din întreaga lum© Dimitrov obţine liberteate.a. Smuls din gh tarele asasinilor hitlerişti datorită intervenţiei guvernului sovietic, Dimitrov este ales secretar general al Internaţionalei Comuniste. El îşi consacră acum — sub îndrumarea tovarăşului Stalin — întreaga sa putere de muncă organizării şi consolidării luptei împotriva fascismului. După eliberarea Bulgariei de către glorioasa Armată Sovietică, Gheorghi Dimitrov îşi concentrează toate puterile sale pentru crearea şi propăşirea Republicei Populare Bulgaria, pentru întărirea prieteniei cu Uniunea Sovietică. Poporul nostru care a avut în Gheorghi Dimitrov un prieten iubit şi respectat păstrează vie amintirea marelui conducător, învăţător şi părinte al poporului bulgar care, prin lupta sa consecventă împotriva fascismului, a reacţiunii şi imperialismului, prin bogata sa activitate revoluţionară, este o pildă mereu vie pentru întreaga omenire muncitoare, care luptă pentru pace și socialism, sub steagul lui Lenin și Stalin. de BL AGA DIMITROVA Goneşte trenul huruind pe sine In jur răsună vorbele de drum. Drumeţii care stau aici cu mine La chip şi grai nu seamănă nicicum. Nu pot să tac, să stau îngândurată. Sunt vorbe’n jur şi-i greu să nu vorbeşti. Vreau sâ-i aud, sa-i înţeleg. Şi iată, Mă’ntreabă un drumeţ: „De unde eşti?”. Ni-e drumul luminat de acelaşi soare, ,. r In ochii noştri arde-acelaş jar. Simt că adi mi-e frate fiecare — Şi am răspuns: „Sunt fiică de bulgar”! Şi rusul, şi uzbecul, şi slovacul, r Şi polonezul, toţi au tresărit. Toţi au rostit — o vorbă înţeleasă — Un Sigur nume: Atât! Om şi Frate! Tu, ţară, porţi al florilor vestmânt, Gătită pentru fapte minunate, I-ai dat un fiu întregului pământ! In ochii noştri arde acelaş jar... Şi de mă’ntreabă, eu răspund oricând: „De unde sunt? Sunt fiică de bulgar, De pe-al lui Dimitrov pământ!” In româneşte de 5¥L Bien temi row — CĂLĂTORIE ---------Da. DIMITROV! Tovarăș, DIMITRQV....................... Marele iniţiator şi organizator al construirii socialismului în R.P. Bulgaria La 2 iulie a. c. se împlinesc doi ani de la moartea lui Gheorghi Dimitrov, marele fiu al poporului bulgar, creatorul Republicii Populare Bulgaria, elevul şi colaboratorul credincios al lui Lenin şi Stalin şi neînfricatul luptător împotriva fascismului. Luptător înflăcărat pentru victoria marxism-leninismului, Gh. Dimitrov şi-a pus toate forţele, întreaga lui energie nesecată, pentru bolşevizarea Partidului Comunist Bulgar, pentru transformarea lui într’un partid de tip leninist-stalinist. In bolşevizarea Partidului Comunist Bulgar el vedea siguranţa victoriei proletariatului revoluţionar bulgar în lupta lui pentru distrugerea ordinii capitaliste-fasciste, siguranţa clădirii ordinei noi, socialiste. Prin grija părintească şi activitatea neobosită a lui Gh. Dimitrov, Partidul Comunist Bulgar a devenit conducător recunoscut al luptei antifasciste a poporului muncitor bulgar. In jurul clasei muncitoare, în frunte cu Partidul Comunist Bulgar, «'au strâns toat© forţei© cinstite, patriotice, ale ţării. A fost consolidată alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, care, a devenit astfel coloana vertebrală a luptei revoluţionare. In 1942, la Iniţiativa şi sub îndrumarea lui Gh. Dimitrov, au fost puse bazele Frontului Patriei, sub al cărui steag s’au strâns toate forţele patriotice, progresiste, în lupta împotriva ocupanţilor hitlerişti şi a slugilor lor bulgare. Victoria răscoalei din 9 Septembrie 1944 obţinută cu ajutorul notărătorii Invincibilei Armate Sovietice, este strâns legată d© numele lui Gh. Dimitrov, înarmat cu o mare experienţă revoluţionară, politică şi organizatorică, cunoscând adânc experienţa marelui Stat Socialist, Gh. Dimitrov a depus toate eforturile pentru construirea unei Bulgarii noi, de democraţie populară. Sub conducerea lui Dimitrov a fost întărit guvernul de democraţie populară. Cu pricepere excepţională de conducător care şi-a însuşit învăţătura lui Lenin Stalin, el a demascat pe duşmanii ascunşi ai guvernului popular bulgar, care vroiau să restabilească fascismul. Sub îndrumarealui au fost demascaţi şi doborîţi agenţi ai imperialismului ca Nicola Petcov, Costan Lubev, Damian Velcev şi alţii. Gh. Dimitrov învăţa neobosit partidul, clasa muncitoare şi oamenii muncii, că fără crearea unui stat de democraţie populară, ca o formă a dictaturii proletariatului, construirea Socialismului în Bulgaria nu este cu putinţă. In raportul istoric la cel de al V lea Congres al Partidului Comunist Bulgar, Gh. Dimitrov a prezentat teoretic chestiunea caracterului şi problemelorstatului de democraţie populară, ca formă a dictaturii proletariatului în perioada de trecere de la capitalism la socialism, înarmat cu geniala învăţătură leninist-stalinistă şi cu bogata experienţă a Uniunii Sovietice, el a rezolvat ştiinţific problema industrializării ţării şi a colectivizării gospodăriei săteşti bulgare şi a trasat drumul de desvoltare a statului spre socialism. «Problemele nu se epuizează — spunea Gh. Dimitrov — cu reconstruirea a ceea ce a existat în economia naţională. Este necesară o grabnică desvoltare a forţelor productive ale ţării noastre, o grabnică lichidare a înapoierii ei economice, transformarea ei în cel maiscurt timp într-o ţară agricolă modernă; pentru aceasta este necesar ca industrializarea şi electrificarea ţării să se înfăptuiască în 15—20 ani, când alte ţări, în alte condiţii, au realizat aceasta în veacuri», împreună cu industrializarea şi electrificarea ţării, chestiuni fundamentale pentru transformarea socialistă, Gh. Dimitrov a pus şi problema cooperării gospodăriilor săteşti, ca drum de trecere la socialism a Bulgariei. ■ Gh. Dimitrov nu a desvoltat numai teoretic problema construirii socialismului la noi în ţară, dar a arătat şi modul şi mijloacele pentru realizarea acestuia. El sublinia, neobosit şi insistent, că pentru ca industria socialistă să atragă după sin© şi gospodăria sătească, clasa muncitoare trebue să lupte sistematic, să facă sacrificii, pentru ieftinirea produselor industriale. Pentru colectivizarea satelor, el indica folosirea încercatei metode leninist-staliniste d© atragere voluntară a ţăranilor muncitori în gospodării agricole cooperativ© de muncă. Gh. Dimitrov a susţinut mult respectarea strictă a acestui principiu, necontenita educare a membrilor gospodăriilor cooperative în spiritul tovărăşesc al ajutorului reciproc. Construirea socialismului în R. P. Bulgaria, spunea Gh. Dimitrov, este posibilă numai folosindu-ne de bogata experienţă sovietică, cu aplicarea ştiinţei leninist-staliniste şi cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Gh. Dimitrov educa Partidul Comunist şi poporul muncitor bulgar în dragostea nemărginită şi devotamentul faţă de marea Ţară a Socialismului, faţă de gloriosul Partid Comunist (bolşevic) şi faţă degenialul Stalin. Nu există şi nu trebue să existe — spunea Gh. Dimitrov — bulgar conştient şi care-şi iubeşte Patria car© să nu fi© convins că sincera prietenie cu U.R.S.S. este tot atât de necesară independenţei şi înfloririi Bulgariei, ca soarele şi aerul pentru fiecara fiinţă vie. In cei doi ani care s’au scurs dela moartea lui Gh. Dimitrov, s’a confirmat strălucit drumul drept p© care el l-a trasat pentru construirea socialismului în R. P. Bulgaria. Pe bazele solide aşezate de el, creşte azi clădirea luminoasă a socialismului, întărit în lupta cu duşmanii de clasă şi educat în spirit bolşevic, Partidul Comunist Bulgar, in frunte cu credinciosul continuator al operei lui Dimitrov, tovarăşul Vâlco Cervencov,duce poporul bulgar din succes în succes. . .. — Având ajutorul multilateral sovietic şi colaborarea ţărilor de democraţie populară, poporul bulgar îndeplineşte cu succes sarcinii© celui d© al treilea an al Planului Cincinal al lui Dimitrov. Succesele mari realizate d© industria socialistă bulgară şi de gospodăriile săteşti în anii 1950—1951, arată că marea operă a lui Gh. Dimitrov, pentru care el şi-a jertfit viaţa, s© găseşte în mâini sigure. Sprijinit de ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, poporul muncitor bulgar condus de Partidul Gău da avantgardă în frunte cu Vâlco Cervencov, merg© hotărît pe drumul socialismului, trasat de Gh. Dimitrov, Griesko, Terecev