România Liberă, octombrie 1951 (Anul 9, nr. 2181-2206)
1951-10-02 / nr. 2181
va A vt t*»ului . Proietar. T.Toate țările, uniți-vâ ! mam mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ polglici ICI Marți 2 Octombrie 1951 Anul IX Nr 9181Andriînul A lai Astăzi poporul nostru şi militarii Armatei noastre sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Române. Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu secretarul său general, iubitul nostru conducător, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej! Trăiască frăţia de arme româno-sovietică! Trăiască genialul învăţător al oamenilor munţii din întreaga lume, marele ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE R. P. R Poporul nostru muncitor şi militarii Armatei noastre Populare sărbătoresc astăzi, pentru prima oară în istoria ţării, „Ziua Forţelor Armate ale R. P. R.”. In urmă cu mai bine de opt ani, prizonierii români în URS.S. au adresat o cerere tovarăşului Stalin pentru a aproba înfiinţarea de unităţi militare din rândurile lor, care să lupte alături de vitezele Armate Sovietice, împotriva hitleriştilor. Pe teritoriul Uniunii Sovietice, unde au luat contact cu realitatea, prizonierii români , lămuriţi prin munca neobosită a comuniştilor români în frunte cu tovarăşii Ana Pauker şi Vasile Luca — şi-au dat seama de cauzele şi caracterul nejust al războiului antisovietic în care s’au lăsat târîţi. Ei şi-au manifestat atunci dorinţa arzătoare de a se alătura luptei eliberatoare pe care o ducea Armata Sovietică. Intr’un moment în care ţara noastră, stăpânită de regimul fascist, era integrată în maşina de război hitleristă, care cotropise, jefuise şi pârjolise o parte din pământurile Uniunii Sovietice, tovarăşul Stalin a dat la 2 octombrie 1943 aprobarea pentru înfiinţarea Diviziei de panduri Tudor Vladimirescu, care a devenit sâmburele Armatei Populare Române. Ziua aceea de 2 Octombrie s’a săpat adânc, pentru totdeauna, în sufletul poporului nostru muncitor, mărturie de neuitat a prieteniei şi ajutorului acordat Patriei noastre de marele popor sovietic şi tovarăşul Stalin personal, în momente de atât de grea cumpănă. Sărbătorim astăzi „Ziua Forţelor Armate ale R. P. R." în plin efort pentru traducerea în viaţă a Planului Cincinal care ne duce pe calea vieţii libere şi fericite. Creşte şi înfloreşte scumpa noastră Patrie sprijinită puternic în eforturile ei de ţări prietene, frăţeşti, în frunte cu marea noastră eliberatoare Uniunea Sovietică. Succesele acestea nu sunt însă pe placul duşmanilor noştri din totdeauna, imperialiştii americani şi englezi, care vor să ne robească din nou, care jinduiesc după bogăţiile ţării, ce au fost smulse din lacomele lor mâini pentru a fi redate poporului, adevăratul stăpân. Ei, împreună cu slugile lor de teapa clicii criminale de la Belgrad, a ţes planuri mârşave, uneltesc războaie, împotriva ţărilor libere din lagărul păcii, împotriva Uniunii Sovietice şi a ţârilor de democraţie populară". Scurt al cuceriilor noastre revoluţionare, al realizărilor dobândite împotriva acestor uneltiri duşmănoase sunt Forţele Armate ale ţării, care stau strajă de neclintit Patriei şi păcii In Raportul politic al Comitetului Central la Congresul Partidului Muncitoresc, raport ţinut la 21 Februarie 1948, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „Nu există sacrificiu prea mare pentru noi când este vorba de armată şi de nevoile ei. Dorim s’o vedem bine dotată, bine îmbrăcată,bine hrănită, perfect instruită. Să rămână o ruşinoasă amintire vremurile când soldatul şi ofiţerul român, prost îmbrăcaţi, umiliţi, erau puşi să slujească nu interesele adevărate ale ţării şi ale poporului, ci interesele claselor exploatatoare. Scut al intereselor poporului şi al Republicii Populare Române, şcoală a poporului — astfel concepem noi misiunea armatei în Republica Populară Română”. Calea indicată în raportul iubitului conducător al poporului nostru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a fost urmată întocmai. In anii care au trecut de atunci a fost făurită o armată de tip nou, puternică şi dotată cu cel mai modern armament, capabilă să apere cuceririle revoluţionare, libertatea şi independenţa Patriei. Ostaşii şi ofiţerii noştri crescuţi în spiritul internaţionalismului proletar, educaţi în spiritul dragostei pentru pace şi al urii de moarte împotriva aţâţătorilor la război, sunt însufleţiţi de patriotism înflăcărat, dedragoste pentru Uniunea Sovietică şi pentru, genialul conducător de popoare Iosif Vissarionovici Stalin. Forţele Armate ale ţării noastre îşi însuşesc cu hotărîre noi şi noi cunoştinţe în domeniul mânuirii armamentului şi materialului tehnic modern cu care sunt dotate, în pregătirea de iubită şi politică. Folosind uriaşa experienţă a glorioasei Armate Sovietice, militarii noştri învaţă din nepreţuitul tezaur al celei mai avansate ştiinţe şi arte militare din lume ştiinţa şi arta militară stalinistă, întărind în felul acesta capacitatea de apărare a Republicii noastre Populare. Pilda măreaţă a invincibilei Armate Sovietice creiată de Lenin şi Stalin, prima armată din lume în slujba celor ce muncesc, armata păcii, însufleţeşte pe militarii Forţelor noastre Armate în pregătirea lor de zi cu zi, învăţând din nesecatul isvor al experienţei de luptă a celei mai viteze şi mai puternice armate din lume — Armata Sovietică - miliUîn s,oliEi Aduesc să fie asemenea ostaşilor sovietici, luptători neînfricaţi pentru cauza apărării Patriei şi a păcii, a muncii paşnice, constructive, a poporului nostru muncitor. Militarii Forţelor Armate ale R. P R. sunt fiii celor ce luptă în fabrici, uzine şi pe ogoare, pentru triumful vieţii noi. Ei sunt trup din trupul poporului, sânge din sângele poporului Trainică e, deaceea, sudura dintre armată şi popor. Această sudură este unul din isvoarele tăriei Armatei noastre Populare, căci o forţă care reprezintă însuşi poporul nu poate fi învinsă. Sărbătorind astăzi „Ziua Forţelor Armate ale R. P. R.”, poporul nostru priveşte cu mândrie şi încredere la Armata sa, căci simte că Patria este apărată de braţe sigure, puternice şi devotate. Hotărîtă să ridice pe trepte mai înalte glorioasele tradiţii de luptă pentru libertate şi independenţă ale poporului nostru, care a înfruntat vitejeşte, dealungul veacurilor, viforoasa urgie a cotropitorilor, ostaşii ţării se călesc, învaţă să învingă toate greutăţile, pentru a fi demni apărători ai construcţiei paşnice. Infanteriştii, artileriştii, tanchiştii, aviatorii, pionerii, marinarii, cavaleriştii, grănicerii, minunaţii cunoscători ai armelor lor, sunt pătrunşi de patriotism, eroism, curaj, abnegaţie. Ei ştiu ce datoresc partidului, poporului, Patriei, însufleţiţi de măreţul exemplu al glorioasei Armate Sovietice, ei sunt gata să apere chiar cu sacrificiul vieţii lor tot ceea ce părinţii şi fraţii lor, — întreg poporul muncitor, — au realizat, sub conducerea partidului, pe drumul construirii socialismului. Măreaţa sărbătoare de astăzi e un minunat prilej pentru demonstrarea legăturii de nezdruncinat dintre armată şi popor. Laolaltă, oamenii muncii şi militarii vor face din „Ziua Forţelor Armate ale R. P. R.” dovada ataşamentului lor faţă de lupta pentru cauza păcii, pentru lagărul democraţiei şi al socialismului. Laolaltă, ei îşi vor îndrepta gândurile pline de recunoştinţă către Uniunea Sovietică, către marele Stalin, eliberatorii Patriei şi poporului nostru şi vor face sfânt legământ să păşească mereu înainte pe drumul vieţii noi, înfloritoare pe drumul luminos deschis omenirii de Marea Revoluţie Socialistă 40 Octombrie. rwl „Pentru ţara noastră profund pacifică şi pentru poporul ei, armata pusâ în slujba întăririi republicii populare este apărătoarea cuceririlor democratice ale poporului nostru, apărătoarea independenţei şi suveranităţii noastre. Dar nu numai atât. Pentru massa de tineri cetăţeni care trec prin perioada de stagiu militar, ea trebue să devină o adevărată instituţie de cultură, o adevărată şcoală de educaţie cetăţenească, patriotică şi democratică. Educând neostaş în spiritul devotamentului neţărmurit pentru natura democrată şi pentru poporul muncitor, ridicând nivelul de cultură al ostaşului român, armata are misiunea să contribue la creşterea cetăţeanului nou al Republicii noastre Populare. Nu există sacrificiu prea mare pentru noi când este vorba de armată şi de nevoile ei. Dorim s-o vedem bine dotată, bine îmbrăcată, bine hrănită, perfect instruită. Să rămână o ruşinoasă amintire vremurile când soldatul şi ofiţerul român, prost îmbrăcaţi, umiliţi, erar puşi să slujească nu interesele adevărate ale ţării şi ale poporului, ci interesele claselor exploatatoare. Scut al intereselor poporului şi al Republicii Populare Române, şcoală a poporului — astfel concepem noi misiunea armatei in Republica Populară Română“. Gh. Gheorghiu-Dej Telegrama adresata de I. V. Stalin lui Mao Tze-dun cu prilejul celei de a doua aniversari a Republicii Populare Chineze MOSCOVA (Agerpres) . — TASS transmite textul telegramei adresate de I. V. Stalin preşedintelui Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze, Mao Tze-dun. Preşedintelui Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze TOVARĂŞULUI MAO TZE-DUN Pekin In ziua celei de a doua aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă rog, tovarăşe preşedinte, să primiţi felicitările mele prieteneşti. Trimit marelui popor chinez, Guvernului Republicii Populare Chineze şi dumneavoastră personal urări cordiale de noi succese în construirea Chinei populare democrate. Să se întărească şi pe viitor marea prietenie dintre Republica Populară Chineză şi Uniunea Sovietică prietenie care este o chezăşie trainică a păcii şi securităţii în Extremul Orient! I. STALIN Ordin al ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române Nr 15 din 2 octombrie 1951 Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici, ofiţeri şi generali! Astăzi, poporul nostru muncitor împreună cu armata sa sărbătoresc Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului, poporul nostru întâmpină Ziua Forţelor sale Armate cu noi şi importante succese pe drumul construirii socialismului. Oamenii muncii din Republica Populară Română luptă pentru apărarea păcii şi independenţei Patriei şi îşi manifestă cu tărie dragostea şi recunoştinţa pentru Uniunea Sovietică, pentru glorioşii săi ostaşi şi pentru marele conducător — Generalissimul Stalin. Armata Populară Română realizează noi succese in îmbunătăţirea pregătirii sale de luptă şi politice, a disciplinei militare şi vigilenţei revoluţionare. Continuatoare a celor mai bune tradiţii de luptă ale poporului român, Forţele noastre Armate stau strajă de neclintit păcii, independenţei şi vieţii libere a poporului nostru. Tovarăşi soldaţi, matrozi, sergenţi, cartnici, ofiţeri şi generali ! De Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, vă felicit şi vă urez noi succese în desăvârşirea măestriei militare şi în educaţia politică, în întărirea disciplinei militare ferme şi a vigilenţei revoluţionare, pentru sporirea capacităţii de luptă a scumpei noastre armate. Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Române, scut al păcii şi independenţei Patriei noastre! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul poporului nostru pe drumul construirii socialismului! Trăiască Guvernul Republicii Populare Române! Trăiască frăţia de arme romano-sovietică ! Trăiască eliberatorul şi prietenul poporului român, învăţătorul oamenilor muncii din lumea întreagă, marele Stalin ! Ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. General de Armată EMIL BODNARAŞ ADUNAREA FESTIVA CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A DOI ANI DELA PROCLAMAREA R. P. CHINEZE Cu prilejul împlinirii a doi ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, a avut loc, luni după amiază, în sala Teatrului Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti, o festivitate organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Marele număr de oameni ai muncii prezenţi au adus cu acest prilej un fierbinte şi trăţesc salut poporului chinez, care, datorită luptei Armatei sale Populare de Eliberare, condusă de Partidul Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, a scuturat stăpânirea coruptă şi trădătoare a gomindanului şi jugul imperialiştilor, făurindu-şi o patrie nouă, liberă şi independentă. Festivitatea a prilejuit o viguroasă manifestare a hotărîrii poporului nostru muncitor de a lupta, alături de eroicul popor chinez, împotriva planurilor războinice ale imperialiştilor americano englezi, în marele front al păcii, democraţiei şi socialismului în frunte şi invincibila Uniune Sovietică şi 13 Siblia. Scena era dominată de un mare portret al tovarăşului Stalin, încadrat de portretele tovarăşilor Mao Tze-dun, Ciu Deh şi Ciu En Lai şi ale tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ana Pauker. Festivitatea a început prin intonarea Imnului R.P.R., Imnului R.P. Chineze şi Imnului U.R.S.S. Ovaţii entuziaste şi îndelung repetate au salutat propunerea de a fi ales în fruntea prezidiului de onoare al adunării genialul conducător al omenirii muncitoare, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin Au fost alese în prezidiul de onoare, prin aclamaţii puternice: Comitetul Central al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S., Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Pe scrift au luat loc membrii prezidiului activ: acad. prof. P. Constantinescu Iaşi, Teohari Georgescu, I. A. Korolev, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice, Van Iupin, ambasadorul R.P. Chineze, Gh. Apostol, M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Miron Constantinescu, Constanţa Crăciun, Leonte Răutu, Gheorghe Florescu, Gh. Stoica, dr. T. Bogdan, prof. I Murgulescu, Anton Tatu Jianu, Brăgaru Parfenie, Matei Nicolae şi Constanţa Lepădaţii Au mai fost de faţă membri ai guvernului: Lotar Rădăceanu, general-maior Al. Drăghici, Augustin Alexa, A. Bunaciu, AL Sencovîci, Steliari Niţulescu, Valter Roman, D. Diaconescu, Gr. Preoteasa, şi Marin Florea Ionescu secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Au asistat membri ai corpului diplomatic: S. S Spandarian, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, Inozemţev, reprezentant comercial al Uniunii Sovietice, B. A. Savin®v, prim secretar al Ambasadei Uniunii So-(Continuare in pag. 3-a, col 3—61