România Liberă, noiembrie 1951 (Anul 9, nr. 2207-2231)
1951-11-01 / nr. 2207
ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX. —Nr. 2207 4 pagini — 4 lei Joi 1 Noembrie 1951 Să aplicăm minunata experienţă a sovietelor! Oraşe noi, sate care se desvoltă şi devin adevărate oraşe, uzine şi fabrici de tot felul care contribue la punerea în valoare a numeroaselor bogăţii ale ţării sovietice, şcoli şi institute superioare, teatre, cinematografe, parcuri şi multe alte înfăptuiri, cu care nu se poate mândri nici o alta ţară din lume, stau mărturie a muncii neobosite, cu adevărat eroice, desfăşurată, din iniţiativa Partidului Comunist (bolşevic), de întreg poporul sovietic, care antrenat de sovietele locale, păşeşte cu entuziasm, spre zorii lumii noi, spre comunism. Sunt cunoscute omenirii întregi distrugerile barbare suferite de oraşele şi satele sovietice de pe teritoriile vremelnic ocupate de fascişti. Se părea că vor trece decenii pentru ca oraşele şi satele să se ridice din ruine. Dar nu s-au scurs decât câţiva ani şi rănile războiului au fost vindecate. Oraşe ca Stalingradul — complect dlistrus — ca Leningrad, Odesa, Sevastopol, şi atâtea altele, au renăscut mai falnice, mai măreţe, de cum au fost. In oraşul Rostov barbarii fascişti au distrus şi au adus stricăciuni grave unei treimi din spaţiul locativ, au distrus gospodăria oraşului, transporturile, drumurile şi podurile, aproape toate clădirile administrative şi culturale (din 274 întreprinderi au rămas în picioare numai 6). Astăzi Rostovul a renăscut. Producţia industrială e mult mai mare ca înainte de război. In locul ruinelor s’au ridicat construcţii noi. Oraşul împodobit cu peste 300.000 arbori, seamănă cu o imensă grădină. Cine ar mai recunoaşte, de pildă, satul Podgorice din regiunea Voronej? In timpul războiului acest sat a fost distrus complect de barbarii fascişti. Cum arată astăzi Podgornoe? In locul ruinelor lăsate de război s’au ridicat numeroase clădiri măreţe: casele colhoznicilor, construcţiile colhozului „Budionâi”, o staţie experimentală de fructe, trei şcoli, un cinematograf, un dispensar, o casă de lectură, bibliotecă, căminul de copii, cinci magazine, două mori, clădirile combinatului cărnii, ale asociaţiei de meseriaşi, fabrica de cărămidă, uzina, etc. S’ar putea enumera multe fapte, multe lucruri rinnunate înfăptuite în anii puterii sovietice. Fiecare oraş sau sat sovietic constitue un exemplu de felul cum sub îndrumarea Partidului Comunist (bolşevic) sovietele locale au ştiut să antreneze massele în conducerea şi gospodărirea treburilor obşteşti. In fiecare realizare care a făcut ca oraşele şi satele să devină mai înfloritoare, sovietele locale şi-au adus contribuţia lor preţioasă. Fiind cele mai largi organizaţii de masă, ele au antrenat oamenii sovietici în lupta pentru îndeplinirea măreţelor obiective ale planurilor cincinale staliniste, iar acum în minunata acţiune de făurire a visuluiomenirii muncitoare: societatea comunistă. Făurite în focul revoluţiei, de geniul creator al maselor, călăuzite permanent de învăţătura leninist-stalinistă, sovietele de deputaţi ai celor ce muncesc şi-au dovedit pe deplin superioritatea din toate punctele de vedere faţă de orice formă de stat cunoscută în istorie. Sovietele de deputaţi ai celor ce muncesc, care reprezintă baza politică a statului sovietic, formă superioară a dictaturii proletariatului, constitue un model minunat, o pildă măreaţă pentru sfaturile populare din ţara noastră. Organele locale ale puterii de Stat din ţara noastră au sarcini asemănătoare celor avute de sovietele locale în diferite etape ale construcţiei socialismului. Este deosebit de însemnat pentru sfaturile noastre populare exemplul imensului rol pe care l-au jucat sovietele locale în opera de transformare socialistă a agriculturii. Date fiind funcţiunile lor asemănătoare, dat fiind faptul că sfaturile populare constitue baza politică a regimului de democraţie populară, ele au toate condiţiile pentru a aplica cu succes glorioasa experienţă acumulată de sovietele locale în atâţia ani de activitate. In multe regiuni, raioane, oraşe şi comune, sfaturile populare, chiar dela începutul activităţii lor, s’au orientat în mod just şi au căutat să aplice la realitatea în continuă transformare a ţării noastre, bogatele învăţăminte trase din studierea experienţei sovietelor locale. Astfel a procedat de pildă sfatul popular al regiunii Prahova, care la întocmirea planului său de lucru s-a călăuzit după modelul planului de lucru al sovietului din Gorodeţc. Comitetul executiv regional Prahova a studiat condiţiile specifice locale, adaptând sarcinile generale la aceste condiţiuni, trecând în plan măsurile organizatorice necesare, menite să asigure îndeplinirea la vreme şi în bune condiţiuni a tuturor obiectivelor. Dacă astăzi în cele mai multe planuri de lucru ale sfaturilor populare sunt trecute măsuri organizatorice, sunt trasate răspunderi personale; dacă, pentru îndeplinirea sarcinilor se desfăşoară un control permanent şi temeinic; dacă multe comisiuni permanente au trecut la organizarea activelor de cetăţeni şi — într’un cuvânt — dacă activitatea sfaturilor populare se desfăşoară cu tot mai rodnice rezultate, apoi trebue arătat că acest lucru se datoreşte în cea mai mare măsură faptului că tot mai mulţi deputaţi studiază necontenit, îşi însuşesc şi aplică în viaţă vasta şi bogata experienţă a sovietelor locale. Dacă în multe regiuni şi raioane, oraşe şi comune ale ţării se desfăşoară cu succes acţiunea de valorificare a resurselor locale şi desvoltare a întreprinderilor, acest lucru se datoreşte minunatului exemplu al sovietelor locale, care prin activitatea lor arată în mod clar cât de importantă este punerea în valoare a bogăţiilor locale, contribuţie deosebită la înflorirea oraşelor şi satelor. Şi la succesele dobândite de către gospodăriile noastre colective a contribuit în bună măsură faptul că în multe locuri organele locale ale puterii de stat au ştiut să folosească în acest domeniu bogata experienţă a sovietelor. Mai sunt însă lipsuri şi se mai comit greşeli pe alocuri în ceea ce priveşte modul de aplicare a experienţei sovietice. In câteva comune din raionul Bârlad, de pildă, experienţa sovietelor locale s’a aplicat în mod mecanic. Comitetul executiv al raionului Bârlad a trimis la începutul anului modele de planuri după care comitetele executive comunale să-și întocmească propriile lor planuri. Lucrul acesta este bun, dar nu e suficient. Fără sa studieze temeinic experienta sovietelor locale, metodele lor de lucru, comitetele executive din comunele Iveşti, Ghidigeni şi altele, şi-au alcătuit planuri asemănătoare modelului primit, au complectattoate rubricile, fără însă să ţină seama de specificul local, fără să treacă o serie de măsuri organizatorice, cum ar fi de pildă antrenarea deputaţilor şi cetăţenilor la înfăptuirea acţiunilor prevăzute în plan. Experienţa sovietelor locale ne pune la dispoziţie nu numai modele de planuri, ci în primul rând o bogăţie de idei, de forme variate de lucru, metode noi, care studiate în mod temeinic dau naştere la iniţiative noi şi preţioase, ce pot fi cu adevărat de un mare folos pentru toţi deputaţii, pentru toate sfaturile populare. Studierea în mod temeinic a experienţei sovietelor locale, a diferitelor aspecte ale muncii sovietelor, cum ar fi de pildă planificarea muncii, executarea controlului, legătura cu masele, organizarea activului, etc., lărgeşte orizontul activităţii sfaturilor populare, poate să facă pe fiecare deputat să înveţe meşteşugul conducerii treburilor obşteşti. In această privinţă comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să ţină o permanentă legătură cu filialele ARLUS, unde vor putea găsi materiale care tratează despre munca sovietelor locale. Este dealtfel şi o datorie a presei locale de a publica în permanenţă articole menite să popularizeze glorioasa activitate a sovietelor locale. Deasemeni prin studierea limbii ruse, deputaţii sfaturilor populare cât şi cetăţenii din activele comisiunilor permanente capătă posibilitatea de a-şi însuşi în mod nemijlocit din presa sovietică, minunata experienţă a sovietelor locale. In acelaş timp comitetele executive trebue să menţină un contact strâns cu filialele S.R.S.C. pentru programarea conferinţelor având principală temă, munca sovietelor locale. Luna Prieteniei Româno-Sovietice constitue un bun prilej pentru a intensifica studierea şi însuşirea experienţei sovietelor. Efortul deosebit desfăşurat în acest cadru de către editurile noastre vine deasemeni în sprijinul sfaturilor populare. Literatura sovietică dă deasemeni strălucite exemple ale muncii desfăşurate de către deputaţi şi organele locale ale puterii de stat în toate domeniile vieţii obşteşti. Aceste cărţi nu trebue să lipsească din bibliotecile căminelor culturale, ele trebue să fie citite cu atenţie şi larg discutate. Oamenii muncii din ţara noastră, care participă într’o măsură tot mai mare la activitatea sfaturilor populare, însufleţiţi de înfăptuirile realizate până în prezent pe drumul construirii socialismului, privesc cu încredere şi mândrie viitorul. Chezăşie în toate acţiunile sfaturilor populare este experienţa sovietelor locale care ne învaţă cum să folosim forţa şi iniţiativa creatoare a maselor în scopul întăririi şi înfloririi Patriei noastre, în scopul smulgerii poporului nostru din sărăcia şi înapoierea culturală , în scopul îndreptării Patriei noastre spre culmile desvoltării economice şi culturale. Măsuri in vederea aplicării noilor norme de încadrare şi salarizare a cadrelor didactice In vederea aplicării Hotărîrii Consiliului de Miniştri Nr. 1087 din 8 octombrie 1951, cu privire la noile norme de încadrare şi salarizare a cadrelor didactice, Ministerul învăţământului Public aduce la cunoştinţă că, potrivit instrucţiunilor trimise anterior secţiunilor de învăţământ, învăţătorii, profesorii, edilatoarele, instructorii superiori de pionieri şi maeştri de practică de la şcolile aparţinând Ministerului învăţământului Public, de la instituţiile preşcolare ca şi de la şcolile medii tehnice şi şcolile profesionale vor pregăti actele pentru dovedirea studiilor, iar pentru dovedirea stagiului de activitate în învăţământ, certificatele sau adeverinţele oficiale, eliberate de şcolile sau instituţiile unde au funcţionat. Actele vor fi prezentate directorilor şcolilor şi instituţiilor preşcolare respective, în original, însoţite de câte o copie legalizată la notariatele de stat sau la judecătorii, conform legilor în vigoare. Prezentarea actelor şi întocmirea dosarelor la şcoli şi instituţii preşcolare urmează să fie terminată până la data de 10 Noembrie. După această dată, lucrările în vederea încadrărilor vor continua la raioane, conform instrucţiunilor ce vor urma. (Agerpres). IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOEMBRIE Alte unități de munca şi-au terminat planul anual * TURDA. — Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii „Electroceramica” din Turda au sărbătorit la 29 Octombrie o însemnată victorie. Luptând cu însufleţire, în cadrul întrecerii socialiste în cinstea marii sărbători de la 7 Noembrie, ei au reuşit să-şi împlinească la această dată planul anual cantitativ, după ce încă de la 6 Septembrie îşi realizaseră planul valoric. Totodată în cursul acestui an ei au obţinut la materii prime şi combustibil economii în valoare totală de 8.116.000 lei. Contribuţii preţioase la câştigarea acestor succese au adus — folosind înaintatele metode de muncă sovietice — tovarăşii Gheorghe Albon, strungar, Ioan, Mureşan şi Ana Vlădău de la secţia cuptoare, Rozalia Schabomat de la secţia prese care au realizat cu regularitate depăşiri de normă între 150—230 la sută. (Agerpres). b Alături de unităţile centrale de construcţii din ţara noastră, întreprinderile locale de construcţii ale sfaturilor populare desfăşoară o vie activitate. Datorită diversităţii lucrărilor cărora trebue să le facă faţă, întreprinderile locale de construcţii şi-au desfăşurat activitatea în primele 8 luni ale anului 1951 pe mai mult de 5000 de şantiere locale. Ridicând numeroase construcţii dintre cele mai diferite ca băi comunale, cămine culturale, locuinţe muncitoreşti, etc., întreprinderile locale de construcţii şi-au realizat planul de producţie pe primele trei trimestre, ale anului în curs în proporţie de 105,4%. Organizându-şi bine munca şi,colaborând cu sfaturile populare respective, întreprinderile de construcţii locale din regiunile Constanţa, Timişoara şi Galaţi şi-au terminat planul anual de producţie, întreprinderile de construcţii ale sfaturilor populare regionale Putna, Iaşi, Botoşani, Sibiu, etc. şi-au depăşit şi ele planurile, situându-se în rândul întreprinderilor fruntaşe. l TIMIŞOARA (de la subredacţia noastră). Folosind metodele sovietice de muncă, desfăşurând larg întrecerea socialistă, famnilitorii mai multor întreprinderi din regiunea Timişoara au început să dea produse ■în contul anului 1952. La fabrica de lacuri şi vopsele „Gh. Doja”, muncitorii s’au angajat cu ocazia terminării planului, să lupte pentru a da cât mai multe produse până la sfârşitul acestui an. Muncitorii fabricii „Firul Roşu” şi-au îndeplinit până în ziua de 23 octombrie planul valoric şi cantitativ. Au mai terminat planul muncitorii fabricii de produse de cauciuc „8 Martie”, fabrica de abrazive cât şi muncitorii de la topitoria de in şi cânepă. Un succes deosebit au obţinut muncitorii fabricii de perii „Steaua Roşie” care dau produse în contul anului 1953. Şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe anul în curs, secţia textiri de la „Prima Banat”, secţia potcoave de la fabrica „Partizanul”, secţia cărucioare de la „Tehnometal”, cât şi serviciul de manevră din staţia CFR Timişoara. ★ ORADEA. — Brigada I, UTM de la Depoul de locomotive CFR Oradea a muncit cu însufleţire în cadrul întrecerilor socialiste spre a putea termina până la 7 Noembrie sarcinile din planul anual. Pentru a duce la îndeplinire aceste angajamente, tinerii din brigada I. au început să folosească metoda sovietică Timoşev, care constă în pregătirea din timp a locomotivelor pe linia vecină pentru reparaţii în timp ce reparaţiile sunt derterminate la o altă locomotivă. Cu ajutorul folosirii acestei metode sovietice, tinerii din brigada I, UTM au reuşit să termine sarcinile de plan pe 1951. ELISABETA CUSBAC corespondent ★ GIURGIU. — In cinstea celei de-a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, colectivul de muncă al Şantierului Naval Giurgiu, aplică pe scară largă metodele sovietice de lucru, obţinând însemnate succese în producţie. Astfel strungarii Mirea Nidelea şi Dumitru Dobre, folosind metoda de tăiere rapidă a metalelor, a stahanoviştilor sovietici Bâcov-Bortkievici, şi-au îndeplinit planul de producţie pe acest an. La fel şi strungarii Vasile Popescu şi Niculae Sfetcu produc în contul anului 1952, lucrând după metodele stahanoviştilor sovietici Bâcov-Bortkievici şi Nina Nazarova. ILIE IONESCU corespondent ★ BAIA MARE (de la subredacţia noastră). — Avântate în întreceri socialiste în cinstea zilei de 7 Noembrie, tot mai multe echipe din Combinatul Baia Mare, păşesc în cel de al doilea an al Cincinalului. Terminându-şi planul pe 1951, echipele minerilor Alexandru Ouatu şi Vasile Meheș de la exploatarea Nistru, dau minereu în contul anului 1952. O noua victorie a constructorilor Canalului Dunăre- Marea Neagră CONSTANŢA. — Măreaţa construcţie a Canalului Dunăre-Marea Neagră înaintează pe zi ce trece. Zilele acestea, constructorii Canalului au câştigat o nouă victorie. In cinstea marii sărbători de la 7 Noembrie colectivul şantierului 13 Năvodari îşi lase angajamentul să-şi termine planul a vmal la 20 Noerobrie. Datorită nestăvilitului avânt de care dau dovadă în întrecerea socialistă, ei şi-au îndeplinit planul anual de escavaţii în seara zilei de 27 octombrie, actualmente lucrând în contul anului viitor. (Agerpres). 28.000 contracte d CÂMPULUNG MOLDOVENESC (de la corespondentul nostru).Avântul întrecerilor socialiste pornite în cinstea celei de a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, a cuprins cea mai mare parte a muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din regiunea Suceava. Numărul de 24.000 contracte de întreceri socialiste existente la 23 August a crescut la 28.000 contracte, încheiate în cinstea zilei de 7 Noembrie d e întreceri socialiste în La combinatul forestier „Bernat Andrei" dn Vatra Dornei, 97 la sută din salariaţi sunt încadraţi în întreceri socialiste, reuşind ca în ziua de 23 Octombrie să termine planul anual de debitare. La I.P.I.L-Frasin, raionul Gura-Humorului, 1256 muncitori de fabrică şi de pădure sunt încadraţi în întrecerea în cinstea regiunea Suceava lui 7 Noembrie, pentru a termina planul anual în 10 luni şi jumătate. Această întreprindere a început să lucreze în contul lunii Decembrie. La întreprinderea minieră Vatra Dornei, din 788 salariaţi, 716 sunt în întrecere iar în sectorul comerţului de Stat şi cooperatist s-au încheiat 778 contracte de întreceri socialiste. LUNA PRIETENIE! R O M Â N O - S O V I E TI C E Spectacolele Ansamblului de Stat de dansuri populare al U. R. S. S. la Cluj CLUJ. Marţi dimineaţa a sosit în oraşul Cluj Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. de sub conducerea artistică a lui Igor Moiseev, artist al poporului al R.S.F.S.R. şi al R.S.S. Moldovenească, laureat al Premiului Stalin. Seara, la Teatrul Naţional, Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. a dat primul spectacol, care a constituit o nouă şi adânc grăitoare dovadă a înaltei maestrii a artiştilor sovietici. Fiecare dans a stârnit ropote de aplauze, numeroasa asistenţă manifestându-şi entuziast admiraţia şi dragostea pe care o poartă artiştilor sovietici. La terminarea spectacolului, numeroase delegaţii de muncitori, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, şi ai tineretului şcolar, au înmânat lui Igor Moiseev şi celorlalţi artişti sovietici frumoase buchete de flori. Miercuri seara Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. a prezentat al doilea spectacol în oraşul Cluj. (Agerpres). O NOUA FABRICĂ DE CIMENT însufleţiţi de un puternic patriotism constructorii de la Bicaz înalţă măreaţa hidrocentrală „V. I. Lenin”. Paralel cu înaintarea lucrărilor în jurul şantierului se ridică o serie de construcţii menite să sprijine desvoltarea cât mai rapidă a construcţiei uriaşei hidrocentrale. In clişeu: Un aspect de pe şantierul fabricii de ciment de la Bicaz. Această fabrică va aproviziona cu cantităţile de ciment necesare, lucrările hidrocentralei. m m 1 — Să aplicăm minunata experienţă a sovietelor ! (Pag. 1). — Democraţiile populare, rod al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie de conf. Univ. S. Stanciu. (Pag. 2). — Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace. (Pag. 2). — Când chiaburii sunt lăsaţi să-şi facă de cap. (Pag. 2). — Recenzie: Teatru Sovietic. (Pag. 3) — Legăturile culturale şi ştiinţifice dintre savanţii sovietici şi savanţii progres din celelalte ţări, de Acad. Alex. Topil. (Pag. 3). — „Calea libertăţii şi fericirii popoarelor” — Articol de fond apărut în ziarul „Pravda”. (Pag. 3). — Delegaţia Uniunii Sovietice la cea de a 6-a sesiune a Adunării Generale O.N.U. (Pag. 4). — Răspunsul dat de I. V. Stalin corespondentuluiziarului „Pravda” are un adânc răsunet în opinia publică din Occident — de Pierre Nicole. (Pag. 4). ACTUALITĂŢI DIN U. R. S. S. In întâmpinarea măreţei aniversări însufleţiţi de chemările Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu prilejul celei de a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, oamenii muncii din întreaga ţară desfăşoară pe scară din ce în ce mai largă întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului peanul 1951. Pe zi ce trece tot mai multe colective din fabricile şi uzinele capitalei Ţării Sovietice, raportează despre succesele în muncă pe care le-au obţinut în aceste zile. Metalurgiştii uzinei „Secera şi Ciocanul” au îndeplinit înainte de termen planul pe 10 luni. Succese interesante a obţinut şi colectivul uzinei „Dinamo” S. M. Kirov. Sute de stahanovişti din această uzină au şi îndeplinit sarcinile lor pe anul întreg. In uzine se lucrează în prezent la montajul unor utilaje automate destinate nodului hidraulic de la Ţimbansc. La Moscova au început şedinţe festiveraionale consacrate celei de a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, întruniţi în sala frumos pavoazată a filialei Teatrului Mare al U.R.S.S. numeroşi cetăţeni din raionul Sverdlovsc al Moscovei, au ascultat raportul tovarăşului Danskoi secretarul comitetului orăşenesc de Partid. Cu însufleţire uriaşă participanţii la întrunire au votat trimiterea unei telegrame de salut către I. V. Stalin. Un nou film documentar în culori: „Pe şantierele Moscovei" Noul film documentar în culori „Pe şantierele Moscovei”, care rulează în prezent cu mare succes pe ecranele capitalei sovietice, începe cu o măreaţă panoramă a acestui minunat oraş. Noua operă a cinematografiei sovietice este o povestire captivantă a reconstrucţiei capitalei U.R.S.S. Acum 15 ani Comitetul Central al Partidului Bolşevic şi Guvernul Sovietic au adoptat planul general de reconstrucţie a Moscovei. Au fost construite bulevarde drepteşi largi precum şi numeroase căi de acces în capitală. Un canal navigabil a unit râul Moscova cu Volga. Pe sub pământ au fost construite liniile metroului. Au apărut noi cartiere de blocuri cu mai multe etaje, alei înverzite şi scuaruri. In anii cincinalului de după război s’au plantat peste 8.000.000 de copaci şi tufişuri decorative. Una din construcţiile monumentale ale Moscovei este noua clădire a Universităţii de Stat de pe Colinele lui Lenin. Construcţia ocupă o suprafaţă de 160 hectare şi este alcătuită din 20 de corpuri grandioase. Acest Palat al Ştiinţei constitue centrul viitorului ansamblu arhitectonic al raionului sud-vestic al Capitalei U.R.S.S. Fiecare scenă a filmului arată că la Moscova se construeşte neîntrerupt pentru binele şi fericirea oamenilor sovietici, pentru o viaţă paşnică şi luminoasă. Consfătuire organizată de Academia de Ştiinţe a U. R. S. S. La Moscova se desfăşoară în prezent consfătuirea organizată de Institutele de lingvistică, istoria culturii materiale, etnografie şi istorie a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Această consfătuire desbate probleme privind metodologia cercetărilor referitoare la originea popoarelor, în lumina învăţăturii staliniste despre naţiuni şi limbă. In cuvântul său introductiv, academicianul V. V. Vinogradov a subliniat faptul că lucrarea lui I. V. Stalin „Marxismul şi problemele lingvisticii” a deschis perspective uriaşe pentru activitatea creatoare în domeniul tuturor ştiinţelor sociale. A fost creat un teren propriu pentru activitatea comună unită a lingviştilor, istoricilor, arheologilor şi etnografilor, în problemele originei şi desvoltării limbilor şi culturilor. Colaborarea creatoare dintre savanţi şi discuţiile largi vor contribui la rezolvarea justă a acestor probleme ştiinţifice. Consfătuirea va dura câteva zile. Programul ei prevede ţinerea a 26 rapoarte. In Editura P.M.R. a apărut: NAMOSOV A 34'. ANIVERSARE A MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE