România Liberă, noiembrie 1951 (Anul 9, nr. 2207-2231)

1951-11-01 / nr. 2207

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul IX. —­­Nr. 2207 4 pagini — 4 lei Joi 1 Noembrie 1951 Să aplicăm minunata experienţă a sovietelor! Oraşe noi, sate care se desvoltă şi devin adevărate oraşe, uzine şi fabrici de tot fe­lul care contribue la punerea în valoare a numeroaselor bogăţii ale ţării sovietice, şcoli şi institute superioare, teatre, cinema­tografe, parcuri şi multe alte înfăptuiri, cu care nu se poate mândri nici o alta ţară din lume, stau mărturie a muncii neobosite, cu adevărat eroice, desfăşurată, din iniţiativa Partidului Comunist (bolşevic), de întreg poporul sovietic, care antrenat de sovietele locale, păşeşte cu entuziasm, spre zorii lu­mii noi, spre comunism. Sunt cunoscute omenirii întregi distru­gerile barbare suferite de oraşele şi satele sovietice de pe teritoriile vremelnic ocupate de fascişti. Se părea că vor trece decenii pentru ca oraşele şi satele să se ridice din ruine. Dar nu s-au scurs decât câţiva ani şi rănile războiului au fost vindecate. Oraşe ca Stalingradul — complect dlistrus — ca Leningrad, Odesa, Sevastopol, şi atâtea al­tele, au renăscut mai falnice, mai măreţe, de cum au fost. In oraşul Rostov barbarii fas­cişti au distrus şi au adus stricăciuni grave unei treimi din spaţiul locativ, au distrus gospodăria oraşului, transporturile, drumu­rile şi podurile, aproape toate clădirile ad­ministrative şi culturale (din 274 întreprin­deri au rămas în picioare numai 6). Astăzi Rostovul a renăscut. Producţia industrială e mult mai mare ca înainte de război. In locul ruinelor s’au ridicat construcţii noi. Oraşul împodobit cu peste 300.000 arbori, seamănă cu o imensă grădină. Cine ar mai recunoaşte, de pildă, satul Podgorice din regiunea Voronej? In timpul războiului acest sat a fost distrus complect de barbarii fascişti. Cum arată astăzi Pod­­gornoe? In locul ruinelor lăsate de război s’au ridicat numeroase clădiri măreţe: casele colhoznicilor, construcţiile colhozului „Bu­­dionâi”, o staţie experimentală­ de fructe, trei şcoli, un cinematograf, un dispensar, o casă de lectură, bibliotecă, căminul de copii, cinci magazine, două mori, clădirile combinatului cărnii, ale asociaţiei de meseriaşi, fabrica de cărămidă, uzina, etc. S’ar putea enumera multe fapte, multe lu­cruri rinnunate înfăptuite în anii puterii so­vietice. Fiecare oraş sau sat sovietic con­­stitue un exemplu de felul cum sub îndru­marea Partidului Comunist (bolşevic) so­vietele locale au ştiut să antreneze massele în conducerea şi gospodărirea treburilor ob­şteşti. In fiecare realizare care a făcut ca oraşele şi satele să devină mai înfloritoare, sovietele locale şi-au adus contribuţia lor preţioasă. Fiind cele mai largi organizaţii de masă, ele au antrenat oamenii sovietici în lupta pentru îndeplinirea măreţelor obiective ale planurilor cincinale staliniste, iar acum în minunata acţiune de făurire a visului­­ome­­nirii muncitoare: societatea comunistă. Făurite în focul revoluţiei, de geniul crea­tor al maselor, călăuzite permanent de în­văţătura leninist-stalinistă, sovietele de de­putaţi ai celor ce muncesc şi-au dovedit pe deplin superioritatea din toate punctele de vedere faţă de orice formă de stat cunos­cută în istorie. Sovietele de deputaţi ai celor ce muncesc, care reprezintă baza politică a statului so­vietic, formă superioară a dictaturii proleta­riatului, constitue un model minunat, o pil­dă măreaţă pentru sfaturile populare din ţara noastră. Organele locale ale puterii de Stat din ţara noastră au sarcini asemă­nătoare celor avute de sovietele locale în diferite etape ale construcţiei socialismului. Este deosebit de însemnat pentru sfaturile noastre populare exemplul imensului rol pe care l-au jucat sovietele locale în opera de transformare socialistă a agriculturii. Date fiind funcţiunile lor asemănătoare, dat fiind faptul că sfaturile populare con­stitue baza politică a regimului de demo­craţie populară, ele au toate condiţiile pen­tru a aplica cu succes glorioasa experienţă acumulată de sovietele locale în atâţia ani de activitate. In multe regiuni, raioane, oraşe şi co­mune, sfaturile populare, chiar dela începu­tul activităţii lor, s’au orientat în mod just şi au căutat să aplice la realitatea în con­tinuă transformare a ţării noastre, bogatele învăţăminte trase din studierea experienţei sovietelor locale. Astfel a procedat de pil­dă sfatul popular al regiunii Prahova, care la întocmirea planului său de lucru s-a călăuzit după modelul planului de lucru al sovietului din Gorodeţc. Comitetul executiv regional Prahova a studiat condiţiile speci­fice locale, adaptând sarcinile generale la aceste condiţiuni, trecând în plan­ măsurile organizatorice necesare, menite să asigure îndeplinirea la vreme şi în bune condiţiuni a tuturor obiectivelor. Dacă astăzi în cele mai multe planuri de lucru ale sfaturilor populare sunt tre­cute măsuri organizatorice, sunt trasate răspunderi personale; dacă, pentru îndepli­nirea sarcinilor se desfăşoară un control permanent şi temeinic; dacă multe comi­­siuni permanente au trecut la organizarea activelor de cetăţeni şi — într’un cuvânt — dacă activitatea sfaturilor populare se desfă­şoară cu tot mai rodnice rezultate, apoi tre­­bue arătat că acest lucru se datoreşte în cea mai mare măsură faptului că tot mai mulţi deputaţi studiază necontenit, îşi însuşesc şi aplică în viaţă vasta şi bogata expe­rienţă a sovietelor locale. Dacă în multe regiuni şi raioane, oraşe şi comune ale ţă­rii se desfăşoară cu succes acţiunea de va­lorificare a resurselor locale şi desvoltare a întreprinderilor, acest lucru se datoreşte minunatului exemplu al sovietelor locale, care prin activitatea lor arată în mod clar cât de importantă este punerea în va­loare a bogăţiilor locale, contribuţie deose­bită la înflorirea oraşelor şi satelor. Şi la succesele dobândite de către gospodăriile noastre colective a contribuit în bună mă­sură faptul că în multe locuri organele lo­cale ale puterii de stat au ştiut să folosească în acest domeniu bogata experienţă a sovie­­telor. Mai sunt însă lipsuri şi se mai comit greşeli pe alocuri în ceea ce priveşte modul de aplicare a experienţei sovietice. In câ­teva comune din raionul Bârlad, de pildă, experienţa sovietelor locale s’a aplicat în mod mecanic. Comitetul executiv al raio­nului Bârlad a trimis la începutul anului modele de planuri după care comitetele exe­cutive comunale să-și întocmească propriile lor planuri. Lucrul acesta este bun, dar nu e suficient. Fără sa studieze temeinic expe­rienta sovietelor locale, metodele lor de lu­cru, comitetele executive din comunele Ive­şti, Ghidigeni şi altele, şi-au alcătuit pla­nuri asemănătoare modelului primit, au complectat­­toate rubricile, fără însă să ţină seama de specificul local, fără să treacă o serie de măsuri organizatorice, cum ar fi de pildă antrenarea deputaţilor şi cetăţe­nilor la înfăptuirea acţiunilor prevăzute în plan. Experienţa sovietelor locale­ ne pune la dispoziţie nu numai modele de planuri, ci în primul rând o bogăţie de idei, de for­me variate de lucru, metode noi, care stu­diate în mod temeinic dau naştere la ini­ţiative noi şi preţioase, ce pot fi cu adevă­rat de un mare folos pentru toţi deputaţii, pentru toate sfaturile populare. Studierea în mod temeinic a experienţei sovietelor locale, a diferitelor aspecte ale muncii sovietelor, cum ar fi de pildă plani­ficarea muncii, executarea controlului, legă­tura cu masele, organizarea activului, etc., lărgeşte orizontul activităţii sfaturilor popu­lare, poate să facă pe fiecare deputat să în­veţe meşteşugul conducerii treburilor obş­teşti. In această privinţă comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să ţină o per­manentă legătură cu filialele ARLUS, unde vor putea găsi materiale care tratează de­spre munca sovietelor locale. Este dealtfel şi o datorie a presei locale de a publica în permanenţă articole menite să popularizeze glorioasa activitate a sovie­telor locale. Deasemeni prin studierea limbii ruse, de­putaţii sfaturilor populare cât şi cetăţenii din activele comisiunilor permanente capătă posibilitatea de a-şi însuşi în mod nemij­locit din presa sovietică, minunata experien­ţă a sovietelor locale. In acelaş timp comi­tetele executive trebue să menţină un con­tact strâns cu filialele S.R.S.C. pentru pro­gramarea conferinţelor având principală te­mă, munca sovietelor locale. Luna Priete­niei Româno-Sovietice constitue un bun pri­lej pentru a intensifica studierea şi însuşi­rea experienţei sovietelor. Efortul deosebit desfăşurat în acest cadru de către editurile noastre vine deasemeni în sprijinul sfaturilor populare. Literatura so­vietică dă deasemeni strălucite exemple ale muncii desfăşurate de către deputaţi şi or­ganele locale ale puterii de stat în toate domeniile vieţii obşteşti. Aceste cărţi nu trebue să lipsească din bibliotecile căminelor culturale, ele trebue să fie citite cu atenţie şi larg discutate. Oamenii muncii din ţara noastră, care participă într’o măsură tot mai mare la activitatea sfaturilor populare, însufleţiţi de înfăptuirile realizate până în prezent pe dru­mul construirii socialismului, privesc cu în­credere şi mândrie viitorul. Chezăşie în toate acţiunile sfaturilor populare este ex­perienţa sovietelor locale care ne învaţă cum să folosim forţa şi iniţiativa creatoare a maselor în scopul întăririi şi înfloririi Pa­triei noastre, în scopul smulgerii poporului nostru din sărăcia şi înapoierea culturală , în scopul îndreptării Patriei noastre spre culmile desvoltării economice şi culturale. Măsuri in vederea aplicării noilor norme de încadrare şi salarizare a cadrelor didactice In vederea aplicării Hotărîrii Consiliului de Miniştri Nr. 1087 din 8 octombrie 1951, cu privire la noile norme de încadrare şi salarizare a cadrelor didactice, Ministerul învăţământului Public aduce la cunoştinţă că, potrivit instrucţiunilor trimise anterior secţiunilor de învăţământ, învăţătorii, pro­fesorii, edilatoarele, instructorii superiori de pionieri şi maeştri de practică de la şco­­lile aparţinând Ministerului învăţământului Public, de la instituţiile preşcolare ca şi de la şcolile medii tehnice şi şcolile profesionale vor pregăti actele pentru dovedirea stu­diilor, iar pentru dovedirea stagiului de ac­tivitate în învăţământ, certificatele sau ade­verinţele oficiale, eliberate de şcolile sau instituţiile unde au funcţionat. Actele vor fi prezentate directorilor şco­lilor şi instituţiilor preşcolare respective, în original, însoţite de câte o copie legalizată la notariatele de stat sau la judecătorii, con­form legilor în vigoare. Prezentarea actelor şi întocmirea dosare­lor la şcoli şi instituţii preşcolare urmează să fie terminată până la data de 10 Noem­brie. După această dată, lucrările în ve­derea încadrărilor vor continua la raioane, conform instrucţiunilor ce vor urma. (Agerpres). IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOEMBRIE Alte unități de munca şi-au terminat planul anual * TURDA. — Muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii fabricii „Electroceramica” din Tur­da au sărbătorit la 29 Octombrie o însem­nată victorie. Luptând cu însufleţire, în ca­drul întrecerii socialiste în cinstea marii sărbători de la 7 Noembrie, ei au reuşit să-şi împlinească la această dată planul anual cantitativ, după ce încă de la 6 Septembrie îşi realizaseră planul valoric. Totodată în cursul acestui an ei au obţi­nut la materii prime şi combustibil econo­mii în valoare totală de 8.116.000 lei. Contribuţii preţioase la câştigarea aces­tor succese au adus — folosind înaintatele metode de muncă sovietice — tovarăşii Gheorghe Albon, strungar, Ioan, Mureşan şi Ana Vlădău de la secţia cuptoare, Rozalia Schabomat de la secţia prese care au reali­zat cu regularitate depăşiri de normă între 150—230 la sută. (Agerpres). b­ Alături de unităţile centrale de construc­ţii din ţara noastră, întreprinderile locale de construcţii ale sfaturilor populare des­făşoară o vie activitate. Datorită diversităţii lucrărilor cărora tre­bue să le facă faţă, întreprinderile locale de construcţii şi-au desfăşurat activitatea în primele 8 luni ale anului 1951 pe mai mult de 5000 de şantiere locale. Ridicând numeroase construcţii dintre cele mai dife­rite ca băi comunale, cămine culturale, lo­cuinţe muncitoreşti, etc., întreprinderile lo­cale de construcţii şi-au realizat planul de producţie pe primele trei trimestre, ale anului în curs în proporţie de 105,4%. Organizându-şi bine munca şi,colaborând cu sfaturile populare respective, întreprin­­derile de construcţii locale din regiunile Constanţa, Timişoara şi Galaţi şi-au termi­nat planul anual de producţie, întreprinde­rile de construcţii ale sfaturilor populare regionale Putna, Iaşi, Botoşani, Sibiu, etc. şi-au depăşit şi ele planurile, situându-se în rândul întreprinderilor fruntaşe. l­ TIMIŞOARA (de la subredacţia noastră).­­ Folosind metodele sovietice de muncă, desfăşurând larg întrecerea socialistă, famn­­ilitorii mai multor întreprinderi din regiu­­­­nea Timişoara au început să dea produse ■în contul anului 1952. La fabrica de lacuri şi vopsele „Gh. Doja”, muncitorii s’au an­gajat cu ocazia terminării planului, să lupte pentru a da cât mai multe produse până la sfârşitul acestui an. Muncitorii fabricii „Firul Roşu” şi-au îndeplinit până în ziua de 23 octombrie planul valoric şi cantitativ. Au mai terminat planul muncitorii fabricii de produse de cauciuc „8 Martie”, fabrica de abrazive cât şi muncitorii de la topitoria de in şi cânepă. Un succes deosebit au ob­ţinut muncitorii fabricii de perii „Steaua Roşie” care dau produse în contul anului 1953. Şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe anul în curs, secţia textiri de la „Prima Ba­nat”, secţia potcoave de la fabrica „Parti­zanul”, secţia cărucioare de la „Tehnome­­tal”, cât şi serviciul de manevră din staţia CFR Timişoara. ★ ORADEA. — Brigada I, UTM de la De­poul de locomotive CFR Oradea a muncit cu însufleţire în cadrul întrecerilor socia­liste spre a putea termina până la 7 Noem­brie sarcinile din planul anual. Pentru a duce la îndeplinire aceste angajamente, ti­nerii din brigada I. au început să folosea­scă metoda sovietică Timoşev, care constă în pregătirea din timp a locomotivelor pe linia vecină pentru reparaţii în timp ce re­paraţiile sunt de­rterminate la o altă loco­motivă. Cu ajutorul folosirii acestei metode sovie­tice, tinerii din brigada I, UTM au reuşit să termine sarcinile de plan pe 1951. ELISABETA CUSBAC corespondent ★ GIURGIU. — In cinstea celei de-a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, colectivul de muncă al Şantie­rului Naval Giurgiu, aplică pe scară largă metodele sovietice de lucru, obţinând în­semnate succese în producţie. Astfel strungarii Mirea Nidelea şi Dumi­tru Dobre, folosind metoda de tăiere rapidă a metalelor, a stahanoviştilor sovietici Bâ­­cov-Bortkievici, şi-au îndeplinit planul de producţie pe acest an. La fel şi strungarii Vasile Popescu şi Niculae Sfetcu produc în contul anului 1952, lucrând după metodele stahanoviştilor sovietici Bâcov-Bortkievici şi Nina Nazarova. ILIE IONESCU corespondent ★ BAIA MARE (de la subredacţia noastră). — Avântate în întreceri socialiste în cin­stea zilei de 7 Noembrie, tot mai multe e­­chipe din Combinatul Baia Mare, păşesc în cel de al doilea an al Cincinalului. Termi­­nându-şi planul pe 1951, echipele minerilor Alexandru Ouatu şi Vasile Meheș de la ex­ploatarea Nistru, dau minereu în contul a­­nului 1952. O noua victorie a constructorilor Canalului Dunăre- Marea Neagră CONSTANŢA. — Măreaţa construcţie a Canalului Dunăre-Marea Neagră înaintează pe zi ce trece. Zilele acestea, constructorii Canalului au câştigat o nouă victorie. In cinstea marii sărbători de la 7 Noem­brie colectivul şantierului 13 Năvodari îşi l­ase angajamentul să-şi termine planul a vmal la 20 Noerobrie. Datorită nestăvilitului avânt de care dau dovadă în întrecerea so­cialistă, ei şi-au îndeplinit planul anual de escavaţii în seara zilei de 27 octombrie, actualmente lucrând în contul anului viitor. (Agerpres). 28.000 contracte d CÂMPULUNG MOLDOVENESC (de la co­respondentul nostru).­Avântul întrecerilor socialiste pornite în cinstea celei de a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, a cuprins cea mai mare parte a muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din regiunea Suceava. Numărul de 24.000 contracte de întreceri socialiste existente la 23 August a crescut la 28.000 contracte, în­cheiate în cinstea zilei de 7 Noembrie d­ e întreceri socialiste în La combinatul forestier „Bernat Andrei" dn Vatra Dornei, 97 la sută din salariaţi sunt încadraţi în întreceri socialiste, reuşind ca în ziua de 23 Octombrie să termine pla­nul anual de debitare. La I.P­­.I.L-Frasin, raionul Gura-Humo­­rului, 1256 muncitori de fabrică şi de pădu­re sunt încadraţi în întrecerea în cinstea regiunea Suceava lui 7 Noembrie, pentru a termina planul a­­nual în 10 luni şi jumătate. Această între­prindere a început să lucreze în contul lunii Decembrie. La întreprinderea minieră Vatra Dornei, din 788 salariaţi, 716 sunt în întrecere iar în sectorul comerţului de Stat şi cooperatist s-au încheiat 778 contracte de întreceri so­cialiste. LUNA PRIETENIE! R O M Â N O - S O V I E TI C E Spectacolele Ansamblului de Stat de dansuri populare al U. R. S. S. la Cluj CLUJ.­­ Marţi dimineaţa a sosit în oraşul Cluj Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. de sub conducerea artistică a lui Igor Moiseev, artist al po­porului al R.S.F.S.R. şi al R.S.S. Moldo­venească, laureat al Premiului Stalin. Seara, la Teatrul Naţional, Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. a dat primul spectacol, care a constituit o nouă şi adânc grăitoare dovadă a înaltei maestrii a artiştilor sovietici. Fiecare dans a stârnit ropote de aplauze, numeroasa asistenţă manifestându-şi entu­ziast admiraţia şi dragostea pe care o poar­tă artiştilor sovietici. La terminarea spectacolului, numeroase delegaţii de muncitori, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de massă, şi ai tineretului şco­lar, au înmânat lui Igor Moiseev şi celor­lalţi artişti sovietici frumoase buchete de flori. Miercuri seara Ansamblul de Stat de dansuri populare al U.R.S.S. a prezentat al doilea spectacol în oraşul Cluj. (Agerpres). O NOUA FABRICĂ DE CIMENT însufleţiţi de un puternic patriotism constructorii de la Bicaz înalţă măreaţa hidrocentrală „V. I. Lenin”. Paralel cu înaintarea lucrărilor în jurul şantierului se ridică o serie de construcţii menite să sprijine desvoltarea cât mai rapidă a construcţiei uriaşei hidrocentrale. In clişeu: Un aspect de pe şantierul fabricii de ciment de la Bicaz. Această fabrică va aproviziona cu cantităţile de ciment necesare, lucrările hidrocentralei. m m 1 — Să aplicăm minunata experienţă a sovietelor ! (Pag. 1). — Democraţiile populare, rod al Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie de conf. Univ. S. Stanciu. (Pag. 2). — Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace. (Pag. 2). — Când chiaburii sunt lăsaţi să-şi facă de cap. (Pag. 2). — Recenzie: Teatru Sovietic. (Pag. 3) — Legăturile culturale şi ştiinţifice dintre savanţii sovietici şi savanţii pro­gres din celelalte ţări, de Acad. Alex. Topi­l. (Pag. 3). — „Calea libertăţii şi fericirii po­poarelor” — Articol de fond apărut în ziarul „Pravda”. (Pag. 3). — Delegaţia Uniunii Sovietice la cea de a 6-a sesiune a Adunării Generale O.N.U. (Pag. 4). — Răspunsul dat de I. V. Stalin co­respondentului­­ziarului „Pravda” are un adânc răsunet în opinia publică din Occident — de Pierre Nicole. (Pag. 4). ACTUALITĂŢI DIN U. R. S. S. In întâmpinarea măreţei aniversări însufleţiţi de chemările Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu prilejul celei de a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, oamenii muncii din întreaga ţară desfăşoară pe scară din ce în ce mai largă întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe­­anul 1951. Pe zi ce trece tot mai multe colective din fabricile şi uzinele capitalei Ţării Sovietice, raportează despre succesele în muncă pe care le-au obţinut în aceste zile. Metalurgiştii uzinei „Secera şi Ciocanul” au îndeplinit înainte de termen planul pe 10 luni. Succese interesante a obţinut şi co­lectivul uzinei „Dinamo” S. M. Kirov. Sute de stahanovişti din această uzină au şi în­deplinit sarcinile lor pe anul întreg. In uzi­ne se lucrează în prezent la montajul unor utilaje automate destinate nodului hidraulic de la Ţimb­ansc. La Moscova au început şedinţe festive­­raionale consacrate celei de a 34-a aniver­sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie, întruniţi în sala frumos pavoazată a filialei Teatrului Mare al U.R.S.S. numeroşi cetăţeni din raionul Sverdlovsc al Mosco­vei, au ascultat raportul tovarăşului Danskoi secretarul comitetului orăşenesc de Partid. Cu însufleţire uriaşă participanţii la în­trunire au votat trimiterea unei telegrame de salut către I. V. Stalin. Un nou film documentar în culori: „Pe şantierele Moscovei" Noul film documentar în culori „Pe şan­tierele Moscovei”, care rulează în prezent cu mare succes pe ecranele capitalei sovie­tice, începe cu o măreaţă panoramă a a­­cestui minunat oraş. Noua operă a cinema­tografiei sovietice este o povestire capti­vantă a reconstrucţiei capitalei U.R.S.S. Acum 15 ani Comitetul Central al Parti­dului Bolşevic şi Guvernul Sovietic au adop­tat planul general de reconstrucţie a Mosco­vei. Au fost construite bulevarde drepte­­şi largi precum şi numeroase căi de acces în capitală. Un canal navigabil a unit râul Moscova cu Volga. Pe sub pământ au fost construite liniile metroului. Au apărut noi cartiere de blocuri cu mai multe etaje, alei înverzite şi scuaruri. In anii cincinalului de după război s’au plantat peste 8.000.000 de copaci şi tufişuri decorative. Una din construcţiile monumentale ale Moscovei este noua clădire a Universităţii de Stat de pe Colinele lui Lenin. Construc­ţia ocupă o suprafaţă de 160 hectare şi este alcătuită din 20 de corpuri grandioase. A­­cest Palat al Ştiinţei constitue centrul vii­torului ansamblu arhitectonic al raionului sud-vestic al Capitalei U.R.S.S. Fiecare scenă a filmului arată că la Mos­cova se construeşte neîntrerupt pentru bi­nele şi fericirea oamenilor sovietici, pentru o viaţă paşnică şi luminoasă. Consfătuire organizată de Academia de Ştiinţe a U. R. S. S. La Moscova se desfăşoară în prezent con­sfătuirea organizată de Institutele de ling­vistică, istoria culturii materiale, etnografie şi istorie a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Această consfătuire desbate probleme pri­vind metodologia cercetărilor referitoare la originea popoarelor, în lumina învăţăturii staliniste despre naţiuni şi limbă. In cuvântul său introductiv, academicianul V. V. Vinogradov a subliniat faptul că lu­crarea lui I. V. Stalin „Marxismul şi proble­mele lingvisticii” a deschis perspective uria­şe pentru activitatea creatoare în domeniul tuturor ştiinţelor sociale. A fost cre­at un teren propriu pentru activitatea comună uni­tă a lingviştilor, istoricilor, arheologilor şi etnografilor, în problemele originei şi des­voltării limbilor şi culturilor. Colaborarea creatoare dintre savanţi şi discuţiile largi vor contribui la rezolvarea justă a acestor probleme ştiinţifice. Consfătuirea va dura câteva zile. Programul ei prevede ţinerea a 26 rapoarte. In Editura P.M.R. a apărut: N­AMOSOV A 34'. ANIVERSARE A MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE

Next