România Liberă, noiembrie 1951 (Anul 9, nr. 2207-2231)
1951-11-01 / nr. 2207
PAGINA 7-a ROMANIA LIBERA Când chiaburii sunt lăsaţi să-şi facă de cap TOVARĂŞE REDACTOR ŞEF, In cursul anului 1950 aveam pregătite aproape toate condiţiile pentru a trece prin mijloace locale la electrificarea comunei noastre, Drăgăneşti, raionul Alexandria. Motor aveam la moara I. C. Frimu cu o forţă de 80 C.P. Fostul comitet provizoriu comunal avea un dinam cu o forţă de 40 C.P., iar prin participarea benevolă a locuitorilor satului, am putut crea un fond bănesc de cca. 200.000 lei. Deasemenea puteam procura fără multe greutăţi restul de materiale tehnice. Nu mai rămânea decât să alegem un comitet de conducere a acţiunii şi să trecem la fapte. Firesc era ca acest comitet să fi fost ales de adunarea generală a satului, pentru a avea garanţia că el îşi va îndeplini cu cinste sarcina ce i-a încredinţat-o satul. Nu mică a fost însă surprinderea ţăranilor muncitori când au aflat într’una din zile că acest comitet a fost constituit iar în fruntea lui se afla fostul proprietar al morii din comună, — Constantin Târnăcop. Mai mult, în acest comitet nu intrase nici un ţăran sărac sau mijlocaş ci numai chiaburi, ca alde Ion Brănescu şi Marin Neagu, cârciumari, Anca Mitrea negustor şi alţii de teapa lor. Ia nemulţumirile exprimate de oamenii cinstiţi din sat, s’a răspuns că „aceasta a fost hotărît de preşedintele comitetului provizoriu al fostei plăşi Drăgăneşti, Ion Coporan, pentru că aceşti chiaburi sunt specialişti în „ale electrificării”. De la cele întâmplate mai sus, au trecut câteva luni; în seara zilei de 23 August 1950 pe uliţele principale ale satului nostru a început să licărească lumina becurilor electrice. Pe lângă bucuria ce o încercau oamenii la gândul că vor avea lumină în sat, o nedumerire îşi făcea loc în mintea lor: oare e adevărat că s’au schimbat chiaburii, devenind oameni cumsecade? Iată „comitetul de chiaburi” — cum îi spuneau ei — s’a dovedit destoinici Dar după 3-4 zile dela acestea, „comitetul de specialişti” şi-a dat arama pe fată In mod foarte curios s’a stricat motorul Si stricăciunile erau aşa de mari încât pentru a-l repara era nevoie de 320.000 lei. Cum fonduri nu mai erau s’au apucat „tehnicienii” comitetului — chiaburii Const Târnăcop şi Ion Brănescu, să-l repare. L-au desfăcut Tovarăşul Gheorghiu-Dej în articolul intitulat „Lupta de clasă în România în etapa actuală“ subliniază că „...lupta de clasă se înteţeşte tot mai mult Şi ia forme tot mai înverşunate In perioada de trecere de la capitalism la socialism. Lichidarea claselor exploatatoare, adică construirea societăţii socialiste are loc în condiţiile ascuţirii luptei de clasă. Această lege absolută este deasemenea legea de desvoltare a ţărilor de democraţie populară spre socialism”. Elementele exploatatoare cărora le-au fost smulse poziţiile politice şi principalele poziţii economice urăsc cu înverşunare regimul politic al celor ce muncesc — regimul de democraţie populară. In această ură sălbatică, ei caută să folosească toate posibilităţile pentru a lovi în cuceririle noastre revoluţionare, pentru a frâna mersul nostru înainte. Una din armele lor este, aşa cum se vede şi din scrisoarea tov. Ion Pena, viclenia cu care caută să adoarmă vigilenţa revoluţionară a ţărănimii muncitoare. In ciuda acestor învăţăminte preţioase pe care ni le dă Partidul şi care sunt confirmate de viaţa de fiecare zi, unii activişti, ţin să creadă că „lupta de clasă nu prea se manifestă, chiaburii s’au pus pe treabă şi devin oameni cumsecade”. Zilele acestea am primit la redacţia noastră scrisoarea tovarăşului Pena Ion preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Drăgăneşti, raionul Alexandria. In această scrisoare tovarăşul Pena, luând o poziţie critică şi autocritică sănătoasă, scoate la iveală lipsurile grave în munca sa şi în munca organelor de partid şi de Stat ale comunei, complect, i-au amestecat toate piesele încât nu le mai dădeai de capăt şi după aceasta au declarat că reparaţiile necesare sunt mari şi ele nu pot fi făcute decât la oraş. Şi aşa a stat motorul cu piesele împrăştiate timp de un an de zile. Acum câtăva vreme întreprinderea alimentară „Morăritul" din Alexandria — conform ordinului primit de la Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale — a predat motorul întreprinderii economice „23 August” Bacău. La recepţionarea făcută motorului de către tehnicianul de la Bacău, s-a constatat că acesta avea nevoie de foarte mici reparaţii la pistoane. Iar toată povestea „stricăciunilor mari” ce se ridicau la peste 320.000 lei nu era decât o mârşavă minciună. , Dar acesta este numai începutul activităţii „comitetului de specialişti”. Sub pretextul procurării unui local pentru uzina electrică, au demontat moara I. C. Frimu. Astfel această moară cu o instalaţie complectă, una din morile cele mai bune ale regiunii Teleorman, a fost demontată, piesele împrăştiate pe la diferite mori, iar după un timp închisă complect din cauza „defectării motorului”. Pentru a-şi ascunde ticăloşia, au răspândit svon în sat că au primit ordin de la raion să desfiinţeze moara pentru că nu este planificată cu combustibil. Intre timp stâlpii pentru electrificare care au fost „donaţi” cu multă zarvă de negustorul de cherestea Ion Pătraşcu, au început să se prăbuşească, fiind putrezi încă dela „donarea" lor. Până acum s’au prăbuşit 20 de stâlpi iar restul trebuie înlocuiţi căci altfei se prăbuşesc şi ei. Dar lucrurile nu se sfârşesc aici. Zilele trecute, cooperativa locală printr’o adresă ne-a ★ ★ ★ Această poziţie împăciuitoristă, izvorîtă dintr’o superficială cunoaştere a legilor construcţiei socialismului, şi dintr’o totală lipsă de vigilenţă, nu ne poate duce decât la cele mai dăunătoare rezultate. Nu mai departe decât cele sesizate de către tov. Ion Pena în această scrisoare, ne confirmă încă odată acest adevăr. Fapte grăitoare în această privinţă găsim însuşi în comuna Drăgăneşti. In anii cruntei secete care se abătuse asupra câmpiilor şi satelor ţării noastre, chiaburul Târnăcop Constantin — cel care a fost ales ca preşedinte al comitetului de electrificare — lua câte 6.500.000—7.000.000 lei pe dubla de făină. Făină care de fapt o fura prin diferite vicleşuguri tot de la ţăranii muncitori care veneau să macine la moară. De exemplu ţăranul sărac Ion Pena — actualul preşedinte al sfatului popular comunal — pentru a-şi salva cei doi copilaşi de la moarte, şi-a vândut singura vacă ce o avea cu 12.000.000 lei, bani pe care i-a dat lui Constantin Târnăcop pentru cele două dublede făină. Aşa au fost jecmăniţi şi ţăranii săraci Gheorghe Glăvan, Gheorghe Ţăndărică, Stoica Filip, Mitică Bălţatu, şi alţii. Iar azi folosindu-se de lipsa de vigilenţă a ţăranilor muncitori din comună, el şi clic a anunţat că trebuie să achităm fără întârziere plata celor 250 kgr. sârmă ridicată de comitetul pentru electrificarea comunei. Şi acum ca un scurt bilanţ, putem spune că acest comitet de chiaburi şi-a atins scopul pe care şi l-a propus: din toată acţiunea de electrificare a comunei nu au rămas decât cele câteva becuri sparte înfipte pe nişte stâlpi putrezi, cu peste 200.000 lei cheltuiţi pe nu ştiu ce şi cu una din cele mai bune mori are comunei, distrusă. Satul a rămas tot fără lumină electrică. Acum, pentru a electrifica totuşi comuna trebuie să începem munca de la capăt din toate punctele de vedere Chiaburii şi-au putut face de cap în satul nostru pentrucă atât noi comuniştii cât şi restul de ţărani muncitori am slăbit vigilenţa noastră revoluţionară, pentrucă noi am început să ne încredem în aparenţa paşnică a chiaburilor, în promisiunile lor mieroase că vor să muncească pentru „binele” poporului Eu însumi ca preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular, n’am dat dovadă de destulă vigilenţă. N’am văzut îndată că „comitetul de electrificare” sabotase acţiunea de electrificare a comunei şi prin urmare fapta lor nu putea rămâne nepedepsită. Nu m’am folosit îndestul de ajutorul organizaţiei de partid, de cel al organizaţiilor de massă şi al căminului cultural, pentru a demasca dela bun început, în faţa masselor, uneltirile duşmanului de clasă. Organizaţia de bază m’a ajutat însă să-mi văd lipsurile şi slăbiciunile mari pe care le-am avut în muncă, să trag învăţămintele necesare, devenind mult mai vigilent în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de alegători. Având în faţă aceste învăţăminte, noi ţăranii muncitori din comuna Drăgăneşti, înfrunte cu comuniştii, ne luăm angajamentul ca în cinstea celei de a 72-a aniversare a zilei de naştere a marelui nostru părinte şi conducător Iosif Vissarionovici Stalin, satul nostru să fie luminat de „lămpile lui Ilici”. ION PENA, deputat preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Drăgăneşti, raionul Alexandria de chiaburi ce constituia comitetul de electrificare, au scos din funcţie o moară complet utilată şi în bună stare de funcţionare, căutând să compromită în comună una din cele mai frumoase acţiuni ale Partidului, acţiunea de electrificare. Toate acestea cu scopul de a sdruncina încrederea ţărănimii muncitoare în acţiunile iniţiate de Partid, în scopul slăbirii alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Pentru acţiunile lor mârşave chiaburii au fost deferiţi justiţiei. Duşmanul de clasă caută să lovească acolo unde lipseşte vigilenţa, unde poate folosi greşelile şi lipsurile noastre. De aceea datoria noastră e să întărim vigilenţa revoluţionară la fiecare loc de muncă, în sate, în gospodăriile de stat şi colective, în fiecare instituţie. Educarea ţărănimii muncitoare în spiritul vigilenţei revoluţionare, desvoltarea sentimentului de ură faţă de duşmanii patriei noastre, este o sarcină principală a comitetelor executive ale sfaturilor populare Sfaturile populare ca organe locale ale puterii de stat îşi vor putea îndeplini cu cinste sarcinile numai dacă vor privi problema vigilenţei revoluţionare ca una din problemele principale care trebue să stea la baza activităţii lor Democraţiile populare, rod al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Importanţa universală a primei revoluţii socialiste victorioase este determinată de faptul că ,,Pentru prima oară a fost rupt frontul internaţional al capitalului, pentru prima oară a fost pusă în mod practic problema doboririi capitalismului. Revoluţia din Octombrie a devenit astfel dintr'o forţa naţională, rusă, o forţă internaţională, iar muncitorii ruşi au devenit dintr’un detaşament înapoiat al proletariatului internaţional, avantgarda lui, deşteptând, prin lupta sa plină de abnegaţie, pe muncitorii din Apus şi ţările subjugate din Orient". (Stalin) Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice a desvoltat şi a aplicat sub conducerea lui Stalin învăţătura leninistă despre sarcinile care stau în faţa detaşamentului de avantgarda al revoluţiei proletare mondiale, sintetizate de Lenin într’o formulă concisă şi anume: ,,A realiza maximum din ceea ce se poate realiza într’o singură ţară pentru desvoltarea, sprijinirea, trezirea revoluţiei în toate ţările". Datorită lanţului de victorii obţinute de popoarele sovietice în construirea socialismului, datorită, înţeleptei politici externe staliniste, noi avem astăzi fericirea să trăim în etapa în care toate drumurile duc spre comunism. In zilele noastre, ca o consecinţă directă a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, baza revoluţiei proletare mondiale creată în Noembrie 1917, s-a lărgit întinzându-se de pe Elba, din inima Europei, până în Asia pe coastele Oceanului Pacific şi ale Mării Chinei de Sud Sfărâmarea lanţului imperialist pe o asemenea întindere care reprezintă un sfert din suprafaţa pământului, suprafaţă pe care trăeşte liberă o treime din populaţia globului, este deci rezultatul firesc al strategiei şi tacticei revoluţionare folosite de Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, de partidele comuniste şi muncitoreşti din întreaga lume unite în lupta lor pentru desvoltarea revoluţiei pe baza principiilor leniniste. Revoluţia din Octombrie subminând deopotrivă imperialismul în metropole şi colonii a provocat zdruncinarea întregului sistem, astfel că însăşi existenţa sistemului capitalist a fost pusă sub semnul întrebării. In timp ce şubrezirea continuă a imperialismului a fost agravată prin adâncirea contradicţiilor sistemului capitalist intrat în * Coml. Univ. S. STANCIU [ -¥• * criza sa generală, popoarele sovietice luptau pentru a construi şi apăra patria socialistă. Putrezirea sistemului bazat pe exploatare şi înflorirea aceluia în care munca este o chestiune de onoare, glorie şi eroism, lupta crâncenă dintre ele care s’a reflectat şi în caracterul de clasă pe care l-a avut printre altele Marele Război pentru Apărarea Patriei terminat prin victoria istorică a Uniunii Sovietice, a dat naştere unor condiţii noi de desvoltare a revoluţiei mondiale. Prevăzând această situaţie nouă, tovarăşul Stalin apărând la plenara C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. din Iulie 1928, programul Internaţionalei Comuniste spunea: „Unii afirmă că revoluţiile proletare se vor desfăşura in condiţii de izolare şi că din această cauză nicio revoluţie proletară nu poate fi scutită de intervenţie, prin urmare nici de comunism de război. Este o părere greşită. Din moment ce am reuşit să consolidăm Puterea Sovietică în U.R.S.S., să facem să crească partidele comuniste în principalele ţări capitaliste şi să întărim Internaţionala Comunistă, nu pot şi nu trebue să mai existe revoluţii proletare izolate”. Naşterea şi desvoltarea democraţiilor populare, care pe măsură ce au reuşit să îndeplinească funcţiunile dictaturii proletare, au început să desfăşoare în ţara lor revoluţia socialistă, parte integrantă a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, reprezintă expresia tipică a revoluţiilor ce nu se mai desfăşoară în mod izolat. Analiza acestei vaste probleme teoretice cere mai întâi luminarea condiţiunilor istorice în care s’a produs naşterea democraţiilor populare. Faptul hotărîtor constă în aceea că în momentul formării acestor state exista deja de treizeci de ani un stat în care puterea aparţinea muncitorilor şi ţăranilor, în care fusese construit socialismul, în care s’a realizat unitatea moral-politică a întregului popor, deci un stat cu o structură politică şi socială superioară, dispunând de o industrie puternică şi de agricultura cea mai înaintată din lume. _ Condiţiile specifice grefate pe cele istorice se caracterizează prin faptul că armata de neînvins a Uniunii Sovietice a zdrobit principala forţă de şoc a imperialismului mondial, împiedicând în acelaş timp burghezia din fostele ţări agresoare să primească sprijinul imperialismului din afară punând-o astfel in imposibilitate de a deslănţui războiul civil. Această situaţie a permis în schimb proletariatului ca în frunte cu partidele comuniste, să smulgă pe rând din mâinile burgheziei puterea politică şi cea economică, să pimă bazele construcţiei socialiste. ★ Ar însemna însă să privim lucrurile îngust dacă am limita consecinţele Revoluţiei din Octombrie numai la crearea unor condiţiuni externe favorabile, care a permis popoarelor să-şi ia soarta în propriile lor mâini. Această condiţie — dacă ţinem seamă de soarta tristă a popoarelor pe ale căror teritorii au intrat trupele nord-americane sau engleze, cum ar fi poporul francez, italian, grec şi altele — este hotărîtoare, ea totuşi nu poate explica integral succesele ţărilor de democraţie populară. Pentru ca popoarele sâ-şi poată lua singure destinele în mâinile lor, nu sunt suficiente condiţiunile externe favorabile, este necesar în acelaş timp ca popoarele respective să recunoască valoarea acestor condiţii şi să le poată folosi. Este necesar ca ele să fie conduse în chip revoluţionar de partidul de clasă al proletariatului. Acest lucru s’a întâmplat în ţările de democraţie populară. Existenţa partidelor comuniste este deasemenea rodul nemijlocit a! Marii Revoluţii Socialiste. Mao Tze-dun, conducătorul unuia din cele mai mari partide comuniste, leagă naşterea şi succesele politicii partidului său de cotitura istorică produsă în Noembrie 1917. „înainte de Revoluţia din Octombrie, — spune Mao Tze-dun—chinezii nu numai că nu au cunoscut pe Lenin şi Stalin, dar nu au cunoscut nici pe Marx şi Engels... Revoluţia din Octombrie a ajutat elementelor progresiste din lumea întreagă şi din China să se călăuzească după concepţia despre lume a proletariatului pentru a determina destinele ţărilor şi pentru a-şi revizui propriile lor probleme. Trebue mers pe drumul pe care l-au luat Ruşii — aceasta a fost concluzia" Secretarul general al Partidului nostru, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, studiind desvoltarea mişcării muncitoreşti din ţara noastră, precizează la rândul său importanţa Revoluţiei din Octombrie. „Partidul Comunist s’a plămădit în focul marilor lupte de clasă din România anilor 1918—1919—1920, in focul avântului revolifionar produs în ţara noastră de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie", pr In ţările de democraţie populară răsturnarea burgheziei de la putere, sdrobirea aparatului de stat burghez, lichidarea burgheziei şi moşierimii ca clasă, nu reprezintă încă pe deplin conţinutul revoluţiei socialiste. Pe terenul cucerit şi curăţit trebue deabea construită din temelie noua orânduire. Zidirea noii orânduiri este cu atât mai grea cu cât rămăşiţele burgheziei, ale moşierimii şi chiaburimea se manifestă cu îndârjire, scontând, evident zadarnic, pe desfăşurarea situaţiei internaţionale. Aceasta ne obligă însă încă odată să nu uităm că omenirea este astăzi împărţită în două lagăre: lagărul socialismului şi al păcii în plină desvoltare viguroasă şi lagărul războinic imperialist, în plină desagregare, dar încă în stare să lovească. Ajutorul multilateral pe care toate ţările care s’au rupt din lanţul imperialist îl primesc din partea Uniunii Sovietice, este expresia cea mai fidelă a aplicării în politica externă a principiilor internaţionalismului proletar. Chiar dela naşterea lor ţările de democraţie populară s’au găsit într’o situaţie economică grea, ca o consecinţă a secătuirii economiei lor în urma războiului. Peste toate aceste greutăţi s’au adăugat în anii 1945—1946 în această parte a Europei, inclusiv Uniunea Sovietica, urmările a doi ani de secetă. Având ea însăşi să facă faţă uriaşelor sarcini ale reconstrucţiei, Uniunea Sovietică n'a şovăit însă să ne ajute pe noi ca şi pe celelalte democraţii populare, ferindu-ne de pericolul pierderii independenţii noastre economice şi politice. Tot sprijinul UniuniiSovietice, de astă dată pe plan diplomatic, a ferit ţările de democraţie populară de repetatele încercări ale imperialiştilor americano-englezi de a se amesteca îi treburile interne ale acestor state. ★ Odată cu lărgirea lagărului socialist, şi cu creşterea puterii economice a Uniunii Sovietice, necesitatea consolidării economiei noilor ţări, a întregului lagăr deci, a atras după sine o schimbare în orientarea comerţului exterior sovietic, care capătă dealtfel şi noi funcţiunii. In schimburile cu ţările de democraţie populară — spune tov. A. Mikoian — comerţul exterior devine „un mijloc de coordonare planificată a economiei sovietice cu economia ţărilor de democraţie populară, menit să asigure colaborarea pe tărâmul desvoltării economice... Din iniţiativa tovarăşului Stalin a fost creat un sistem de relaţii economice cu ţările de democraţie populară, sistem care asigură o colaborare frăţească, o coordonare tovărăşească a planurilor economice. S-a stabilit un schimb de mărfuri, care nu este influenţat de crizele capitaliste şi de anarhia pieţii, un schimb de mărfuri care permite democraţiilor populare să achiziţioneze un U.R.S.S. utilaj şi materii prime pe care nu le pot obţine din ţările capitaliste, şi să găsească în U.R.S.S. piaţa de desfacere pentru mărfurile lor”. Aceasta a avut ca rezultat ca încă din 1949 volumul schimburilor Uniunii Sovietice, cu ţările de democraţie populară să înceapă să crească vertiginos, prezentând o vădită tendinţă de desvoltare. Pe plan organizatoric noile legături au îmbrăcat forma Consiliului de Asistenţă Mutuală Economică. Colaborarea economică astfel concepută se bazează pe învăţătura stalinistă privitoare la construirea socialismului, învăţătură care pune accentul pe desvoltarea industriei grele având ca pivot industria de construcţiuni de maşini. Ca rezultat al acestei învăţături şi cu sprijinul nemijlocit al Uniunii Sovietice a luat naştere sau s’a desvoltat considerabil în toate ţările de democraţie populară industria grea, apărând chiar numeroase ramuri noi. In Polonia, de pildă, industria de tractoare, turbine, cu aburi, maşini-unelte din cele mai complicate, în Ungaria tractoare Diesel, utilaj rutier şi minier. Pentru prima dată în Bulgaria se creiază o industrie siderurgică şi de maşini, iar în Albania se începe prelucrarea petrolului. In ţara noastră, deasemenea se produc maşini şi instalaţii care altă dată se importau, ca tractoare pe şenile, utilaj petrolifer, echipament electric, maşini textile, etc. Fără sprijinul generos al Uniunii Sovietice împlinirea şi depăşirea planurilor de stat n’ar fi fost posibilă în nici una din ţările de democraţie populară. Caracteristic pentru schimbul cu Uniunea Sovietică sunt acordurile multilaterale de lungă durată, corespunzând duratei planurilor de perspectivă a ţărilor de democraţie populară. " Ajutorul sovietic sporit tocmai când noi punem bazele economice ale socialismului, ne permite să privim cu şi mai mare încredere viitorul nostru. JL. întreaga istorie a politicii, externe şi interne a Uniunii Sovietice este după cum se vede, istoria luptei politicii socialismului pentru lărgirea bazei revoluţiei proletare mondiale. Ţările de democraţie populară, rod direct al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, s-au desvoltat în primul rând datorită ajutorului politic şi economic multilateral acordat în mod tovărăşesc de Uniunea Sovietică. Revoluţia din Octombrie a rupt lanţul imperialist pe a şasea parte a globului iar victoria Armatelor Sovietice în cel de al doilea război mondial lărgind baza revoluţiei a răsturnat definitiv raportul de forţe în favoarea lagărului socialismului şi al păcii, lagăr care cuprinzând oamenii ce apără pacea în întreaga lume, nu se mai opreşte astăzi la graniţele ţărilor capitaliste. „Pentru noi care — după cum ne învaţă tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — vrem să construim societatea fără exploatarea omului de către om, societatea în care oamenii muncii să poată duce o viaţă din ce în ce mai îmbelşugată, mai fericită... datorită experienţei Uniunii Sovietice, datorită învăţăturii marelui Stalin, ne este mai uşor să construim socialismul. Dar ajutorul pe care noi îl primim din partea Patriei Socialismului nu se limitează numai la învățătura pe care noi o tragem din exemplul construirii socialismului în U.R.S.S. Fără Uniunea Sovietică, mersul nostru spre socialism ar fi de neînchipuit. Nouă ne-ar fi greu să rezistăm singuri presiunii imperialiştilor, iar independenţa noastră naţională şi suveranitatea statului nostru ar putea fi pierdute... dacă nu ar fi ajutorul şi sprijinul economic, politic şi moral şi prezenţa efectivă a Uniunii Sovietice care să ne apere împotriva încălcărilor imperialiştilor”. *). Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie trăieşte şi învinge, prin lupta dusă de invincibilul front al partizanilor păcii şi socialismului, care înaintează sub pavăza sigură a puterii sovietice, sub geniala conducere a marui constructor al comunismului, Iosif Vissarionovici Stalin. 1) Gh. Gheorghiu-Dej: Articole și cuvânt 342. * Din regiunea Bihor In cinstea lui 7 şi 8 Noembrie muncitorii din centrul feroviar Oradea şi-au depăşit angajamentele. La revizia de vagoane, prin metoda sovietică a reparării curente a vagonelor nedetaşate din trenuri, se lucrează acum in contul lunei Septembrie 1952 La atelierul de zonă prin metoda Cotlear s’au calificat 27 muncitori, iar prin metoda Cuzneţov s'au economisit în Septembrie 600.200 lei. S’au evidenţiat tov. Ludovic Szabó care a recondiţionat 32 cuţite de strung, Ştefan Balint şi Pavel Bara dela frâne automate, Vasile Mincic şi Gheorghe Gliga lăcătuşi. In urma succeselor obţinute revizia de vagoane a staţiei C.F.R. Oradea a primit Drapelul Muncii. DUMITRU BAROSAN corespondent In vederea ridicării nivelului cultural al populaţiei maghiare, teatrul maghiar de stat din Oradea a făcut, un turneu în Arad, Cluj, Satu Mare cu piesele „Cui i se supune vremea” de Tur şi Semin; „Avarul” de Moliere şi „Mireasa desculţă” de tinerii scriitori clujeni Zoltán Hajdú şi A. Suto. Turneul s’a continuat cu „Mireasa desculţă” în Aleşd, Albiş, Marghita, Sălard, şi Sântimreu STELLAN VASILESCU corespondent ★ S.M.T.—Episcopia Bihorului are în raza activităţii sale 18 întovărăşiri şi 7. G.A.C.uri.S.M.T. are o cantină volantă care asigură hrană bună tractoriştilor.Pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic al tractoriştilor S.M.T. are o bibliotecă volantă cu cărţi şi broşuri politice şi tehnice care sunt atent cercetate de tractorişti; lunar se ţin lecţii politice şi seminare. TEODOR POPA corespondent ★ — — Ura birou suecis pentru razolvarea sesizărilor deputaţilor şi curăţenilor IAŞI (de la subredacţia noastră). Ca urmare a hotărîrilor adoptate de sfatul popular al oraşului Iaşi, în cea de a 3-a sesiune a luat fiinţă în cadrul secţiunii secretariat un birou special pentru rezolvarea urgentă a sesizărilor deputaţilor şi cetăţenilor. — — Şi- au îndeplinit planul anual RADAUŢI . Antrenaţi în întreceri socialiste în cinstea zilei de 7 Noembrie, salariaţii cooperativei de consum „Munca“ din oraşul Rădăuţi şi-au îndeplinit planul pe anul 1951 în 10 luni şi 10 zile. La 10 Octombrie planul anual pentru desfacerea mărfurilor industriale a fost realizat în proporţie de 100 la sută, cooperativa vânzând mărfuri în valoare de 181.041.000 lei. Tot până la data de 10 octombrie cooperativa de consum „Munca” a îndeplinit şi planul valoric la achiziţiile de produse agricole, valorificând produse în valoare de 16.802-292 lei. — © — EesoSt® îmbelşugate de orez La gospodăriile agricole de Stat recoltata orezului este pe terminate. Până la data de 29 Octombrie a. c. recoltarea s’a efectuat în proporţie de 99 la sută şi treerişul în proporţie de 90 la sută. Prin folosirea metodelor agrotehnice sovietice, anul acesta s’au obţinut recolte deosebit de îmbelşugate. La gospodăria agricolă de Stat din comuna Bucşani recolta a fost în medie de 3.700 kg. la hectar, iar la gospodăriile agricole de Stat din Chirnogi şi din Mârşa, regiunea Bucureşti, recolta medie a fost de peste 3.000 kg. la hectar. TI TB1IW MIMI WWWI WWIIM11 III. I llllll IVtBSgtf. t........................................... Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace TG. MUREȘ. — După publicarea răspunsului dat de tovarășul Stalin corespondentului ziarului „Pravda” cu privire la arma atomică, Comitetul regional de luptă pentru pace Mureş, a trecut la prelucrarea în massă a istoricului document. Pentru ca acest răspuns să poată fi cunoscut de toţi oamenii din regiune, Comitetul de luptă pentru pace de la Centrul Poligrafic-Tg. Mureş, însuşindu-şi iniţiativa comitetului regional de luptă pentru pace, a tipărit în orele libere, folosind deşeuri de hârtie 1.000 de afişe în limba română şi maghiară, cuprinzând răspunsul tovarăşului Stalin. Acest material a fost apoi difuzat comitetelor de luptă pentru pace săteşti, ca să le ajute în munca lor. O mare contribuţie în intensificarea luptei pentru pace au dat în ultima vreme gazeBOTOŞANI.—In cadru! sărbătoririi Lunii Prieteniei Româno-Sovietice comitetele de luptă pentru pace din regiiunea Botoşani au intensificat munca de informare a oamenilor muncii asupra luptei uriaşe desfăşurată de Uniunea Sovietică pentru apărarea şi consolidarea păcii. Până în prezent s-au organizat 126 conferinţe cu tema: „Prietenia Româno-Sovietică chezăşia libertăţii şi independenţei Patriei noastre” şi 89 convorbiri cu cetăţenii din cartiere şi salariaţii din întreprinderi în jurul temei: „U.R.S.S. în fruntea luptei pentru pace’’. Deasemeni, unele comitete de luptă pentru pace au organizat grupe de citit în care se face lectura diferitelor broşuri legate de lupta consecventă a Uniunii Sovietice pentru apărarea păcii şi rolul conducător al marelui stegar al frontului păcii, tovarăşul Stalin. La Şcoala nr. 2 fete, din cartierul Miciurin, Şcoala Pedagogică Şendriceni, la Roma, raionul Botoşani, precum şi în numeroase alte şcoli şi cartiere s’au organizat noi „Colţuri TIMIŞOARA (dela subredacţia noastră).— Pe poarta fabricii „Electromotor”-Timişoara, ies în şiruri dinamurile. Pleacă spre Bicaz şi Doiceşti, spre zeci de alte puncte ale ţării, să pună în funcţiune motoare, gatere, funiculare, să dea lumină satelor. Dinamurile poartă pe ele, scris cu litere albe: „Lucrat în contul anului 1952, pentru pace!" In adevăr, la „Electromotor”, fabrică fruntaşă, apărarea păcii constitue o lozincă care mobilizează energiile a sute de oameni. Comitetul de luptă pentru pace dela „Electromotor”, care a avut iniţiativa de a trimite într’un fel atât de original ştirea despre succesele întreprinderii, duce o bogată activitate. Planul de lucru al comitetului cuprinde sarcini precise, arătând şi cine răspunde pentru îndeplinirea lor. Gheorghe Dincă şi Carol Varady, vor ţine două conferinţe în limba română, la stafia de radioamplificare. In limba germană Eva Radivoevici şi în limba maghiară Margareta Kovács vor vorbi, deasemeni, despre lupta pentru menţinerea şi apărarea păcii. Staţiunea de radioamplificare a fabricii devine astfel un mijloc puternic de a lămurii problema luptei pentru pace şi de demascare a uneltirilor imperialiştilor americani şi englezi şi a slugilor lor titoiste. In felul acesta, muncitori de diferite naţionalităţi din fabrică îşi exprimă, prin realiză ORAŞUL STALIN. La sediul Comitetului regional de luptă pentru pace din Oraşul Stalin a avut loc o adunare a reprezentanţilor diferitelor culte, care şi-au exprimat dorinţa de a se încadra în frontul organizat al partizanilor păcii. Au luat cuvântul: Cornel Mara, secretarul comunităţii baptiste din regiune; Dumitru Bădescu, din partea comunităţii adventiste din raionul Stalin; Ştefan Ilonka, preşedintele comunităţii baptiste din regiune; Traian Bucşa, creştin după evanghelie; Rudolf Restrele de perete şi cele cetăţeneşti din regiunea Mureş, care popularizează succesele obţinute de partizanii păcii în lumea întreagă şi lămuresc massele asupra uneltirilor imperialiştilor americano-englezi. .In comunele unde există aparate de radio, comitetele de luptă pentru pace au constituit cercuri de audiţie în colectiv a emisiunilor organizate de Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Pentru a sprijini comitetele de luptă pentru pace din regiune, Comitetul regional de luptă pentru pace, a mai difuzat peste 2000 de afişe şi 1000 de hărţi mari, reprezentând lupta pe care o duc popoarele lumii pentru apărarea păcii. Deasemeni, s-au trimis în regiune 47 fotomontagii, 30 serii de caricaturi, precum şi numeroase expoziţii volante cu caricaturi antiimperialiste, ale păcii”. Aici se dau explicaţii cetăţenilor asupra realizărilor obţinute de Uniunea Sovietică pe drumul construirii comunismului şi este discutat răspunsul dat de tovarăşul Stalin corespondentului ziarului „Pravda” cu privire la arma atomică. Tot în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice comitetele de luptă pentru pace din Sindicatul salariaţilor din învăţământ, din sucursala Băncii R.P.R., Şcoala profesională comercială mixtă, etc., au organizat recenzii publice ale operelor distinse cu Premiul Internaţional al Păcii: „Reportaj cu ştreangul de gât” de Julius Fucik, „Să se trezească pădurarul” de Pablo Neruda, „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu. Paralel cu aceste acţiuni, iniţiate de comitetele de luptă pentru pace, în întreaga regiune Botoşani continuă cu intensitate adunările şi convorbirile cetăţeneşti care desbat răspunsul dat de tovarăşul Stalin corespondentului ziarului „Pravda” cu privire la arma atomică, răspuns care constitue o armă puternică de luptă în mâinile tuturor partizanilor pădurile lor în producţie, ca şi prin postul de radioamplificare, voinţa lor de a apăra cauza păcii. Numeroşi muncitori publică deasemeni articole la gazeta de perete. Panouri cu caricaturi, lecturi din ziare, făcute în timpul scurt dintre ieşirea de la lucru a primului schimb şi intrarea celui de al doilea, popularizarea fruntaşilor în producţie, luptători pentru pace, toate acestea fac parte din munca de fiecare zi a acestui activ comitet. In sfârşit, pentru lămurirea cât mai largă a problemelor politice internaţionale, comitetul a avut ingenioasa ideie să facă o „tablă de întrebări şi răspunsuri”. Dimineaţa, când muncitorii intră la lucru, cei care au de pus întrebări le notează la tablă, iar la prânz când pleacă acasă găsesc, pe aceeaşi tablă, răspunsul. Comitetul de luptă pentru pace nu se declară însă satisfăcut cu atât. In şedinţe membrii comitetului lămuresc prin discuţii problemele pe care le ridică tovarăşii lor, îşi analizează munca şi găsesc mijloace concrete de a o îmbunătăţi. Dacă întrebi un muncitor de la „Electromotor”: „E activ comitetul vostru de luptă pentru pace?”, îţi surâde bucuros. „Cum să nu fie, când noi luptăm cu toate forţele noastre pentru pace!” ner, pastor adventist din raionul Odorhei, Ciolănel, adventist din Vlădeni, Traian Moldovan din partea cultului penticostal, Ion Stanciu, din partea cultului baptist şi alţii. Clerul unitarian din raioanele Stalin, Ragoş şi Sf. Gheorghe a ţinut deasemenea o consfătuire în cadrul căreia preotul dr. Iacob Kovai, membru în Comitetul de luptă pentru pace al Oraşului Stalin, a vorbit despre Constituţia Stalinistă şi organizarea egalităţii cultelor şi libera lor organizare şi desfăşurare în Uniunea Sovietică.