România Liberă, februarie 1952 (Anul 10, nr. 2283-2307)

1952-02-01 / nr. 2283

•A -aus­­ etart din toate tările, unifi-vâ­n mână liberii ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ UI.: ­ Toate forţele pentru întărirea leului nou „Sistemul bănesc al statului democraţiei populare se întemeiază pe întreaga bogăţie şi putere a economiei ţării, pe­­ volumul crescând al mărfurilor produse, pe industria şi agricultura sa in desvoltare şi devine cu atât mai puternic cu cât forţa economică a statului, sporeşte”. Peste aceste rânduri din Hotărîrea guver­nului şi partidului cu privire la efectuarea re­formei băneşti şi la reducerile de preţuri s’a aplecat atent stahanovistul Ion Mateica, când a scris „Până la reforma bănească eu de­p­­ăşeam planul zilnic cu 280 la sută. De a­­unci, sp­orindu-mi eforturile îl depăşesc cu 320 la sută. Această depăşire mă angajez s-o menţin pentru ca în felul acesta să realizez planul anual în şapte luni”. Peste rândurile din Hotărîre care arată pe ce se întemeiază şi cum poate fi întărit sis­temul bănesc al ţării a stăruit timp îndelun­gat şi privirea ţăranului sărac Gheorghe Cojocaru din Băceştii-Iaşului, când a aşter­nut cu litere mari în scrisoarea adresată iubitului conducător al poporului nostru m­uncitor, tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, următoarele cuvinte: „Vă mulţumesc din nou pentru grija pe care ne-o purtaţi ca să mergem pe drumul cel bun şi mă leg prin această scrisoare că voi căuta să muncesc pentru a-mi face cu cinste datoria patrio­tică faţă de scumpa noastră patrie. Eu am încredere în partidul nostru şi ştiu că ceea ce face partidul este bine pentru între­gul popor muncitor”. Asemenea cuvintelor din scrisoarea sta­­hanovistului Ion Mateica, din cea a ţăranu­lui muncitor Gheorghe Cojocaru, sunt şi cele aşternute în alte mii şi mii de­ tele­grame şi scrisori sau auzite în meetinguri şi adunări. Sunt cuvinte care exprimă bucu­ria şi mulţumirea oamenilor muncii pentru reforma bănească şi reducerile de preţuri înfăptuite de guvern şi partid cât şi hotărî­rea lor de a lupta cu forţe sporite pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1952. Cetăţenii ţării noastre au primit bani noi cu o putere sporită de cumpărare, bani să­nătoşi. Ei ştiu că întărirea sistemului bă­nesc, creşterea puterii leului, minunatele perspective deschise de Hotărîrea guvernu­lui şi partidului n’au venit de la sine ci sunt rezultatul succeselor obţinute de clasa mun­citoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare sub conducerea partidului, în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planurilor de stat. Oamenii muncii ştiu că aceste succese au fost posibile datorită ajutorului multilateral, frăţesc, acordat de Uniunea Sovietică, cât şi strânselor relaţii economice cu ţările de democraţie populară. Efectuarea reformei băneşti şi a reduce­rilor de preţuri şi prin aceasta creşterea salariului real şi a veniturilor ţărănimii muncitoare, constitue o importantă etapă în ridicarea nivelului de trai al celor ce mun­cesc. „Punerea de ordine în circulaţia băneas­că, creşterea producţiei de mărfuri de larg consum şi concentrarea lor în mâinile sta­tului in cantităţi îndestulătoare pentru a­­provizionarea populaţiei şi pentru exercita­rea influenţei necesare asupra preţurilor pie­­ţii neorganizate, vor face posibile întrun viitor apropiat noi reduceri de preţuri co­merciale, desfiinţarea regimului de aprovi­zionare pe bază de cartele şi trecerea la preţuri comerciale unice, ceea ce va însemna o nouă ridicare a salariului real al munci­torilor şi funcţionarilor, cât şi a veniturilor ţărănimii muncitoare”, arată Hotărîrea gu­vernului şi partidului. Realizarea acestor obiective depinde de strădaniile permanente depuse de oamenii muncii în producţia in­dustrială şi agricolă, depinde de felul în care fiecare cetăţean al patriei noastre îşi va îndeplini cu cinste datoria la locul său de muncă. De aceea, din primele zile după reforma bănească, oamenii muncii au do­vedit prin angajamentele luate cât şi prin realizările lor, că pătrunde tot mai adânc în masse conştiinţa că munca lor creatoare, abundenţa produselor industriale şi agricole, de bună calitate şi la preţuri reduse, stau la baza întăririi puterii banilor poporului. Hotărîrea guvernului şi partidului pune un accent deosebit pe creşterea volumului produselor de larg consum care va duce în bună măsură la concentrarea în mâinile statului a unor cantităţi îndestulătoare de mărfuri necesare aprovizionării. Cu aceste mărfuri, statul va putea influenţa asupra preţurilor de pe piaţa neorganizată, va ză­dărnici acţiunea speculanţilor şi chiaburilor ce ar mai încerca să umfle preţurile şi să se îmbogăţească pe socoteala oamenilor muncii. Pentru a asigura concentrarea în mâinile statului a unor cantităţi îndestulătoare de mărfuri care să fie puse în circulaţie la preţuri libere, oamenii muncii din întreprin­derile de importanţă republicană, cele su­bordonate sfaturilor populare şi ale coope­raţiei meşteşugăreşti trebue să depună efor­turi susţinute, o muncă stăruitoare. Este de datoria sfaturilor populare să a­­corde o atenţie deosebită desvoltării între­prinderilor de interes local producătoare de bunuri de larg consum, ştiut fiind că pla­nul de stat prevede pe anul acesta o spo­rire cu 40 la sută a producţiei acestui în­semnat sector de producţie. Deputaţii sfatu­rilor populare trebue să desfăşoare o mun­că susţinută pentru antrenarea masselor în­­acţiunea de valorificare a resurselor locale, pentru a face din industria locală un puter­nic sprijin al industriei centrale, p plănind astfel cât mai multe bunuri la dispoziţia consumatorilor. Strâns legată de creşterea producţiei in­dustriale a bunurilor de larg consum este mărirea producţiei-marfă în agricultură, atât în gospodăriile de stat, gospodăriile co­lective, întovărăşirile de lucrare în comun a pământului cât şi la gospodăriile indivi­duale. Salariaţii gospodăriilor agricole de stat, colectiviştii, ţăranii muncitori, au dato­ria să lupte pentru creşterea producţiei­­marfă, deoarece fiecare creştere corespunde­­unei îmbunătăţiri simţitoare în aproviziona­rea celor ce muncesc. Ţărănimea noastră muncitoare a primit şi primeşte un puternic sprijin din partea clasei muncitoare. Miile de tractoare, maşini şi unelte agricole puse la dispoziţia ţărănimii muncitoare prin S.M.T., produsele industriale din ce în ce mai multe trimise prin cooperative, repara­rea uneltelor şi alte nenumărate forme de sprijin, arată cum s-a manifestat şi se ma­nifestă ajutorul dat ţărănimii muncitoare de către clasa muncitoare. Reforma bănească este deasemeni un aju­­tor acordat ţărănimii muncitoare, care pri­meşte bani noi cu o putere sporită de cum­parare, ceea ce îi va ridica valoarea veni­turilor sale. Pentru produsele lor ţărâni muncitori primesc bani mai puternici cu ca­re vor putea cumpăra produsele necesare, de la uneltele agricole şi până la obiectele casnice, beneficiind în egală măsură cu­­mun­citorii de la oraşe de reducerea preţurilor la bunurile de larg consum Desvoltând schimbul de mărfuri cu oraşul, ţărănimea muncitoare îşi va aduce contribu­ţia sa la consolidarea reformei băneşti, la întărirea legăturii de producţie şi comerţ între oraş şi sat, la creşterea puterii leului nou. Printre sarcinile pe care Hotărîrea guver­nului şi partidului le pune în faţa oameni­lor muncii, se situează la loc de frunte lupta pentru mărirea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost, pentru introducerea unui regim de severe economii, întărirea disciplinei financiare şi de plan. Faptul că neglijarea îndeplinirii acestor o­­biective în unele ramuri ale economiei na­ţionale a contribuit în trecut la o oarecine creştere peste normal a volumului semne­lor băneşti aflate în circulaţie şi la slăbirea puterii de cumpărare a leului vechi, trebue să ducă acum la intensificarea luptei pen­tru îndeplinirea obiectivelor menţionate, luptă care să fie dusă în mod permanent, cu perseverenţă de către oamenii muncii din industrie şi agricultură. Conducerile întreprinderilor, cu sprijinul organizaţiilor de partid şi celor sindicale, trebue să mobilizeze pe muncitori, tehnicieni şi funcţionari în desfăşurarea largă a în­trecerii socialiste, pentru îndeplinirea tu­turor indicilor de plan, extinderea mişcării stahanoviste, pentru obţinerea unei creşteri continue a productivităţii muncii. Eforturile crescânde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate, unite cu introducerea unui regim de severe economii băneşti şi de materiale de către toate ministerele, institu­ţiile, întreprinderile industriale, agricole şi comerciale vor face leul nostru mai puter­nic, vor duce la obţinerea unor noi succese în lupta pentru creşterea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, cât şi a veni­turilor ţărănimii muncitoare. întărirea disciplinei financiare şi de plan înseamnă totodată respectarea termenelor de plată a impozitelor şi taxelor datorate statului cât şi îndeplinirea obligaţiilor de colectări, lucruri subliniate cu tărie de către Hotărîrea guvernului şi partidului. Cetăţenii ţării noastre trebue să-şi îndeplinească la timp datoriile către stat, să achite impozitele şi taxele, să-şi predea cotele la colectare, pentru ca să fie îndeplinite sarcinile de plan în sectorul financiar, industrial şi a­­gricol, pentru ca reforma bănească să fie consolidată şi leul nou să fie cât mai pu­ternic. Trebue să fie combătută şi lichidată atitudinea necorespunzătoare a unor sfaturi populare, care nu înţeleg că legile trebue respectate şi aplicate întocmai, manifestând îngăduinţă faţă de chiaburii care nu-şi în­deplinesc obligaţiile la colectări, îmbunătăţirea aprovizionării celor ce muncesc prin concentrarea în mâinile statu­lui a unor cantităţi îndestulătoare de pro­duse alimentare va putea fi asigurată prin îndeplinirea planului de colectări a produ­selor agricole, prin folosirea pârghiilor im­pozitelor şi colectărilor pentru îngrădirea elementelor capitaliste de la sate. Mărirea producţiei şi productivităţii mun­cii în industrie şi agricultură, întărirea dis­ciplinei financiare şi de plan, realizarea de economii severe, un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii, vor reduce preţul de cost al produselor şi ca urmare cel de vânzare, vor crea şi mări acumulă­rile socialiste in vederea unor noi investiţii menite să desvolte economia noastră, să ducă la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Rezultatele minunate obţinute de oamenii muncii în lupta pentru îndepli­nirea planului de stat pe 1951 constitue în această privinţă un îndemn şi o chezăşie a realizării sarcinilor­ puse de Hotărîrea gu­vernului şi partidului cu privire la reforma bănească şi reducerile de preţuri. Să cheltuim banii cu multă chibzuinţă şi economie veghind ca elementele speculative să nu submineze noii noştri bani puternici şi sănătoşi. Să ne dovedim răspunderea de cinste ca cetăţeni ai scumpei noastre patrii, luptând cu toate forţele pentru consolidarea reformei băneşti şi întărirea leului nou. COMBINATULUI METALURGIC DIN MAGNITOGORSK Combinatul metalurgic din MAGNITOGORSK. Tovarăşului BORISOV, directorul combinatului. Tovarăşului VORONOV, inginer şef al combinatului. Tovarăşului SVETLOV, organizator de partid al COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMU­NIST (bolşevic) al Uniunii Sovietice Tovarăşului PLISKANOS, preşedintele Comitetului sindical al combinatului. Tovarăşului PANKOV, organizator de Comsomol al COMITETULUI CENTRAL AL COMSOMOLULUI Salut şi felicit pe muncitorii, muncitoarele, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii combinatului metalur­gic din Magnitogorsk şi ai trustului „Magnitostroi” cu prilejul celei de a 20-a aniversări a punerii în func­ţiune a combinatului — puternică bază metalurgică a ţării. In toţi aceşti ani, cei din Magnitogorsk, credincioşi fii şi fiice ai Patriei noastre, au muncit cinstit şi cu abnegaţie pentru făurirea capacităţilor de producţie ale combinatului, şi-au însuşit cu succes tehnica nouă, au sporit neîncetat producţia de metal şi au îndeplinit cu cinste sarcinile­­trasate de Partid şi Guvern pentru asigurarea ţării noastre cu metal. Din toată inima vă urez, tovarăși, noi succese în munca voastră. : I. STALIN MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS transmite textul mesaj­ului de salut adresat de I. V. Stalin­nic din Magnitogorsk. colectivului combinatului matalur- Orasul MAGNITOGORSK, * Economia naţională a Republicii Populare Române a obţinut în cursul anului 1951, primul an al planului cincinal, noi succe­se în desvoltarea industriei, agriculturii, construcţiilor, transporturilor şi în creşte­Planul anual al producţiei globale indu­striale a fost îndeplinit în proporţie de 104,5%. In 1951, s’au produs peste prevederile planului anual însemnate cantităţi de: mi­nereuri de fier, ţiţei, oţel, laminate, mo­toare electrice, cazane cu aburi, motoare cu combustiune internă, strunguri, maşini de rabotat, maşini de găurit, rulmenţi, vagoane de marfă, secerători-l­egători, batoze, beto­niere, coloranţi organici, îngrăşăminte, ţe­sături de lână, ţesături de mătase, încălţă­minte, paste făinoase, produse zaharoase, săpun şi altele. Industria locală a realizat un nivel de rea nivelului material şi cultural al oameni­lor muncii. Succesele obţinute de oamenii muncii în cursul anului 1951 se caracterizează prin următoarele rezultate: Pe ministere, s-au înregistrat următoarele realizări: producţie de 136,9% faţă de anul 1950. Nerealizarea planului de către Departa­mentul Cărnii şi Centrocoop se datoreşte lipsurilor organizatorice, precum şi greu­tăţilor provocate de chiaburi şi speculanţi. In 1951, s-a îmbunătăţit calitatea produ­selor şi a sortimentelor. Totuşi, nu toate întreprinderile au respectat sarcinile privind sortimentul, ceea ce a dus la greutăţi în aprovizionarea unităţilor consumatoare. Producţia principalelor produse industri­ale a crescut faţă de 1950 astfel: In anul 1951, producţia globală a indus­triei in Republica Populară Română a cres­cut faţă de 1950 cu 28,7%. Rezultatele obţinute se datoresc eforturi­lor oamenilor muncii, investiţiilor efectuate în industrie precum şi introducerii tehnicii avansate sovietice. In industria minieră s’a extins metoda minerului Golovin, în siderurgie oţelarii au micşorat timpul de elaborare a şarjelor, du­pă metoda Matulineţ, iar în metalurgia prelucrătoare s’a intensificat folosirea me­todelor Bâkov-Bortkevici. Deasemenea apli­carea metodelor de lucru ale stahanoviștiior Kuzm­etov, Kotlear, Nina Nazarova, Kora­­belnikova, Kovaliov, Ciutkih, s’a extins în majoritatea întreprinderilor noastre. Indicii de utilizare a maşinilor şi instala­ţiilor au fost îmbunătăţiţi. Astfel, în Indus­tria petroliferă viteza de foraj a granicelor a crescut la explorare cu 28%, iar la exploa­tare cu 16%. In industria siderurgică, in­dicele de utilizare al volumului furnalelor a depăşit planul cu 9%. Utilizarea maşinilor-unerte de prelucrare a metalelor a depăşit sarcina de plan cu 7,5% pe întreaga Direcţie Generală a Con­strucţiilor de Maşini şi Utilaj Greu. Indicii de consum au fost îmbunătăţiţi n 1951, realizându-se însemnate economii de materii prime, materiale, combustibil și e­­nergie electrică Astfel, în industria side­rurgică consumul de cocs pe tona de fontă a fost cu­ 2,8% mai mic decât sarcina de plan pe 1951 Deasemeni, s’au redus consu­murile specifice la o serie de produse im­portante din industria chimică, industria lemnului, industria uşoară. Preţul de cost al producţiei industriale In agricultură în cursul anului 1951 s’a lărgit şi întărit sectorul socialist şi s’au in­trodus pe scară mai largă metodele agro­tehnicii înaintate. Suprafaţa cultivată în 1951 a fost cu 130.000 ha. mai mare decât cea din 1950 Producţia totală a principalelor culturi a crescut faţă de anul 1950 cu: 58,7 la sută la grâu, 29,7 la sută la porumb, 147,3 la sută la bumbac, 32,4 la sută la floarea soa­relui şi 126 la sută la sfecla de zahăr; to­tuşi, datorită nivelului coborît al colectări­lor şi al achiziţiilor de produse agricole, statul nu a putut concentra în mâinile sa­le cantităţi suficiente pentru a asigura complet aprovizion­area. Planul însăm­ânţărilor de toamnă a fost depăşit cu peste 50.000 ha. In comparaţie cu anul trecut, gospodării­le agricole de stat au recoltat pe ha, cu 49 la sută mai mult grâu de toamnă, cu 115 la sută mai mult bumbac, cu 112,5 la sută mai multă sfeclă de zahăr. Gospodăriile agricole colective, folosind metodele agrotehnice sovietice precum şi tractoarele şi maşinile S.M.T., au reali­zat şi în acest an producţii superioare faţă de gospodăriile agricole individuale. Astfel, gospodăria agricolă colectivă din comuna Ghimbav, regiunea Stalin, a ob­ţinut 3.000 kg. grâu la ha.,­­faţă de 1 200 kg. la ha. obţinute de gospodăriile agri­cole individuale din aceeaşi comună. Gos­podăria agricolă colectivă din comuna Be­­lobreşca, regiunea Severin, a obţinut 3.150 kg. orz de toamnă la ha. faţă de 1.000 kg. la ha. obţinute de gospodăriile agricole individuale. Mergându-se pe lini­a consolidării gos­podăriilor agricole colective, s-au organi­zat şi desvoltat fermele zootehnice, realizân­Ministerul Transporturilor şi-a îndepli­nit şi depăşit planul transporturilor astfel: la mărfuri în proporţie de 109,4%, iar la călători în proporţie de 116,4%. La transporturile feroviare, planul a fost faţă de anul 1950 — în preţuri comparat-­ bile — a scăzut cu 5,65%. In domeniul mecanizării muncilor grele şi cu volum mare de muncă s-au obţinut succese importante. Acestea au făcut posi­bilă reducerea treptată a volumului munci­lor care cer un mare efort fizic. Astfel, în industria carboniferă, la operaţia de tăiere în abataj, nivelul de mecanizare a ajuns la 83,3%. Nivelul de mecanizare de transport în abataj la minele din „Sovromcăr­­bune” a atins 65,3%, iar in subte­ran 85,1%. Productivitatea muncii nu a crescut însă pe măsura introducerii mijloa­celor mecanizate. La întreprinderile de construcţii din ca­drul Ministerului Construcţiilor şi Indus­triei Materialelor de Construcţii, prepararea mecanică a betonului a atins nivelul­­de 88 la sută, iar prepararea mecanică a morta­rului, 49 la sută. Mecanizarea lucrărilor de escavaţii la Canalul Dunăre-Marea Neagră a atins ni­velul de 74 la sută. In 1951, industria noastră a produs pe scară industrială numeroase maşini noi. Astfel, maşin­a de încărcat tip minier, noi tipuri de benzi cu racleţi pentru industria extractivă şi cea a construcţiilor, tractor pe şenile, motoare pentru funiculare şi gatere pentru industria forestieră; gredere şi ele­vatoare pentru industria construcţiilor; ma­şina de rabotat cu 625 mm, cursă, instalaţii mecanice pentru ascensoare. In cursul anului 1951, iniţiativa creatoare a oamenilor muncii s-a manifestat prin 11.000 invenţii şi inovaţii care au constituit o importantă contribuţie­ la desvoltarea teh-du-se la gospodăriile existente peste 1.900 ferme­, dintre care peste 280 ferme de vaci, 440 ferme de oi şi 500 ferme de porci. In această acţiune s’au evidenţiat gospodă­riile agricole colective: Berveni — regiunea Baia Mare, Turzii — regiunea Bârlad, Ceacu — regiunea Ialomiţa, Conteşti — re­giunea Teleorman. In 1951, staţiunile de maşini şi tractoare au fost dot­ate cu un mare număr de: trac­toare, pluguri de tractor, desmiriştitoare, cultivatoare, secerători-legători şi alte uti­laje, înfiinţându-se totodată încă 50 sta­ţiuni de maşini şi tractoare. In cursul campaniei de toamnă, ţărăni­mea muncitoare a trecut la organizarea de întovărăşiri după modelul celor sovietice de tip T.O.­ In domeniu­ zootehnic, pentru îmbunătă­ţirea calitativă şi cantitativă a efectivului de animale, s-au achiziţionat şi repartizat sta­ţiunilor comunale de montă peste 72.400 reproducători din toate speciile. La gospodăriile agricole de stat, numă­rul animalelor a crescut faţă de 1950 cu 15,5 la sută la cabaline, cu 6,7 la sută la taurine, cu 7,6 la sută la ovine şi cu 18,1 l­a sută la porcine. In silvicultură, planul de­ împădurire a fost realizat în proporţie de 122 la sută, depăşindu-se realizările anului 1950 cu 44,4 la sută. Suprafaţa împădurită în 1951 reprezintă mai mult decât cea împădurită în 10 ani sub regimul burghezo-moşieresc. Planul de amenajare a pădurilor a fost realizat în proporţie de 115 la sută. Planul de valorificare a produselor ac­cesorii a fost realizat în proporţie de 140,7 la sută la răşină şi în proporţie de 125 la sută la floare de tei,­­îndeplinit astfel: la mărfuri 112,4%, iar la călători 116,1%. La transporturile auto, planul a fost în­(Continuare în pag. 2-a) COMUNICATUL Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri al R.P.R. cu privire la rezultatele îndeplinirii Planului de Stat pentru desvoltarea economiei naţionale a R. P. R. pe anul 1951 I. Industria II. Agricultura - Silvicultura III. Transporturi Realizările in 1951 în pro­cente faţă de 1950 Energie Electrică Ţiţei Gaz metan (consum) Cărbuni Minereuri de fier Oţel Laminate Maşini electrice rotative Motoare cu combustiune internă Compresoare Strunguri paralele Rulmenţi mici şi mijlocii Secerători-legători Semănători pentru cereale Trolii pentru foraj peste 1500 m. Mese Rotary Pompe cu piston pentru noroi Sondeuze mecanice Maşini de cardat pentru bumbac Vagoane marfă şi cisterne în echivalent vagoane­ marfă pe 4 osii Sodă caustică Carbid 117.0 123.1 131.2 119.4 120.9 115.7 114.3 218.7 171.8 128.2 249.7 182.4 392.2 211.8 153.1 112.9 130.9 188.0 151.6 126.6 127.3 169.4 Procentul de Îndepli­nire a planului anual pe 1951 Ministerul Energiei Electrice și Industriei Electrotehnice Ministerul Industriei Petrolului şi Industriei Cărbunelui Ministerul Industriei Metalurgice şi Industriei Chimice Ministerul Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei Ministerul Gospodăriei Silvice Ministerul Industriei Uşoare Ministerul Industriei Alimentare Departamentul Cărnii întreprinderile Industriale ale Ministerului Transporturilor întreprinderile Industriale ale Ministerului Comerţului Exterior întreprinderile Industriale ale Ministerului Sănătăţii Direcţia G-rală a Editurilor, Industriei Poligrafice, Difuzării Cărţii şi Presei (E.P.C.) Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti (UCECOM) Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum (CENTROCOOP) Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale 114,7 107.9 115.5 116.0 107.8 130.0 105.8 101.1 42.1 125.8 101.4 104.1 120.4 119.8 94.2 100,0 Realizările în 1951 în pro­cente faţă de 1950 Negru de fum 186,0 Îngrăşăminte chimice 189,7 Coloranţi organici 132,1 Ciment 111,6 Cărămizi de construcţii 122,0 Mobilă 153,1 Hârtie 106,8 Sape, casmale, greble, furci, vase din tablă emailate 139,0 Ţesături din bumbac şi vigoane 117,7 Ţesături de lână 122,6 Ţesături de mătase şi mixte 109,0 Tricotaje 116,7 Confecţii 129,0 încălţăminte 119,3 Pâine 139,7 Produse şi paste făinoase 126,4 Produse zaharoase 126,9 Peşte 164,5 Ulei comestibil 105,4 Unt 162,2 Conserve de legume şi fructe 126,1 Bere 110,4­­Utun 105,7 Anul X­­ Nr. 2283 1i 4 pagini 20 bani Vineri 1 Februarie 1952 în n­umărul de a zi: — Toate forţele pentru întărirea leului nou (pag. 1). — Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statis­tică de pe lângă Consiliul de Miniştri al R.P.R. cu privire la rezultatele îndeplinirii Planului de Stat pentru desvoltarea economiei naţionale a R.P.R. pe anul 1951 (pag. 1). — Creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii — lege de desvoltare a economiei noastre (pag. 2). — Sărbătorirea lui I. L. Garagiale la Moscova (pag. 2). — Să consolidăm prin muncă reforma bă­nească (pag. 3). — Pentru succesul campaniei agricole de pri­măvară (pag. 3). — Cea de a treia sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. va avea loc la 5 Martie 1952 în Mos­cova (pag. 4). — Declaraţia delegaţiei Consiliului Mondial al Păcii care l-a vizitat pe preşedintele Adunării Generale O.N.U. (pag. 4). — Să înceteze persecuțiile împotriva lui Renaud de Jouvenel (pag. 4). AU APĂRUT IN EDITURA P. M. R. In Editura Partidului Muncitoresc Român au apărut broşuri cuprinzând: — Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la efectuarea refor­mei băneşti şi la reducerile de preţuri.; — Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu­ privire la întocmirea şi publicarea ca­taloagelor de preţuri şi tarife şi modul de recalculare a preţurilor şi tarife­­lor până la apariţia cataloagelor. — Instrucţiunile Ministerului ţie Finanţa aa R.P.R. privitoare la moda de efec­tuare a refortei băneşti.

Next