România Liberă, martie 1952 (Anul 10, nr. 2308-2333)

1952-03-01 / nr. 2308

Mai multa preocupare pentru căminele culturale In satele de pe întregul cuprins al ţării noastre se desfăşoară acum vasta acţiune pentru lichidarea neştiinţei de carte, ruşi­noasă moştenire a trecutului. Sute de mii de­ muncitori sunt smulşi In fiecare an din besna analfabetismului. Ţăranul sărac care învaţă să scrie şi să citească, învaţă în acelaş timp să caute drumul spre biblioteca satului, învaţă să preţuiască şi să îndră­gească lumina cărţii, învaţă să-şi facă din carte un prieten şi un sfetnic. In felul ace­sta se desvoltă conştiinţa lui politică, în­ţelege mai limpede drumul pe care trebue să meargă, devine capabil să participe ac­tiv la transformările revoluţionare care se petrec în sat. In centrul muncii culturale la sate se află căminul cultural. Sfaturile populare raionale şi regionale trebue să acorde o deosebită atenţie muncii căminelor culturale, să le în­drume şi să le conducă în activitatea lor, să le înzestreze cu utilajul necesar, să or­ganizeze conferinţe şi cercuri agrotehnice şi miciuriniste conduse de oameni bine pre­gătiţi. In multe locuri, căminele culturale des­făşoară o largă activitate. Bibliotecile că­minelor culturale din regiunea Timişoara, de pildă, au fost înzestrate cu 60.000 vo­lume şi 40 aparate de radio; în unele co­mune din aceiaşi regiune, pe lângă cămi­nele culturale au fost amenajate cinemato­grafe. In raionul Caracal (regiunea Dolj), la căminele culturale se fac regulat recenzii­­de cărţi; recenzia romanului „Secerişul“ de Galina Nicolaeva a stârnit un viu interes în rândul ţărănimii muncitoare. Sunt însă destul de numeroase comitete executive care au o atitudine cu totul inad­misibilă faţă de munca căminelor culturale. Aşa este cor­itetul executiv comunal Ulieş (regiunea Mureş) care a transformat cămi­nul cultural în magazie de cereale sau co­mitetul executiv raional Alexandria (regiunea Teleorman), care a trimis o adresă oficială prin care dispune ca în căminele culturale din satele Purani şi Mârzăneşti să se ins­taleze magazinele cooperativei. In raionul Focşani, 15 cămine culturale funcţionează în localuri de şcoli, iar în comuna Feleacu din raionul Cluj, o parte din căminul cultural e ocupată de dispensarul medical. Asemenea lipsuri ale comitetelor executive au avut drept rezultat nu numai neglijarea problemelor culturale, atât de însem­nate în această, perioadă, ci au însemnat şi pie­dici in realizarea celorlalte sarcini, legate de consolidarea reformei băneşti şi de pre­gătirile pentru campania agricolă de pri­măvară, căci in toate aceste acţiuni, munca desfăşurată în cadrul căminelor culturale constitue un ajutor de preţ. Lipsuri de acest fel provin din faptul că o bună parte a comitetelor executive au subapreciat importanţa Hotărîrii guvernului cu privire la întărirea şi desvoltarea acti­vităţii căminelor culturale, lipsindu-se ast­fel de un sprijin temeinic în îndeplinirea sarcinilor din domeniul economic. Aceste comitete executive neglijează sarcinile ce le revin in organizarea activităţii căminelor culturale, considerându-le cu totul lip­site de importanţă. Asemenea atitudine do­vedeşte o condamnabilă neglijenţă faţă de o problemă de cea mai mare însemnătate, dovedeşte lipsă de orientare politică. Luptând pentru consolidarea reformei bă­neşti, pentru întărirea schimbului de pro­duse dintre sat şi oraş, pentru mărirea pro­ducţiei marfă în agricultură, sarcini trasate prin Hotărîrea­­guvernului şi partidului cu privire la reforma bănească, sfaturile popu­lare regionale, raionale şi comunale nu tre­bue să neglijeze activitatea căminelor cul­turale, ci — dimpotrivă — s’o intensifice,­­rn cadrul căminelor culturale, sfaturile popu­lare trebue să organizeze lămurirea ţărani­lor muncitori asupra avantajelor pe care le au valorificându-şi surplusul de produse prin cooperative sau desfăcându-şi produsele direct la consumator în pieţele oraşelor. Conferinţele ţinute la căminele culturale treb­­ue să desbată problemele care interesează îndeosebi ţărănimea muncitoare, cum­ sunt transformarea socialistă a agriculturii, su­perioritatea agriculturii socialiste şi minu­natele succese ale colhozurilor, rezultatele obţinute de gospodăriile colective din ţara noastră, comparate cu cele obţinute de mica gospodărie individuală. Sfaturile populare trebue să organizeze la căminele culturale studierea temeinică a statutului gospodări­ilor agricole colective, întâlniri cu ţăranii care au vizitat Uniunea Sovietică, conferinţe asupra avantajelor pe care le reprezintă în­tovărăşirile cu caracter permanent după modelul T.O.Z. şi lucratul în comun a f o­­goarelor. Activitatea căminelor culturale trebue fo­losită din plin de către comite­tele executi­ve comunale şi raionale, în pregătirea şi des­făşurarea însămânţărilor de primăvară. Aşa cum prevede Hotărîrea partidului şi guver­nului cu privire la pregătirea şi executarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară, la căminele cultu­rale trebue organizată o intensă activitate de lămurire a ţărănimii muncitoare asupra executării însămânţărilor la timp şi aplică­rii metodelor agrotehnice avansate. In acea­stă vastă campanie, secţiunile culturale ale sfaturilor populare regionale şi raionale tre­bue să vegheze ca îndrumările şi materia­lele redactate de comitetul pentru aşezămin­­tele culturale să ajungă în timpul cel mai scurt la comune, să fie folosite la conferin­ţele şi şezătorile ce au lo­­a căminele cul­turale. In cadrul conferinţelor şi şezătorilor tre­bue demascate uneltirile chiabureşti, care au drept scop să împiedice consolidarea re­formei băneşti­­şi obţinerea unei recolte îm­belşugate, care urmăresc să abată pe ţă­ranii săraci şi mijlocaşi de la drumul spre gospodăria colectivă. Cu sprijinul şi sub în­drumarea sfaturilor populare, activitatea că­minelor culturale trebue să se transforme într’un mijloc puternic de educare a ţărăni­mii muncitoare în spiritul vigilenţei revolu­ţionare, al urii neîmpăcate faţă de duşmanul de clasă, faţă de duşmanii dinăuntrul şi dinafara ţării, faţă de duşmanii păcii, impe­­rialiştii americani şi slugile lor. In acelaş timp, sfaturile populare trebue să folosească munca în căminele culturale pentru educarea ţărănimii muncitoare în spi­ritul devotamentului faţă de partidul nos­tru, al dragostei faţă de patrie, al dragostei şi recunoştinţei faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de tovarăşul Stalin. O atenţie deosebită trebue acordată cali­tăţii artistice a programului prezentat în cadrul căminelor culturale. Există numeroase materiale literare — povestiri,­­ versuri, scurte piese de teatru — sau cântece în care sunt tratate tocmai problemele care stau acum în faţa întregului nostru popor. Fo­losind cu pricepere acest material, prezen­­tându-l într’o formă cât mai izbutită din punct de vedere artistic, căminele culturale contribue într’o măsură sporită la mobili­zarea maselor. La fel de importantă este şi problema cultivării gustului artistic al mas­­selor, aceea a popularizării creaţiilor de frunte ale literaturii şi artei. In felul ace­sta, căminele culturale vor reuşi să îndepli­nească marele lor rol de a ridica nivelul cultural al masselor ţărănimii muncitoare Pentru buna desfăşurare a activităţii că­minelor culturale, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să urmărească îndeplinirea deciziilor, instrucţiunilor şi în­drumărilor date de Comitetul pentru Aşe­­zămintele Culturale. Un rol important în organizarea şi desvoltarea căminelor cul­turale îl joacă comisiunile permanente cul­turale. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale şi raionale trebue deasemeni să lucreze în strânsă colaborare cu socie­tatea de ştiinţe agricole ,,I. V. Miciurin“ şi Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii; colaborarea rodnică dintre aceste instituţii şi organele locale ale puterii de stat care trebue să le atragă în jurul că­minelor culturale, duce la intensificarea muncii culturale la sate, la îndeplinirea sar­cinilor legate de transformarea socialistă a agriculturii In cea mai largă măsură trebue mobili­zaţi şi sprijiniţi învăţătorii, care prin natura muncii lor sunt cei mai indicaţi sa sprijine munca culturală de masă în mijlocul ţără­nimii muncitoare. In activitatea lor din ca­drul căminelor culturale, învăţătorii trebue să devină agitatori în rândul ţăranilor să-­­raci şi mijlocaşi, propagandişti ai agricul­turii socialiste, un ajutor preţios al comite­telor executive în lupta pentru intensificarea schimbului de produse între sat şi oraş, pentru mărirea producţiei marfă în agri­cultură. Sfaturile populare au în perioada actuală sarcini deosebit de însemnate; ele trebue să mobilizeze pe ţăranii săraci şi mijlocaşi la lupta pentru consolidarea reformei băneşti, să ia toate măsurile pentru asigurarea vic­toriei în bătălia recoltei anului 1952, să lupte pentru organizarea noilor gospodării agricole colective şi pentru consolidarea ce­lor existente, să contribue la întărirea ali­anţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun­citoare. Sfaturile populare trebue să ştie că ni­ci una din aceste sarcini nu poate fi dusă la îndeplinire în bune condiţiuni fără folosirea acestei importante pârghii care este căm­i­nul cultural. Iată de ce organele locale ale puterii de stat trebue să lichideze atitudinea de indiferenţă pe care o manifestă faţă de activitatea căminelor culturale şi să­­ por­nească o muncă largă de întărire şi des­­voltare a acestora. ŞEDINŢA LĂRGITĂ A SECŢIUNII DE ŞTIINŢE MEDICALE A ACADEMIEI R. P. R. La Academia R.P.R. a avut loc Vineri du­pă amiaza a doua şedinţă lărgită organi­zată de Secţiunea de Ştiinţe Medicale a A­­cademiei R.P.R., în vederea expunerii boga­telor învăţăminte trase de membrii delega­­ţiei noastre medicale care a vizitat recent Uniunea Sovietică. In această şedinţă, acad. dr . Mârza, ministrul Sănătăţii, conducă­torul delegaţiei, a expus referatul intitulat, ,Cum îmbină institutele ştiinţifice medicale sovietice activitatea teoretică cu cea practică” , referat alcătuit în colaborare cu acad. M. Ciucă, prof. dr. I. Ardeleanu, dr. M. Nasta, prof. B. Menkes, dr. P. Penciu şi dr. M. Icack Vorbitorul a comunicat numeroase învăţă­minte trase de delegaţia noastră în ce pri­veşte planificarea activităţii medicale. Recunoscători pentru primirea caldă şi frăţească ce ni s’a făcut în Uniunea Sovie­tică, pentru ajutorul neprecupeţit ce ni s’a dat pentru a ne documenta în toate dome­niile, ne angajării faţă de partidul nostru drag şi faţă de conducătorul nostru iubit, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, că vom face ca toată munca noastră să fie călăuzită de acel ţel pe care marele Pavlov l-a exprimat în cuvintele: „Orice acţiune aş întreprinde, mă gândesc totdeauna şi în primul rând să-mi servesc cu toate forţele patria’’. (Agerpres). % Proletari din toate țările, uniti-va­t Anul X­­Nr. 2308 6 pagini 20 bani Sâmbătă 1 Martie 1952 I­n numărul de azi. — Mai multă preocupare pentru căminele culturale. (pag. 1) — Participarea femeilor la activitatea ob­ștească, de Alexandra Sidorovici. (pag- 2) — In întâmpinarea­ centenarului Gogol. — Din opera marelui scriitor: „Revizorul“ (frag­ment) . (pag. 2) — Jos mâna de pe Beloiannis! (pag-­­5) — O nouă „reformă“ titoistă. (pag. 1 5)] — Sărbătorirea în U.R.S.S. a celei de a 150-a aniversări a naşterii lui Victor Hugo. (pag. 5) — O nouă criză de guvern în Franţa. (pag.­­6) — Declaraţia Consiliului de miniştri al R. D. Germane. (pag. 1 6) DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARĂ NOI VICTORII IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Avântaţi în întrecerea socialistă, munci­torii şi tehnicienii patriei noastre luptă pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Ho­tărîrea guvernului şi partidului cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. Zi de zi ei obţin tot mai multe victorii în lupta pentru un regim sever de economii, pentru reducerea preţului de cost al produselor. Astfel, la uzinele „23 Au­gust”, brigada U.T.M. condusă cu pricepere de cazangiul fruntaş Mihai Slavinski a reu­şit ca, de la reforma bănească şi până în ziua de 28 Februarie, să economisească ma­teriale în valoare de zeci de mii de lei noi, îndeplinind planul pe luna Februarie în proporţie de 225 la sută. „Am citit cu mare atenţie — ne-a spus cazangiul Mihai Sla­­vinski — despre metoda Lidiei Corabelnico­­va şi o seamă de învăţături am reuşit să le aplicăm şi noi. Datorită acstei metode, pe lângă economiile importante de materiale pe care le­­ obţinem, eliminăm şi munca ce se făcea in plus atunci când deşeurile tre­buiau duse la retopit şi apoi din nou prelu­crate”. Aplicarea metodelor sovietice con­­stitue pentru toţi oamenii muncii din Re­publica noastră un mijloc de a-şi îmbună­tăţi munca, de a obţine noi victorii în Muncitorii şi tehnicienii patriei noastre luptă pentru un regim sever de economii întărind astfel leul nou lupta pentru realizarea şi depăşirea planu­lui anual. De pildă, mecanicii cinci sutişti Ion Uncu şi Vasile Pipă, împreună cu fo­­chiştii Dănilă Moţ şi Iosif Soos, de la de­poul C.F.R. din Arad, aplicând metoda Blajenov, au reuşit în ultimul timp să parcurgă zilnic 517,7 km. cu locomotivele, reducând în felul acesta consumul la com­bustibilul convenţional cu 16 la sută. Fo­losind drept combustibil lignitul inferior, după metoda feroviarului sovietic Corocov, mecanicii cinci sutişti Ion Mihu şi Ion Ro­­dărescu au realizat o economie de combusti­bil convenţional în proporţie de 11 la sută. De asemenea, feroviarii arădani, aplicând me­toda Crivonos de mărirea vitezei tehnice, obţin rezultate din ce în ce mai bune. O altă metodă pe care au aplicat-o fe­roviarii arădani este cea a stahanovistului sovietic Lunin. In urma acestui fapt, meca­nicii Ilie Raicu şi Simion Ciuclea au reuşit să depăşească cu 10,20 la sută kilometrajul planificat între două reparaţii generale. Re­zultate rodnice au obţinut în lupta pentru un regim sever de economii şi şoferii de la R.A.T.A.-Sibiu. Prin extinderea metodelor înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovie­tici, şoferii de la R.A.T.A.­Sibiu au reuşit să parcurgă sute de mii de kilometri fără reparaţii. Aplicarea metodei şoferului sovie­tic Babkin care constă în întreţinerea ma­şinii în cele mai bune condiţiuni, i-a ajutat pe şoferii Ilie Nicu, Nicolae Vărzaru, Ion Mânzu să devină sulamiişti. Urmând pilda tovarăşilor săi, şoferul Ilie Grip a aplicat şi el metodele stahanoviştilor sovietici Nina Nazarova şi Babkin. Zilele trecute, kilome­trajul maşinii condusă de Ilie Grip a înre­gistrat 100.013 km. parcurşi. Datorită bunei îngrijiri a maşinii, motorul funcţio­nează astăzi tot atât de bine ca şi înainte. In felul acesta, parcurgând cât mai mulţi kilometri fără reparaţii, şoferii de la R.A.T.A.-Sibiu obţin importante economii, ei luptă alături de toţi oamenii muncii din patria noastră pentru consolidarea şi întă­rirea banilor noştri noi. ROADELE EXCELENTE ALE ŞCOLILOR • * Aretoda stahanovistului sovietic Vasili Matrosov de la fabrica „Comuna din Paris”, pentru însuşirea şi extinderea experienţei stahanoviste prin şcoli, a început să fie a­­plicată în tot mai multe întreprinderi din ramura industriei uşoare din ţara noastră. La cabinetele tehnice ale acestor întreprin­deri, ingineri, tehnicieni­ şi stahanovişti, predau săptămânal lecţii practice şi teore­tice despre metode de lucru sovietice, despre probleme tehnice de specialitate, despre me­tode de organizare a muncii şi altele, dând astfel posibilitate­a unui apare număr de muncitori fruntaşi în producţie să-şi îmbo­găţească cunoştinţele profesionale. Un exemplu grăitor de bunele roade pe care le dau aceste şcoli îl constitue şcoala slahanovistă de la fabrica de confecţii „Gh Gheorghiu-Dej” din Capitală. Din lecţiile predate până acum, muncitorii care frec­ventează aceste cursuri şi-au putut însuşi temeinic metoda stahanovistului sovietic Ciutkih, de îmbinare a luptei pentru de­păşirea cantitativă a sarcinilor de plan cu lupta pentru o calitate superioara a produc­ţiei, metoda stahanovistei sovietice Lidia Corabelnicova pentru realizarea de economii complexe de materii prime şi materiale, principiile organizării muncii pe bandă ru­lantă, metodele de întreţinere a utilajului, organizarea locului de muncă, etc. Punerea în practică a acestor metode de lucru învăţate la şcoala stahanovistă a adus muncitorilor noi succese în producţie. Bri­gada condusă de maistrul C. Tianu a reu­ STAHANOVISTE şit să confecţioneze 55 de costume din raa­terialele economisite în timp de o lună, iar muncitorii brigăzii de calitate, condusă de Petre Dumitrescu, au reuşit să obţină o de­păşire medie a planului de calitate de 10,8 la sută, faţă de 5 la sută cât realizau îna­inte. Deasemeni, printr’o bună întreţinere a utilajului şi printr’o mai bună organizare a muncii, ei au reuşit să obţină şi o simţitoare creştere a producţiei. De la o depăşire medie de 3,8 la sută cât au avut în luna Sep­tembrie, în prezent ei realizează o depăşire medie zilnică de peste 30 la sută. Asemenea şcoli stahanoviste cu rezultate tot atât de bune mai funcţionează şi la fa­bricile „Bela Brenner”, „7 Noembrie’V .,Ianoş Herbak” şi altele. (Agerpres). SFATUL POPULAR AL ORAŞULUI PITEŞTI INFĂPTUEŞTE MĂRIRILE SESIUNII Pentru a contribui la consolidarea refor­mei băneşti sfatul popular al oraşului Piteşti cu prilejul celei de a patra sesiuni, a tra­sat ca sarcină comitetului executiv şi comi­­siunilor permanente să desfăşoare o acţiune organizată pentru desvoltarea industriei lo­cale şi valorificarea tuturor resurselor exis­tente, în scopul măririi producţiei mărfuri­lor de larg consum. Trecând la înfăptuirea hotărîrilor adop­tate în sesiune, comitetul executiv al sfa­tului popular orăşenesc Piteşti a luat o se­rie de măsuri care au menirea să contribue la desvoltarea întreprinderilor locale „Fla­mura Roşie” şi „23 August”, ambele subor­donate acestui sfat popular. Astfel până la 1 Aprilie a. c. vor lua fiinţă pe lângă aceste întreprinderi noi secţii de producţie, cum ar fi,de pildă un atelier pentru prelucrarea de­şeurilor de piele provenite de la întreprin­derea „Căprioara”, o secţie de ceramică, una de tinichigerie şi o serie de ateliere pentru producerea obiectelor de dulgherie, lemnă­rie, strungărie, precum şi o secţie pentru fabricat capete de sifoane, nasturi etc. In afară de acestea se lucrează la construirea unei fabrici de cărămidă care va intra în funcţiune în cursul acestui an. Tot pe linia înfăptuirii hotărîrilor adop­tate în sesiune, în scopul consolidării refor­mei băneşti, comitetul executiv, prin secţi­unea agricolă şi cu sprijinul comisiunii permanente agricole, a luat o serie de ma­suri pentru mărirea producţiei de legume şi zarzavaturi. In acest scop, toate terenurile virane de pe cuprinsul oraşului au fost iden­tificate şi repartizate gospodăriilor anexe de pe lângă întreprinderi şi cantinelor, care se vor ocupa de cultivarea lor. Deasemeni, cu sprijinul comitetului executiv, cooperativa „16 Februarie” şi Aprozar Piteşti au­ în­cheiat contracte cu o serie de producători care vor cultiva şi vor vinde acestor uni­tăţi producţia de legume şi zarzavaturi de pe o suprafaţă de 123 ha. Datorită măsurilor luate de comitetul exe­cutiv, piaţa oraşului Piteşti este din ce în ce mai bine aprovizionată, iar preţurile la produsele alimentare de pe piaţa neorgani­zată — ouă, brânză, unt, rădăcinoase, etc.— ,sunt scăzute. In întâmpinarea Ziei Internaţionale a Femeii Femeile muncitoare realizează mari depăşiri de norme Ziua de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, constitue un minunat prilej pentru muncitoarele din fabricile şi uzinele patriei noastre de a intensifica lupta pentru reali­zarea sarcinilor de producţie din planul ce­lui de al doilea an al cincinalului. In cinstea acestei zile, cele 7 stahano­viste, precum şi cele 134 fruntaşe în pro­ducţie din întreprinderile metalurgice, chi­mice şi electrotehnice, realizează zilnic mari depăşiri de normă. Stahanovista Iulia Jurcă, de pildă, strungar la uzinele „Sovrom­­metal“-Reşiţa, aplicând metodele sovietice de prelucrare cu viteze mari a metalelor, a reuşit să obţină o viteză de 900 m. şpan pe minut. Deasemeni, stahanovistele Maria Frunză, de la întreprinderea Metalo-Chimica din Ploeşti, Lina Tănase, de la­ Radio Popular, Elisabeta Schenker şi Maria Oprea, de la uzinele „Steagul Roşu“, precum şi staha­novistele Aurelia Obuf şi Micu Silvia, apli­când metodele sovietice de muncă, reali­zează zilnic mari depăşiri de norme.­­Succese deosebite obţine în cinstea zilei de 8 Martie fruntaşa în producţie Elena Keltemen, de la uzinele „I. C. Frimu”-Sinaia, care aplicând metodele stahanovistelor An­tonina Jandarova, de predare a schimbului în mers, şi Nina Nazarova, de preluare a maşinilor în grije socialistă, depăşeşte zil­nic planul său de muncă. Iuliana Morschii, dela uzinele „Flamura Roşie”-Arad, folo­sind metoda Ninei Nazarova, s-a angajat să prelungească cu 624 ore termenul de funcţionare a maşinei de găurit la care lu­crează. Fruntaşa Siţa Vlad, dela uzinele „Republica”, aplicând metoda Lidiei Cora­­belnicova, odată cu realizarea de economii însemnate, obţine depăşiri de normă între 24—40 la sută. Timbre speciale Cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii poşta noastră va emite trei serii de timbre, cu următoarele valori: 20 bani, 55 bani şi 1,75 lei.­­In clişeu, timbrul de 1,75 lei, în care este reprodus ordinul „Mama Eroină”). ★ ­ PENTRU BELŞUGUL RECOLTEI DIN ANUL ACESTA Roadele unei bune organizări Campania însămânţărilor de primă­vară este declarată deschisă în toate comu­nele din raionul Galaţi. Atât gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole e­­lective cât şi ţăranii muncitori din comune­le acestui raion şi-au pregătit la vreme u­­neltele şi maşinile, precum şi seminţele ne­cesare. Deasemenea au fost întocmite şi în­mânate planurile de cultură pe gospodării. Gospodăriile colective au încheiat contracte cu S.M.T.-urile pentru suprafaţa de 3500 ha. Pentru a asigura folosirea întregii ca­pacităţi de lucru a tractoarelor, S.M.T.-urile din raionul Galaţi au organizat 13 ateliere mobile înzestrate cu tot utilajul necesar, întovărăşiri agricole în raionul Dorohoi Noile întovărăşiri agricole ale ţăranilor muncitori din comunele Brăeşti şi Văculeşti din raionul Dorohoi, şi-au ţinut adunările generale, alegându-şi consiliile de condu­cere. Totodată ele au încheiat contrac­te de lucrări cu S.M.T. Dorohoi. Tehnicienii agricoli de la raionul Dorohoi şi cei de la S.M.T. Dorohoi, sprijină consiliile de con­ducere ale acestor întovărăşiri, dându-le în­drumări practice în privinţa organizării muncii şi efectuării lucrărilor de însămîn­­ţări. Folosind timpul prielnic, ţăranii munci­tori din regiunea Bucureşti au însămânţat până în seara zilei de 28 Februarie a. c. suprafaţa de 463 ha. In fruntea acestor CÂMPULUNG­­dela corespondentul no­stru. — Dacă comitetele executive ale sfa­turilor populare din regiunea Suceava au organizat acţiunea de reparare a uneltelor agricole, nu acelaş lucru l-au făcut pentru distribuirea planurilor de cultură pe gospo­dării. Până acum câteva zile această opera­ţiune era îndeplinită abia în procent de 70 la sută. Codaş în această direcţie, este raio­nul Suceava, unde planurile de cultură au fost înmânate numai la o treime din numă­rul gospodăriilor ţăranilor muncitori. Această rămânere in urmă a avut drept consecinţă întârzierea operaţiunii de condiţionare a se­minţelor, care s’a efectuat în proporţie de numai 49 la sută pe regiune. munci se află ţăranii muncitori din comu­nele raionului Vidra, care au însămânţat cu diferite cereale şi legume suprafaţa de 314 ha Răspunderea pentru această întârziere, o au comitetele executive ale sfaturilor popu­lare comunale, care au lăsat grija întocmirii şi distribuirii planurilor de cultură exclusiv în seama agenţilor agricoli şi a referenţilor, fără a controla cum se desfăşoară această muncă. In zece comune din raionul Suceava şi în şase din raionul Rădăuţi, agenţii­­agri­coli fiind plecaţi la şcolile de calificare, di­stribuirea planurilor de cultură nu s’a ter­minat nici până acum. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare comunale, ajutate de cele raionale tre­bue să treacă neîntârziat la lichidarea ace­stei stări de lucruri, ştiind că sunt direct răs­punzătoare de felul cum este pregătită şi executată campania agricolă de primăvară. Pregătirea campaniei în raionul Vaslui BÂRLAD (de la corespondentul nostru).— In raionul Vaslui pregătirile pentru însă­mânţările de primăvară au rămas mult în urmă. Până la data de 28 Februarie, planu­rile de cultură pe gospodării individuale n’au fost distribuite decât în proporţie de 70 la sută. Sunt însă şi comune, ca de pildă, Dragomireşti, Corodeşti, Bălteni, unde s’a muncit organizat şi unde operaţiunea de dis­tribuire a planurilor de cultură s’a terminat la termenul fixat. In schimb în comunele Costeşti, Floreşti, Muntenii de Jos, înmâna­­rea planurilor de cultură s’a făcut abia în proporţie de 10—40 la sută, iar în comuna Roşieşti, distribuirea planurilor de cultură n’a început încă. Deasemenea, până în ulti­ma săptămână a lunii Februarie, repararea uneltelor agricole pe raion, nu s’a făcut de­cât în proporţie de 85 la sută, iar în unele comune ca Muntenii de Jos, Valea Rea, cen­trele de reparat uneltele n’au desfăşurat nici o activitate. La fel, centrele de selecţionare a seminţelor au funcţionat slab. Aceasta a făcut ca pe raion, procentajul de condiţio­nare a seminţelor să fie doar de 29 la sută, iar în comunele Corni-Albeşti, Laza, nu s-a condiţionat la centrele de selecţionare nicio cantitate de sămânţă. Rămânerea în urmă a pregătirilor pentru campania însămânţărilor de primăvară în raionul Vaslui, se datore­­şte, pe de o parte, muncii superficiale de în­drumare şi control din partea comitetului executiv al sfatului popular raional, iar pe de altă parte subaprecierii de către, comitetul executiv raional cât şi de cele comunale a importanţei respectării termenelor stabilite de Hotărîre. Urmând exemplul muncitorilor din fabrici şi uzine, care luptă neîn­cetat pentru a produce mărfuri industriale cât mai multe şi mai eftine, ■oamenii muncii de pe ogoare şi-au sporit eforturile pentru a pregăti şi asigura desfăşurarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agri­cole de primăvară. In multe din regiunile ţării, pregătirile pentru buna desfăşurare a mun­cilor agricole de primăvară se apropie de sfârşit. In regiuni, ca TIMIŞOARA CONSTANŢA, IALOMIŢA, DOLJ, s’a pornit la însămânţările de urgenţa l­a Raionul Vidra fruntaş la însămânţări • ! Termenele Hotărîrîî trebue respectate întocmai

Next