România Liberă, martie 1952 (Anul 10, nr. 2308-2333)
1952-03-01 / nr. 2308
Mai multa preocupare pentru căminele culturale In satele de pe întregul cuprins al ţării noastre se desfăşoară acum vasta acţiune pentru lichidarea neştiinţei de carte, ruşinoasă moştenire a trecutului. Sute de mii de muncitori sunt smulşi In fiecare an din besna analfabetismului. Ţăranul sărac care învaţă să scrie şi să citească, învaţă în acelaş timp să caute drumul spre biblioteca satului, învaţă să preţuiască şi să îndrăgească lumina cărţii, învaţă să-şi facă din carte un prieten şi un sfetnic. In felul acesta se desvoltă conştiinţa lui politică, înţelege mai limpede drumul pe care trebue să meargă, devine capabil să participe activ la transformările revoluţionare care se petrec în sat. In centrul muncii culturale la sate se află căminul cultural. Sfaturile populare raionale şi regionale trebue să acorde o deosebită atenţie muncii căminelor culturale, să le îndrume şi să le conducă în activitatea lor, să le înzestreze cu utilajul necesar, să organizeze conferinţe şi cercuri agrotehnice şi miciuriniste conduse de oameni bine pregătiţi. In multe locuri, căminele culturale desfăşoară o largă activitate. Bibliotecile căminelor culturale din regiunea Timişoara, de pildă, au fost înzestrate cu 60.000 volume şi 40 aparate de radio; în unele comune din aceiaşi regiune, pe lângă căminele culturale au fost amenajate cinematografe. In raionul Caracal (regiunea Dolj), la căminele culturale se fac regulat recenziide cărţi; recenzia romanului „Secerişul“ de Galina Nicolaeva a stârnit un viu interes în rândul ţărănimii muncitoare. Sunt însă destul de numeroase comitete executive care au o atitudine cu totul inadmisibilă faţă de munca căminelor culturale. Aşa este coritetul executiv comunal Ulieş (regiunea Mureş) care a transformat căminul cultural în magazie de cereale sau comitetul executiv raional Alexandria (regiunea Teleorman), care a trimis o adresă oficială prin care dispune ca în căminele culturale din satele Purani şi Mârzăneşti să se instaleze magazinele cooperativei. In raionul Focşani, 15 cămine culturale funcţionează în localuri de şcoli, iar în comuna Feleacu din raionul Cluj, o parte din căminul cultural e ocupată de dispensarul medical. Asemenea lipsuri ale comitetelor executive au avut drept rezultat nu numai neglijarea problemelor culturale, atât de însemnate în această, perioadă, ci au însemnat şi piedici in realizarea celorlalte sarcini, legate de consolidarea reformei băneşti şi de pregătirile pentru campania agricolă de primăvară, căci in toate aceste acţiuni, munca desfăşurată în cadrul căminelor culturale constitue un ajutor de preţ. Lipsuri de acest fel provin din faptul că o bună parte a comitetelor executive au subapreciat importanţa Hotărîrii guvernului cu privire la întărirea şi desvoltarea activităţii căminelor culturale, lipsindu-se astfel de un sprijin temeinic în îndeplinirea sarcinilor din domeniul economic. Aceste comitete executive neglijează sarcinile ce le revin in organizarea activităţii căminelor culturale, considerându-le cu totul lipsite de importanţă. Asemenea atitudine dovedeşte o condamnabilă neglijenţă faţă de o problemă de cea mai mare însemnătate, dovedeşte lipsă de orientare politică. Luptând pentru consolidarea reformei băneşti, pentru întărirea schimbului de produse dintre sat şi oraş, pentru mărirea producţiei marfă în agricultură, sarcini trasate prin Hotărîreaguvernului şi partidului cu privire la reforma bănească, sfaturile populare regionale, raionale şi comunale nu trebue să neglijeze activitatea căminelor culturale, ci — dimpotrivă — s’o intensifice,rn cadrul căminelor culturale, sfaturile populare trebue să organizeze lămurirea ţăranilor muncitori asupra avantajelor pe care le au valorificându-şi surplusul de produse prin cooperative sau desfăcându-şi produsele direct la consumator în pieţele oraşelor. Conferinţele ţinute la căminele culturale trebue să desbată problemele care interesează îndeosebi ţărănimea muncitoare, cum sunt transformarea socialistă a agriculturii, superioritatea agriculturii socialiste şi minunatele succese ale colhozurilor, rezultatele obţinute de gospodăriile colective din ţara noastră, comparate cu cele obţinute de mica gospodărie individuală. Sfaturile populare trebue să organizeze la căminele culturale studierea temeinică a statutului gospodăriilor agricole colective, întâlniri cu ţăranii care au vizitat Uniunea Sovietică, conferinţe asupra avantajelor pe care le reprezintă întovărăşirile cu caracter permanent după modelul T.O.Z. şi lucratul în comun a f ogoarelor. Activitatea căminelor culturale trebue folosită din plin de către comitetele executive comunale şi raionale, în pregătirea şi desfăşurarea însămânţărilor de primăvară. Aşa cum prevede Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la pregătirea şi executarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară, la căminele culturale trebue organizată o intensă activitate de lămurire a ţărănimii muncitoare asupra executării însămânţărilor la timp şi aplicării metodelor agrotehnice avansate. In această vastă campanie, secţiunile culturale ale sfaturilor populare regionale şi raionale trebue să vegheze ca îndrumările şi materialele redactate de comitetul pentru aşezămintele culturale să ajungă în timpul cel mai scurt la comune, să fie folosite la conferinţele şi şezătorile ce au loa căminele culturale. In cadrul conferinţelor şi şezătorilor trebue demascate uneltirile chiabureşti, care au drept scop să împiedice consolidarea reformei băneştişi obţinerea unei recolte îmbelşugate, care urmăresc să abată pe ţăranii săraci şi mijlocaşi de la drumul spre gospodăria colectivă. Cu sprijinul şi sub îndrumarea sfaturilor populare, activitatea căminelor culturale trebue să se transforme într’un mijloc puternic de educare a ţărănimii muncitoare în spiritul vigilenţei revoluţionare, al urii neîmpăcate faţă de duşmanul de clasă, faţă de duşmanii dinăuntrul şi dinafara ţării, faţă de duşmanii păcii, imperialiştii americani şi slugile lor. In acelaş timp, sfaturile populare trebue să folosească munca în căminele culturale pentru educarea ţărănimii muncitoare în spiritul devotamentului faţă de partidul nostru, al dragostei faţă de patrie, al dragostei şi recunoştinţei faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de tovarăşul Stalin. O atenţie deosebită trebue acordată calităţii artistice a programului prezentat în cadrul căminelor culturale. Există numeroase materiale literare — povestiri, versuri, scurte piese de teatru — sau cântece în care sunt tratate tocmai problemele care stau acum în faţa întregului nostru popor. Folosind cu pricepere acest material, prezentându-l într’o formă cât mai izbutită din punct de vedere artistic, căminele culturale contribue într’o măsură sporită la mobilizarea maselor. La fel de importantă este şi problema cultivării gustului artistic al masselor, aceea a popularizării creaţiilor de frunte ale literaturii şi artei. In felul acesta, căminele culturale vor reuşi să îndeplinească marele lor rol de a ridica nivelul cultural al masselor ţărănimii muncitoare Pentru buna desfăşurare a activităţii căminelor culturale, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să urmărească îndeplinirea deciziilor, instrucţiunilor şi îndrumărilor date de Comitetul pentru Aşezămintele Culturale. Un rol important în organizarea şi desvoltarea căminelor culturale îl joacă comisiunile permanente culturale. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale trebue deasemeni să lucreze în strânsă colaborare cu societatea de ştiinţe agricole ,,I. V. Miciurin“ şi Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii; colaborarea rodnică dintre aceste instituţii şi organele locale ale puterii de stat care trebue să le atragă în jurul căminelor culturale, duce la intensificarea muncii culturale la sate, la îndeplinirea sarcinilor legate de transformarea socialistă a agriculturii In cea mai largă măsură trebue mobilizaţi şi sprijiniţi învăţătorii, care prin natura muncii lor sunt cei mai indicaţi sa sprijine munca culturală de masă în mijlocul ţărănimii muncitoare. In activitatea lor din cadrul căminelor culturale, învăţătorii trebue să devină agitatori în rândul ţăranilor să-raci şi mijlocaşi, propagandişti ai agriculturii socialiste, un ajutor preţios al comitetelor executive în lupta pentru intensificarea schimbului de produse între sat şi oraş, pentru mărirea producţiei marfă în agricultură. Sfaturile populare au în perioada actuală sarcini deosebit de însemnate; ele trebue să mobilizeze pe ţăranii săraci şi mijlocaşi la lupta pentru consolidarea reformei băneşti, să ia toate măsurile pentru asigurarea victoriei în bătălia recoltei anului 1952, să lupte pentru organizarea noilor gospodării agricole colective şi pentru consolidarea celor existente, să contribue la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Sfaturile populare trebue să ştie că nici una din aceste sarcini nu poate fi dusă la îndeplinire în bune condiţiuni fără folosirea acestei importante pârghii care este căminul cultural. Iată de ce organele locale ale puterii de stat trebue să lichideze atitudinea de indiferenţă pe care o manifestă faţă de activitatea căminelor culturale şi să pornească o muncă largă de întărire şi desvoltare a acestora. ŞEDINŢA LĂRGITĂ A SECŢIUNII DE ŞTIINŢE MEDICALE A ACADEMIEI R. P. R. La Academia R.P.R. a avut loc Vineri după amiaza a doua şedinţă lărgită organizată de Secţiunea de Ştiinţe Medicale a Academiei R.P.R., în vederea expunerii bogatelor învăţăminte trase de membrii delegaţiei noastre medicale care a vizitat recent Uniunea Sovietică. In această şedinţă, acad. dr . Mârza, ministrul Sănătăţii, conducătorul delegaţiei, a expus referatul intitulat, ,Cum îmbină institutele ştiinţifice medicale sovietice activitatea teoretică cu cea practică” , referat alcătuit în colaborare cu acad. M. Ciucă, prof. dr. I. Ardeleanu, dr. M. Nasta, prof. B. Menkes, dr. P. Penciu şi dr. M. Icack Vorbitorul a comunicat numeroase învăţăminte trase de delegaţia noastră în ce priveşte planificarea activităţii medicale. Recunoscători pentru primirea caldă şi frăţească ce ni s’a făcut în Uniunea Sovietică, pentru ajutorul neprecupeţit ce ni s’a dat pentru a ne documenta în toate domeniile, ne angajării faţă de partidul nostru drag şi faţă de conducătorul nostru iubit, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, că vom face ca toată munca noastră să fie călăuzită de acel ţel pe care marele Pavlov l-a exprimat în cuvintele: „Orice acţiune aş întreprinde, mă gândesc totdeauna şi în primul rând să-mi servesc cu toate forţele patria’’. (Agerpres). % Proletari din toate țările, uniti-vat Anul XNr. 2308 6 pagini 20 bani Sâmbătă 1 Martie 1952 In numărul de azi. — Mai multă preocupare pentru căminele culturale. (pag. 1) — Participarea femeilor la activitatea obștească, de Alexandra Sidorovici. (pag- 2) — In întâmpinarea centenarului Gogol. — Din opera marelui scriitor: „Revizorul“ (fragment) . (pag. 2) — Jos mâna de pe Beloiannis! (pag-5) — O nouă „reformă“ titoistă. (pag. 1 5)] — Sărbătorirea în U.R.S.S. a celei de a 150-a aniversări a naşterii lui Victor Hugo. (pag. 5) — O nouă criză de guvern în Franţa. (pag.6) — Declaraţia Consiliului de miniştri al R. D. Germane. (pag. 1 6) DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARĂ NOI VICTORII IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Avântaţi în întrecerea socialistă, muncitorii şi tehnicienii patriei noastre luptă pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri. Zi de zi ei obţin tot mai multe victorii în lupta pentru un regim sever de economii, pentru reducerea preţului de cost al produselor. Astfel, la uzinele „23 August”, brigada U.T.M. condusă cu pricepere de cazangiul fruntaş Mihai Slavinski a reuşit ca, de la reforma bănească şi până în ziua de 28 Februarie, să economisească materiale în valoare de zeci de mii de lei noi, îndeplinind planul pe luna Februarie în proporţie de 225 la sută. „Am citit cu mare atenţie — ne-a spus cazangiul Mihai Slavinski — despre metoda Lidiei Corabelnicova şi o seamă de învăţături am reuşit să le aplicăm şi noi. Datorită acstei metode, pe lângă economiile importante de materiale pe care le obţinem, eliminăm şi munca ce se făcea in plus atunci când deşeurile trebuiau duse la retopit şi apoi din nou prelucrate”. Aplicarea metodelor sovietice constitue pentru toţi oamenii muncii din Republica noastră un mijloc de a-şi îmbunătăţi munca, de a obţine noi victorii în Muncitorii şi tehnicienii patriei noastre luptă pentru un regim sever de economii întărind astfel leul nou lupta pentru realizarea şi depăşirea planului anual. De pildă, mecanicii cinci sutişti Ion Uncu şi Vasile Pipă, împreună cu fochiştii Dănilă Moţ şi Iosif Soos, de la depoul C.F.R. din Arad, aplicând metoda Blajenov, au reuşit în ultimul timp să parcurgă zilnic 517,7 km. cu locomotivele, reducând în felul acesta consumul la combustibilul convenţional cu 16 la sută. Folosind drept combustibil lignitul inferior, după metoda feroviarului sovietic Corocov, mecanicii cinci sutişti Ion Mihu şi Ion Rodărescu au realizat o economie de combustibil convenţional în proporţie de 11 la sută. De asemenea, feroviarii arădani, aplicând metoda Crivonos de mărirea vitezei tehnice, obţin rezultate din ce în ce mai bune. O altă metodă pe care au aplicat-o feroviarii arădani este cea a stahanovistului sovietic Lunin. In urma acestui fapt, mecanicii Ilie Raicu şi Simion Ciuclea au reuşit să depăşească cu 10,20 la sută kilometrajul planificat între două reparaţii generale. Rezultate rodnice au obţinut în lupta pentru un regim sever de economii şi şoferii de la R.A.T.A.-Sibiu. Prin extinderea metodelor înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovietici, şoferii de la R.A.T.A.Sibiu au reuşit să parcurgă sute de mii de kilometri fără reparaţii. Aplicarea metodei şoferului sovietic Babkin care constă în întreţinerea maşinii în cele mai bune condiţiuni, i-a ajutat pe şoferii Ilie Nicu, Nicolae Vărzaru, Ion Mânzu să devină sulamiişti. Urmând pilda tovarăşilor săi, şoferul Ilie Grip a aplicat şi el metodele stahanoviştilor sovietici Nina Nazarova şi Babkin. Zilele trecute, kilometrajul maşinii condusă de Ilie Grip a înregistrat 100.013 km. parcurşi. Datorită bunei îngrijiri a maşinii, motorul funcţionează astăzi tot atât de bine ca şi înainte. In felul acesta, parcurgând cât mai mulţi kilometri fără reparaţii, şoferii de la R.A.T.A.-Sibiu obţin importante economii, ei luptă alături de toţi oamenii muncii din patria noastră pentru consolidarea şi întărirea banilor noştri noi. ROADELE EXCELENTE ALE ŞCOLILOR • * Aretoda stahanovistului sovietic Vasili Matrosov de la fabrica „Comuna din Paris”, pentru însuşirea şi extinderea experienţei stahanoviste prin şcoli, a început să fie aplicată în tot mai multe întreprinderi din ramura industriei uşoare din ţara noastră. La cabinetele tehnice ale acestor întreprinderi, ingineri, tehnicieni şi stahanovişti, predau săptămânal lecţii practice şi teoretice despre metode de lucru sovietice, despre probleme tehnice de specialitate, despre metode de organizare a muncii şi altele, dând astfel posibilitatea unui apare număr de muncitori fruntaşi în producţie să-şi îmbogăţească cunoştinţele profesionale. Un exemplu grăitor de bunele roade pe care le dau aceste şcoli îl constitue şcoala slahanovistă de la fabrica de confecţii „Gh Gheorghiu-Dej” din Capitală. Din lecţiile predate până acum, muncitorii care frecventează aceste cursuri şi-au putut însuşi temeinic metoda stahanovistului sovietic Ciutkih, de îmbinare a luptei pentru depăşirea cantitativă a sarcinilor de plan cu lupta pentru o calitate superioara a producţiei, metoda stahanovistei sovietice Lidia Corabelnicova pentru realizarea de economii complexe de materii prime şi materiale, principiile organizării muncii pe bandă rulantă, metodele de întreţinere a utilajului, organizarea locului de muncă, etc. Punerea în practică a acestor metode de lucru învăţate la şcoala stahanovistă a adus muncitorilor noi succese în producţie. Brigada condusă de maistrul C. Tianu a reu STAHANOVISTE şit să confecţioneze 55 de costume din raaterialele economisite în timp de o lună, iar muncitorii brigăzii de calitate, condusă de Petre Dumitrescu, au reuşit să obţină o depăşire medie a planului de calitate de 10,8 la sută, faţă de 5 la sută cât realizau înainte. Deasemeni, printr’o bună întreţinere a utilajului şi printr’o mai bună organizare a muncii, ei au reuşit să obţină şi o simţitoare creştere a producţiei. De la o depăşire medie de 3,8 la sută cât au avut în luna Septembrie, în prezent ei realizează o depăşire medie zilnică de peste 30 la sută. Asemenea şcoli stahanoviste cu rezultate tot atât de bune mai funcţionează şi la fabricile „Bela Brenner”, „7 Noembrie’V .,Ianoş Herbak” şi altele. (Agerpres). SFATUL POPULAR AL ORAŞULUI PITEŞTI INFĂPTUEŞTE MĂRIRILE SESIUNII Pentru a contribui la consolidarea reformei băneşti sfatul popular al oraşului Piteşti cu prilejul celei de a patra sesiuni, a trasat ca sarcină comitetului executiv şi comisiunilor permanente să desfăşoare o acţiune organizată pentru desvoltarea industriei locale şi valorificarea tuturor resurselor existente, în scopul măririi producţiei mărfurilor de larg consum. Trecând la înfăptuirea hotărîrilor adoptate în sesiune, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Piteşti a luat o serie de măsuri care au menirea să contribue la desvoltarea întreprinderilor locale „Flamura Roşie” şi „23 August”, ambele subordonate acestui sfat popular. Astfel până la 1 Aprilie a. c. vor lua fiinţă pe lângă aceste întreprinderi noi secţii de producţie, cum ar fi,de pildă un atelier pentru prelucrarea deşeurilor de piele provenite de la întreprinderea „Căprioara”, o secţie de ceramică, una de tinichigerie şi o serie de ateliere pentru producerea obiectelor de dulgherie, lemnărie, strungărie, precum şi o secţie pentru fabricat capete de sifoane, nasturi etc. In afară de acestea se lucrează la construirea unei fabrici de cărămidă care va intra în funcţiune în cursul acestui an. Tot pe linia înfăptuirii hotărîrilor adoptate în sesiune, în scopul consolidării reformei băneşti, comitetul executiv, prin secţiunea agricolă şi cu sprijinul comisiunii permanente agricole, a luat o serie de masuri pentru mărirea producţiei de legume şi zarzavaturi. In acest scop, toate terenurile virane de pe cuprinsul oraşului au fost identificate şi repartizate gospodăriilor anexe de pe lângă întreprinderi şi cantinelor, care se vor ocupa de cultivarea lor. Deasemeni, cu sprijinul comitetului executiv, cooperativa „16 Februarie” şi Aprozar Piteşti au încheiat contracte cu o serie de producători care vor cultiva şi vor vinde acestor unităţi producţia de legume şi zarzavaturi de pe o suprafaţă de 123 ha. Datorită măsurilor luate de comitetul executiv, piaţa oraşului Piteşti este din ce în ce mai bine aprovizionată, iar preţurile la produsele alimentare de pe piaţa neorganizată — ouă, brânză, unt, rădăcinoase, etc.— ,sunt scăzute. In întâmpinarea Ziei Internaţionale a Femeii Femeile muncitoare realizează mari depăşiri de norme Ziua de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, constitue un minunat prilej pentru muncitoarele din fabricile şi uzinele patriei noastre de a intensifica lupta pentru realizarea sarcinilor de producţie din planul celui de al doilea an al cincinalului. In cinstea acestei zile, cele 7 stahanoviste, precum şi cele 134 fruntaşe în producţie din întreprinderile metalurgice, chimice şi electrotehnice, realizează zilnic mari depăşiri de normă. Stahanovista Iulia Jurcă, de pildă, strungar la uzinele „Sovrommetal“-Reşiţa, aplicând metodele sovietice de prelucrare cu viteze mari a metalelor, a reuşit să obţină o viteză de 900 m. şpan pe minut. Deasemeni, stahanovistele Maria Frunză, de la întreprinderea Metalo-Chimica din Ploeşti, Lina Tănase, de la Radio Popular, Elisabeta Schenker şi Maria Oprea, de la uzinele „Steagul Roşu“, precum şi stahanovistele Aurelia Obuf şi Micu Silvia, aplicând metodele sovietice de muncă, realizează zilnic mari depăşiri de norme.Succese deosebite obţine în cinstea zilei de 8 Martie fruntaşa în producţie Elena Keltemen, de la uzinele „I. C. Frimu”-Sinaia, care aplicând metodele stahanovistelor Antonina Jandarova, de predare a schimbului în mers, şi Nina Nazarova, de preluare a maşinilor în grije socialistă, depăşeşte zilnic planul său de muncă. Iuliana Morschii, dela uzinele „Flamura Roşie”-Arad, folosind metoda Ninei Nazarova, s-a angajat să prelungească cu 624 ore termenul de funcţionare a maşinei de găurit la care lucrează. Fruntaşa Siţa Vlad, dela uzinele „Republica”, aplicând metoda Lidiei Corabelnicova, odată cu realizarea de economii însemnate, obţine depăşiri de normă între 24—40 la sută. Timbre speciale Cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii poşta noastră va emite trei serii de timbre, cu următoarele valori: 20 bani, 55 bani şi 1,75 lei.In clişeu, timbrul de 1,75 lei, în care este reprodus ordinul „Mama Eroină”). ★ PENTRU BELŞUGUL RECOLTEI DIN ANUL ACESTA Roadele unei bune organizări Campania însămânţărilor de primăvară este declarată deschisă în toate comunele din raionul Galaţi. Atât gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole elective cât şi ţăranii muncitori din comunele acestui raion şi-au pregătit la vreme uneltele şi maşinile, precum şi seminţele necesare. Deasemenea au fost întocmite şi înmânate planurile de cultură pe gospodării. Gospodăriile colective au încheiat contracte cu S.M.T.-urile pentru suprafaţa de 3500 ha. Pentru a asigura folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor, S.M.T.-urile din raionul Galaţi au organizat 13 ateliere mobile înzestrate cu tot utilajul necesar, întovărăşiri agricole în raionul Dorohoi Noile întovărăşiri agricole ale ţăranilor muncitori din comunele Brăeşti şi Văculeşti din raionul Dorohoi, şi-au ţinut adunările generale, alegându-şi consiliile de conducere. Totodată ele au încheiat contracte de lucrări cu S.M.T. Dorohoi. Tehnicienii agricoli de la raionul Dorohoi şi cei de la S.M.T. Dorohoi, sprijină consiliile de conducere ale acestor întovărăşiri, dându-le îndrumări practice în privinţa organizării muncii şi efectuării lucrărilor de însămînţări. Folosind timpul prielnic, ţăranii muncitori din regiunea Bucureşti au însămânţat până în seara zilei de 28 Februarie a. c. suprafaţa de 463 ha. In fruntea acestor CÂMPULUNGdela corespondentul nostru. — Dacă comitetele executive ale sfaturilor populare din regiunea Suceava au organizat acţiunea de reparare a uneltelor agricole, nu acelaş lucru l-au făcut pentru distribuirea planurilor de cultură pe gospodării. Până acum câteva zile această operaţiune era îndeplinită abia în procent de 70 la sută. Codaş în această direcţie, este raionul Suceava, unde planurile de cultură au fost înmânate numai la o treime din numărul gospodăriilor ţăranilor muncitori. Această rămânere in urmă a avut drept consecinţă întârzierea operaţiunii de condiţionare a seminţelor, care s’a efectuat în proporţie de numai 49 la sută pe regiune. munci se află ţăranii muncitori din comunele raionului Vidra, care au însămânţat cu diferite cereale şi legume suprafaţa de 314 ha Răspunderea pentru această întârziere, o au comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, care au lăsat grija întocmirii şi distribuirii planurilor de cultură exclusiv în seama agenţilor agricoli şi a referenţilor, fără a controla cum se desfăşoară această muncă. In zece comune din raionul Suceava şi în şase din raionul Rădăuţi, agenţiiagricoli fiind plecaţi la şcolile de calificare, distribuirea planurilor de cultură nu s’a terminat nici până acum. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, ajutate de cele raionale trebue să treacă neîntârziat la lichidarea acestei stări de lucruri, ştiind că sunt direct răspunzătoare de felul cum este pregătită şi executată campania agricolă de primăvară. Pregătirea campaniei în raionul Vaslui BÂRLAD (de la corespondentul nostru).— In raionul Vaslui pregătirile pentru însămânţările de primăvară au rămas mult în urmă. Până la data de 28 Februarie, planurile de cultură pe gospodării individuale n’au fost distribuite decât în proporţie de 70 la sută. Sunt însă şi comune, ca de pildă, Dragomireşti, Corodeşti, Bălteni, unde s’a muncit organizat şi unde operaţiunea de distribuire a planurilor de cultură s’a terminat la termenul fixat. In schimb în comunele Costeşti, Floreşti, Muntenii de Jos, înmânarea planurilor de cultură s’a făcut abia în proporţie de 10—40 la sută, iar în comuna Roşieşti, distribuirea planurilor de cultură n’a început încă. Deasemenea, până în ultima săptămână a lunii Februarie, repararea uneltelor agricole pe raion, nu s’a făcut decât în proporţie de 85 la sută, iar în unele comune ca Muntenii de Jos, Valea Rea, centrele de reparat uneltele n’au desfăşurat nici o activitate. La fel, centrele de selecţionare a seminţelor au funcţionat slab. Aceasta a făcut ca pe raion, procentajul de condiţionare a seminţelor să fie doar de 29 la sută, iar în comunele Corni-Albeşti, Laza, nu s-a condiţionat la centrele de selecţionare nicio cantitate de sămânţă. Rămânerea în urmă a pregătirilor pentru campania însămânţărilor de primăvară în raionul Vaslui, se datoreşte, pe de o parte, muncii superficiale de îndrumare şi control din partea comitetului executiv al sfatului popular raional, iar pe de altă parte subaprecierii de către, comitetul executiv raional cât şi de cele comunale a importanţei respectării termenelor stabilite de Hotărîre. Urmând exemplul muncitorilor din fabrici şi uzine, care luptă neîncetat pentru a produce mărfuri industriale cât mai multe şi mai eftine, ■oamenii muncii de pe ogoare şi-au sporit eforturile pentru a pregăti şi asigura desfăşurarea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară. In multe din regiunile ţării, pregătirile pentru buna desfăşurare a muncilor agricole de primăvară se apropie de sfârşit. In regiuni, ca TIMIŞOARA CONSTANŢA, IALOMIŢA, DOLJ, s’a pornit la însămânţările de urgenţa la Raionul Vidra fruntaş la însămânţări • ! Termenele Hotărîrîî trebue respectate întocmai