România Liberă, martie 1952 (Anul 10, nr. 2308-2333)

1952-03-01 / nr. 2308

PAGINA 7-AROMANIA LIBERA Participarea femeilor la activitatea obştească ! Imperialiştii americani şi englezi desfă­şoară o cruntă prigoană împotriva cetăţe­nilor din ţările­ aservite lor, oridecâte ori a­­ceştia îşi manifestă hotărîrea lor de a apa­ra pacea, libertatea şi independenţa popoa­relor. Nenumărate femei din ţările capita­liste au plătit ş ele cu viaţa hotărîrea lor fermă de a se opune uneltirilor criminale ale aţâţătorilor la război. In­­ ţările aservite imperialismului ameri­­cano-englez dragostea faţă de pace şi ade­văr e legată de cele mai mari sacrificii, până la sacrificiul familiei, al vieţii. Dar condam­nările mârşave ale guvernelor capitaliste nu înspăimântă pe luptători. Mii şi milioane de bărbaţi şi femei nu precupeţesc să a­­ducă cele mai grele jertfe cauzei păcii şi libertăţii popoarelor. Cu atât mai mari sunt deci sarcinile celor care, ca noi, au fericirea să trăiască astăzi în ţări libere. Noi avem larga posibilitate să ne consacram toate forţele înfloririi ţărilor noastre, întăririi în lume a forţelor păcii şi ale socialismului. Desvoltând o teză a lui Lenin, tovară­­şul Stalin spunea în 1928 că pentru clasa muncitoare o sarcină fundamentală in con­struirea socialismului este dobândirea de­prinderii şi priceperii de a conduce ţara, de a conduce economia, industria. Cons­tructorii socialismului sunt masele munci­toare, bărbaţi şi femei. Lenin şi Stalin au arătat importanţa rolului femeilor atât în perioada luptei pentru răsturnarea exploa­tatorilor, cât şi în perioada construcţiei so­cialismului .La construirea socialismului în U.R.S.S. au participat activ milioanele de femei sovietice .Astăzi ele participă cu a­­celaş eroism la construirea comunismului. Drumul pe care înaintăm noi e luminat de exemplul lor. In ţara noastră, femeile au dobândit drep­turi egale cu bărbaţii, drepturi consfinţite prin Constituţie. Viaţa femeii în patria noa­stră s’a schimbat fundamental. După minu­natul exemplu al U.R.S.S., ea se bucură de acel regim de protecţie a mamei şi copilului, ea este liberă să activeze din plin pe tărâm social. Drumul pe care l-am parcurs dela elibe­rarea patriei noastre, a creat femeilor largi posibilităţi de afirmare. Aşa s-au ridicat ne­numărate capacităţi organizatorice, care nu erau recunoscute în trecut. înainte, înseşi femeile erau educate în spiritul neîncre­derii în puterea lor de muncă şi de creaţie. Burghezia ştiuse să strecoare otravă în min­ţile multor femei, despre propria lor „infe­rioritate“. Câteva cifre, atât de cunoscute acum, răstoarnă întreaga şandrama de minciuni ALEXANDRA SIBOROVSCS burgheze în această privinţă. La noi în ţară fac azi parte din sfaturile populare 27,848 deputate alese din rândul muncitoarelor, ţă­­răncilor muncitoare, intelectualelor, gospo­dinelor. 31 femei sunt deputate în Marea Adunare Naţională. 12.139 femei sunt mai­ştri, tehnicieni, ingineri. 8­5 sunt directori de întreprinderi. Din rândurile celor mai umi­lite în trecut, din rândurile ţărăncilor mun­citoare, s-au ridicat minunate cadre, care astăzi conduc gospodării colective. Şi toate acestea nu sunt decât un început, primele rezultate ale libertăţii, ale smulgerii puterii din mâna exploatatorilor. Dar ar fi cea mai mare greşală să credem că de treburile publice, de felul cum func­ţionează aparatul de stat, de felul cum sunt gospodărite fabricile, instituţiile, de felul cum e cheltuit banul public, nu răspund de­cât câteva cadre anume desemnate pentru­ această sarcină şi că masa cetăţenilor, a ce­­tăţencelor, trebue să-şi vadă de treabă, fie­care numai în domeniul restrâns în care munceşte. Forţa regimului de democraţie populară constă tocmai în faptul că masele cetăţeneşti, ridicându-şi continuu conştiinţa, nivelul politic şi cultural, participă din ce în ce mai larg la conducerea treburilor ob­­şteşti. Rolul femeii în această privinţă e cât se poate de important, după cum ne arată mi­nunatul exemplu al activistelor sovietice pe tărâm social. Analizând problemele întâlnite la tot pa­sul în statul nostru, desprindem lesne ade­vărul. Baza politică a statului nostru, sfa­turile populare, cele mai largi organizaţii de masă, nu-şi pot îndeplini sarcinile decât în strânsă colaborare cu masele de bărbaţi şi femei. Nu e deajuns ca sfaturile populare să se sprijine pe reţeaua de comisiuni perma­nente, ele trebue să ai­be în mod permanent în jurul lor un larg activ cetăţenesc şi din­colo de acest activ, să poată obţine spriji­nul pentru diferitele acţiuni ale sutelor de mii şi milioanelor de cetăţeni. Femeile care activează în jurul comisii­lor permanente de deputaţi, pe lipsa sfatu­rilor populare, trebue să fie conştiente de faptul că, întărind statul şi ţara noastră, ele întăresc frontul păcii şi că, aşa cum ne clădim noi patria noastră, cu mâinile şi cu minţile noastre, aşa va fi şi viitorul pe care-l pregătim copiilor noştri. Numărul din ce in ce mai mare de acti­viste voluntare care participă cu dragoste şi entuziasm la nenumărate acţiuni de inte­res obştesc, arată creşterea necontenită a conştiinţei cetăţeneşti în rândurile femeilor din ţara noastră. La fel de concludentă d­e participarea femeilor la diferite manifestări ce vorbesc de simţămintele de dragoste fră­ţească ale poporului nostru muncitor pentru celelalte popoare iubitoare de pace. In ac­ţiunea pentru ajutorarea poporului coreean, bunăoară, au luat parte sute de­ mii de fe­mei. Femeile, în special cele organizate în U.F.D.R., sunt o forţă considerabila. Apor­tul lor s’a făcut puternic simţit de pildă în acţiunea sfaturilor populare pentru cultiva­rea cu legume a tuturor terenurilor virane, sprijinul U.F.D.R. e hotărîtor in acţiunea centrelor de lapte ; pe lângă spitale şi poli­clinici se formează tot mai multe comitete de sprijin, care ajută la buna lor gospodă­rire. Tot U.F.D.R. a sprijinit anul trecut, în Bucureşti, înfiinţarea şi conducerea tabere­lor de vară, unde şi-au petrecut zilele de vacanţă nenumăraţi copii. Acum, după re­forma bănească, femeile joacă un rol cât poate de m­are în munca de lămurire care se duce în mase pentru menţinerea preţurilor drepte pe piaţa neorganizată şi pentru de­mascarea speculanţilor care îndrăznesc să înşele cetăţenii. Femei ca săteanca Maria Morozan, preşe­dinta comitetului executiv al sfatului popu­lar din comuna Proviţa de Jos, regiunea Prahova, care ştiind să mobilizeze toate for­ţele din comună, ajută la ridicarea nivelului de trai a­ locuitorilor, deputate ca Elena Dragomirescu, Cornelia Pricheş, Maria Ma­tei, Paula Ionescu şi Tereza Vasi­liu din Ca­pitală şi multe altele, care muncesc activ în circumscripţia lor electorală, ajutând sfatul popular al Capitalei şi sfaturile raionale să rezolve multiplele probleme legate de înde­plinirea sarcinilor lor, sunt exemple care do­vedesc cât de îndreptăţită e încrederea ce le-a acordat-o poporul alegându-le dispu­tate în staturile populare. Aceste exemple alese dintre nenumăratele ce s’ar putea cita, arată cât de mult se schimbă situaţia femeii într’o ţară de demo­craţie populară! Viaţa noastră e bogată şi frumoasă. Femeile au ieşit din umilitorul întuneric în care le ţinea ferecate regimul burghezo-moşieresc şi au devenit ui sprijin de seamă al statului de democraţie popu­lară, îndeplinind cu mândrie sarcinile care le stau în faţă ele păşesc înainte, în rându­rile oamenilor munc­i conduşi de încercatul nostru partid, Partidul Muncitoresc Român. Ele merg hotărîte să contribue din toate puterile lor la doborîrea tuturor greutăţilor pe drumul construirii societăţii socialiste în ţara noastră, pe drumul păcii în lumea în­­ treagă. * .. ' ***.- N#'j^«p%gr Scrisori către redacţie Bunuri lăsate în paragină Exista în comuna Morunglav din raionul Bălceşti, regiunea Vâlcea, un ocol silvic. Instituţia era dotată cu două clădiri mari care serveau ca birouri şi locuinţe pentru personalul silvic. împrejurul lor un parc de tei dădea călătorului venit din alte locuri impresia că a poposit lângă o casă de odihnă sau lângă un sanatoriu. O livadă de­ duzi şi o pepinieră din spatele clădirilor întregeau frumuseţea locului. Toate acestea, mai au astăzi un aspect frumos numai dacă le priveşti de departe. Dacă te apropii insă, rămâi surprins de felul în care aceste bu­nuri au fost ,,îngrijite“. Celor două clădiri li s’au luat giurgiuvelele cu geamuri cu tot, obloanele de protecţie au fost scoase. Uşilor li s’au smuls încuietorile şi stau acum de­schise vraişte. Sobele din casă au fost dă-,­râmate iar cărămizile şi uşiţele de fier au dispărut. In camere şi pe coridoare gunoa­iele zac grămadă. Din cauza aceleiaşi lipse de grije, plantaţia de duzi a fost năpădită de uscături, pepiniera s-a transformat un izlaz de vite, iar gardurile au fost furate. Dacă sfatul popular al comunei Morunglav ar fi dat dovadă de spirit gospodăresc, cele două clădiri ar fi putut fi transformate într’o grădiniţă de copii şi intr'o casă de naştere care lipsesc în comună. Pe lângă plantaţia de duzi s’ar fi putut face o crescă­torie de viermi de mătase, iar pepiniera ar fi fost cu folos transformată într’o grădină de zarzavat. Dar sfatul popular al comunei Morunglav nu s’a preocupat de valorificarea acestor bu­nuri ci le-a lăsat într’o totală părăsire. Este absolut necesar ca preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, tov. Nuţă Ilie, şeful ocoiului raional Bălceşti Gheorghe Cristea şi pădurarul, care au luat în primire această gospodărie să fie traşi la răspundere pentru lipsa de interes şi de grijă faţă de un bun al poporului. In acelaş timp trebuie ca aceste clădiri să fie amena­jate cât mai curând în folosul oamenilor din comună, activist de partid MARIN ZGONDEA .­­. : " Dec® a rămas l­a urmă regiunea Mureş in pregătirea insărutăriior Regiunea Mureş a dobândit frumoase succese în campaniile agricole din anul trecut .In loc ca acest succes să fie, cum e firesc, un puternic stimulent pentru ele, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare din regiune au înţeles să se culce pe laurii victoriei, considerând că succesele din trecut vor fi în stare să facă din regiunea Mureş o regiune fruntaşă şi în campania din primăvara anului acesta. De aceia, desi­gur, până în seara zilei de 26 Februarie des­făşurarea planurilor de cultură pe gospodă­rii nu a fost efectuată în întregime,deşi de la termenul stabilit de Hotărîrea partidu­lui şi guvernului pentru terminarea acestei acţiuni trecuseră aproape 3 săptămâni. De­­asemeni, selecţionarea seminţelor necesare, însămânţărilor de primăvară, nu a fost fă­cută decât în proporţie de 72,3 la sută, iar planul de reparare a tractoarelor nu a fost realizat complect. Deşi au posibilităţi, S.M.T.-urile din regiunea Mureş n’au for­mat până acum întovărăşiri agricole. Comitetul executiv regional a neglijat în­deplinirea sarcinilor în pregătirea campa­niei de primăvară. Deabia după zece zile dela apariţia Hotărîrii C.C. al P.M­ R. Şi a Consiliului de Miniştri cu privire la mun­cile agricole de primăvară şi-a întocmit co­mitetul executiv al regiunii Mureş planul de acţiune pentru organizarea campaniei respective. Chiar după întocmirea acestui plan, comitetul executiv regional nu s’a preocupat de mobilizarea în campanie a comitetelor executive raionale. Nu este deci de mirare că unele comitete executive co­munale nu şi-au întocmit nici până astăzi planurile de acţiune şi n’au pornit cu serio­zitate la muncă. De pildă, în raionul Gheor­­ghieni, comitetele executive comunale nu şi-au întocmit planuri de muncă pentru re­­pararea uneltelor agricole. In unele comune ■nu s’au organizat nici centrele de curăţire a seminţelor. In comunele Ditrău, Topliţa, Lazărea şi Sărmaş, desfăşurarea planurilor de cultură a început abia după 14 Februarie. O situaţie asemănătoare se prezintă şi în raionul Luduş unde pregătirile se desfă­şoară cu o încetineală de neadmis. Mem­brii comitetului executiv al acestui raion au lăsat să meargă lucrurile de la sine. Ei mi au dus muncă de îndrumare şi control la comune. Astfel se şi explică de ce până acum comitetul executiv al raionului Lu­'­duş nu a tras încă la răspundere preşe­dinţii şi secretarii comitatelor executive din comunele Gheţan, Cernut, Bichiş şi altele, care au nesocotit cu totul pregătirea cam­paniei şi nu s’au ocupat de terminarea repa­raţiilor uneltelor agricole. Fără lodoială, că toate aceste lipsuri in muncile de­ pregătire a campaniei însămân­ţărilor de primăvară pornesc in primul rând dela comitetul executiv al sfatului popular regional. Pe lângă faptul că el nu a îndrumat şi controlat raioanele ca acestea să pornească bine organizate la muncă, nici nu a urmărit mersul acţiunii. Acest lucru se reflectă şi în evidenţa defectuoasă a pregătirilor. Uneori datele furnizate de la unele raioane, ca Gheorghieni, Reghin, Lu­duş şi Târnăveni, au fost necorespun­ză­­toare realităţii. Timpul când şi în regiunea Mureş vor trebui începute arăturile, însămânţările ca şi celelalte lucrări agrotehnice de primă­vară, nu mai este departe. Este necesar de aceea ca comitetele executive ale sfatu­rilor populare din regiunea Mureş — şi în primul rând comitetul executiv regional — să analizeze cu toată seriozitatea felul cum s’a dus munca în campania pregătirilor, învăţând din greşelile făcute acum în mun­cile de pregătire şi din ceea ce bun au făcut în campaniile agricole din anul trecut, comi­tetele executive ale sfaturilor populare din regiunea Mureş au datoria să pornească cu toată seriozitatea la desăvârşirea pregătiri­lor, la asigurarea condiţiilor necesare suc­cesului campaniei agricole de primăvară. V. KONYA Tg. Mureş, Februarie PRIN MUZEELE CAPITALEI Insoţită de o profesoară, un grup de eleve de la şcoala elementari Nr. 17 de fete din Capitală a poposit zilele trecute la Muzeul de ştiinţe experimentale din Bulevardul Ana Ipătescu. Cu viu interes elevele au vizitat fiecare din sălile muzeului. In camera as­­trofotografică au urmărit prin lunetă bolta cerească, primind explicaţii de la colectivul muzeului asupra alcătuirii universului, e­­clipselor şi a altor fenomene astronomice. Apoi au trecut în sala expoziţiei cercului de astronomi amatori şi în laboratorul de fizico-chimice, unde li s-a vorbit despre is­toricul electricităţii şi importanţa planului de electrificare a ţării. La Muzeul de ştiinţe experimentale vin zilnic numeroşi vizitatori pentru a asista la demonstraţii practice cât şi la prelegeri, care le îmbogăţesc şi mai mult cunoştinţele. Numai în cursul anului care a trecut, Mu­zeul de ştiinţe experimentale al Capitalei a fost vizitat de 14.439 muncitori, elevi, stu­denţi, militari. Munca acestei importante unităţi ştiinţifice cunoaşte o continuă des­­voltare. Datorită sprijinului sfatului popular al Capitalei, pe lângă Muzeul de ştiinţe ex­perimentale se va amenaja în curând o bi­bliotecă ştiinţifică de specialitate, se vor complecta laboratoarele cu noi aparate şi instrumente şi vor lua fiinţă noi cercuri de chimişti şi fizicieni amatori. -­ Vizitarea muzeului constitue pentru noi un ajutor de preţ in cunoaşterea luptei re­voluţionare a poporului român dealurigul vremii. Plecând de aici suntem hotăriţi să muncim cu şi mai multă îndârjire pentru construirea socialismului şi apărarea păcii’*. Iată un fragment din rândurile scrise de un grup de muncitori de la „Griviţa Roşie” în cartea de aur a muzeului ,,Lupta revoluţio­nară a poporului român“. In numeroase alte pagini se găsesc însemnările în diferite limbi a sute de oameni ai muncii din toate colţurile patriei noastre, p­recum şi ale unor delegaţii de peste hotare care ne-au vizitat ţara în ultimul timp. Muzeul pune la îndemâna vizitatorilor uri bogat material documentar ce înfăţişează, etapa cu etapă, lupta mişcării muncitoreşti din ţara noastră. Pe măsură ce pătrunzi în cele 14 săli ale muzeului, sunt înfăţişate rând pe rând, crearea primelor cercuri so­cialiste în ţara noastră la sfârşitul secolu­lui trecut, influenţa pe care a avut-o revo­luţia rusă din 1905 asupra mişcării muncito­reşti din România şi puternicul ecou avut în ţara noastră de victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Sunt de asemenea înfăţişate documente importante privind drumul eroic parcurs de Partidul Comunist din România, care sub cea mai cruntă te­roare a regimului burghezo-moşieresc, a luptat neîncetat pentru eliberarea oamenilor muncii de exploatare, pentru înfrăţire în­tre popoare, pentru pace. In ultima sală, vi­zitatorul întâlneşte aspecte ale vieţii de astăzi din patria noastră, care eliberată de sub jugul fascist de glorioasa Armată So­vietică păşeşte pe drumul construirii so­cialismului. Covoare de o rară frumuseţe cu motive şi colorii, cusături şi diferite obiecte cas­nice, făurite de mâna ţăranilor muncitori, oglindesc vizitatorului pornit să , colinde să­lile Muzeului Naţional de Artă Populară, adevărate comori ale creaţiei populare din toate colţurile ţării. Colectivul muzeului se strădueşte să îm­bogăţească sălile cu noi opere de valoare, în vederea unei mai bune cunoaşteri de către mase a artei poporului român, ca şi a naţionalităţilor conlocuitoare. In sensul a­­cesta s’au început o serie de depistări şi cercetări a portului şi interioarelor locuin­ţelor din raionul ‘Făgăraş, munţii Apuseni, Gorj şi partea de nord a Moldovei. Centre pentru achiziţionarea produselor ţărănimii muncitoare P. NEAMŢ (de la corespondentul nostru). — Pentru o mai bună aprovizionare a oa­menilor muncii din oraşul şi raionul Piatra Neamţ cu legume şi cereale şi pentru a da posibilitatea ţărănimii muncitoare de a-şi valorifica surplusul de produse, colectivele de conducere ale „Aprozar'!-ului şi „I.C.S. Alimentara” din acest oraş, au deschis în mai multe comune din raion o serie de centre unde pot fi achiziţionate aceste pro­duse. In acest fel, ţăranii muncitori din raio­nul nostru nu mai sunt nevoiţi să străbată kilometri întregi până la oraş pentru a-şi vinde produsele. Datorită înfiinţării acestor centre, tot mai mulţi ţărani muncitori se îndreaptă spre centrele noi înfiinţate. Numai în ultimul timp „Aprozarul“, prin cele două centre ale sale din comuna Tupilaţi şi Tg. Neamţ , a achiziţionat de la ţăranii muncitori peste 22.000 kg. cartofi, 710 kg. grâu, 120 kg. porumb, 1.800 ouă, 25 kg. păsări, 1.230 kg. fasole, 3.000 kg. castraveţi acri, etc. La fel, prin centrele de achiziţionare „I.C.S. Alimentara” s-au valorificat peste 5.600 kg. bulion de roşii, 3.404 kg. cartofi, 8.200 kg. ceapă, 19.600 kg. fasole, 1­.093 kg. varză murată, 1.560 kg. murături şi o serie întreagă de alte produse. Colectivul de conducere al „Aprozar”-ului va deschide şi alte noi centre în comunele Roznov, Războieni, Ţibucani şi Bărgăoani. — @ — Se înfrumuseţează oraşul Bârlad BÂRLAD (de la corespondentul nostru).­­­­Odată cu apropierea primăverii, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bâr­lad a început intense pregătiri în vederea înfrumuseţării oraşului. Pe străzi, în parcuri şi în grădinile oraşului, echipe speciale cu­răţă şi aranjează coroanele pomilor. In vederea împodobirii grădinilor, parcu­rilor şi străzilor oraşului, s’au început lu­crările pentru amenajarea unei pepiniere de duzi şi ruşinoase. K­i serele amenajate în parcul de cultură şi odihnă, au fost altoiţi 500 trandafiri. Dease­menea răsadurile de flori au început să fie repicate, pentru ca în primele zile ale pri­­m­ăverii să fie transplantate. Pe lângă parcurile şi grădinile existente, comitetul executiv al sfatului popular al o­­raşului Bârlad a luat măsurile necesare pen­tru a amenaja încă trei parcuri. Astfel, s-au început lucrările pentru amenajarea unui parc în faţa sfatului popular regional şi a altor două parcuri în locul terenurilor vira­ne de pe str. Barbu Zaharescu şi B-dul Gh. Ghiorghiu-Dej. Deasemenea sunt în curs noi lucrări de a­­menajare în parcul de cultură și odihnă din orașul nostru. Irs vederaa îmbunătăţirii aprovizionării Capitalei In vederea organizării si extinderii bazei de aprovizionare a Capitalei cu legume, -'lapte,­­peşte şi câ­rrief^SmWfSf'^Iedittiv "al st­a­tuliji popular al Capitalei a jiotărit în­ființarea unui colectiv operativ care să se ocupe cu această problemă. Planul de acţiune al acestui colectiv pre­vede o serie întreagă de măsuri concrete. Astfel, se va mări suprafaţa însămânţată cu legume, se va pregăti inventarul şi uti­lajul necesar, terenurile vor fi îngrăşate şi irigate, iar până la 15 Martie se vor în­cheia contractele pentru suprafeţele legu­micole. O mare atenţie se va da acţiunii în­tovărăşirilor de cultivatori care vor fi spri­jiniţi de sfaturile populare raionale. Pentru mărirea producţiei de lapte, intre altele, trustul fermelor alimentare va aduce în Capitală un număr de 200 vaci de lapte din regiunea Făgăraş. Sporirea producţiei de peşte va fi reali­zată prin executarea proectelor de asanare, amenajare şi repopulare a lacurilor de pe Valea Colentina, Vlăsia, Cocioc, Valiştea şi Snagov. Colectivul şi-a întocmit un plan de ac­ţiune care prevede urmărirea şi executarea întocmai a tuturor măsurilor tehnice şi ad­ministrative fixate în acest scop. Conform datelor cuprinse în plan, realizarea obiecti­velor va duce la o creştere simţitoare a cantităţilor de legume, lapte, peşte şi carne pentru locuitorii Capitalei. — • — Din realizările aviaţiei noastre de transport Tânăra noastră aviaţie de transport, ur­mând pilda avansatei aviaţii de transport sovietice, a realizat însemnate succese in slujba agriculturii, silviculturii şi apărării sănătăţii poporului nostru muncitor. In decursul unui an, în baza contractului încheiat cu Ministerul Agriculturii, aviaţia de transport a distrus focarele de lăcuste pe o suprafaţă de 9.900 hectare, iar 4.100 de hectare de culturi de sfeclă de zahăr, bumbac şi păduri au­ fost prăfuite cu insecticide împotriva omizilor. In această campanie s-au folosit 237 de tone prafuri insecticide, care au fost pulverizate asupra culturilor, fapt care a făcut ca productivitatea pe hec­tar să fie sporită cu 18,9 la sută faţă de plan. O rodnică activitate a fost depusă şi în sectorul transporturilor urgente de me­dicamente, medici şi bolnavi. In scopul unei cât mai bune organizări a reţelei aeriene sanitare au fost amenajate noi staţii avto­­sanitare, care asigură transportul rapid până în cele mai depărtate colţuri ale ţării. In ultimul timp, numărul staţiilor avio­­sanitare a crescut, iar aerobazele sanitare au fost astfel dispuse încât orice transport ur­gent de bolnavi sau de medicamente să poată fi efectuat în cel mult o oră. Pentru cazurile când avioanele nu ar­­putea ateriza, un colectiv de muncitori şi tehnicieni a confecţionat un nou tip de paraşută, cu care medicamentele sunt lan­sate cu precizie în punctele stabilite. In cel de al doilea an al eiBcvistului, transporturile pe calea aerului în slujba a­­griculturii, silviculturii şi sănătăţii vor fi sporite faţă de anul trecut. in întâmpinarea centenarului sosol DIN OPERA MARELUI SCRIITOR Strălucit romancier şi povestitor, Nicolai Vasilievici Gogol este în aceiaşi măsură unul din fruntaşii dramaturgiei ruse şi universale. Nemuritoarea sa co­medie „Revizorul“ este o capodoperă a genului. In ea Gogol demască, cu ex­cepţională forţă realistă, întregul aparat de stat ţarist birocratic, aservit claselor exploatatoare, care-l foloseau împotriva intereselor maselor muncitoare. Fragmentul pe care-l reproducem surprinde un aspect tipic pentru realitatea Rusiei iobage, pentru odiosul regim ţarist, bazat pe injustiţie şi exploatare şi in acelaş timp uimeşte prin asemănarea realităţilor satirizate de Gogol cu cele din ţările capitaliste de astăzi. Hlestacov, un mărunt copist din Petersburg, un flueră vânt, este luat, în urma unei coincidenţe, într’o îndepărta­tă localitate de provincie, drept un mare şi influent personagiu, drept „revizor”. Actul IV, din care reproducem câteva scene îl surprinde pe falsul revizor primind „plocoanele“ notabilităţilor din orăşel, care în felul acesta imploră să li se treacă cu vederea .­micile păcate”. R­evizorul [fragment] ACTUL IV Scena I-a Ammos Feodorovici, Artemii Filipovici, dirigintele poştei, Luca Luchici, Bobcinschi şi Dobcinschi, intră încet în vârful picioa­relor. Toţi sunt în mare ţinu­tă şi în uni­forme. Toată scena se joacă pe jumătate de voce. AMMOS FEODOROVICI (îi aşează pe ■taţi în semicerc): Domnilor, pentru Dum­nezeu! Aşazaţi-vă mai repede în cerc şi mai multă ordine. Vai de noi: se duce când vrea la palat şi Consiliul de stat tremură în faţa lui. Aliniaţi-vă. Luaţi poziţia de „drepţi”, „Drepţi”, să fim înţeleşi! Dumnea­ta Piotr Ivanovici, treci in partea asta, iar dumneata, Piotr Ivanovici, stai aici­ (Cei doi Piotr Ivanovici îşi ocupă locurile indi­cate în fugă, în vârful picioarelor). ARTEMII FILIPOVICI: Cum crezi, Am­mos Feodorovici, dar eu îţi spun că trebue să facem ceva. AMMOS FEODOROVICI: Ce anume? ARTEMII FILIPOVICI: înţelegi ce vreau să spun. AMMOS FEODOROVICI: Să... ungem asta? ARTEMII FILIPOVICI: Da! S’o ungem! AMMOS FEODOROVICI: Grea treabă! Primejdie mare! Dacă se’nfurie şi strigă... Este un om de stat! Mă gândesc să-i dam bani sub forma unei subscripţii din partea nobilimii pentru un monument oarecare. DIRIGINTELE POȘTEI: Sau să-i spu­nem cum că au sosit prin poştă nişte bani fără adresă. ARTEMII FILIPOVICI: Vezi să nu te trimită el pe dumneata cine ştie unde... fără adresă. Uite ce e: afaceri de felul ăsta nu se fac aşa, într'un stat bine organizat. Pen­­tru ce ne-am adunat aici, aproape un esca­­dron întreg? Mai bine să ne prezentăm pe rând fiecare şi aşa,... între patru ochi­ ne facem fiecare treaba. Să nu ştie stânga ce face dreapta. Aşa se procedează într’o so­cietate bine organizată. începi dumneata, Ammos Feodorovici. AMMOS FEODOROVICI: Alai bine să’n­­cepi, dum­neata. Prima masă a luat-o la dumneata, la așezămintele dumitale, distin­sul oaspe. ARTEMII FILIPOVICI: Atunci e mai bine să’nceapă Luca Luchici ca educator a! tineretului. LUCA LUCHICI: Nu pot, domnilor, nu pot. Vă declar că sunt incapabil. Eu aşa am fost crescut. E deajuns să mă aflu în faţa unui superior, că mă pierd cu totul, zău aşa; şi nici limba nu mă mai ascultă. Nu, domnilor, vă rog, pe mine să mă scu­tiţi. ARTEMII FILIPOVICI: Atunci, Ammos Feodorovici în afară de dumneata n’are cine. De câte ori deschizi gura, scoţi nu­mai perle, ca Cicero. AMMOS FEODOROVICI: Vai de mine, ce v’a venit cu Cicero! De unde-aţi mai scos-o! Asta se’ntâmplă numai aşa, când mă ia gura pe dinainte şi 'ncep să vorbesc de ogari sau de copoi. TOŢI (tabără pe el): Nu, nu! Ştii dum­neata să vorbeşti şi de altele, nu numai de câini. Ştii să vorbeşti şi despre sfârşitul lumii. Haide, Ammos Feod­orovici! Nu ne lăsa, fii părintele nostru. Nu ne lasa, Am­mos Feodorovici. AMMOS FEODOROVICI: Lăsaţi-mă, domnilor, lăsaţi-mă în pace! (In acest timp se aude cineva tuşind şi umblând in camera de alături a lui Hles­­tacov. Toţi se reped la eşire, se’nghesuie vrând să iasă, deodată, înpiedicăndu-se unul de altul- In sfârşit, izbutesc dar nu fără oarecare incidente. Se aud exclamaţii înăbuşite­. VOCEA LUI BOBCINSCHI: Ah! M’ai călcat, Piotr Ivanovici! VOCEA LUI ZEMLIANICA: Mai încet, domnilor, mă'nnăbuşi! Mă striviţi cu totul! (Se mai aud câteva exclamaţii: oh!­aii după care ies cu toţii. Camera rămâne goală). SCENA II-a Hlestacov singur, cu ochii cârpiţi de somn. HLESTACOV: Mi se pare c’am sforăit în lege! De unde or fi luat ăştia atâtea saltele şi perne de puf? Sunt numai o ,apă.­. Şi ce mi-ar fi dat să beau ieri la dejun... Şi acum îmi vâjâie capul! Nu mi-aşi fi în­chipuit niciodată că’n oraşul ăsta se poate petrece aşa de bine. îmi place să fiu bine primit, recunosc, mai cu seamă când văd că oamenii o fac din toată inima, fără nici un interes. Şi pe urmă, fata primarului... nu e urâtă deloc... şi nici mama nu e de lepăd­at... Nu ştiu de alţii, dar mie, zău îmi place o viaţă ca asta. SCENA IlI-a Hlestacov — Judecătorul JUDECĂTORUL (aparte, intrând şi o­­prindu-se): Dumnezeule mare, ajută-mă să ies cu bine din încercarea asta! Mi s’au tăiat picioarele de emoţie. (tare, după ce a luat poziţie de drepţi, cu mâna pe sabie) Am cinstea de a mă prezenta: sunt jude­cătorul districtului. Teapchin-Teapchin, ase­sor de colegiu. HLESTACOV: Luaţi loc, vă rog! Vggl­­jrid­, Dvs. sunteţi judecătorul districtuali? AMMOS FEODOROVICI: Din anul 1816. Am fost ales pe o perioadă de trei şui din voia nobilimii. De atunci ocup această func­ţie până azi. HLESTACOV: E bună slujba asta de ju­decător, bănoasă? AMMOS FEODOROVICI: După nouă ani de serviciu, am fost propus să fiu decorat cu ordinul sfântul Vladimir, cl.­ IV, cu încuviinţarea stăpânirii (aparte). Banii ii am în palmă şi ard, parc’ar fi cărbuni a­­pr­inşi. HLESTACOV: E frumos ordinul sfântul Vladimir! Uite, ordinul Ana clasa IlI-a nu e tot aşa de frumos. AMMOS FEODOROVICI (întinde timid mâna cu banii; aparte): Dumnezeule mare, nu ştiu unde m­i-e capul... Parcă stau pe jăratec. HLESTACOV: Şi ce-aveţi în mână? AMMOS FEODOROVICI (se pierde, des­chide mâna, lasă să-i cadă o hârtie): Ni­mic. N’am nimic. HLESTACOV: Cum nimic? Văd că v’au căzut nişte bani? AMMOS FEODOROVICI (tremură tot): Nu. Nu mi-a căzut nimic. (aparte) Doam­ne sfinte, mă și văd dat în judecată. Duba trebue să fie la poartă. HLESTACOV (ridică banii): Da! sunt bani! AMMOS FEODOROVICI (aparte): S’a isprăvit cu mine! Sunt pierdut! Sunt pier­dut! HLESTACOV: Ştiţi ce, daţi-mi-i mie cu împrumut. AMMOS FEODOROVICI (cu grabă): Cum nu! Cum nu! Cu cea mai mare plă­cere (aparte) Hai curaj! Curaj! Scapă-mă din încurcătură. Maica domnului prea cu­rată! HLESTACOV: Fiindcă, să vedeți, în vo­iajul ăsta am rămas fără bani. Dar, de­altfel, vi-i trimit cum ajung acasă. AMMOS FEODOROVICI: Vai de mine, se poate, mai încape vorbă!... E o prea mare cinste!... După slabele mele puteri... Numai devotamentul şi zelul meu pentru stăpânire... Mă silesc... .să merit... (se ri­dico, la poziţie, cu mâna pe vipuşcă.) Nu îndrăznesc să vă supăr mai mult cu pre­zenţa mea. Aveţi vreun ordin de dat? HLESTACOV: Ce fel de ordin? AMMOS FEODOROVICI: Mă gândesc dacă nu aveţi vreun ordin de dat la ju­decătoria din districtul nostru. HLESTACOV: Pentru ce? N’am nici o treabă la judecătoria voastră. Nu! Mulţu­mesc AMMOS FEODOROVICI (salută­ri, ie­şind, aparte): Bine c’am scăpat! HLESTACOV (după ieşirea lui Ammos Feodorovici): Cumsecade om, judecătorul! SCENA IV-a Hlestacov — Dirigintele poştei în uniformă, cu sabia. DIRIGINTELE POŞTEI: (ia poziţie de drepţi, cu mâna pe sabie): Am cinstea să mă prezint. Eu sunt dirigintele poştei, con­silierul Spechin. HLESTACOV: încântat! Apreciez mult o societate plăcută. Luaţi loc! Locuiţi în per­manenţă aici, nu? DIRIGINTELE POŞTEI: Da, chiar aşa.­­ FILESTACOV: Dar ştiţi că imi place o­­răşelul Dvs. Lume puţină, bineînţeles... dar ce vrei... nu suntem în Capitala! Nu-i aşa că nu suntem în Capitală? DIRIGINTELE POŞTEI: Adevărul ade­vărat! HLESTACOV: Numai în Capitală găseşti oameni de „bon-ton” şi nu nişte papă lap­te ca în provincie. Ce părere aveţi? N’am dreptate? DIRIGINTELE POŞTEI: Chiar aşa! (a­­parte). Nu e deloc mândru... Se interesează de toate. HLESTACOV: Şi totuşi, fiţi sincer, chiar într’un mic orăşel ca ăsta poţi să duci o viaţă fericită. DIRIGINTELE POŞTEI: Chiar aşa! HLESTACOV: In fond, ce-ţi trebue ca să trăeşti bine? Trebue numai sa fii res­pectat şi să fii iubit din toată ultima. Nu-i aşa? • DIRIGINTELE POŞTEI: Foarte adevărat. HLESTACOV: Mă bucur că sunteţi de a­­ceeaşi părere cu mine. O să vi se para poate că sunt cam original, dar aşa mi-e firea. (il priveşte în ochi aparte) Ce-ar fi să-i ia­u şi dirigintelui nişte bani cu îm­prumut. (tare) Inchipuiţi-vă ce lucru stra­niu mi s’a întâmplat. Pe drum mi-am chel­tuit toţi banii­, nu mi-aţi putea împrumuta trei sute de ruble? DIRIGINTELE POŞTEI: Cum nu! Vai da mine! E o adevărată fericire! Poftiţi... Ori­când vă stau la dispoziţie... HLESTACOV: Foarte mulţumesc. Să vă spun drept, în călătorie nu-mi place să mă privez de nimic, şi de ce m’aş priva? Nu-i aşa? DIRIGINTELE POŞTEI: Chiar aşa!... (se ridică, ia poziţie de drepţi, cu mâna pe sa­bie). Nu îndrăznesc să vă supăr mai mult cu prezenţa mea. Aveţi de făcut vreo ob­servaţie cu privire la bunul mers al poş­tei? HLESTACOV: Nu, niciuna (dirigintele poştei salată şi iese. Hlestacov îşi aprinde o ţigară. Şi dirigintei poştei s’argfl a fi un om foarte cumsecade. Cel puţin, geţi viabil, îmi plac oameni de ăştia. ’

Next