România Liberă, mai 1952 (Anul 10, nr. 2360-2384)
1952-05-03 / nr. 2360
T& 1* ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ O puternică manifestaţie a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc Cu sărbătoarea în inimi, milioanele de oameni ai muncii din Patria noastră au demonstrat joi în Capitală şi în toate oraşele şi comunele ţării. Sub razele blânde ale soarelui de Mai, în adierea primăvăratecă a vântului înmiresmat de parfumul primelor flori, coloanele de manifestanţi au făcut o măreaţă demonstraţie a unirii lor strânse în jurul partidului şi a conducătorilor lui, în jurul guvernului ţării, o demonstraţie a dragostei fierbinţi şi a recunoştinţei faţă de marea Uniune Sovietică şi faţă de cel mai bun prieten al poporului nostru, tovarăşul Stalin; o demonstraţie a prieteniei de neclintit cu popoarele ţărilor de democraţie populară; o demonstraţie a solidarităţii frăţeşti cu oamenii muncii din toate ţările lumii. Milioanele de oameni ai muncii din Patria noastră au eşit în stradă cu sărbătoarea pe buze şi în priviri, ca să dovedească lumii întregi — aşa cum arăta, încă acum patruzeci de ani, tovarăşul Stalin — că „muncitorii aduc omenirii primăvara şi eliberarea din lanţurile capitalismului, că muncitorii sunt chemaţi să reînoiască lumea pe baza libertăţii şi a socialismului“. Pline de însufleţire, clocotitoare de entuziasm, erau coloanele de muncitori care veneau să raporteze tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, partidului şi guvernului, despre minunatele lor realizări. Petroliştii schelei „Sovrompetrol“-Târgovişte au purtat cu mândrie Drapelul Roşu de întreprindere fruntaşe pe ţară decernat de Consiliul de Miniştri, mândrie cu atât mai justificată cu cât un grafic imens arăta că în întrecerea pornită în cinstea măreţei zile de 1 Mai, ei au depăşit cu 4 la sută planul de producţie pe luna Aprilie. Cu aceeaşi mândrie, muncitorii uzinelor „23 August“ au prezentat conducătorilor partidului şi guvernului rodul muncii lor în întâmpinarea marei sărbători, tractorul de 120 c.p.. — o nouă şi frumoasă realizare a industriei noastre socialiste. Plini de bucurie, constructorii Canalului Dunăre—Marea Neagră au putut raporta partidului şi guvernului despre succesele muncitorilor de la sectorul 2, care aplică cu pricepere metoda sovietică de hidromecanizare şi îşi depăşesc cu mult sarcinile de plan. Cu aceeaşi bucurie, constructorii de la sectorul baraj al hidrocentralei „V. I. Lenin” de la Bicaz purtau graficul care anunţa că sectorul lor şi-a îndeplinit planul pe Aprilie în proporţie de 14 la sută. „Cinste fruntaşilor noştri!“, spuneau placardele purtate de muncitorii încolonaţi — cinste stahanoviştilor şi muncitorilor fruntaşi care merg înaintea vremii. Cinste lui Nicolae Vasu, a cărui iniţiativă patriotică ajută tot mai mult întreprinderilor să obţină creşterea producţiei şi a productivităţii muncii; cinste lui Anton Balint, din iniţiativa căruia întreprinderea sa şi alte numeroase întreprinderi, eliberează şi puni la dispoziţia statului importante sume din fondul de rulment, cinste lui Francisc Creman, iniţiatorul mişcării largi de ridicare a noi contingente de muncitori calificaţi. Se întăreşte tot mai mult alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare. In numeroase regiuni ale ţării, coloane nesfârşite de ţărani muncitori, de colectivişti şi de muncitori din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T., au venit să raporteze despre succesele lor. Pe străzile din Oraşul Stalin, Craiova, Ploeşti, Baia Mare, ei au venit să-şi arate cu mândrie realizările : în cinstea acestui întâi de Mai, au îndeplinit în întregime planul de însămânţări. Cu nestăvilit entuziasm au demonstrat oamenii noştri de ştiinţă şi cultură, savanţii legaţi de popor, artiştii în slujba poporului. Cu recunoştinţă pentru partid şi guvern au manifestat oamenii muncii din rândurile minorităţilor naţionale, cărora regimul de democraţie populară le-a asigurat, pentru prima oară, deplina egalitate în drepturi cu poporul român. Freamăt vesel de pădure tânără, pionierii, elevii, sportivii, au manifestat, cu entuziasmul tinereţii lor fericite, pentru cel mai , iubit prieten al lor, pentru marele Stalin şi pentru conducătorii partidului şi ai Statului nostru, care le asigură cele mai bune condiţii de viaţă şi de învăţătură. Cu justificată mândrie şi nesecată încredere în viitor a demonstrat poporul nostru muncitor. Planul de Stat pe primul trimestru al anului 1952 a fost îndeplinit în ansamblu, în industrie în proporţie de 102,4 la sută, întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai a pus premize puternice pentru realizarea înainte de, termen şi pe toţi indicii, a planului pe anul acesta, campania agricolă de primăvară, datorită eforturilor oamenilor muncii de pe ogoare care au ştiut să învingă condiţiile atmosferice nefavorabile din luna Martie, s-a desfăşurat în mod satisfăcător, conform planului şi în condiţii agrotehnice superioare celor din anul trecut. Toate aceste realizări, rod al atitudinii noi faţă de muncă, al creşterii conştiinţei socialiste a poporului nostru muncitor, sunt menite să ridice pe o nouă treaptă nivelul de viaţă al oamenilor muncii. Partidul şi Statul nostru organizează satisfacerea în proporţie tot mai mare a necesităţilor materiale şi culturale în permanentă creştere ale maselor populare, prin creşterea necontenită a forţelor de producţie ale ţării şi prin perfecţionarea producţiei pe baza tehnicii noi. Organizând acest proces de desvoltare, guvernul şi partidul, au efectuat reforma bănească şi reducerile de preţuri, care au fost realizate cu succes şi au dus la întărirea puterii de cumpărare a monedei noastre, la creșterea salariului real al oamenilor muncii, la continua ridicare a nivelului de trai. Munca pentru consolidarea şi lărgirea succesului reformei băneşti deschide perspectivele unui nou avânt al întregii noastre economii, unei întăriri a industriei noastre socialiste, unei desvoltări a agriculturii noastre —i deschide calea pentru o nouă creştere a nivelului de viaţă al clasei noastre muncitoare şi a aliatului ei, ţărănimea muncitoare. Conştiinţa acestor succese a stat la baza entuziasmului cu care au manifestat tot milioanele de oameni ai muncii din Patria noastră. Conştiinţa puternică a faptului că toate aceste succese şi perspectivele luminoase care ne stau în faţă se datoresc uriaşului ajutor frăţesc pe care ni-l dau popoarele sovietice, i-a făcut să manifesteze cu atâta fierbinte dragoste pentru marea Uniune Sovietică şi pentru genialul ei conducător. In acest timp, la Moscova, din tribuna Mausoleului Lenin, Iosif Vissarionovici Stalin urmărea grandioasa paradă a glorioasei Armate Sovietice — scut invincibil al lagărului păcii şi socialismului — şi măreaţa demonstraţie a oamenilor muncii din capitala Uniunii Sovietice, a oamenilor care merg în avantgarda omenirii muncitoare şi ale căror realizări sunt pildă şi îndemn pentru toate popoarele lumii. Cu gândul spre parada militară din Piaţa Roşie şi spre grandioasa demonstraţie a oamenilor muncii din Moscova, au manifestat oamenii muncii din China populară, ale cărei succese în munca de reconstrucţie sunt obiect de admiraţie pentru oamenii muncii din toată lumea. Cu recunoştinţă profundă pentru marea Uniune Sovietică au demonstrat oamenii muncii din ţările democraţiei populare, care cu sprijinul neprecupeţit al Uniunii Sovietice au obţinut anul acesta noi şi remarcabile succese în lupta ,pentru construcţia socialismului şi pentru întărirea marelui lagăr al păcii. Cu puternică încredere în viitorul omenirii şi în forţa lagărului păcii a demonstrat eroicul popor coreean, care îşi apără pământul cotropit, şi apără pacea lumii, în faţa barbarilor agresori imperialişti — criminalii războiului bacteriologic. Spre Moscova, spre Piaţa Roşie, spre Stalin şi-au îndreptat gândul şi oamenii muncii care trăesc sub jugul celei mai crunte exploatări în ţările capitaliste şi dependente, spre Moscova s-au îndreptat speranţele poporului iugoslav, care a fost aruncat de călăii fitofascişti sub jugul imperialiştilor americani. Pline de însufleţire au fost manifestaţiile oamenilor muncii din Franţa şi Italia. Conduse de partidele lor comuniste, masele populare ale ţărilor capitaliste din Occidentul Europei au manifestat pentru pace şi independenţă, împotriva odioşilor ocupanţi americani. In Statele Unite ale Americii, trei sferturi de milion de muncitori din siderurgie (cea mai mare ramură industrială a acestei ţări) şi din industria petroliferă au întâmpinat 1 Mai cu o grevă totală. Pretutindeni în lumea capitalistă întâiul de Mai a fost o zi de aprigă luptă împotriva asupririi şi a războiului. 1 Mai 1952 s-a desfăşurat şi în aceste ţări sub semnul creşterii năvalnice a forţelor anti-imperialiste, sub steagul atotbiruitoarelor idei ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Factor activ în uriaşul lagăr al păcii poporul nostru muncitor a sărbătorit ziua de 1 Mai mândru de realizările sale în munca de construcţie paşnică şi ferm hotărît să-şi sporească eforturile în lupta pentru apărarea păcii. Sigur de izbânda cauzei păcii în lume — cauza care are în fruntea ei pe Stalin — poporul nostru muncitor a adresat în acest întâi de Mai un cald salut de solidaritate frăţească tuturor popoarelor care luptă pentru pacea și progresul omenirii. In Editura Partidului Muncitoresc Român au apărut: K. MARX — F. ENGELS Opere alese, volumul II V. I. LENIN Opere, volumul XXII I. V. STALIN Opere, volumul XIII em DEMONSTRAŢIA DE 1 MAI A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALĂ Capitala patriei noastre e îmbrăcată în straie de sărbătoare. Pe clădirile din centrul Capitalei, pe blocurile din Ferentari, pe toate casele împurpurate de drapelele roşii şi tricolore, străjuesc în lumina dulce a dimineţii zeci şi sute de tablouri. Pretutindeni, chipurile marilor dascăli ai omenirii Marx, Engels, Lenin, Stalin,portretele conducătorilor partidului şi guvernului nostru, ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din toate ţările, împodobesc oraşul. Mâini harnice au înfrumuseţat locurile acestea cu ghirlande de verdeaţă şi flori. Lozinci alcătuite cu dragoste de oamenii muncii împânzesc străzile, faţadele clădirilor şi magazinelor, ale marilor fabrici şi uzine. „Trăiască 1 Mai, ziua, solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate tarile!” Sute şi mii de lozinci vorbesc despre unitatea de nesdruncinat a oamenilor muncii din lumea întreagă, despre victoriile dobândite pe frontul păcii, vorbesc despre avântul biruitor al celor ce zidesc, sub conducerea partidului, o viaţă tot mai luminoasă. „Munca e mândria noastră, pacea este scopul nostru”, glăsueşte o lozincă din apropierea fabricii de confecţiuni „Gheorghe Gheorghiu-Dej”. Acesta e cuvântul poporului nostru, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi însufleţit de izbânzile făuritorilor comunismului, cu ajutorul lor frăţesc, păşeşte biruitor în lupta pentru zidirea socialismului, pentru apărarea păcii. Pentru apărarea păcii, pentru socialism Pe porţile uzinelor „23 August” se revarsă un, şuvoi viu, neîntrerupt, o mulţime veselă, gătită de sărbătoare. Buchete grele de flori îşi leagănă strălucirea pe braţele puternice ale strungarilor, oţelarilor, mecanicilor... Uzina ii aşteaptă cu steaguri desfăşurate, pe frontoanele tuturor halelor; în curtea largă, pomii îşi leagănă ramurile înverzite. Intr’un colţ Constantin Ichimescu, stahanovistul care în cinstea lui 1 Mai a depăşit norma cu 200 la sută aplicând metoda lui Nicolae Vasu, întinde proaspătului absolvent al şcolii de calificare, Gheorghe Gurău, o lalea roşie. Dorea parcă să împartă tuturor, odată cu florile ceva din bucuria mare a sărbătorii pe care o trăia. ,,S’o pui la butonieră’’, îi spuse el tânărului său elev. In poarta uzinelor „Mátyás Rákosi“ coloanele s’au orânduit în şiruri drepte. Sudoriţa Maria Schwartz a desfăcut cu grije câteva lalele roşii din buchetul pe care 1-a adus de acasă şi le-a aninat cu dragoste lângă portretul tovarăşului Stalin. Gândul ei, ca şi al celorlalţi oameni ai muncii, se îndreaptă cu recunoştinţă către marele părinte al omenirii muncitoare, tovarăşul Stalin, al cărui nume străbate graniţele şi însufleţeşte la luptă noroadele din lumea întreagă. Din toate colţurile Capitalei, de la „Republica“, „Vasile Roaită“, „Vulcan“, „Boleslaw Bierut”, „Steaua Roşie“, din şcoli şi instituţii, cetăţenii în coloane nesfârşite pornesc spre marea demonstraţie. Ca o muzică a primăverii răsună vocile înfrăţite: — Trăiască ! Mail In freamătul acesta entuziast nesfârşitele coloane de manifestanţi se îndreaptă spre Piaţa I. V. Stalin, într’o fluturare de steaguri, de strălucire şi de bucurie. Miile de voci scandează cu înflăcărare numele scump al tovarăşului Stalin, genialul conducător al oamenilor muncii de pretutindeni, numele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al poporului nostru muncitor. Oamenii muncii scandează neîntrerupt numele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, afirmându-şi profundul lor ataşament faţă de lupta oamenilor muncii din lumea întreagă. E ora 9. Marea fanfară militară a intonat Imnul R.P.R. şi Imnul Uniunii Sovietice. A luat apoi cuvântul tov. Gh Apostol, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M R., preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii. Puternice aplauze şi ovaţii au subliniat necontenit cuvântarea tovarăşului Gheorghe Apostol. După aceasta tov. Anton Tatu Jianu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei a propus ca oamenii muncii din Capitală să trimită în această zi de mare sărbătoare a clasei muncitoare internaţionale, o telegramă de omagiu genialului conducător al întregii omeniri muncitoare, tovarăşul Stalin. Citirea textului telegramei a stârnit o adevărată furtună de ovaţii care exprimă dragostea adâncă a poporului- i nostru muncitor faţă de marele Stalin, începe marea demonstraţie a oamenilor moncii din Capitală. In sunetele cadenţate ale cântecului ,,Sub steagul partidului” coloanele îşi fac apariţia în piaţă. ...Trec rânduri, rânduri muncitorii. Trec în rânduri strânse,“ mii de oameni ai muncii, vajnici constructori ai socialismului. Ei trec prin faţa tribunei unde se află conducătorii iubiţi ai partidului şi ai guvernului, pentru a raporta despre succesele lor obţinute în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea măreţei zile pe care o sărbătoresc astăzi, succesele, obţinute în lupta pentru apărarea păcii,pentru făurirea unei vieţi fericite în scumpa noastră patrie. Spre imensa piaţă se îndreaptă acum de ataşamentele gărzilor patriotice, muncitori şi muncitoare cu mâinile încleştate pe arme, într’o ordine perfectă. Ei amintesc tuturor acel neuitat an 1944,“ când răspunzând chemării Partidului Comunist au apărat vitejeşte, cu arma în mână, Capitala, împotriva hoardelor fasciste. . Cu primăvara toată adunată în obraji şi inimi, cu flori în mâini şi coroniţe de lauri pe cap, vin acum pionierii. A înflorit deodată bulevardul şi piaţa. Pe braţe ei poartă portretul împodobit cu ghirlande de flori a tovarăşului Stalin, cel mai bun prieten al copiilor. Un pâlc de pionieri purtând în braţe buchete de lalele sângerii şi flori proaspete de liliac urcă treptele tribunei centrale. Primind florile conducătorii iubiţi ai poporului nostru muncitor îi îmbrăţişează plini de dragoste pe micii cetăţeni, viitorul Patriei noastre. ...Un car alegoric înfăţişează preocupările variate ale pionierilor noştri, armata constructorilor de mâine. La Palatul Pionierilor odraslele oamenilor muncii se avântă azi fără oprelişti pe tărâmul artelor, ştiinţelor, literaturii. Ei învaţă, învaţă necontenit. Pentru viaţa lor fericită, pentru anii aceştia ai minunatei lor copilării, cravatele roşii, mugurii dragi ai vieţii noastre noi, înalţă acum cântecul lor cristalin: ...„mulţumim din inimă partidului”. Cu pasul cadenţat, cu privirea semeaţă înaintează spre Piaţa Stalin coloanele de (Urmare in pag. 2-a) Tovarăşului Iosif Vissarionovici Stalin Moscova-Kremlin Oamenii muncii din Capitala Republicii Populare Române întruniţi în marea demonstraţie cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, vă trimit, scumpe Iosif Vissarionovici, iubit prieten al poporului nostru şi marele conducător al popoarelor în lupta pentru pace şi socialism, un fierbinte salut de dragoste şi recunoştinţă. Cu prilejul acestei mari sărbători oamenii muncii din Capitala Republicii noastre îşi trec în revistă măreţele realizări în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră, realizări obţinute cu ajutorul frăţesc al marii Uniuni Sovietice, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. In această măreaţă zi de sărbătoare a solidarităţii şi frăţiei muncitoreşti internaţionale, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul patriei noastre îşi manifestă solidaritatea cu oamenii muncii din toate ţările lumii, în lupta comună împotriva agresorilor imperialişti americani şi englezi şi a lacheilor lor, pentru apărarea păcii şi a colaborării frăţeşti intre popoare. In rândurile frontului mondial al păcii, în frunte cu invincibila Uniune Sovietică, poporul nostru muncitor ia parte cu hotărîre la lupta pentru apărarea păcii. Sub steagul lui Marx, Engels, Lenin, Stalin păşim cu încredere în viitor şi suntem convinşi de izbânda cauzei păcii în lume, pentru că în fruntea acestei măreţe lupte se află conducătorul comunismului mondial, Iosif Vissarionovici Stalin. ■" Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Trăiască lupta popoarelor pentru pace, democraţie şi socialism! Trăiască bastionul păcii şi independenţei popoarelor, marea Uniune Sovietică! Slavă celui mai iubit prieten al poporului român, genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din întreaga lume, Iosif Vissarionovici Stalin . ■ 1 Mai in Capitală. — Tribuna oficială din Piața I, V. Stalin. . £p-'? -'T'* • '• i. .. ' ' ' Anul X Nr. 2360 4 pagini 20 bani Sâmbătă 3 Mai 1952 In numărul de azi: — O puternică manifestaţie a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc (pag- 6 — Demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Pag— Răsfoind un număr din „Pravda” (pag- 2) — Demonstraţiile de 1 Mai ale oamenilor muncii din regiunile ţării (pag- 3) — Sărbătorirea zilei de 1 Mai în întreaga lume (pag. 3) — Grandioasa paradă de 1 Mai şi demonstraţia oamenilor muncii din Piaţa Roşie din Moscova (pag. 4) IN TRIBUNA DIN PIAŢA I. V. STALIN La marea demonstraţie din Piaţa I. V. Stalin au luat parte tovarăşii: acad. prof. dr. C. I. Parhon, dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lotar Rădăceanu, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Gh. Apostol, general de armată Emil Bodnăraş, Miron Constantinescu, Chivu Stoica şi alţi membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Au participat: S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice, I. A. Korolev, prim consilier al ambasadei Uniunii Sovietice, S. S. Spandarian și S. A. Pivovarov, consilieri ai ambasadei Uniunii Sovietice, general locot. K S. Melnik, atașat militar al Uniunii Sovietice, Liu Tin-tui, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, Robert Schmeltz, ambasadorul R. Cehoslovace, D. K. Grekov, ambasadorul R. P. Bulgaria, Ko Bon Ghi, ambasadorul R. P. D Coreene, L. Pataki, ministrul R. P. Ungare, H. Göd., însărcinat cu afaceri ad-interim al R. D. Germane, S. Kumbaro, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, şi alţi membri ai corpului diplomatic. A fost de faţă M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a URSS. Au participat delegaţiile de oameni ai muncii din ţările prietene, invitate la sărbătorirea zilei, de 1 Mai în ţara noastră, în frunte cu delegaţia sovietică, condusă de Evgfieni Cerednicenco, preşedintele Comitetului Central al sindicatului muncitorilor din transporturile feroviare din URSS. In tribune au luat loc deasemeni numeroşi invitaţi: stahanovişti şi fruntaşi în producţie, oameni ai artei şi culturii, oameni de ştiinţă, activişti de partid şi ai organizaţiilor de massă, cadre conducătoare din aparatul de stat, militari, etc.