România Liberă, mai 1952 (Anul 10, nr. 2360-2384)

1952-05-03 / nr. 2360

T& 1* ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ O puternică manifestaţie a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc Cu sărbătoarea în inimi, milioanele de oameni ai muncii din Patria noastră au demonstrat joi în Capitală şi în toate ora­şele şi comunele ţării. Sub razele blânde ale soarelui de Mai, în adierea primăvăra­tecă a vântului înmiresmat de parfumul primelor flori, coloanele de manifestanţi au făcut o măreaţă demonstraţie a unirii lor strânse în jurul partidului şi a conducăto­rilor lui, în jurul guvernului ţării, o de­monstraţie a dragostei fierbinţi şi a recu­noştinţei faţă de marea Uniune Sovietică şi faţă de cel mai bun prieten al poporului nostru, tovarăşul Stalin; o demonstraţie a prieteniei de neclintit cu popoarele ţărilor de democraţie populară; o demonstraţie a solidarităţii frăţeşti cu oamenii muncii din toate ţările lumii. Milioanele de oameni ai muncii din Pa­­­­tria noastră au eşit în stradă cu sărbătoarea pe buze şi în priviri, ca să dovedească lumii întregi — aşa cum arăta, încă acum patru­zeci de ani, tovarăşul Stalin — că „mun­citorii aduc omenirii primăvara şi eliberarea din lanţurile capitalismului, că muncitorii sunt chemaţi să reînoiască lumea pe baza libertăţii şi a socialismului“. Pline de însufleţire, clocotitoare de entu­ziasm, erau coloanele de muncitori care veneau să raporteze tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, partidului şi guvernului, despre minunatele lor realizări. Petroliştii schelei „Sovrompetrol“-Târgovişte au purtat cu mândrie Drapelul Roşu de întreprindere fruntaşe pe ţară decernat de Consiliul de Miniştri, mândrie cu atât mai justificată cu cât un grafic imens arăta că în între­cerea pornită în cinstea măreţei zile de 1 Mai, ei au depăşit cu 4­ la sută planul de producţie pe luna Aprilie. Cu aceeaşi mândrie, muncitorii uzinelor „23 Au­gust“ au prezentat conducătorilor partidului şi guvernului rodul muncii lor în întâmpi­narea marei sărbători, tractorul de 120 c.p.. — o nouă şi frumoasă realizare a industriei noastre socialiste. Plini de bucurie, con­structorii Canalului Dunăre—Marea Neagră au putut raporta partidului şi guvernului despre succesele muncitorilor de la sectorul 2, care aplică cu pricepere metoda sovie­tică de hidromecanizare şi îşi depăşesc cu mult sarcinile de plan. Cu aceeaşi bucurie, constructorii de la sectorul baraj al hidro­centralei „V. I. Lenin” de la Bicaz purtau graficul care anunţa că sectorul lor şi-a în­deplinit planul pe Aprilie în proporţie de 1­4 la sută.­­ „Cinste fruntaşilor noştri!“,­­ spuneau placardele purtate de muncitorii încolonaţi — cinste stahanoviştilor şi muncitorilor fruntaşi care merg înaintea vremii. Cinste lui Nicolae Vasu, a cărui iniţiativă patrio­tică ajută tot mai mult întreprinderilor să obţină creşterea producţiei şi a produc­tivităţii muncii; cinste lui Anton Balint, din iniţiativa căruia întreprinderea sa şi alte numeroase întreprinderi, eliberează şi puni la dispoziţia statului importante sume din fondul de rulment, cinste lui Francisc Cre­­m­an, iniţiatorul mişcării largi de ridicare a noi contingente de muncitori calificaţi. Se întăreşte tot mai mult alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare. In nu­meroase regiuni ale ţării, coloane nesfârşite de ţărani muncitori, de colectivişti şi de muncitori din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T., au venit să raporteze despre suc­cesele lor. Pe străzile din Oraşul Stalin, Craiova, Ploeşti, Baia Mare, ei au venit să-şi arate cu mândrie realizările : în cinstea acestui întâi de Mai, au îndeplinit în în­tregime planul de însămânţări. Cu nestăvilit entuziasm au demonstrat oa­menii noştri de ştiinţă şi cultură, savanţii legaţi de popor, artiştii în slujba poporului. Cu recunoştinţă pentru partid şi guvern au manifestat oamenii muncii din rândurile minorităţilor naţionale, cărora regimul de democraţie populară le-a asigurat, pentru prima oară, deplina egalitate în drepturi cu poporul român. Freamăt vesel de pădure tânără, pio­nierii, elevii, sportivii, au manifestat, cu entuziasmul tinereţii lor fericite, pentru cel mai , iubit prieten al lor, pentru marele Stalin şi pentru conducătorii partidului şi ai Statului nostru, care le asigură cele mai bune condiţii de viaţă şi de învăţătură. Cu justificată mândrie şi nesecată încre­dere în viitor a demonstrat poporul nos­tru muncitor. Planul de Stat pe primul trimestru al anului 1952 a fost îndeplinit în ansamblu, în industrie în proporţie de 102,4 la sută, întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai a pus premize puternice pentru rea­lizarea înainte de, termen şi pe toţi indicii, a planului pe anul acesta, campania agri­colă de primăvară, datorită eforturilor oa­menilor muncii de pe ogoare care au ştiut să învingă condiţiile atmosferice nefavorabile din luna Martie, s-a desfăşurat în mod sa­tisfăcător, conform planului şi în condiţii agrotehnice superioare celor din anul trecut. Toate aceste realizări, rod al atitudinii noi faţă de muncă, al creşterii conştiinţei socia­liste a poporului nostru muncitor, sunt me­nite să ridice pe o nouă treaptă nivelul de viaţă al oamenilor muncii. Partidul şi Statul nostru organizează satisfacerea în proporţie tot mai mare a necesităţilor materiale şi culturale în per­manentă creştere ale maselor populare, prin creşterea necontenită a forţelor de producţie ale ţării şi prin perfecţionarea producţiei pe baza tehnicii noi. Organizând acest proces de desvoltare, guvernul şi partidul, au efectuat reforma bănească şi reducerile de preţuri, care au fost realizate cu suc­ces şi au dus la întărirea puterii de cum­părare a monedei noastre, la creșterea salariului real al oamenilor muncii, la continua ridicare a nivelului de trai. Munca pentru consolidarea şi lărgirea succesului reformei băneşti deschide perspectivele unui nou avânt al întregii noastre­ economii, unei întăriri a industriei noastre socialiste, unei desvoltări a agriculturii noastre —i deschide calea pentru o nouă creştere a nivelului de viaţă al clasei noastre muncitoare şi a aliatului ei, ţărănimea muncitoare. Conştiinţa acestor succese a stat la baza entuziasmului cu care au manifestat tot milioanele de oameni ai muncii din Patria noastră. Conştiinţa puternică a faptului că toate aceste succese şi perspectivele lumi­noase care ne stau în faţă se datoresc uria­şului ajutor frăţesc pe care ni-l dau popoarele sovietice, i-a făcut să manifesteze cu atâta fierbinte dragoste pentru marea Uniune Sovietică şi pentru genialul ei con­ducător. In acest timp, la Moscova, din tribuna Mausoleului Lenin, Iosif Vissarionovici Stalin urmărea grandioasa paradă a glo­rioasei Armate Sovietice — scut invincibil al lagărului păcii şi socialismului — şi măreaţa demonstraţie a oamenilor muncii din capitala Uniunii Sovietice, a oamenilor care merg în avantgarda omenirii munci­toare şi ale căror realizări sunt pildă şi în­demn pentru toate popoarele lumii. Cu gândul spre parada militară din Piaţa Roşie şi spre grandioasa demonstraţie a oa­menilor muncii din Moscova, au manifestat oamenii muncii din China populară, ale cărei succese în munca de reconstrucţie sunt obiect de admiraţie pentru oamenii muncii din toată lumea. Cu recunoştinţă profundă pentru marea Uniune Sovietică au demonstrat oamenii muncii din ţările demo­craţiei populare, care cu sprijinul neprecu­peţit al Uniunii Sovietice au obţinut anul acesta noi şi remarcabile succese în lupta ,pentru construcţia socialismului şi pentru întărirea marelui lagăr al păcii. Cu puternică încredere în viitorul omenirii şi în forţa lagărului păcii a demonstrat e­­roicul popor coreean, care îşi apără pă­mântul cotropit, şi apără pacea lumii, în faţa barbarilor agresori imperialişti — cri­minalii războiului bacteriologic. Spre Moscova, spre Piaţa Roşie, spre Stalin şi-au îndreptat gândul şi oamenii muncii care trăesc sub jugul celei mai crunte exploatări în ţările capitaliste şi de­pendente, spre Moscova s-au îndreptat spe­ranţele poporului iugoslav, care a fost a­­runcat de călăii fitofascişti sub jugul im­perialiştilor americani. Pline de însufleţire au fost manifestaţiile oamenilor muncii din Franţa şi Italia. Con­duse de partidele lor comuniste, masele populare ale ţărilor capitaliste din Occi­dentul Europei au manifestat pentru pace şi independenţă, împotriva odioşilor­­ ocu­panţi americani. In Statele Unite ale Ame­­ricii, trei sferturi de milion de muncitori din siderurgie (cea mai mare ramură indu­strială a acestei ţări) şi din industria pe­troliferă au întâmpinat 1 Mai cu o grevă totală. Pretutindeni în lumea capitalistă în­tâiul de Mai a fost o zi de aprigă luptă îm­potriva asupririi şi a războiului. 1 Mai 1952 s-a desfăşurat şi în aceste ţări sub semnul creşterii năvalnice a forţelor anti-imperialiste, sub­ steagul atotbiruitoarelor idei ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Factor activ în uriaşul lagăr al păcii poporul nostru muncitor a sărbătorit ziua de 1 Mai mândru de realizările sale în munca de construcţie paşnică şi ferm ho­­tărît să-şi sporească eforturile în lupta pen­tru apărarea păcii. Sigur de izbânda cauzei păcii în lume — cauza care are în fruntea ei pe­ Stalin — poporul nostru muncitor a adresat în acest întâi de Mai un cald salut de solidaritate frăţească tuturor popoarelor care luptă pen­tru pacea și progresul omenirii. In Editura Partidului Muncitoresc Român au apărut: K. MARX — F. ENGELS Opere alese, volum­­ul II V. I. LENIN Opere, volumul XXII I. V. STALIN Opere, volumul XIII e­m DEMONSTRAŢIA DE 1 MAI A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALĂ Capitala patriei noastre e îmbrăcată în straie de sărbătoare. Pe clădirile din cen­trul Capitalei, pe blocurile din Ferentari, pe toate casele împurpurate de drapelele roşii şi tricolore, străjuesc în lumina dulce­ a di­mineţii zeci şi sute de tablouri. Pretutindeni, chipurile marilor dascăli ai omenirii Marx, Engels, Lenin, Stalin,­­portretele conducăto­rilor partidului şi guvernului nostru, ale con­ducătorilor partidelor comuniste şi muncito­reşti din toate ţările, împodobesc oraşul. Mâini harnice au înfrumuseţat locurile ace­stea cu ghirlande de verdeaţă şi flori. Lo­zinci alcătuite cu dragoste de oamenii mun­cii împânzesc străzile, faţadele clădirilor şi magazinelor, ale marilor fabrici şi uzine. „Trăiască 1 Mai, ziua, solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate tarile!” Sute şi mii de lozinci vorbesc despre unitatea de nesdrun­­cinat a oamenilor muncii din lumea întreagă, despre victoriile dobândite pe frontul păcii, vorbesc despre avântul biruitor al celor ce zidesc, sub conducerea partidului, o viaţă tot mai luminoasă. „Munca e mândria noastră, pacea este scopul nostru”, glăsueşte o lozincă din a­­propierea fabricii de confecţiuni „Gheorghe Gheorghiu-Dej”. Acesta e cuvântul poporului nostru, care sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român şi însufleţit de izbânzile fău­ritorilor comunismului, cu ajutorul lor fră­ţesc, păşeşte biruitor în lupta pentru zidirea socialismului, pentru apărarea păcii. Pentru apărarea păcii, pentru socialism Pe porţile uzinelor „23 August” se revar­să un, şuvoi viu, neîntrerupt, o mulţime ve­selă, gătită de sărbătoare. Buchete grele de flori îşi leagănă strălucirea pe braţele pu­ternice ale strungarilor, oţelarilor, mecani­cilor... Uzina ii aşteaptă cu steaguri des­făşurate, pe frontoanele tuturor halelor; în curtea largă, pomii îşi leagănă ramurile în­verzite. Intr’un colţ Constantin Ichimescu, staha­­novistul care în cinstea lui 1 Mai a depăşit norma cu 200 la sută aplicând metoda lui Nicolae Vasu, întinde proaspătului absolvent al şcolii de calificare, Gheorghe Gurău, o lalea roşie. Dorea parcă să împartă tuturor, odată cu florile ceva din bucuria mare a săr­bătorii pe care o trăia. ,,S’o pui la butonieră’’, îi spuse el tânărului său elev. In poarta uzinelor „Mátyás Rákosi“ co­loanele­­ s’au orânduit în şiruri drepte. Su­­doriţa Maria Schwartz a desfăcut cu grije câteva lalele roşii din buchetul pe care 1-a adus de acasă şi le-a aninat cu dragoste lângă portretul tovarăşului Stalin. Gândul ei, ca şi al celorlalţi oameni ai muncii, se îndreaptă cu recunoştinţă către marele părinte al omenirii muncitoare, tovarăşul Stalin, al cărui nume străbate graniţele şi însufleţeşte la luptă noroadele din lumea întreagă. Din toate colţurile Capitalei, de la „Re­publica“, „Vasile Roaită“, „Vulcan“, „Bo­­leslaw Bierut”, „Steaua Roşie“, din şcoli şi instituţii, cetăţenii în coloane nesfârşite pornesc spre marea demonstraţie. Ca o muzică a primăverii răsună vocile înfrăţite: — Trăiască ! Mail In freamătul acesta entuziast nesfârşi­tele coloane de manifestanţi se îndreaptă spre Piaţa I. V. Stalin, într’o fluturare de steaguri, de strălucire şi de bucurie. Miile de voci scandează cu înflăcărare numele scump al tovarăşului Stalin, genia­lul conducător al oamenilor muncii de pretutindeni, numele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al po­porului nostru muncitor. Oamenii muncii scandează neîntrerupt numele conducători­lor partidelor comuniste şi muncitoreşti, a­­firmându-şi profundul lor ataşament faţă de lupta oamenilor muncii din lumea în­treagă. E ora 9. Marea fanfară militară a intonat Imnul R.P.R. şi Imnul Uniunii Sovietice. A luat apoi cuvântul tov. Gh Apostol, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M R., preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii. Puternice aplauze şi ovaţii au subliniat ne­contenit cuvântarea tovarăşului Gheorghe Apostol. După aceasta tov. Anton Tatu Jia­nu, preşedintele comitetului executiv al sfa­tului popular al Capitalei a propus ca oa­menii muncii din Capitală să trimită în această zi de mare sărbătoare a clasei mun­citoare internaţionale, o telegramă de omagiu genialului conducător al întregii­­ omeniri muncitoare, tovarăşul Stalin. Citirea textu­lui telegramei a stârnit o adevărată furtună de ovaţii care­ exprimă­­ dragostea adâncă a poporului- i nostru muncitor faţă de marele Stalin, începe marea demonstraţie a oamenilor moncii din Capitală. In sunetele cadenţate ale cântecului­ ,,Sub­ steagul partidului” co­loanele îşi fac­ apariţia în piaţă. ...Trec rânduri, rânduri muncitorii. Trec în rânduri strânse,“ mii de oameni ai muncii, vajnici constructori ai socialismului. Ei trec prin faţa tribunei unde se află conducătorii iubiţi ai partidului şi ai­ guvernului, pentru a raporta despre succesele lor obţinute în­ întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea măreţei zile pe care o sărbătoresc astăzi, succesele, obţinute în lupta pentru apărarea păcii,­­pentru făurirea unei vieţi fericite în scumpa noastră patrie. Spre imensa piaţă se îndreaptă acum de a­­taşam­entele gărzilor patriotice, muncitori şi muncitoare cu mâinile încleştate pe arme, într’o ordine perfectă. Ei amintesc tuturor acel neuitat an 1944,“ când răspunzând chemării Partidului Comunist au apărat vi­­­­tejeşte, cu arma în mână, Capitala, împo­triva hoardelor fasciste. . Cu primăvara toată adunată în obraji şi inimi, cu flori în mâini şi coroniţe de lauri pe cap, vin acum pionierii. A înflorit deo­dată bulevardul şi piaţa. Pe braţe ei poartă portretul împodobit cu ghirlande de flori a­ tovarăşului Stalin, cel mai bun prieten al copiilor. Un pâlc de pionieri purtând în braţe bu­chete de lalele sângerii şi flori proaspete de liliac urcă treptele tribunei centrale. Pri­mind florile conducătorii iubiţi ai poporului nostru muncitor îi îmbrăţişează plini de dragoste pe micii cetăţeni, viitorul Patriei noastre. ...Un car alegoric înfăţişează preocupările variate ale pionierilor noştri, armata cons­tructorilor de mâine. La Palatul Pionierilor odraslele oamenilor muncii se avântă azi fără oprelişti pe tărâmul artelor, ştiinţelor, literaturii. Ei învaţă, învaţă necontenit. Pen­tru viaţa lor fericită, pentru anii aceştia ai minunatei lor copilării, cravatele roşii, mu­gurii dragi ai vieţii noastre noi, înalţă acum cântecul lor cristalin: ...„mulţumim din ini­mă partidului”. Cu pasul cadenţat, cu privirea semeaţă înaintează spre Piaţa Stalin coloanele de (Urmare in pag. 2-a) Tovarăşului Iosif Vissarionovici Stalin Moscova-Kremlin Oamenii muncii din Capitala Republicii Populare Române întruniţi în marea demonstraţie cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, vă trimit, scumpe Iosif Vissarionovici, iubit prieten al poporului nostru şi marele conducător al popoarelor în lupta pentru pace şi socialism, un fierbinte salut de dragoste şi recunoştinţă. Cu prilejul acestei mari sărbători oamenii muncii din Capitala Re­publicii noastre îşi trec în revistă măreţele realizări în lupta pentru cons­truirea socialismului în patria noastră, realizări obţinute cu ajutorul fră­ţesc al marii Uniuni Sovietice, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. In această măreaţă zi de sărbătoare a solidarităţii şi frăţiei munci­toreşti internaţionale, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul patriei noas­tre îşi manifestă solidaritatea cu oamenii muncii din toate ţările lumii, în lupta comună împotriva agresorilor imperialişti americani şi englezi şi a lacheilor lor, pentru apărarea păcii şi a colaborării frăţeşti intre popoare. In rândurile frontului mondial al păcii, în frunte cu invincibila Uniune Sovietică, poporul nostru muncitor ia parte cu hotărîre la lupta pentru apărarea păcii. Sub steagul lui Marx, Engels, Lenin, Stalin păşim cu încredere în viitor şi suntem convinşi de izbânda cauzei păcii în lume, pentru că în fruntea acestei măreţe lupte se află conducătorul comunismului mondial, Iosif Vissarionovici Stalin. ■"­­ Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Trăiască lupta popoarelor pentru pace, democraţie şi socialism! Trăiască bastionul păcii şi independenţei popoarelor, marea Uniune Sovietică! Slavă celui mai iubit prieten al poporului român, genialul­ învăţător şi conducător al oamenilor muncii din întreaga lume, Iosif Vissarionovici Stalin­ . ■ 1 Mai in Capitală. — Tribuna oficială din Piața I, V. Stalin. . £p-'? -'T'* • '• i. .. ' ' ' Anul X­­ Nr. 2360 4 pagini 20 bani Sâmbătă 3 Mai 1952 In numărul de azi: — O puternică manifestaţie a solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc (pag- 6 — Demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Pag­— Răsfoind un număr din „Pravda” (pag- 2) — Demonstraţiile de 1 Mai ale oamenilor mun­cii din regiunile ţării (pag- 3) — Sărbătorirea zilei de 1 Mai în întreaga lume (pag. 3) — Grandioasa paradă de 1 Mai şi demonstra­ţia oamenilor muncii din Piaţa Roşie din Moscova (pag. 4) IN TRIBUNA DIN PIAŢA I. V. STALIN La marea demonstraţie din Piaţa I. V. Stalin au luat parte tovarăşii: acad. prof. dr. C. I. Parhon, dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lotar Rădăceanu, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Gh. Apostol, general de armată Emil Bodnăraş, Miron Constantinescu, Chivu Stoica şi alţi membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale. Au participat: S. I. Kavtaradze, ambasa­dorul Uniunii Sovietice, I. A. Korolev, prim consilier al ambasadei Uniunii Sovietice, S. S. Spandarian și S. A. Pivovarov, consi­lieri ai ambasadei Uniunii Sovietice, gene­ral locot. K S. Melnik, atașat militar al Uniu­nii Sovietice, Liu Tin-tui, însărcinat cu a­­faceri ad-interim al R. P. Chineze, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, Robert Schmeltz, ambasadorul R. Cehoslovace, D. K. Grekov, ambasadorul R. P. Bulgaria, Ko Bon Ghi, ambasadorul R. P. D Coreene, L. Pataki, ministrul R. P. Ungare, H. Göd., însărcinat cu afaceri ad-interim al R. D. Germane, S. Kumbaro, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, şi alţi membri ai corpului diplomatic. A fost de faţă M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a URSS. Au participat delegaţiile de oameni ai muncii din ţările prietene, invitate la sărbă­torirea zilei, de 1 Mai în ţara noastră, în frunte cu delegaţia sovietică, condusă de Evgfieni Cerednicenco, preşedintele Comite­tului Central al sindicatului muncitorilor din transporturile feroviare din URSS. In tribune au luat loc deasemeni nu­meroşi invitaţi: stahanovişti şi fruntaşi în producţie, oameni ai artei şi culturii, oa­meni de ştiinţă, activişti de partid şi ai or­ganizaţiilor de massă, cadre conducătoare din aparatul de stat, militari, etc.

Next