România Liberă, mai 1952 (Anul 10, nr. 2360-2384)

1952-05-03 / nr. 2360

PAGINA 2-a RWIAMa liberă Demonstraţia de 1Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1­ a) elevi ai şcolilor Direcţiei Generale a rezer­velor de muncă. Sunt tineri şi tinere îmbră­caţi în uniforme albastre, purtând pe umeri epoleţi cu semnele muncii paşnice, construc­tive, două ciocane încrucişate. In rânduri strânse miile de muncitori de la întreprinderile din Capitală raportează cu mândrie Partidului şi tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, noile lor izbânzi în lupta pentru îndeplinirea Cincinalului. O gardă de onoare formată din muncitori poartă cu mândrie, în fruntea unui nou detaşament de demonstranţi. Steagul Roşu al producţiei al C.G.M. conferit uzinelor „23 August”. Trec oamenii muncii din cetatea metalurgică care poartă acest nume de onoare. In zorii înso­ritei dimineţi de 1 Mai ei au plecat din car­tiere noi, din blocurile cu locuinţe elegante şi conforrabile care au luat locul cocioabe­lor trecutului întunecat. In fruntea coloanei păşesc stahanoviştii, mândria uzinei, care au dat trei sau patru norme anual. Portretele stahanoviştilor Matei Nicolae, Nicolae luteş sunt purtate din coloana muncitorilor. Meta­­lurgiştii de la „23 August” raportează parti­dului: „Ne-am îndeplinit planul pe Aprilie înainte de termen“. Steagul uzinei îşi fâlfâie acum purpura până departe. Dar metalur­­gi­ştii de la „23 August” mai au de spus un cuvânt. Pe şosea se apropie în mers năval­nic un colos de Fier pe şenile, este tractorul „23 August”, prototip 1952, de 120 cai pu­tere. Tractorul acesta cu Nr. 1 este o nouă şi măreaţă realizare, care oglindeşte marile posibilităţi ale industriei noastre socialiste şi largile şi perspective de desvoltare. Pu­tând lucra în cele mai dificile condiţii, pu­ternicele tractoare ,,23 August” vor împânzi în anii viitori şantierele construcţiilor socia­lismului. Tractorul „23 August" îşi poartă trupul masiv prin faţa miilor de ochi. Şi creşte pe dată în sufletul fiecăruia sentimen­tul unei neasemuite mândrii în faţa acestei noi realizări a industriei noastre socialiste. Avem un nou tractor — spun oamenii. Bra­­vii noştri metalurgişti au făcut un frumos dar patriei noastre în această zi. Un ropot de însufleţite aplauze îi întâm­pină pe feroviarii complexului „Griviţa Ro­şie”. Ei poartă cu dragoste portretul marelui Stalin şi portretul viteazului conducător al eroicului popor coreean, Kim Ir Sen. Conti­nuatori ai tradiţiei eroice a luptelor din 1933, muncitorii de azi de la Griviţa Roşie desfă­­şoară o nouă luptă, plină de victorii pentru înflorirea economiei noastre naţionale. EJ şi-au realizat planul pe primele patru luni în proporţie de 113,98 la sută. Oamenii muncii din ţara noastră adresea­ză astăz­i un fierbinte salut de luptă po­poarelor frăţeşti din ţările de democraţie populară. Portretele lui Mátyás Rákosi, Bo­­leslaw Bierut, Clement Gottwald, Valco Cer­­vencov, Enver Medja sunt purtate cu dragoste de massa manifestanţilor din Capitală. "Pur­tând portretele lui Wilhelm Pieck şi Walter Ulbricht, muncitorii de la „Vulcan” îşi ma­nifestează solidaritatea lor cu lupta pentru o Germanie unită şi democratică a poporu­lui muncitor german. Se văd deasemeni, de­asupra mulţimii, portretele conducătorilor luptei popoarelor din ţările capitaliste pen­­tru libertate şi pace, Luis Carlos Prestes, Dolores Ibárrumi, Nikos Zahariadis. Deasemeni muncitorii de la „Dinamo” scan­dează lozinci, manifestându-şi solidaritatea cu lupta partidelor comuniste francez şi ita­lian împotriva aţâţătorilor la război, pentru pace şi democraţie. Manifestanţii poartă în frunte portretele lui Maurice Thorez şi Pal­­miro Togliatti. Nesfârşită, tălăzuirea mas­elor de de­monstranţi. O uriaşă revărsare de entuziasm se perindă necontenit prin faţa tribunei. Atunci când demonstranţii îl zăresc pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej încep să fluture batiste roşii, buchete de flori iar mii de glasuri scandează numele lui iubit. Un car alegoric încărcat cu baloturi de bumbac sovietic deschide coloana manifes­­tanţilor de la F.R.B. Muncitoarele din aceste întreprinderi raportează că în cinstea zilei de 1 Mai au realizat 227.000 lei economii. Ele şi-au manifestat totodată puternic so­lidaritatea cu lupta popoarelor din ţările ca­pitaliste şi din colonii, pentru scuturarea jugului exploatării şi asupririi. Muncitoarele de la F.R.B. înalţă portretul lui Wiliam Foster preşedintele Partidului Comunist din Statele Unite şi cel al lui Harry Politt secretar general al Partidului Comunist al Marii Britanii. Pe ogoarele patriei noastre, din prima zi a însămânţărilor şi până când se culege belşugul de bucate, maşinile şi uneltele fa­bricate de uzina „Vasile Roaită” sunt spri­jin puternic pentru oamenii muncii de pe ogoare. Săgeata graficului de producţie a urcat an de an tot mai sus la această uzină. Muncitorii uzinei poartă o machetă a primei combine româneşti construită de ei. Pe tri­mestrul I al anului 1950 uzina şi-a îndepli­nit planul de producţie în proporţie de 100 la sută. Anul trecut, procentul pe acelaş trimestru ajunsese la 111. Anul acesta, pri­mul trimestru s-a încheiat cu un frumos bilanţ. Planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 215 la sută, înfăţişează acum succesele lor muncitorii Atelierelor C.F.R., care lucrează acum în contul zilei de 15 Mai. Cei de la atelierele I.T.B. care poartă cu mândrie macheta pri­mului tramvai pe boghiuri pus în circulaţie nu de mult în Capitala. In cursul anului a­­cesta alte asemenea vagoane vor fi date în folosinţă. Cei de la ,,Bela Breiner” luptă sub lozinca: „Să mărim producţia bunurilor de larg consum”. Graficul lor, care apare acum în faţa tribunei, dovedeşte ca atâtea al­tele,neîncetata creştere a nivelului muncii în această întreprindere: 108 la sută pe primul trimestru al anului 1950, 158 la sută pe 1951, 186 la sută pe primul trimestru al a­­nului acesta, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale defilează Comitetul Democrat Armean. Trec apoi pe rând Uniunea Populară Maghiare, Comitetul Democrat German, organizaţiile tuturor minorităţilor naţionale care trăiesc astăzi în patria noastră o viaţă liberă, fericită. Călări pe cai voinici, dem­ează acum mun­citorii gospodăriilor agricole de Stat din re­giunea Bucureşti. Cu flori la pălărie, plini de voie bună, trec foştii robi de pe moşiile boereşti. Ei vorbesc acum despre lupta pe care o dau pentru a pune la dispoziţia mun­citorilor de la oraşe tot mai multe bunuri de larg consum. Ferma de Stat din Băneasa a terminat cu 15 zile mai înainte de termen planul de însămânţări. Defilează deasemeni entuziaste, delegaţiile colectiviştilor din Călugăreni, Lipia Bordani şi Livedea care s-au angajat acum în faţa partidului să lupte pentru dobândirea unei recolte îmbelşugate în cel de al doilea an al Cincinalului. De tribună se apropie acum tineretul stu­dios al Capitalei. Studenţii din ţara noastră merg în rânduri, braţ la braţ, cu studenţii chinezi, albanezi şi alţii veniţi din ţările prietene să studieze la noi. Ei oferă astfel ta­bloul solidarităţii de neînvins a tineretului democrat din lumea întreagă. Tineretul lumii îşi va clădi o viaţă nouă. Elevii Şcolii Speciale de doi ani sunt a­­cum în faţa tribunei. Şcoala aceasta creiază cadre de intelectuali din rândurile clasei muncitoare. Sunt oamenii veniţi de la strung, de la laminor, din adâncul minelor, cărora cu ani în urmă regimul burghezo-moşieresc le răpise dreptul la cultură. Cu rigle de calcul, cu manuale sovietice în mâini, defilează stu­denţii Institutului Politehnic.­­ Oamenilor muncii le e dragă viaţa noa­stră nouă, dobândită cu preţul atâtor rod­nice strădanii. Ei iubesc fabrica, familia, pa­tria noastră liberă. Totodată ei urăsc de moarte pe cei care ar voi să le distrugă fe­ricirea. Ura lor se îndreaptă împotriva ban­diţilor imperialişti, sângeroşii aţâţători la război, împotriva slugilor lor de teapa sân­gerosului călău Tito. Nenumărate pancarte şi caricaturi anti­­imperialiste îi ţintuesc la stâlpul infamiei pe noii hitleri americani. Sute de carica­turi înfăţişează chipul hidos al criminalilor autori ai războiului bacteriologic. Şi iată realităţile noastre: in coloanele demonstran­ţilor, se zăresc halatele imaculat© ale mun­citoarelor de la Fabrica de Medicamente Nr. 7. In milioane de fiole ele în­chid zi de zi se­rurile dătătoare de sănătate şi viaţă. Pro­dusele munci­lor însănătoşesc pe bolnavii din spitale, îi întăresc pe prunci şi-i apără de boli. ...La intrarea în piaţă apare o pădure de drapele roşii şi tricolore, purtate de braţe vânjoase de sportivi, in timp ce fan­fara intonează un marş plin de voioşie, în­cepe parada sportivă. In primele rânduri trec într’o ordine perfectă sportivii Casei Cen­trale a Armatei. In faţa tribunei centrale ei se opresc şi execută cu trupurile lor lozinca „Trăiască 1 Mai“. Intr’o revărsare multicoloră de steaguri se revarsă în Piaţa Stalin coloane de spor­tivi reprezentanţi ai aviaţiei sportive, ai aso­ciaţiilor sportive „Rezervele de muncă“, „Metalul“, ,,Flacăra“, „Avântul“, „Locomo­tiva“, „Progresul“, „Ştiinţa“, „Constructo­rul“, „Agricola“, „Spartac“, „Voinţa“. In nesfârşita revărsare a coloanelor de sportivi se remarcă sportivii asociaţiei „Dinamo“. Ei trec cu figurile bronzate de soare, cu bra­ţele vânjoase şi dârze, într’o disciplină per­fectă. O deosebită impresie lasă minunatul car alegoric al asociaţiei „Dinamo“, cu un mare glob, deasupra căruia doi copii înalţă secera şi ciocanul... „ In după amiaza zilei, parcurile Capitalei şi-au deschis larg porele pentru a primi miile de vizitatori, oameni ai muncii. Cu mi­gală şi dragoste nu pregătit săptămâni la rând salariaţii sfatului popular al Capitalei, altele şi grădinile în vederea acestei mă­reţe sărbători. ...Noaptea caldă şi înmiresmată cu parfum de liliac, a cuprins pe nesimţite în vălul ei catifelat aleile, boschetele şi grădinile parcului de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“. In faţa scenei, spectatorii al căror număr sporeşte mereu, primesc cu ropote de aplauze orchestra Filarmonicii de Stat. Ea execută „Cantata Patriei“ de Arutiunian. In rândurile spectatorilor, bătrânul mun­citor dogar Ion Văduva ascultă cu deose­bită atenţie un fragment al Cantatei, inti­tulat „Piaţa Roşie“. Atât de mult îi place cântecul, încât şi-a scos un creion şi acum ascultând frazele muzicale, îşi notează ver­surile Cantatei. „ Umbrele nopţii au coborît de mult... Una câte una, privindu-se parcă în oglinda unui lac, se aprind luminiţele stelelor. Capitala pare să fie ea însăşi o boltă pe care s-au aprins mii şi mii de becuri, mii şi mii de luminiţe. Milioane de asemenea luminiţe lucesc in ziua aceasta pe întregul pământ... Unele pâlpâie tainic, peste câmpiile îndepărtate ale Braziliei, peste munţii stâncoşi şi aspri ai Greciei martire. Altele luminează puternic, trimiţând speranţă şi bucurie până în celă­lalt capăt al globului. Aceste lumini vestesc popoarelor lumii zorile năvalnice şi nebiruite ale vieţii noi, ale primăverii omenirii. Dragi tovarăşi şi tovarăşe, scumpi oaspeţi veniţi în ţara noastră pentru sărbătorirea lui 1 Mai. Din însărcinarea şi în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, vă salut şi vă felicit cu prilejul zilei internaţio­nale a celor ce muncesc, ziua frăţiei mun­citorilor din toate ţările, ziua de 1 Mai. Oamenii muncii din oraşele şi satele Repu­blicii noastre Populare sărbătoresc ziua de 1 Mai a acestui ant cu un sentiment de mare bucurie. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, clasa muncitoare, aliată cu ţărăni­mea muncitoare, obţine succese însemnate în lupta pentru înfăptuirea primului nostru cin­cinal, pentru construirea bazei economice a socialismului în scumpa noastră patrie. In anul acesta, sub conducerea partidului nostru, poporul muncitor a obţinut o nouă şi însemnată victorie. A fost realizată cu succes reforma bănească , însoţită de reducerile de preţuri, ceea ce a avut ca rezultat creşte­rea puterii de cumpărare a leului şi a sa­lariului real al celor ce muncesc, ridicarea bunei stări a oamenilor muncii şi mărirea consumului articolelor de primă necesitate. Răspunzând chemărilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi guver­nului Republicii Populare Române, munci­torii, ţăranii muncitori, tineretul nostru şi intelectualii devotaţi cauzei clasei muncitoa­re şi socialismului nu-şi precupeţesc forţele şi munca lor creatoare pentru a da viaţă sarcinilor de consolidare a succesului refor­mei băneşti. In toate întreprinderile socialiste, munci­torii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii muncesc cu avânt sporit pentru realizarea planului celui de al doilea an al cincinalului înainte de termen, pe toţi indicii, pe toate sortimentele. Normele îmbunătăţite de timp şi de pro­ducţie au deschis largi posibilităţi între­prinderilor noastre din toate ramurile indus­triale de a obţine succese însemnate în lupta pentru sporirea continuă a productivităţii muncii, pentru realizarea unui regim sever de economii, pentru reducerea preţului de cost al produselor şi pentru extinderea largă a metodelor înaintate de muncă ale staha­­noviştilor sovietici şi ale propriilor noştri stahanovişti şi fruntaşi în producţie. întrecerea socialistă a cuprins în cinstea zilei de 1 Mai peste două treimi din numă­rul muncitorilor şi funcţionarilor. Angajamentele luate de oamenii muncii în cinstea zilei de 1 Mai au fost îndeplinite cu succeă. Planul trimestrial al producţiei globale a fost îndeplinit pe ansamblu în industrie, în proporţie de 102,4 la sută, iar sute de în­treprinderi lucrează în contul celei de a doua decade a lunii Mai. Ţăranii mici şi mijlocaşi care s’au unit în gospodăriile agricole colective şi în întovă­răşiri (T.O.Z.) pentru a scăpa de mizerie, sărăcie şi exploatarea câinească a chiaburi­lor, muncitorii din S.M.T. şi gospodăriile a­­gricole de stat, ţărănimea muncitoare în ge­­nere, obţin succese însemnate în munca lor pentru a asigura industriei noastre materiile prime necesare şi populaţiei muncitoare de la oraşe produsele agrare­ alimentare de care are nevoie. Planul însămânţărilor de primăvară a fost îndeplinit. TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, 1 Mai din acest an este sărbătorit de­ popoarele sovietice în condiţiunile înfăptuirii cu succes a programului Stalinist de construire a comunismului. Marile construcţii ale comunismului sunt o ne­vadă vie a politicii de pace a Uniunii So­vietice şi arată lumii întregi calea spre viito­rul luminos al păcii, democraţiei şi socialis­mului. Popoarele ţărilor de democraţie populară, eliberate de către invincibila Armată Sovie­tică, sărbătoresc acest 1 Mai prin noi şi re­marcabile succese pe frontul construcţiei so­cialiste. Marele popor chinez trece în revistă în arost 1 Mai succesele sale istorice pe care le-a obţinut, sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez, în construirea Chi­nei democrat-populare. Eroicul popor coreean, sprijinit cu fermi­tate de vitejii voluntari chinezi, duce o luptă eroică împotriva imperialismului american şi a sateliţilor săi, demonstrând că imperialiştii nu mai pot să cotropească şi să înrobească popoarele, dacă aceste popoare luptă hotărit pentru independenţa lor naţională. In lumea întreagă, toţi oamenii cinstiţi sunt profund revoltaţi de monstruoasele cri­me săvârşite în Coreea şi China de Nord- Est de către agresorii americani care folo­sesc arma bacteriologică pentru extermina­rea în massă a oamenilor paşnici, înspăimântaţi de valul mereu crescând al fe­ţelor păcii, democraţiei şi socialismului, lagărul imperialist, în frunte cu imperialiştii americani, continuă cu turbare politica de pregătire a unui nou război mondial. întreaga povară a acestor nebuneşti pre­gătiri de război este suportată de massele largi populare. Dar oamenii muncii se ridică tot mai ferm la luptă împotriva exploatării capitaliste, împotriva jugului imperialist şi politicii de provocare a unui nou război mondial. Acea­sta o dovedeşte întărirea mişcării muncito­reşti şi creşterea acţiunilor greviste în ţă­rile capitaliste, desvoltarea luptei pentru eliberarea naţională a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. Creşte şi se întăreşte viguroasa mişcare a popoarelor, în frunte cu marea şi invin­cibila Uniune Sovietică, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, împotriva aţâţătorilor la un nou război mondial — agresorii ame­­ricano-englezi. TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, In această zi de 1 Mai, ziua luminoasă a frăţiei muncitorilor din toate ţările, gân­durile şi privirile pline de recunoştinţă şi devotament nemărginit ale întregului nostru popor muncitor se îndreaptă către eliberatorul şi sprijinitorul luptei noastre pentru constru­irea unei noi vieţi, socialiste, către condu­cătorul proletariatului internaţional, slăvitul stegar al luptei pentru menţinerea şi con­solidarea păcii — marele Stalin. Salutul fierbinte şi entuziast al clasei noas­tre muncitoare, al ţărănimii muncitoare, al tuturor oamenilor muncii din Republica Populară Română, se îndreaptă către condu­cătorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre­ obţinute în drum spre socialism, către Partidul Muncitoresc Român şi Com­i­­tetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghie Gheorghiu-Dej. Salutul cald al dragostei şi prieteniei veş­nice îl adresează poporul nostru muncitor marelui şi gloriosului popor sovietic, dorin­­du-i noi victorii în lupta sa pentru înfăp­tuirea planului stalinist de construirea co­munismului şi pentru apărarea păcii în lume. Cu multă dragoste şi prietenie poporul nostru muncitor transmite salutul său frăţesc marelui popor chinez, a cărui prietenie cu eroicul popor sovietic constitue chezăşia trainică a păcii şi securităţii în Extremul Orient, dorindu-i noi succese pentru crea­rea condiţiilor de trecere la construirea­­so­cialismului în China­­ democrat-populară. Oamenii muncii din ţara noastră transmit tuturor popoarelor din ţările de democra­ţie populară, salutul lor frăţesc, urându-le noi şi însemnate succese în lupta lor plină de clan pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Dorim succes deplin forţelor democratice ale Germaniei care luptă pentru o Germanie unită, democrată şi iubitoare de pace. Poporul nostru muncitor transmite cu pri­lejul zilei de 1 Mai salutul frăţesc şi de solidaritate tuturor popoarelor din ţările ca­pitaliste, coloniale şi dependente, care încă mai suferă sub­robia, jaful şi teroarea fas­cistă a imperialiştilor şi care luptă cu fer­mitate pentru libertatea şi independenţa lor naţională. TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, Poporul român, înfrăţit cu minorităţile na­ţionale, a înfăptuit importante realizări pe drumul construcţiei socialiste în Republica Populară Română. Am întâlnit şi am înfrânt multe greutăţi. Vom întâlni şi pe viitor greu­tăţi în calea noastră. Dar nu pot exista greutăţi şi piedici, oricât de mari ar fi ele, care să nu fie înfrânte şi lichidate de po­porul nostru muncitor, în frunte cu clasa muncitoare legată printr’o frăţească alianţă cu ţărănimea muncitoare. Strângând şi mai mult rândurile în jurul Partidului Muncitoresc Român şi al Comite­tului său Central în frunte cu conducătorul iubit al poporului nostru muncitor — to­varăşul Gheorghiu-Dej — să ridicăm tot mai sus steagul luptei noastre pentru întărirea puterii economice şi­ de apărare a patriei noastre scumpe, pentru făurirea unei vieţi fericite poporului nostru. Să mergem cu hotărîre şi fermitate înainte, fiind convinşi că sub conducerea partidului nostru şi cu ajutorul neprecupeţit al Uniunii Sovietice şi al marelui Stalin, patria noastră devine o ţară puternică, înfloritoare, o ţară a socialismului biruitor. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei mun­citorilor din toate ţările ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în Republica Populară Română, inspiratorul şi organizatorul victo­riilor noastre ! Slava celui mai iubit prieten al poporului nostru, genialul conducător şi învăţător al oamenilor muncii din întreaga lume, marele stegar al luptei pentru pace şi socialism, tovarăşul Stalin ! Cuvântarea tovarăşului Gh. Apostol Răsfoind un număr din „Pravda“ S’a spus, şi pe drept cuvânt, despre zia­rul burghez că el trăeşte numai 24 de ore iese din rotativă dimineaţa, împrăştie „nou­tăţile” senzaţionale cotidiane despre politi­­­cienii putrezi până în măduva oaselor, despre gangsteri şi asasini notorii, despre nebuni şi sinucigaşi, lansează calomniile şi şantajele obişnuite şi cu asta îşi încheie efe­­mera-i existenţă. A doua zi ii ia locul un alt număr care reeditează aceleaşi minciuni, de­monstrează aceeaşi totală lipsă de scrupule caracteristică junglei capitaliste; patronul pune câştigul în buzunar iar scribii anoşti îşi storc creerii pentru a inventa noi gogoşi bune pentru a prosti a doua zi citi­torii. Şi aşa, ani dea rândul, se succed mur­darele fiţuici care mor înainte de a exista. Dăinueşte numai interesul rapace al patro­nului, gangster al condeiului care, în ma­terie de furt şi crimă îl concurează cu în­verşunare pe borfaşul şi ucigaşul de rând. Aceasta este imaginea presei burgheze, ace­stea sunt particularităţile ei... Dar mai este în lume şi o altă presă, pe care sute de milioane de oameni o aşteaptă cu dragoste şi încredere, ca pe un tovarăş, ca pe un minunat călăuzitor. Este o presă pe al cărei steag de luptă sunt înscrise cu litere de foc ideile păcii, libertăţii şi feri­cirii popoarelor. Fiecare exemplar al ei e un florios ostaş al măreţei cauze a lui Marx E­ngels, Lenin şi Stalin. Aceasta este presa comunistă, presa adevărului, presa care spul­beră minciuna burgheză, care ajută mase­lor asuprite să se elibereze, iar apoi să-şi organizeze eforturile pentru a aduce fericirea pe pământ, construind socialismul şi comu­nismul Adevăr şi lumină, încredere neţărmurită în victoria comunismului şi a păcii, o forţă gi­gantică, o nemărginită încredere în viitor, în om, isvorăsc din paginile presei comu­niste în frunte cu gloriosul ei stegar, „Pravda” lui Lenin şi Stalin... ★ Răsfoieşti cu emoţie colecţia „Pravdei“. In coloanele ei este înscrisă cea mai lumi­noasă epocă a istoriei omenirii, epoca înfăp­tuirii visului de aur al maselor de asupriţi. Prin articolele publicate în „Pravda“, parti­dul bolşevicilor a chemat muncitorii şi ţă­ranii de pe întinsa Rusie la luptă pentru răsturnarea regimului ţarist, pentru sdrobi­­rea moşierilor şi a capitaliştilor. In „Prav­da” s’a înscris istoria vie, nemuritoare a ma­relui Octombrie; paginile ei povestesc des­pre uriaşa epopee a construirii socialismu­lui în Uniunea Sovietică, despre vitejia fără seamăn a popoarelor sovietice care au obţi­nut victoria deplină în Marele Război pen­tru Apărarea Patriei. Astăzi ziarul bolşevic care împlineşte 40 de ani de glorioasă exis­tenţă, chiamă cu înflăcărare oamenii so­vietici pentru a obţine noi izbânzi măreţe în opera de zidire a comunismului... ...Avem în faţă unul dintre numerele sale apărute în ultimul timp, un număr luat la întâmplare. Unul din minunatele exemplare cu înfăţişare sobră, tipărit în condiţii grafice excelente. Frumuseţea lui stă în uriaşul con­ţinut de idei, în profunda principialitate partinică şi în competenţa cu care sunt scri­se fiecare articol, fiecare informaţie. Exem­plarul pe care îl răsfoim poartă numărul 12.307. Trebue subliniat că dela primul nu­măr apărut acum 40 de ani în condiţiile săl­baticei prigoane ţariste şi până în zilele noa­stre, „Pravdei“ nu i s‘a putut tăgădui nicio­dată vreo afirmaţie ca neîntemeiată, nu s’a ivit nici măcar un caz ca informaţiile sale să cuprindă vreo eroare sau din neadevăr. Aceasta este una din caracteristicile presei comuniste, caracteristici pe care „Pravda” le întruchipează în mod stălucit. Ea explică uriaşul prestigiu de care se bucură ziarul, explică de ce milioanele de oameni sovietici i se adresează cu atâta dragoste şi încredere, cerându-i sprijinul pentru rezolvarea celor mai felurite probleme de muncă şi de viaţă. Acest exemplar cu numărul 12307 cuprinde toa­te evenimentele de seamă care s’au pe­trecut într’o zi pe cuprinsul Uniunii Sovie­tice şi în lumea întreagă. Relatarea fiecărui eveniment petrecut atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional, exprimă atitudinea profund principială a „Pravdei”, atitudinea Partidului Comunist (bolşevic), exprimă lu­­minoasele năzuinţe ale poporului sovietic care construeşte comunismul. Privirea cititorului este atrasă de şi­rul de fotografii din prima pagină. Sunt aici chipurile a şapte laureaţi ai Pre­miilor Stalin pe anul 1951: doi constructori ai unei combine miniere pentru straturi în­clinate şi cu volum redus, un agronom care a realizat perfecţionări de seamă în viticul­tură, autoarea unor însemnate cercetări şi descoperiri ştiinţifice, un poet, o artistă, un cioban şef care a contribuit la crearea unei noi specii de oi în Daghestan. Toţi au primit această înaltă distincţie pentru însemnatele lor contribuţii puse în slujba omului, a păcii, în slujba comunismului. Portretele lor înfăţişate alături în aceiaşi pagina a „Pravdei”, exprimă bogatul spirit creator al poporului sovietic, spirit care se manifestă cu aceeaşi intensitate în toate do­meniile de activitate. Şi inginerul şi artista dovedesc acelaş puternic elan creator; ei îşi pun toate forţele în slujba înfloririi minuna­tei Patrii Sovietice. Paginile „Pravdei” înfăţişează în toată amploarea lor figura înălţătoare a omului comunist, crescut şi educat de partidul lui Lenin­ Stalin. Dragostea caldă faţă de om, faţă de cadre, se reflectă puternic din în­săşi articolul de fond intitulat: „Să alegem şi să educăm just cadrele”. „Pravda” sub­liniază aici marile succese obţinute în mun­ca de creştere a minunatelor cadre bolşevice şi critică deschis, cu ascuţime, lipsurile şi gre­şelile remarcate în activitatea unora din­tre organizaţiile P. C. (b). Această grijă stalinistă faţă de cadre se răsfrânge asupra tuturor regiunilor şi ţinuturilor din marea Patrie Sovietică. Cu aceeaşi atenţie anali­zează „Pravda” în articolul de fond pro­blemele legate de creşterea cadrelor şi în regiunea Altai şi în R.A.S.S. Tatară şi în R.S.S. Uzbecă şi în ţinutul Novosibirsk Aceste cadre pe care le creşte Partidul Bol­şevic şi de care „Pravda” se ocupă cu atâta atenţie, înfăptuiesc pe cuprinsul Uniunii So­vietice politica stalinistă de zidire a comu­nismului. Citim mai departe în acelaş număr al „Pravdei”. Şi în faţa ochilor şi a minţii noastre se încheagă imaginea uriaşei forţe materiale a Ţării Socialismului victo­rios. Informaţiile şi articolele coresponden­ţilor arată că din Nordul Siberiei şi până în Caucaz, din R.S.S. Moldovenească până în Camcrat ca uriaşa operă de construcţie se desfăşoară în acelaş ritm impetuos. O ru­brică specială alcătuită din scrisori ale co­respondenţilor „Pravdei“ înfăţişează ce se petrece într’o zi pe întinsul Patriei Sovietice. Dela Cuibîşev, unul din şantierele gigantice ale construcţiilor comunismului, corespon­dentul scrie că s’au început pregătiri pentru construcţia unei căi suspendate pe o distanţă de 6 km. deasupra Volgăi, în raionul vii­toarelor hidroelectrostaţiuni şi a barajului. Pe acest drum aerian se va transporta pia­tră, nisip şi alte materiale pe sectoarele con­strucţiei­­„Gun­bîşevhidrostroi”. O scrisoare din Celiabinsc anunţă că la uzina de aliaje feroase din această locali­tate s-a deschis un muzeu ce înfăţişează istoricul uzinei create în anii cincinalelor staliniste. „Istoricul uzinei — scrie cores­pondentul — este in primul rând istoricul creşterii oamenilor întreprinderii. Mulţi din­tre ei au participat la construirea acestei uzine şi au străbătut o cale lungă de la sala­hori constructori la meşteri specialişti de înaltă calificare”. Tot în cursul aceleiaşi zile oamenii sovie­tici au comemorat 22 de ani de la moartea marelui poet revoluţionar Vladimir Maia­­covski. Iar seara, la Teatrul de Satiră din Moscova, sute de spectatori sovietici au vă­zut spectacolul „O scrisoare pierdută“ după piesa scriitorului clasic român I. L. Cara­­giale. 70 de absolvenţi ai Institutului Agro­nomic din Chirghizia Sovietică şi-au înce­put activitatea în colhozuri şi sovhozuri; în Nord, în R.S.S. Carelo-Fină, la Petroza­­vodsc colectivele centrelor de plutărit au pornit întrecerea pentru a preda cheresteaua cât mai rapid consumatorilor; o corespon­denţă din Baku relatează cerinţele mereu crescânde ale colhoznicilor în ceea ce prive­şte cartea agrotehnică şi literară. Iată numai câteva fapte care s’au petre­cut într’o zi. Desigur „Pravda” nu poate relata toate evenimentele, toate realizările pe care le obţin oamenii sovietici. Dar în paginile ei sunt înfăţişate unele din cele mai caracteristice realizări; ele sugerează imaginea vie a continuei creşteri economice a Uniunii Sovietice, a creşterii nivelului material şi cultural al poporului sovietic. Intr’o altă rubrică, „De pretutindeni”, zia­rul anunţă pe scurt, în numai câteva cuvin­te, noi şi strălucite biruinţe ale comunis­mului; în raionul Hoinik din regiunea Poles­­kaia, toate satele colhoznice au cinemato­grafe; în ţinuturile din Ucraina subcarpati­că se creează noi grădini; trusturile de za­hăr din Ucraina şi-au depăşit cu mult pla­nul; au fost atribuite sume importante de bani pentru construcţii capitale la staţiu­nile de maşini şi tractoare şi la staţiunile de protecţii forestiere din regiunea Orlov. Tot în acelaş număr „Pravda” ne informea­ză desp­re spectacolele organizate în clubu­rile satelor din regiunea Ulianovsc, despre puternicile maşini cu care au fost înzes­traţi constructorii principalului canal tere­men, despre felul cum a muncit profesorul N. G. Juckcov laureat al Premiului Stalin, pentru a transforma mlaştinile dintr’o su­burbie a Leningradului, într’o mare grădi­nă de pomi fructiferi. „Pravda” scrie dease­meni despre felul cum s’au desfăşurat dis­cuţiile în jurul raportului cu tema „Despre căile trecerii treptate dela socialism la co­­munism”, în cadrul adunării deschise de partid de la Combinatul textil Ivanovo, des­pre hotăririle luate de plenara C.C. al P.C. (b) din Cazahstan în vederea obţinerii de noi victorii pe drumul comunismului. „Pravvda” acordă o însemnătate deose­bită problemelor legate de înflorirea ştiin­ţei şi culturii. In acest număr, ziarul publi­că un articol despre literatura pentru copii, articol în care subliniază că scriitorii au sarcina importantă de a ajuta partidului şi statului pentru a educa „luptători neîn­fricaţi, plini de bucuria de a trăi, încreză­tori în forţele lor, gata de a învinge orice greutăţi pentru libertatea şi onoarea Patriei noastre, pentru cauza partidului lui Lenin­ Stalin, pentru victoria comunismului”. In acelaş număr al ziarului este publicat un articol scris de pictorul italian Renato Gutusso, despre marele fiu al poporului ita­lian, Leonardo da Vinci. Numai simpla enumerare a problemelor pe care le cuprind articolele şi informaţiile dintr’un singur număir al „Pravdei” arată uriaşa putere de cuprindere pe care o are ziarul. Intr’un spaţiu restrâns, gloriosul ziar bolşevic tratează problemele cele mai complexe, realizând o bogată informare a cititorilor săi. Această uimitoare capacitate de cuprindere îşi are isvorul în faptul că nici un cuvânt din cuprinsul ziarului nu este de prisos, în faptul că fiecare articol este scris la un înalt nivel literar şi ideologic Fiecare sesizare, fiecare critică pe care o aduce ziarul se bucură de cea mai mare a­­tenţie din partea organelor economice şi de stat care iau fără întârziere măsuri pentru înlăturarea lipsurilor. In urma unei cores­pondenţe apărute în „Pravda” sub titlul „Noua tehnică şi vechea tehnologie” care semnala neajunsurile în munca unei uzine din regiunea Penza, conducerea Ministerului Construcţiei de Maşini Agricole a comunicat redacţiei că problema ridicată în corespon­denţă a fost discutată la şedinţa colegiului Ministerului. In numărul 12307, pe care îl avem în faţă, ziarul publică scrisoarea de răspuns, în care se spune printre altele: „Colegiul a recunoscut că această co­respondenţă descoperă just neajunsurile de la uzina „Belinskselmas”. Ministerul, ia măsuri practice pentru introducerea tehnolo­giei înaintate la întreprinderea în cauză“. In mod asemănător toate sesizările critice ale „Pravdei” au fost urmate de serioase îmbunătăţiri în muncă. Zilnic, la redacţia „Pravdei” sosesc cam 1000 de scrisori prin care oamenii sovie­tici comunică ziarului realizările lor, îi semnalează lipsurile pe care le sesizează, îi cer părerea şi sfatul asupra diferitelor probleme. Şi fiecare din aceste scrisori se bucură de toată atenţia. Cititorii primesc cu promptitudine într’un termen scurt, răs­punsurile, sfaturile, sau sprijinul pe care îl solicită. Aceste mii de scrisori aduc ziaru­lui un vast material concret, în care abun­dă fiecare articol şi fiecare informaţie. Zi de zi „Pravda” informează oamenii sovietici despre giganticele realizări ale Pa­triei lor, îi educă în spiritul înaltei princi­pialităţi, bolşevice, în spiritul înaltului pa­triotism sovietic, îi mobilizează şi îi îndru­­mează­ în uriaşa lor muncă de zidire a co­munismului. In acelaş timp „Pravda“ publică nume­roase articole şi informaţii despre realiză­rile ţărilor de democraţie populară. In ca­drul rubricii speciale din pagina I-a a zia­rului, oamenii sovietici am citit în numărul amintit o serie de informaţii trimise de co­respondenţii speciali ai „Pravdei” din Chi­na, Polonia, Cehoslovacia şi Albania. Cores­pondenţii arată cum Republica Populară Chineză şi ţările de democraţie populară din Europa, cu ajutorul marii Patrii a Socialis­mului victorios îşi desvoltă puternic econo­mia naţională, aducând astfel importante contribuţii materiale în lupta pentru apăra­rea păcii în lume. Mulţimea informaţiilor din lumea întreagă pe care le publică, relevă număr de număr amploarea luptei mondiale pentru pace, îm­potriva imperialiştilor. Pe o pagină întreagă ziarul publică ştiri despre răsunetul mon­dial produs de noua notă sovietică privitoa­re la încheierea tratatului de prace cu Ger­mania. Totodată în ultima pagină a ace­luiaşi număr de ziar putem citi ştiri despre luna prieteniei suedezo-sovietice, despre de­legaţiile participante la Consfătuirea econo­­mică internaţională de la Moscova, precum şi o corespondenţă despre greva generală din Japonia. Corespondentul special al „Pravdei” din Japonia îşi începe astfel te­legrama sa. „In dimineaţa zilei de 12 Apri­lie s-au oprit maşinile, transporturile, cup­toarele a sute şi sute de uzine şi fabrici din Japonia. A început greva generală a celor ce muncesc în semn de protest împotriva adoptării proiectului de lege „Despre inter­zicerea activităţii de sabotaj”. Destinaţia a­­cestei legi este de a suprima complect ră­măşiţele libertăţilor, democratice, de a pune activitatea organizaţiilor democratice sub controlul guvernului, de a interzice grevele generale, etc...” Iată probleme şi fapte despre care scrie „Pravda” într’un singur număr oarecare al său. Pentru oricine urmăreşte ziarul, este cât se poate de evidentă atenţia pe care el o acordă luptei dusă de popoarele din ţările de deimocraţie populară pentru construirea socialismului şi luptei antiimperialiste dusă de oamenii muncii din ţările capitaliste şi din colonii. Fiecare număr al „Pravdei” reflectă dra­gostea frăţească şi solidaritatea de luptă pe care le manifestă cu vigoare minunaţii oameni sovietici faţă d­e lupta oamenilor muncii din lumea întreagă pentru pace, pentru fericire. Avem în faţă un număr al „Pravdei”. Ce uriaşă comoară de învăţături cuprind cele patru pagini ale sale! De 40 de ani neîn­trerupt, gloriosul ziar bolşevic răspândeşte genialele învăţături ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Şi zi de zi, cu fiecare nu­măr nou, „Pravda” creşte în forţă şi stră­lucire, păşind în primele rânduri al fău­­ritorilor marii cauze a comunismului. AL. N. TRESTIENI

Next