România Liberă, mai 1952 (Anul 10, nr. 2360-2384)
1952-05-03 / nr. 2360
PAGINA 2-a RWIAMa liberă Demonstraţia de 1Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1 a) elevi ai şcolilor Direcţiei Generale a rezervelor de muncă. Sunt tineri şi tinere îmbrăcaţi în uniforme albastre, purtând pe umeri epoleţi cu semnele muncii paşnice, constructive, două ciocane încrucişate. In rânduri strânse miile de muncitori de la întreprinderile din Capitală raportează cu mândrie Partidului şi tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, noile lor izbânzi în lupta pentru îndeplinirea Cincinalului. O gardă de onoare formată din muncitori poartă cu mândrie, în fruntea unui nou detaşament de demonstranţi. Steagul Roşu al producţiei al C.G.M. conferit uzinelor „23 August”. Trec oamenii muncii din cetatea metalurgică care poartă acest nume de onoare. In zorii însoritei dimineţi de 1 Mai ei au plecat din cartiere noi, din blocurile cu locuinţe elegante şi conforrabile care au luat locul cocioabelor trecutului întunecat. In fruntea coloanei păşesc stahanoviştii, mândria uzinei, care au dat trei sau patru norme anual. Portretele stahanoviştilor Matei Nicolae, Nicolae luteş sunt purtate din coloana muncitorilor. Metalurgiştii de la „23 August” raportează partidului: „Ne-am îndeplinit planul pe Aprilie înainte de termen“. Steagul uzinei îşi fâlfâie acum purpura până departe. Dar metalurgiştii de la „23 August” mai au de spus un cuvânt. Pe şosea se apropie în mers năvalnic un colos de Fier pe şenile, este tractorul „23 August”, prototip 1952, de 120 cai putere. Tractorul acesta cu Nr. 1 este o nouă şi măreaţă realizare, care oglindeşte marile posibilităţi ale industriei noastre socialiste şi largile şi perspective de desvoltare. Putând lucra în cele mai dificile condiţii, puternicele tractoare ,,23 August” vor împânzi în anii viitori şantierele construcţiilor socialismului. Tractorul „23 August" îşi poartă trupul masiv prin faţa miilor de ochi. Şi creşte pe dată în sufletul fiecăruia sentimentul unei neasemuite mândrii în faţa acestei noi realizări a industriei noastre socialiste. Avem un nou tractor — spun oamenii. Bravii noştri metalurgişti au făcut un frumos dar patriei noastre în această zi. Un ropot de însufleţite aplauze îi întâmpină pe feroviarii complexului „Griviţa Roşie”. Ei poartă cu dragoste portretul marelui Stalin şi portretul viteazului conducător al eroicului popor coreean, Kim Ir Sen. Continuatori ai tradiţiei eroice a luptelor din 1933, muncitorii de azi de la Griviţa Roşie desfăşoară o nouă luptă, plină de victorii pentru înflorirea economiei noastre naţionale. EJ şi-au realizat planul pe primele patru luni în proporţie de 113,98 la sută. Oamenii muncii din ţara noastră adresează astăzi un fierbinte salut de luptă popoarelor frăţeşti din ţările de democraţie populară. Portretele lui Mátyás Rákosi, Boleslaw Bierut, Clement Gottwald, Valco Cervencov, Enver Medja sunt purtate cu dragoste de massa manifestanţilor din Capitală. "Purtând portretele lui Wilhelm Pieck şi Walter Ulbricht, muncitorii de la „Vulcan” îşi manifestează solidaritatea lor cu lupta pentru o Germanie unită şi democratică a poporului muncitor german. Se văd deasemeni, deasupra mulţimii, portretele conducătorilor luptei popoarelor din ţările capitaliste pentru libertate şi pace, Luis Carlos Prestes, Dolores Ibárrumi, Nikos Zahariadis. Deasemeni muncitorii de la „Dinamo” scandează lozinci, manifestându-şi solidaritatea cu lupta partidelor comuniste francez şi italian împotriva aţâţătorilor la război, pentru pace şi democraţie. Manifestanţii poartă în frunte portretele lui Maurice Thorez şi Palmiro Togliatti. Nesfârşită, tălăzuirea maselor de demonstranţi. O uriaşă revărsare de entuziasm se perindă necontenit prin faţa tribunei. Atunci când demonstranţii îl zăresc pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej încep să fluture batiste roşii, buchete de flori iar mii de glasuri scandează numele lui iubit. Un car alegoric încărcat cu baloturi de bumbac sovietic deschide coloana manifestanţilor de la F.R.B. Muncitoarele din aceste întreprinderi raportează că în cinstea zilei de 1 Mai au realizat 227.000 lei economii. Ele şi-au manifestat totodată puternic solidaritatea cu lupta popoarelor din ţările capitaliste şi din colonii, pentru scuturarea jugului exploatării şi asupririi. Muncitoarele de la F.R.B. înalţă portretul lui Wiliam Foster preşedintele Partidului Comunist din Statele Unite şi cel al lui Harry Politt secretar general al Partidului Comunist al Marii Britanii. Pe ogoarele patriei noastre, din prima zi a însămânţărilor şi până când se culege belşugul de bucate, maşinile şi uneltele fabricate de uzina „Vasile Roaită” sunt sprijin puternic pentru oamenii muncii de pe ogoare. Săgeata graficului de producţie a urcat an de an tot mai sus la această uzină. Muncitorii uzinei poartă o machetă a primei combine româneşti construită de ei. Pe trimestrul I al anului 1950 uzina şi-a îndeplinit planul de producţie în proporţie de 100 la sută. Anul trecut, procentul pe acelaş trimestru ajunsese la 111. Anul acesta, primul trimestru s-a încheiat cu un frumos bilanţ. Planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 215 la sută, înfăţişează acum succesele lor muncitorii Atelierelor C.F.R., care lucrează acum în contul zilei de 15 Mai. Cei de la atelierele I.T.B. care poartă cu mândrie macheta primului tramvai pe boghiuri pus în circulaţie nu de mult în Capitala. In cursul anului acesta alte asemenea vagoane vor fi date în folosinţă. Cei de la ,,Bela Breiner” luptă sub lozinca: „Să mărim producţia bunurilor de larg consum”. Graficul lor, care apare acum în faţa tribunei, dovedeşte ca atâtea altele,neîncetata creştere a nivelului muncii în această întreprindere: 108 la sută pe primul trimestru al anului 1950, 158 la sută pe 1951, 186 la sută pe primul trimestru al anului acesta, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale defilează Comitetul Democrat Armean. Trec apoi pe rând Uniunea Populară Maghiare, Comitetul Democrat German, organizaţiile tuturor minorităţilor naţionale care trăiesc astăzi în patria noastră o viaţă liberă, fericită. Călări pe cai voinici, demează acum muncitorii gospodăriilor agricole de Stat din regiunea Bucureşti. Cu flori la pălărie, plini de voie bună, trec foştii robi de pe moşiile boereşti. Ei vorbesc acum despre lupta pe care o dau pentru a pune la dispoziţia muncitorilor de la oraşe tot mai multe bunuri de larg consum. Ferma de Stat din Băneasa a terminat cu 15 zile mai înainte de termen planul de însămânţări. Defilează deasemeni entuziaste, delegaţiile colectiviştilor din Călugăreni, Lipia Bordani şi Livedea care s-au angajat acum în faţa partidului să lupte pentru dobândirea unei recolte îmbelşugate în cel de al doilea an al Cincinalului. De tribună se apropie acum tineretul studios al Capitalei. Studenţii din ţara noastră merg în rânduri, braţ la braţ, cu studenţii chinezi, albanezi şi alţii veniţi din ţările prietene să studieze la noi. Ei oferă astfel tabloul solidarităţii de neînvins a tineretului democrat din lumea întreagă. Tineretul lumii îşi va clădi o viaţă nouă. Elevii Şcolii Speciale de doi ani sunt acum în faţa tribunei. Şcoala aceasta creiază cadre de intelectuali din rândurile clasei muncitoare. Sunt oamenii veniţi de la strung, de la laminor, din adâncul minelor, cărora cu ani în urmă regimul burghezo-moşieresc le răpise dreptul la cultură. Cu rigle de calcul, cu manuale sovietice în mâini, defilează studenţii Institutului Politehnic. Oamenilor muncii le e dragă viaţa noastră nouă, dobândită cu preţul atâtor rodnice strădanii. Ei iubesc fabrica, familia, patria noastră liberă. Totodată ei urăsc de moarte pe cei care ar voi să le distrugă fericirea. Ura lor se îndreaptă împotriva bandiţilor imperialişti, sângeroşii aţâţători la război, împotriva slugilor lor de teapa sângerosului călău Tito. Nenumărate pancarte şi caricaturi antiimperialiste îi ţintuesc la stâlpul infamiei pe noii hitleri americani. Sute de caricaturi înfăţişează chipul hidos al criminalilor autori ai războiului bacteriologic. Şi iată realităţile noastre: in coloanele demonstranţilor, se zăresc halatele imaculat© ale muncitoarelor de la Fabrica de Medicamente Nr. 7. In milioane de fiole ele închid zi de zi serurile dătătoare de sănătate şi viaţă. Produsele muncilor însănătoşesc pe bolnavii din spitale, îi întăresc pe prunci şi-i apără de boli. ...La intrarea în piaţă apare o pădure de drapele roşii şi tricolore, purtate de braţe vânjoase de sportivi, in timp ce fanfara intonează un marş plin de voioşie, începe parada sportivă. In primele rânduri trec într’o ordine perfectă sportivii Casei Centrale a Armatei. In faţa tribunei centrale ei se opresc şi execută cu trupurile lor lozinca „Trăiască 1 Mai“. Intr’o revărsare multicoloră de steaguri se revarsă în Piaţa Stalin coloane de sportivi reprezentanţi ai aviaţiei sportive, ai asociaţiilor sportive „Rezervele de muncă“, „Metalul“, ,,Flacăra“, „Avântul“, „Locomotiva“, „Progresul“, „Ştiinţa“, „Constructorul“, „Agricola“, „Spartac“, „Voinţa“. In nesfârşita revărsare a coloanelor de sportivi se remarcă sportivii asociaţiei „Dinamo“. Ei trec cu figurile bronzate de soare, cu braţele vânjoase şi dârze, într’o disciplină perfectă. O deosebită impresie lasă minunatul car alegoric al asociaţiei „Dinamo“, cu un mare glob, deasupra căruia doi copii înalţă secera şi ciocanul... „ In după amiaza zilei, parcurile Capitalei şi-au deschis larg porele pentru a primi miile de vizitatori, oameni ai muncii. Cu migală şi dragoste nu pregătit săptămâni la rând salariaţii sfatului popular al Capitalei, altele şi grădinile în vederea acestei măreţe sărbători. ...Noaptea caldă şi înmiresmată cu parfum de liliac, a cuprins pe nesimţite în vălul ei catifelat aleile, boschetele şi grădinile parcului de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“. In faţa scenei, spectatorii al căror număr sporeşte mereu, primesc cu ropote de aplauze orchestra Filarmonicii de Stat. Ea execută „Cantata Patriei“ de Arutiunian. In rândurile spectatorilor, bătrânul muncitor dogar Ion Văduva ascultă cu deosebită atenţie un fragment al Cantatei, intitulat „Piaţa Roşie“. Atât de mult îi place cântecul, încât şi-a scos un creion şi acum ascultând frazele muzicale, îşi notează versurile Cantatei. „ Umbrele nopţii au coborît de mult... Una câte una, privindu-se parcă în oglinda unui lac, se aprind luminiţele stelelor. Capitala pare să fie ea însăşi o boltă pe care s-au aprins mii şi mii de becuri, mii şi mii de luminiţe. Milioane de asemenea luminiţe lucesc in ziua aceasta pe întregul pământ... Unele pâlpâie tainic, peste câmpiile îndepărtate ale Braziliei, peste munţii stâncoşi şi aspri ai Greciei martire. Altele luminează puternic, trimiţând speranţă şi bucurie până în celălalt capăt al globului. Aceste lumini vestesc popoarelor lumii zorile năvalnice şi nebiruite ale vieţii noi, ale primăverii omenirii. Dragi tovarăşi şi tovarăşe, scumpi oaspeţi veniţi în ţara noastră pentru sărbătorirea lui 1 Mai. Din însărcinarea şi în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, vă salut şi vă felicit cu prilejul zilei internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările, ziua de 1 Mai. Oamenii muncii din oraşele şi satele Republicii noastre Populare sărbătoresc ziua de 1 Mai a acestui ant cu un sentiment de mare bucurie. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, obţine succese însemnate în lupta pentru înfăptuirea primului nostru cincinal, pentru construirea bazei economice a socialismului în scumpa noastră patrie. In anul acesta, sub conducerea partidului nostru, poporul muncitor a obţinut o nouă şi însemnată victorie. A fost realizată cu succes reforma bănească , însoţită de reducerile de preţuri, ceea ce a avut ca rezultat creşterea puterii de cumpărare a leului şi a salariului real al celor ce muncesc, ridicarea bunei stări a oamenilor muncii şi mărirea consumului articolelor de primă necesitate. Răspunzând chemărilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi guvernului Republicii Populare Române, muncitorii, ţăranii muncitori, tineretul nostru şi intelectualii devotaţi cauzei clasei muncitoare şi socialismului nu-şi precupeţesc forţele şi munca lor creatoare pentru a da viaţă sarcinilor de consolidare a succesului reformei băneşti. In toate întreprinderile socialiste, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii muncesc cu avânt sporit pentru realizarea planului celui de al doilea an al cincinalului înainte de termen, pe toţi indicii, pe toate sortimentele. Normele îmbunătăţite de timp şi de producţie au deschis largi posibilităţi întreprinderilor noastre din toate ramurile industriale de a obţine succese însemnate în lupta pentru sporirea continuă a productivităţii muncii, pentru realizarea unui regim sever de economii, pentru reducerea preţului de cost al produselor şi pentru extinderea largă a metodelor înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovietici şi ale propriilor noştri stahanovişti şi fruntaşi în producţie. întrecerea socialistă a cuprins în cinstea zilei de 1 Mai peste două treimi din numărul muncitorilor şi funcţionarilor. Angajamentele luate de oamenii muncii în cinstea zilei de 1 Mai au fost îndeplinite cu succeă. Planul trimestrial al producţiei globale a fost îndeplinit pe ansamblu în industrie, în proporţie de 102,4 la sută, iar sute de întreprinderi lucrează în contul celei de a doua decade a lunii Mai. Ţăranii mici şi mijlocaşi care s’au unit în gospodăriile agricole colective şi în întovărăşiri (T.O.Z.) pentru a scăpa de mizerie, sărăcie şi exploatarea câinească a chiaburilor, muncitorii din S.M.T. şi gospodăriile agricole de stat, ţărănimea muncitoare în genere, obţin succese însemnate în munca lor pentru a asigura industriei noastre materiile prime necesare şi populaţiei muncitoare de la oraşe produsele agrare alimentare de care are nevoie. Planul însămânţărilor de primăvară a fost îndeplinit. TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, 1 Mai din acest an este sărbătorit de popoarele sovietice în condiţiunile înfăptuirii cu succes a programului Stalinist de construire a comunismului. Marile construcţii ale comunismului sunt o nevadă vie a politicii de pace a Uniunii Sovietice şi arată lumii întregi calea spre viitorul luminos al păcii, democraţiei şi socialismului. Popoarele ţărilor de democraţie populară, eliberate de către invincibila Armată Sovietică, sărbătoresc acest 1 Mai prin noi şi remarcabile succese pe frontul construcţiei socialiste. Marele popor chinez trece în revistă în arost 1 Mai succesele sale istorice pe care le-a obţinut, sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez, în construirea Chinei democrat-populare. Eroicul popor coreean, sprijinit cu fermitate de vitejii voluntari chinezi, duce o luptă eroică împotriva imperialismului american şi a sateliţilor săi, demonstrând că imperialiştii nu mai pot să cotropească şi să înrobească popoarele, dacă aceste popoare luptă hotărit pentru independenţa lor naţională. In lumea întreagă, toţi oamenii cinstiţi sunt profund revoltaţi de monstruoasele crime săvârşite în Coreea şi China de Nord- Est de către agresorii americani care folosesc arma bacteriologică pentru exterminarea în massă a oamenilor paşnici, înspăimântaţi de valul mereu crescând al feţelor păcii, democraţiei şi socialismului, lagărul imperialist, în frunte cu imperialiştii americani, continuă cu turbare politica de pregătire a unui nou război mondial. întreaga povară a acestor nebuneşti pregătiri de război este suportată de massele largi populare. Dar oamenii muncii se ridică tot mai ferm la luptă împotriva exploatării capitaliste, împotriva jugului imperialist şi politicii de provocare a unui nou război mondial. Aceasta o dovedeşte întărirea mişcării muncitoreşti şi creşterea acţiunilor greviste în ţările capitaliste, desvoltarea luptei pentru eliberarea naţională a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. Creşte şi se întăreşte viguroasa mişcare a popoarelor, în frunte cu marea şi invincibila Uniune Sovietică, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, împotriva aţâţătorilor la un nou război mondial — agresorii americano-englezi. TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, In această zi de 1 Mai, ziua luminoasă a frăţiei muncitorilor din toate ţările, gândurile şi privirile pline de recunoştinţă şi devotament nemărginit ale întregului nostru popor muncitor se îndreaptă către eliberatorul şi sprijinitorul luptei noastre pentru construirea unei noi vieţi, socialiste, către conducătorul proletariatului internaţional, slăvitul stegar al luptei pentru menţinerea şi consolidarea păcii — marele Stalin. Salutul fierbinte şi entuziast al clasei noastre muncitoare, al ţărănimii muncitoare, al tuturor oamenilor muncii din Republica Populară Română, se îndreaptă către conducătorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre obţinute în drum spre socialism, către Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghie Gheorghiu-Dej. Salutul cald al dragostei şi prieteniei veşnice îl adresează poporul nostru muncitor marelui şi gloriosului popor sovietic, dorindu-i noi victorii în lupta sa pentru înfăptuirea planului stalinist de construirea comunismului şi pentru apărarea păcii în lume. Cu multă dragoste şi prietenie poporul nostru muncitor transmite salutul său frăţesc marelui popor chinez, a cărui prietenie cu eroicul popor sovietic constitue chezăşia trainică a păcii şi securităţii în Extremul Orient, dorindu-i noi succese pentru crearea condiţiilor de trecere la construireasocialismului în China democrat-populară. Oamenii muncii din ţara noastră transmit tuturor popoarelor din ţările de democraţie populară, salutul lor frăţesc, urându-le noi şi însemnate succese în lupta lor plină de clan pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Dorim succes deplin forţelor democratice ale Germaniei care luptă pentru o Germanie unită, democrată şi iubitoare de pace. Poporul nostru muncitor transmite cu prilejul zilei de 1 Mai salutul frăţesc şi de solidaritate tuturor popoarelor din ţările capitaliste, coloniale şi dependente, care încă mai suferă subrobia, jaful şi teroarea fascistă a imperialiştilor şi care luptă cu fermitate pentru libertatea şi independenţa lor naţională. TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, Poporul român, înfrăţit cu minorităţile naţionale, a înfăptuit importante realizări pe drumul construcţiei socialiste în Republica Populară Română. Am întâlnit şi am înfrânt multe greutăţi. Vom întâlni şi pe viitor greutăţi în calea noastră. Dar nu pot exista greutăţi şi piedici, oricât de mari ar fi ele, care să nu fie înfrânte şi lichidate de poporul nostru muncitor, în frunte cu clasa muncitoare legată printr’o frăţească alianţă cu ţărănimea muncitoare. Strângând şi mai mult rândurile în jurul Partidului Muncitoresc Român şi al Comitetului său Central în frunte cu conducătorul iubit al poporului nostru muncitor — tovarăşul Gheorghiu-Dej — să ridicăm tot mai sus steagul luptei noastre pentru întărirea puterii economice şi de apărare a patriei noastre scumpe, pentru făurirea unei vieţi fericite poporului nostru. Să mergem cu hotărîre şi fermitate înainte, fiind convinşi că sub conducerea partidului nostru şi cu ajutorul neprecupeţit al Uniunii Sovietice şi al marelui Stalin, patria noastră devine o ţară puternică, înfloritoare, o ţară a socialismului biruitor. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în Republica Populară Română, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre ! Slava celui mai iubit prieten al poporului nostru, genialul conducător şi învăţător al oamenilor muncii din întreaga lume, marele stegar al luptei pentru pace şi socialism, tovarăşul Stalin ! Cuvântarea tovarăşului Gh. Apostol Răsfoind un număr din „Pravda“ S’a spus, şi pe drept cuvânt, despre ziarul burghez că el trăeşte numai 24 de ore iese din rotativă dimineaţa, împrăştie „noutăţile” senzaţionale cotidiane despre politicienii putrezi până în măduva oaselor, despre gangsteri şi asasini notorii, despre nebuni şi sinucigaşi, lansează calomniile şi şantajele obişnuite şi cu asta îşi încheie efemera-i existenţă. A doua zi ii ia locul un alt număr care reeditează aceleaşi minciuni, demonstrează aceeaşi totală lipsă de scrupule caracteristică junglei capitaliste; patronul pune câştigul în buzunar iar scribii anoşti îşi storc creerii pentru a inventa noi gogoşi bune pentru a prosti a doua zi cititorii. Şi aşa, ani dea rândul, se succed murdarele fiţuici care mor înainte de a exista. Dăinueşte numai interesul rapace al patronului, gangster al condeiului care, în materie de furt şi crimă îl concurează cu înverşunare pe borfaşul şi ucigaşul de rând. Aceasta este imaginea presei burgheze, acestea sunt particularităţile ei... Dar mai este în lume şi o altă presă, pe care sute de milioane de oameni o aşteaptă cu dragoste şi încredere, ca pe un tovarăş, ca pe un minunat călăuzitor. Este o presă pe al cărei steag de luptă sunt înscrise cu litere de foc ideile păcii, libertăţii şi fericirii popoarelor. Fiecare exemplar al ei e un florios ostaş al măreţei cauze a lui Marx Engels, Lenin şi Stalin. Aceasta este presa comunistă, presa adevărului, presa care spulberă minciuna burgheză, care ajută maselor asuprite să se elibereze, iar apoi să-şi organizeze eforturile pentru a aduce fericirea pe pământ, construind socialismul şi comunismul Adevăr şi lumină, încredere neţărmurită în victoria comunismului şi a păcii, o forţă gigantică, o nemărginită încredere în viitor, în om, isvorăsc din paginile presei comuniste în frunte cu gloriosul ei stegar, „Pravda” lui Lenin şi Stalin... ★ Răsfoieşti cu emoţie colecţia „Pravdei“. In coloanele ei este înscrisă cea mai luminoasă epocă a istoriei omenirii, epoca înfăptuirii visului de aur al maselor de asupriţi. Prin articolele publicate în „Pravda“, partidul bolşevicilor a chemat muncitorii şi ţăranii de pe întinsa Rusie la luptă pentru răsturnarea regimului ţarist, pentru sdrobirea moşierilor şi a capitaliştilor. In „Pravda” s’a înscris istoria vie, nemuritoare a marelui Octombrie; paginile ei povestesc despre uriaşa epopee a construirii socialismului în Uniunea Sovietică, despre vitejia fără seamăn a popoarelor sovietice care au obţinut victoria deplină în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Astăzi ziarul bolşevic care împlineşte 40 de ani de glorioasă existenţă, chiamă cu înflăcărare oamenii sovietici pentru a obţine noi izbânzi măreţe în opera de zidire a comunismului... ...Avem în faţă unul dintre numerele sale apărute în ultimul timp, un număr luat la întâmplare. Unul din minunatele exemplare cu înfăţişare sobră, tipărit în condiţii grafice excelente. Frumuseţea lui stă în uriaşul conţinut de idei, în profunda principialitate partinică şi în competenţa cu care sunt scrise fiecare articol, fiecare informaţie. Exemplarul pe care îl răsfoim poartă numărul 12.307. Trebue subliniat că dela primul număr apărut acum 40 de ani în condiţiile sălbaticei prigoane ţariste şi până în zilele noastre, „Pravdei“ nu i s‘a putut tăgădui niciodată vreo afirmaţie ca neîntemeiată, nu s’a ivit nici măcar un caz ca informaţiile sale să cuprindă vreo eroare sau din neadevăr. Aceasta este una din caracteristicile presei comuniste, caracteristici pe care „Pravda” le întruchipează în mod stălucit. Ea explică uriaşul prestigiu de care se bucură ziarul, explică de ce milioanele de oameni sovietici i se adresează cu atâta dragoste şi încredere, cerându-i sprijinul pentru rezolvarea celor mai felurite probleme de muncă şi de viaţă. Acest exemplar cu numărul 12307 cuprinde toate evenimentele de seamă care s’au petrecut într’o zi pe cuprinsul Uniunii Sovietice şi în lumea întreagă. Relatarea fiecărui eveniment petrecut atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional, exprimă atitudinea profund principială a „Pravdei”, atitudinea Partidului Comunist (bolşevic), exprimă luminoasele năzuinţe ale poporului sovietic care construeşte comunismul. Privirea cititorului este atrasă de şirul de fotografii din prima pagină. Sunt aici chipurile a şapte laureaţi ai Premiilor Stalin pe anul 1951: doi constructori ai unei combine miniere pentru straturi înclinate şi cu volum redus, un agronom care a realizat perfecţionări de seamă în viticultură, autoarea unor însemnate cercetări şi descoperiri ştiinţifice, un poet, o artistă, un cioban şef care a contribuit la crearea unei noi specii de oi în Daghestan. Toţi au primit această înaltă distincţie pentru însemnatele lor contribuţii puse în slujba omului, a păcii, în slujba comunismului. Portretele lor înfăţişate alături în aceiaşi pagina a „Pravdei”, exprimă bogatul spirit creator al poporului sovietic, spirit care se manifestă cu aceeaşi intensitate în toate domeniile de activitate. Şi inginerul şi artista dovedesc acelaş puternic elan creator; ei îşi pun toate forţele în slujba înfloririi minunatei Patrii Sovietice. Paginile „Pravdei” înfăţişează în toată amploarea lor figura înălţătoare a omului comunist, crescut şi educat de partidul lui Lenin Stalin. Dragostea caldă faţă de om, faţă de cadre, se reflectă puternic din însăşi articolul de fond intitulat: „Să alegem şi să educăm just cadrele”. „Pravda” subliniază aici marile succese obţinute în munca de creştere a minunatelor cadre bolşevice şi critică deschis, cu ascuţime, lipsurile şi greşelile remarcate în activitatea unora dintre organizaţiile P. C. (b). Această grijă stalinistă faţă de cadre se răsfrânge asupra tuturor regiunilor şi ţinuturilor din marea Patrie Sovietică. Cu aceeaşi atenţie analizează „Pravda” în articolul de fond problemele legate de creşterea cadrelor şi în regiunea Altai şi în R.A.S.S. Tatară şi în R.S.S. Uzbecă şi în ţinutul Novosibirsk Aceste cadre pe care le creşte Partidul Bolşevic şi de care „Pravda” se ocupă cu atâta atenţie, înfăptuiesc pe cuprinsul Uniunii Sovietice politica stalinistă de zidire a comunismului. Citim mai departe în acelaş număr al „Pravdei”. Şi în faţa ochilor şi a minţii noastre se încheagă imaginea uriaşei forţe materiale a Ţării Socialismului victorios. Informaţiile şi articolele corespondenţilor arată că din Nordul Siberiei şi până în Caucaz, din R.S.S. Moldovenească până în Camcrat ca uriaşa operă de construcţie se desfăşoară în acelaş ritm impetuos. O rubrică specială alcătuită din scrisori ale corespondenţilor „Pravdei“ înfăţişează ce se petrece într’o zi pe întinsul Patriei Sovietice. Dela Cuibîşev, unul din şantierele gigantice ale construcţiilor comunismului, corespondentul scrie că s’au început pregătiri pentru construcţia unei căi suspendate pe o distanţă de 6 km. deasupra Volgăi, în raionul viitoarelor hidroelectrostaţiuni şi a barajului. Pe acest drum aerian se va transporta piatră, nisip şi alte materiale pe sectoarele construcţiei„Gunbîşevhidrostroi”. O scrisoare din Celiabinsc anunţă că la uzina de aliaje feroase din această localitate s-a deschis un muzeu ce înfăţişează istoricul uzinei create în anii cincinalelor staliniste. „Istoricul uzinei — scrie corespondentul — este in primul rând istoricul creşterii oamenilor întreprinderii. Mulţi dintre ei au participat la construirea acestei uzine şi au străbătut o cale lungă de la salahori constructori la meşteri specialişti de înaltă calificare”. Tot în cursul aceleiaşi zile oamenii sovietici au comemorat 22 de ani de la moartea marelui poet revoluţionar Vladimir Maiacovski. Iar seara, la Teatrul de Satiră din Moscova, sute de spectatori sovietici au văzut spectacolul „O scrisoare pierdută“ după piesa scriitorului clasic român I. L. Caragiale. 70 de absolvenţi ai Institutului Agronomic din Chirghizia Sovietică şi-au început activitatea în colhozuri şi sovhozuri; în Nord, în R.S.S. Carelo-Fină, la Petrozavodsc colectivele centrelor de plutărit au pornit întrecerea pentru a preda cheresteaua cât mai rapid consumatorilor; o corespondenţă din Baku relatează cerinţele mereu crescânde ale colhoznicilor în ceea ce priveşte cartea agrotehnică şi literară. Iată numai câteva fapte care s’au petrecut într’o zi. Desigur „Pravda” nu poate relata toate evenimentele, toate realizările pe care le obţin oamenii sovietici. Dar în paginile ei sunt înfăţişate unele din cele mai caracteristice realizări; ele sugerează imaginea vie a continuei creşteri economice a Uniunii Sovietice, a creşterii nivelului material şi cultural al poporului sovietic. Intr’o altă rubrică, „De pretutindeni”, ziarul anunţă pe scurt, în numai câteva cuvinte, noi şi strălucite biruinţe ale comunismului; în raionul Hoinik din regiunea Poleskaia, toate satele colhoznice au cinematografe; în ţinuturile din Ucraina subcarpatică se creează noi grădini; trusturile de zahăr din Ucraina şi-au depăşit cu mult planul; au fost atribuite sume importante de bani pentru construcţii capitale la staţiunile de maşini şi tractoare şi la staţiunile de protecţii forestiere din regiunea Orlov. Tot în acelaş număr „Pravda” ne informează despre spectacolele organizate în cluburile satelor din regiunea Ulianovsc, despre puternicile maşini cu care au fost înzestraţi constructorii principalului canal teremen, despre felul cum a muncit profesorul N. G. Juckcov laureat al Premiului Stalin, pentru a transforma mlaştinile dintr’o suburbie a Leningradului, într’o mare grădină de pomi fructiferi. „Pravda” scrie deasemeni despre felul cum s’au desfăşurat discuţiile în jurul raportului cu tema „Despre căile trecerii treptate dela socialism la comunism”, în cadrul adunării deschise de partid de la Combinatul textil Ivanovo, despre hotăririle luate de plenara C.C. al P.C. (b) din Cazahstan în vederea obţinerii de noi victorii pe drumul comunismului. „Pravvda” acordă o însemnătate deosebită problemelor legate de înflorirea ştiinţei şi culturii. In acest număr, ziarul publică un articol despre literatura pentru copii, articol în care subliniază că scriitorii au sarcina importantă de a ajuta partidului şi statului pentru a educa „luptători neînfricaţi, plini de bucuria de a trăi, încrezători în forţele lor, gata de a învinge orice greutăţi pentru libertatea şi onoarea Patriei noastre, pentru cauza partidului lui Lenin Stalin, pentru victoria comunismului”. In acelaş număr al ziarului este publicat un articol scris de pictorul italian Renato Gutusso, despre marele fiu al poporului italian, Leonardo da Vinci. Numai simpla enumerare a problemelor pe care le cuprind articolele şi informaţiile dintr’un singur număir al „Pravdei” arată uriaşa putere de cuprindere pe care o are ziarul. Intr’un spaţiu restrâns, gloriosul ziar bolşevic tratează problemele cele mai complexe, realizând o bogată informare a cititorilor săi. Această uimitoare capacitate de cuprindere îşi are isvorul în faptul că nici un cuvânt din cuprinsul ziarului nu este de prisos, în faptul că fiecare articol este scris la un înalt nivel literar şi ideologic Fiecare sesizare, fiecare critică pe care o aduce ziarul se bucură de cea mai mare atenţie din partea organelor economice şi de stat care iau fără întârziere măsuri pentru înlăturarea lipsurilor. In urma unei corespondenţe apărute în „Pravda” sub titlul „Noua tehnică şi vechea tehnologie” care semnala neajunsurile în munca unei uzine din regiunea Penza, conducerea Ministerului Construcţiei de Maşini Agricole a comunicat redacţiei că problema ridicată în corespondenţă a fost discutată la şedinţa colegiului Ministerului. In numărul 12307, pe care îl avem în faţă, ziarul publică scrisoarea de răspuns, în care se spune printre altele: „Colegiul a recunoscut că această corespondenţă descoperă just neajunsurile de la uzina „Belinskselmas”. Ministerul, ia măsuri practice pentru introducerea tehnologiei înaintate la întreprinderea în cauză“. In mod asemănător toate sesizările critice ale „Pravdei” au fost urmate de serioase îmbunătăţiri în muncă. Zilnic, la redacţia „Pravdei” sosesc cam 1000 de scrisori prin care oamenii sovietici comunică ziarului realizările lor, îi semnalează lipsurile pe care le sesizează, îi cer părerea şi sfatul asupra diferitelor probleme. Şi fiecare din aceste scrisori se bucură de toată atenţia. Cititorii primesc cu promptitudine într’un termen scurt, răspunsurile, sfaturile, sau sprijinul pe care îl solicită. Aceste mii de scrisori aduc ziarului un vast material concret, în care abundă fiecare articol şi fiecare informaţie. Zi de zi „Pravda” informează oamenii sovietici despre giganticele realizări ale Patriei lor, îi educă în spiritul înaltei principialităţi, bolşevice, în spiritul înaltului patriotism sovietic, îi mobilizează şi îi îndrumează în uriaşa lor muncă de zidire a comunismului. In acelaş timp „Pravda“ publică numeroase articole şi informaţii despre realizările ţărilor de democraţie populară. In cadrul rubricii speciale din pagina I-a a ziarului, oamenii sovietici am citit în numărul amintit o serie de informaţii trimise de corespondenţii speciali ai „Pravdei” din China, Polonia, Cehoslovacia şi Albania. Corespondenţii arată cum Republica Populară Chineză şi ţările de democraţie populară din Europa, cu ajutorul marii Patrii a Socialismului victorios îşi desvoltă puternic economia naţională, aducând astfel importante contribuţii materiale în lupta pentru apărarea păcii în lume. Mulţimea informaţiilor din lumea întreagă pe care le publică, relevă număr de număr amploarea luptei mondiale pentru pace, împotriva imperialiştilor. Pe o pagină întreagă ziarul publică ştiri despre răsunetul mondial produs de noua notă sovietică privitoare la încheierea tratatului de prace cu Germania. Totodată în ultima pagină a aceluiaşi număr de ziar putem citi ştiri despre luna prieteniei suedezo-sovietice, despre delegaţiile participante la Consfătuirea economică internaţională de la Moscova, precum şi o corespondenţă despre greva generală din Japonia. Corespondentul special al „Pravdei” din Japonia îşi începe astfel telegrama sa. „In dimineaţa zilei de 12 Aprilie s-au oprit maşinile, transporturile, cuptoarele a sute şi sute de uzine şi fabrici din Japonia. A început greva generală a celor ce muncesc în semn de protest împotriva adoptării proiectului de lege „Despre interzicerea activităţii de sabotaj”. Destinaţia acestei legi este de a suprima complect rămăşiţele libertăţilor, democratice, de a pune activitatea organizaţiilor democratice sub controlul guvernului, de a interzice grevele generale, etc...” Iată probleme şi fapte despre care scrie „Pravda” într’un singur număr oarecare al său. Pentru oricine urmăreşte ziarul, este cât se poate de evidentă atenţia pe care el o acordă luptei dusă de popoarele din ţările de deimocraţie populară pentru construirea socialismului şi luptei antiimperialiste dusă de oamenii muncii din ţările capitaliste şi din colonii. Fiecare număr al „Pravdei” reflectă dragostea frăţească şi solidaritatea de luptă pe care le manifestă cu vigoare minunaţii oameni sovietici faţă de lupta oamenilor muncii din lumea întreagă pentru pace, pentru fericire. Avem în faţă un număr al „Pravdei”. Ce uriaşă comoară de învăţături cuprind cele patru pagini ale sale! De 40 de ani neîntrerupt, gloriosul ziar bolşevic răspândeşte genialele învăţături ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Şi zi de zi, cu fiecare număr nou, „Pravda” creşte în forţă şi strălucire, păşind în primele rânduri al făuritorilor marii cauze a comunismului. AL. N. TRESTIENI