România Liberă, iunie 1952 (Anul 10, nr. 2385-2409)

1952-06-01 / nr. 2385

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul X-II p. 2385 6 pagini 20 bani Duminică 1 Iunie 1952 Ziua Internaţionala a Copilului De la un capăt la altul al lumii, din fior­durile Norvegiei şi până pe ţărmurile înso­rite ale Africei, din marile metropole şi până în satele cele mai îndepărtate, răsună, astăzi puternic, răscolitor. Apelul lansat la Viena de Conferinţa Internaţională pentru Apărarea Copilului. „In fiecare oraş, in fiecare uzină, în fie­care sat, să facem din ziua de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului, o puternică de­monstraţie pentru pace, încredere şi frăţie între toate popoarele lumii. Bărbaţi şi fe­mei din lumea întreagă, daţi ascultare ape­lului nostru! De noi depinde ca fiii şi fiicele noastre să trăiască, copiii noştri, copiii co­piilor noştri să cunoască fericirea. Fericirea copiilor este indisolubil legată de pace”. In ziua aceasta, mamele îşi strâng parcă mai drăgăstos şi mai grijuliu pruncii la p­iept, femeile şi bărbaţii îşi aţintesc şi mai stăruitor ochii peste leagănele micuţilor c© abia au început să murmure primul gângurit, oamenii cinstiţi de pretu­tindeni îşi unesc şi mai mult rândurile pen­tru a apăra florile proaspete ale vieţii, copiii din lumea întreagă. In ura lor de moarte împotriva vieţii şi tinereţii omenirii, „cavalerii“ ciumei şi ai holerei, sălbaticii imperialişti americani ar vrea să strivească sub tancurile lor năclăite de sângele mame­lor şi copiilor coreeni viaţa nevinovată a milioanelor de copii din lumea întreagă. Nu e inima de mamă, suflet de om­i cinstit, care să nu se zgudue de revoltă, să nu se umple de ură înverşunată, auzind nemai­pomenitele fărădelegi săvârşite de fiarele secolului al XX-lea, ucigaşii americani, pe pământul martir coreean. Aproape 300.000 de copii nevinovaţi, cu bujorii vieţii proas­peţi în obraji, au fost ucişi de nemernicii mercenari ai Wall­ Street-ului pe pământul pârjolit al Coreei. In „Ţara dimineţii liniş­tite“, în preajma râurilor cu unde argintate, în preajma grădinilor cu pomi umbroşi, a­­colo unde nu de mult copiii coreeni sburdau gălăgioşi bătând zglobii din palmele lor micuţe, piraţii aerieni americani aruncă din avioanele lor aducătoare de moarte fulgi de găină şi insecte infectate cu microbi de ciu­mă, tifos şi encefalită. In istoria celor mai oribile crime ale omenirii, asasinii ameri­cani au scris cele mai monstruoase pagini. „Iţi place să-ţi vezi copiii murind?" au în­trebat-o rânjind bestial gangsterii lui Tru­man pe femeia Ya-En-dek mamă a cinci copii, din provincia K'nwan Khe, districtul Sin Ceti. Şi fără să mai aştepte răspunsul, barbarii apologeţi ai „civilizaţiei americane” au ucis în faţa ochilor îngroziţi ai mam­ei, 4 copii cu lovituri de pumnal, iar pe cel de al 5-lea, o fetiţă de 2 ani, au omorît-o stri­vind-o în picioare. Femeia Yan-En-dek, zdro­­bită de durere,, a murit şi ea odată cu cei 5 copii. Iată unul din actele zdrobitoare care îi acuză şi îi ţintuesc la stâlpul infamiei , pe cei mai degeneraţi criminali ai omenirii, duşmanii de moarte ai vieţii copiilor din lu­mea întreagă, imperialiştii americani. In planurile lor de dominaţie mondială, jin goa­na după profituri maximale, călăii po­poarelor, capitaliştii de peste ocean, ar vrea să hărăzească soarta copiilor coreeni tuturor copiilor din lume. In Statele Unite ale­­ Americii, ţară a şomajului, mizeriei şi a copilăriei furate,­­ nu există nicio lege de protecţie a mamei şi a copilului, 10.500.000 de familii locuiesc în magherniţe şi colibe. In şcolile americane, transformate în şcoli ale crimei şi ale c­urii, domneşte o atmosferă de teroare războinică, exerciţiile de apărare în contra bombei ato­mice provocând o adevărată panică printre şcolari. Inoculaţi cu otrava „modului de viaţă american” copiii americani sporesc încă de pe băncile şcolii numărul morfino­­manilor şi al criminalilor. Un cunoscut psi­hiatru american, dr. Frederic Wertheim a­­rată într’o lucrare a sa că doi copii­ din Sta­tele Unite, unul în vârstă de 11 ani, iar al­tul de 8 ani, sub influenţa literaturii poli­ţiste, au omorît un băeţel de 7 ani pentru „a vedea cum te simţi când ai ucis pe ci­neva”. In ţările coloniale şi în celelalte state înrobite „civilizaţiei atlantice“, copiii vlăguiţi de bucuria tinereţii trăiesc în cea mai neagră mizerie, rătăcesc flămânzi pe străzi, răscolesc lăzile cu gunoaie pentru a găsi o fărâmă uscată de pâine. încă de la vârsta de 9 ani copiii bolivieni sunt siliţi să lucreze în minele de zinc, în Tailanda copii de 7—8 ani muncesc câte 12—14 ore pe zi pe plantaţiile fermierilor, iar în Iran mânuţele miilor de copii flămânzi ţes lu­xoase covoare persane pentru casele bogă­taşilor. In Japonia — ţara unde numărul co­piilor care sunt siliţi să muncească repre­­zintă aproape un sfert din numărul total al muncitorilor industriali — negoţul de copii este la ordinea zilei. Aşa după cum afirmă şi ziarul „Sangyo-Keizai” in unele luni nu­mărul copiilor vânduţi atinge cifra de 5000, iar în districtul Jukushima 3000 de copii ja­ponezi au fost plătiţi cu 4.570 baniţe de orez. De pe meleagurile însângerate ale Greciei răzbate plânsul sguduitor al copiilor inter­naţi în lagărul de la Leres, în lagărul de pe insula Vides, sau în negrele temniţe de la Kifisia. „După ce ne leagă — scriu cu mâ­nuţele lor mici, torturate, copiii greci din închisoarea Kifisia — suntem bătuţi pe rând cu vâna de bou şi cu bâte”.­­ Iată viaţa copiilor din ţările înrobite dola­rului: o viaţă întunecată, o copilărie strivită şi batjocorită de monştrii imperialişti ame­ricani. In visurile lor frumoase, copiii din aceste ţari râvnesc la o viaţă fericită, aşa cum au auzit că există în ţările socialismului în care copiii duc o viaţă minunată. In marea Ţară a Socialismului victorios, copiii cresc sănătoşi şi fericiţi sub soarele grijii staliniste, aşa cum cresc flo­rile unei grădini în revărsarea minu­nată a razelor de lumină. Copiii, primăvara vieţii, nădejdea omenirii, se bucură de toată grija şi ocrotirea Sfatului Sovietic. Ei sunt educaţi­ şi instruiţi în spiritul moralei comu­niste, sunt învăţaţi să iubească munca, să iubească marea Patrie Sovietică, să respecte celelalte popoare ale lumii. Astfel în anul care a trecut sumele repar­tizate din bugetul Statului Sovietic au fost mai mari — comparativ cu anul 1948 — cu 2,4 ori pentru şcoli, cu 1,8 ori pentru creşe, de 3 ori mai mari pentru grădiniţe şi de 4 ori mai mari pentru casele copiilor. Grija deosebită pentru asigurarea unor con­diţii cât mai optime copiilor din U.R.S.S. se oglindeşte în bugetul Statului Sovietic. In casele de odihnă şi în taberele de vară îşi împrospătează anual forţele, îşi oţetesc trupurile, sburdă in bătaia binefăcă­toare a razelor de soare, peste 10 mi­lioane de copii. Copiii popoarelor sovie­tice au toate condiţiunile asigurate pen­tru a învăţa în limba lor maternă. In şco­lile sovietice învăţământul se predă în peste 100 de limbi, iar în 220.000 şcoli şi institute profesionale învaţă aproape 37 milioane elevi. In nicio ţară din lume, copiii nu se bucură de atâta îngrijire şi preţuire ca în marea Uniune Sovietică, ţara copilăriei fericite. Urmând luminoasa pildă a poporului sovie­tic, în ţările de democraţie populară se des­­voltă necontenit grija pentru asigurarea unei vieţi cât mai fericite copiilor, grija pentru tânăra generaţie a omenirii. In patria noas­tră liberă şi fericită, poporul nostru îşi zi­deşte o viaţă nouă, el munceşte cu avânt pentru fericirea copiilor, viitorul de aur al patriei. Fiecare şarjă de oţel, fiecare nor­mă peste plan, fiecare nouă biruinţă a vajnicilor constructori ai socialismului, con­tribuie ca viaţa copiilor Republicii noas­tre să devină tot mai frumoasă şi mai lipsită de griji. Cu braţele noastre, cu ajutorul fra­­ţilor noştri sovietici, clădim o ţară luminoa­să, înfloritoare în care copiii să sburde fe­riciţi, să se bucure de fericirea unei copilării cu adevărat lipsite de griji. Pretutindeni pe meleagurile patriei noastre, în lăcaşurile clă­­dite anume pentru copii, creşte un tineret sănătos, generaţia constructorilor de mâi­ne. S’au dus vremurile întunecate când ţara noastră, stoarsă şi vlăguită de moşieri, ca­pitalişti şi imperialiştii străini era una dintre ţările­ cu cea mai mare mortalitate infantilă din Europa. Astăzi în oraşele şi satele noas­tre răsună râsul s­labru al copiilor căro­ra le sunt asigurate tot mai bune con­­diţiuni de viaţă. Numai în anul trecut au funcţionat la sate aproape 2.000 de grădi­niţe sezoniere pentru copiii ţăranilor mun­citori, au fost create 2.000 de centre de lapte, iar numărul bucătăriilor dietetice a crescut cu 252,6 la sută faţă de anul 1947. Peste 100.000 de copii ai oamenilor muncii şi-au petrecut anul trecut vacanţa de vară în colonii şi ta­bere de odihnă, iar anul acesta şi mai mulţi copii îşi vor petrece vacanţa de vară pe malurile însorite ale mării şi în brădetul ră­coros al munţilor. Copiii învaţă să-şi iubeas­că bogăţiile şi frumuseţile patriei, ei sunt crescuţi în spiritul patriotismului socialist şi al dragostei pentru celelalte popoare. Pentru zâmbetul lor fericit, pentru copilăria lor lu­minoasă, oamenii muncii din patria noastră îşi unesc şi mai mult rândurile în lupta pen­tru apărarea păcii, pentru apărarea vieţii ti­nerei generaţii a lumii. Astăzi cu prilejul Zilei Internaţionale a Co­pilului, cetăţenii patriei noastre păşesc cu şi mai mult avânt în marea luptă pentru a­­părarea vieţii copiilor, viaţă ameninţată de uneltirile războinice ale canibalilor imperia­lişti. Oamenii muncii din ţara noastră luptă cu hotărîre alături de toţi oamenii cinstiţi din lumea întreagă în marea oaste a ome­nirii luptătoare pentru pace, în fruntea că­reia se află marea Uniune Sovietică și con­ducătorul iubit al oamenilor muncii de pretu­tindeni, prietenul și părintele cel mai drag al copiilor, I.V. Stalin. Sparta­chiada pionierilor şi şcolarilor din Capitala Intr’o atmosferă sărbătorească, pe stadio­nul Dinamo din Şoseaua Ştefan cel Mare, s-a deschis Sâmbătă după amiază Sparta­­chiada pionierilor şi şcolarilor. Tribunele fremătau de voioşia miilor de pionieri şi şcolari veniţi din toate colţurile Capitalei să asiste la întrecerile acestei minunate competiţii sportive care se des­făşoară cu prilejul zilei de 1 Iunie,, Ziua Internaţională pentru Apărarea Copilului. Cei mai buni pionieri şi şcolari ai Capitalei, fruntaşi la învăţătură­­şi sport, îşi dispută, în cadrul acestei competiţii, întâietatea la atletism, gimnastică, volei, oină şi şah. Festivitatea de deschidere a început prin defilarea coloanei de pionieri şi şcolari. In ritmul tobelor şi în sunetele trompetelor ti­nerii sportivi participanţi la întreceri, fru­mos echipaţi în tricouri multicolore, au sa­lutat tribunele, in fruntea coloanei un grup de pionieri purta tabloul genialului condu­cător al oamenilor muncii de pretutindeni, al celui mai bun prieten al copiilor, tova­răşul Stalin. Un alt grup purta cu mândrie portretul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, pă­rintele iubit al copiilor din ţara noastră. Pionierii şi şcolarii au manifestat cu în­sufleţire pentru prietenia cu pionierii şi şco­larii sovietici care, alături­ de părinţii lor, străjuesc pacea, chezăşia unui viitor lumi­nos şi fericit al­ tinerei generaţii. Ei au scan­dat îndelung numele lui I. V. Stalin şi al tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Apoi a început desfăşurarea primelor în­treceri sportive care vor continua astăzi Du­minică 1 Iunie începând de la ora 9, pt. ace­­laş stadion. (Agerpres). O GRANDIOASĂ VICTORIE A CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI APELE DONULUI S­AU UNII CU VOLGA A fost InlăpfiHa prima din marile construcjii aie comunismului MOSCOVA 31 (Agerpres). — T­ASS transmite: La 31 Mai, apele fluviului Don, parcurgând o distanţă de 100 de kilo­metri prin albia canalului navigabil Volga-Don, s’au unit cu Volga, care a căpătat acum o cale de ieşire sp­re Marea de Azov şi Marea Neagră. Unirea fluviilor Volga şi Don printr’un canal navigabil încheie uriaşele d © lucrări înfăptuite în anii Puterii Sovi­etice pentru construirea căilor navi­gabile care unesc mările Albă, Baltică şi Caspică cu Marea de Azov şi Marea Neagră şi pentru crearea un­ei căi de comunicaţie pe apă care leagă aceste cinci mări. Vestea acestei grandioase victorii a construc­torilor comunismului umple de bucurie inimile milioanelor de constructori ai socalismului din ţara noastră. Poporul nostru, care a ur­mărit cu frăţească dragoste desfăşurarea lu­crărilor canalului navigabil Volga-Don, salu­tă cu entuziasm intrarea în funcţiune ero I la ora 13,50, a primei, mari construcţii a comu­nismului. Acest eveniment este un prilej de adâncă bucurie şi mândrie pentru toate po­poarele luptătoare pentru pace. După ce au străbătut timp de 40 de zile albia Canalului, trecând prin cele 13 ecluze, apele Donului s’au întâlnit la Krasnoarmoisk, cu apele Volgăi, unind într’un singur sistem de comunicaţie pe apă Marea Baltică, Marea Albă, Marea­ de Azov, Marea Neagră şi Ma­rea Caspică. Moscova, capitala lumii, a devenit astfel port la cinci mări. Unirea apelor celor două fluvii înseamnă înfăptuirea unui vis scump, purtat dealungul secolelor de marele popor rus. Canalul Volga- Don, grandioasă construcţie a păcii, expres­i a biruinţei omului sovietic asupra naturii, a fost înfăptuit astăzi, în zilele slăvitei epoci staliniste, prin munca titanică a glorioşilor ziditori ai comunismului. Realizarea Canalu­lui Volga-Don constitue o nouă şi strălucită dovadă a superiorităţii orânduirii socialiste, o nouă şi strălucită dovadă a puterii de nebi­ruit a Uniunii Sovietice. Conduşi de geniul marelui Stalin, oamenii sovietici au dat viaţă primei dintre uriaşele construcţii menite să transforme natura, su­­punând-o voinţei omului, să facă din pustiuri grădini roditoare, să aducă nesecatul belşug in regiunile bântuite de secetă. Canalul Volga-Don va asigura irigarea şi aprovizionarea cu apă a 2.750.000 ha. pă­mânt printr'o reţea de canale a căror lun­gime va atinge aproape 568 km. De o imen­să însemnătate sunt deasemeni, marile con­strucţii hidroenergetice care se realizează în cadrul complexului de lucrări ale Canalului Eri, apele Donului s‘au unit cu ale Volgă. Astăzi dimineaţa primele vapoare vor stră­bate traseul Canalului. In clipa când apele celor două mari fluvii s‘au unit, a răsunat puternic Imnul Uniunii Sovietice, iar miile de oameni care au par­­ticipat la inaugurarea acestei grandioase­ construcţii, măreaţa realizare a politicii de pace a Statului Sovietic , au ovaţionat pu­­ternic pentru marea Patrie a Socialismului victorios, pentru iubitul conducător al po­­poarelor sovietice, stegarul luptei mondială pentru pace, I. V. Stalin. in contul anului 1953 BAIA MARE (de la subredacţia noastră). — Creşte necontenit numărul minerilor care fo­losind metodele sovietice îşi depăşesc zilnic normele şi produc în contul anului viitor. Folosind metodele sovietice „un om la un perforator”, „abataj cu minereu remanent” şi altele, Iosif Dobra, Ion Ardereanu, Ioan Stenţel, Alexandru Decsei şi alţi zece mi­neri extrag minereu în contul anului 1953. Iniţiativa luată de minerii fruntaşi de a îm­părtăşi experienţa lor şi altor tovarăşi lu­cr­ând câtva timp în echipele respective a a­­jutat mulţi mineri să-şi îndeplinească sarci­nile din plănul anual, cil mult înainte de ter­men. Schimb de spectacole intre Teatrul de Stat din Oradea şi Teatrul Naţional din Cluj CLUJ.­­ In cadrul schimbului de experien­ţă iniţiat între Teatrul Maghiar de Stat din Oradea şi Teatrul Naţional din Cluj, a fost prezentată în seara zilei de 29 Mai pe sce­na Teatrului Naţional din Cluj, lucrarea dra­matică „Pentru 30 de arginţi” de cunos­cutul scriitor progresist american Howard Fast, în interpretarea artiştilor Teatrului Maghiar de Stat din Oradea. Reprezentaţia s-a bucurat de o caldă pri­mire din partea publicului clujan, care a răsplătit pe actori cu vii aplauze. Spectacolul a fost repetat în seara zilei de 30 Mai. Ansamblul Teatrului Naţional din Cluj a prezentat la Oradea în zilele de 29 şi 30 Mai spectacolele „Crângul de călini” de A. Corneiciuc şi „Paharul cu apă” de E. Scribe. âT SA FIE ELIBERAT IMEDIAT JACQUES DUCLOS! Meetingul de protest de la uzinele ,,23 August(] Voinţa poporului francez nu poate fi înăbuşită de călăii americani Alăturându-şi glasul la acela al tuturor­ oamenilor cinstiţi şi iubitori de pace din ţara noastră, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor „23 August” din Capi­tală, s’au întrunit ori după amiază într’un meeting de protest. La sunetul sirenei dela ora 15, sute de muncitori părăseau atelie­rele îndreptându-se spre meeting. In primele rânduri ale muncitorilor păşeau stahanovişti ca Nicolae Iureş, Gh. Lăzăres­­cu, Constantin Duţu, Iuliu Czepkes, maiştrii fruntaşi Cock Alexandru, Petre Deziadec, ing. Serafian Aşot şi alţi stahanovişti şi frun­taşi în producţie. Meetingul a fost deschis de secretarul co­mitetului de partid al uzinelor „23 August”, tov. Ion Vizante. El a înfierat în cuvinte pli­ne de indignare măsurile teroriste ale gu­vernului francez şi ale stăpânilor săi ame­ricani, subliniind că aceste măsuri oglindesc teama imperialiştilor în faţa luptei din ce în ce mai dârze pentru libertate şi pace, împotriva ocupaţiei americane, a poporului francez, condus de cel mai puternic partid al Franţei, Partidul Comunist Francez. Plini de revoltă împotriva reacţiunii fran­ceze, au ascultat apoi muncitorii declaraţia Partidului Comunist Francez cu privire la arestarea samavolnică a lui Jacques Duclos, declaraţie citită de tov. C .Stoica, membru al comitetului de întreprindere. Măsura fascistă a guvernului francez de a aresta pe unul din conducătorii Partidului Comunist Francez, nu va putea înăbuşi hotă­­rîrea poporului francez de a lupta împotriva pregătirilor de război ale imperialiştilor ame­ricani, care vor să facă din Franţa o bază de operaţii pentru un viitor război de agre­siune împotriva Uniunii Sovietice şi a ţări­lor de democraţie populară. Cuvântarea rostită a deslănţuit o viguroa­să demonstraţie de protest împotriva călăi­lor poporului francez. La terminarea meetingului s’a votat cu aplauze prelungite o telegramă de protest adresată guvernului francez, în care se spu­ne printre altele: Prin acţiunile sale fasciste, guvernul fran­cez vrea să intimideze poporul francez şi să înăbuşe mişcarea largă de protest împotriva stabilirii în Franţa a generalului ciumei şi holerei, Ridgway, care e mânjit de sus până jos cu sângele eroicului popor coreean. La ordinele stăpânilor săi­ din Wall­ Street, guvernul americanizat al Franţei a arestat în seara zilei de 28 Mai pe iubitul condu­cător al clasei muncitoare franceze, vajnicul luptător pentru cauza păcii şi independenţei naţionale a Franţei, tov. Jacques Duclos, secretar al Partidului Comunist Francez şi preşedinte al grupului parlamentar comunist din Adunarea Naţională Franceză. Noi muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii uzinelor metalurgice „23 Au­gust”, din Bucureşti, ne solidarizăm cu lupta poporului francez şi ne exprimăm con­vingerea că nici un fel de acte samavolnice ale guvernului americanizat de la Paris nu vor putea să înăbuşe lupta poporului fran­cez pentru apărarea cauzei păcii şi indepen­denţei naţionale a Franţei şi pentru cauza păcii în lumea întreagă. Noi cerem cu tărie, să audă toţi imperia­liştii aţâţători la război din orice colţ ai globului pământesc, inclusiv guvernul ame­ricanizat din Franţa. Să înceteze provocările fasciste din Franţa! Să fie pus in libertate fără nici o întârziere vajnicul luptător pentru cauza păcii şi independenţei popoarelor, tova­răşul Jacques Duclos! Afară din Europa cu sângerosul călău Ridgway! La ordinul Wall­ Street-ului guvernul fran­cez l-a arestat pe tovarăşul Jacques Duclos, secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Francez. Săvârşind această provocare banditească, criminalii imperia­lişti urmăresc să lovească în cel mai pu­ternic partid al poporului francez, în parti­dul Franţei revoluţionare. Nu este deloc în­tâmplător faptul că tovarăşul Duclos a fost arestat în timp ce Ridgway dicta guvernu­lui trădător Pinay înrobirea şi mai cruntă a poporului francez, transformarea lui în carne de tun. In toate ţările pe unde a trecut generalul­­d­umă Ridgway, au avut loc arestări şi sa­mavolnicii. Viguroasele proteste cu care po­porul francez l-a întâmpinat pe Ridgway, cuvintele „cară-te acasă”, care au răsunat puternic în întreaga ţară la adresa acestuia, au arătat clar voinţa poporului francez de a lupta hotărît pentru libertatea şi onoarea Franţei. Această voinţă nu poate fi înăbu­şită de călăii americani. Arestarea tovarăşului .Duclos, luptător de frunte al rezistenţei franceze în timpul ocu­paţiei fasciste, organizator şi conducător încercat al luptei poporului francez pentru libertate şi pace, a umplut de indignare ini­mile oamenilor muncii din Franţa, ca şi din toate ţările lumii. Uriaşul val de proteste care se ridică astăzi pretutindeni împotriva arestării samavolnice a tovarăşului Duclos, arată forţa mereu crescândă a partizanilor păcii, forţă invin­cibilă. Călcând în picioare constituţia şi legile Franţei, guvernul trădător, slugă a banche­­rilor americani, l-a arestat pe tovarăşul Jacques Duclos deşi acesta se bucura de imu­nitate parlamentară în calitate de preşedinte al grupului parlamentar comunist din Adu­narea Naţională franceză. Această nouă mârşăvie este continuarea unui lung lanţ de provocări la adresa Partidului Comunist şi a poporului francez, luptător eroic împotriva ocupanţilor americani care au invadat Fran­ţa la fel ca­ lăcustele ciumate pe care le a­­runcă în Coreea. Fărădelegile comise de ocupanţii ameri­cani în cârdăşie cu guvernanţii fascişti fran­­cezi arată clar laşitatea lor, frica pe care le-o­­ inspiră mişcarea rezistenţei mereu crescânde a poporului francez, în fruntea căruia se află Partidul Comunist. Monştrii imperialişti ameninţă pacea lu­mii. Pacea este bunul nostru cel mai de preţ. Popoarele lumii îşi manifestă astăzi mai puternic ca oricând voinţa lor de a£ apăra până la capăt nobila cauză a păcii. Alături de milioanele de muncitori ai pa­­triei noastre care luptă pentru pace, pentru construirea socialismului, protestez cu vi­goare împotriva monstruoasei şi ilegalei a­­restări a tovarăşului Jacques Duclos, a to­varăşului Andre Stil şi a tuturor celorlalţi patrioţi francezi arestaţi la ordinul fasciştilor americani care vor să transforme Franţa în­tr’o bază de agresiune. Să fie eliber­at tova­răşul Jacques Duclos! NICOLAE VASU Strungar stah­anovist uzinele „Mátyás Rákosi” — decorat cu Medalia Muncii. In numărul de azi: ^1* Ziua Internaţională a Copilului (pag. 1) — O grandioasă victorie a constructorilor­ co-u­m­unismului Apele Donului s’au unit cu Volga (pag- 1). — Pentru o largă popularizare a agrominimu­lui, Raidul anchetă organizat de ziarele „Scân­teia­” și „România Liberă” cu sprijinul unor ziare locale (pag. 2) — Ne scriu corespondenţii: Pe teme actualei Desfăşurarea adunărilor populare (pag. 2) — Să apărăm viaţa şi viitorul fericit al copii-­ lor (pag. 3)­ — Oamenii muncii din ţara noastră înfierează cu tărie arestarea lui Jacques Duclos (pag. 5). —Declaraţia guvernului R. D. Germane în le­­gătură cu nota adresată de guvernul sovietici puterilor occidentale (pag. 6) ———■ —— — Colaborare intre întreprinderile republicane şi cele de interes local din regiunea Stalin Acordând o atenţie deosebită desvoltării industriei locale, sfatul popular regional Stalin a organizat o consfătuire cu condu­cerile întreprinderilor de interes republican şi cu conducerile întreprinderilor de inte­res local. Cu această ocazie conducerile în­treprinderilor republicane s-au angajat să sprijine fiecare câte o întreprindere din in­dustria locală. Angajamentele luate cu această­­ocazie de întreprinderile de interes republican au și început să fie traduse în viaţă, cu bune re­zultate. Marile întreprinderi sprijină activi­tatea sectorului industriei locale cu bogata lor experienţă în domeniul organizării muncii, în ţinerea evidenţei, în introducerea meto­delor de muncă sovietice, cu sfaturi, îndru­mări şi ajutor tehnic. Astfel, întreprinde­rea „Oltul” din Sf. Gheorghe a fost ajutată de fabrica „Gh. Doja” din aceeaşi­ localitate să pună în funcţiune ascensorul de la fabrica de teracotă, ceea ce a făcut să crească pro­ducţia acestei unităţi. Fabrica „Strungul” a ajutat întreprinderea regională „Gh. Dimi­trov” la confecţionarea şi repararea diferite­lor p­iese de care aceasta avea nevoe. între­prinderea „Gabor Aron” din Târgul Secuesc primeşte în permanenţă sprijin, în rezolva­rea diferitelor probleme, de la atelierele de locomotive şi vagoane C.F.R.-Oraşul Slatin. La rândul lor şi întreprinderile de interes local sprijină întreprinderile republicane cu diferite materii prime, semi­fabricate, ali­mente şi altele. Această colaborare care se intensifică zi de zi permite desvoltarea multilaterală a in­dustriei de interes local din regiunea Stalin. Pentru îndeplinirea angajamentelor In scrisoarea de angajament trimisă tova­răşului Gh. Gheorghiu-Dej, muncitorii petro­lişti din ţara noastră arătau că una din căile importante ce urmează să le asigure succe­sul întrecerii în cinstea zilei de 23 August este extinderea minunatelor metode de lucru ale stahanoviştilor sovietici. Pe zi ce trece angajamentele luate de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţio­narii din industria petrolului, prind, tot mai mult viaţă. Astfel, la schela petroliferă Ţin­tea, după brigadierul Ion Mania care aplică cu succes metoda sovietică de forare cu no­roi uşor a stahanovistului Iosif Fatkuliev, un alt brigadier a trecut de curând la aplicarea acestei metode superioare. Este vorba de brigadierul Ion Neamţu, care aplicând meto­da stahanovistului Fatkuliev, cât şi cea a stahanovistelor O. Agafanova şi A. Janda­­rova, de executare perfectă a fiecărei operaţii, a contribuit la îmbunătăţirea simţitoare a muncii brigăzii pe care o conduce. De când aplică cele două metode, cea a stahanovistelor sovietice şi a sondorului Fat­kuliev, muncitorii din brigada tov. Neamţu, pe lângă faptul că îşi depăşesc cu regulari­tate sarcinile de plan, lucrând de la data de 13 Mai în contul lunii August, realizează şi importante economii. Astfel, în primele 20 de zile ale lunii Mai, brigada a economisit material greu şi chimicale în valoare de peste 50.000 lei. Au terminat reparatul maşinilor agricole CARACAL (de la corespondentul nostru)) — Organizându-şi temeinic munca şi con­­trolând în permanenţă felul cum sunt exe­­cutate reparaţiile la maşinile şi uneltele ce vor fi folosite în campania de vară, co­mitetul executiv al sfatului popular din co­­muna Dobroteşti, raionul Caracal a reuşit ca până la data de 25 Mai să realizeze în proporţie de sută la sută planul reparaţiilor­. Până la aceeaş dată au mai terminat re­­paraţiile şi comunele Dioşti, Drăghiceni, Fărcaşele şi Zănoaga. Pentru fiecare din maşinile puse în stare de funcțiune, comitetele executive comunale au alcătuit de pe acum planuri de muncă pentru întreaga campanie. întrecere între brigăzi pentru aplicarea regulilor agrotehnice BRAILA (de la corespondentul nostru)) — Pentru aplicarea în cele mai bune con­­diţiuni a regulilor agrotehnice la principa­lele plante de cultură, cele patru brigăzi ale gospodăriei colective „6 Martie“ din comuna Scorţaru Vechi au desvoltat între­cerea socialistă organizată pentru buna desfăşurare a campaniei de însămânţări. Datorită întrecerii, ritmul executării lu­crărilor de întreţinere a culturilor s-a îmbunătăţit simţitor. Astfel numai în câteva zile a fost privită o suprafaţă de 50 ha.­ grâu şi 80 ha. orz. Deasemeni s’a mai exe­­cutat praşila I-a pe o suprafaţă de 75 ha. floarea soarelui şi 188 hectare porumb. Fruntaşă în întrecerea socialistă este brigada I-a condusă de deputatul Anghe­­luţă Baltag, care s’a străduit să aplice cu’ succes regulile agrotehnice. S’au eviden­ţiat deasemenea şefii de echipă Dumitru­ Stoenescu, Tudor Gurău, Nastasia Jăvălea­­nu, Ioana Perianu, Ileana Gheorghe care au depăşit cu sută la sută normele lor de ’lucru. !

Next