România Liberă, iunie 1952 (Anul 10, nr. 2385-2409)

1952-06-01 / nr. 2385

PAGINA 7-a PENTRU O LARGĂ POPULARIZARE A AGROMINIMULUI Raidul­ anchetă organizat de ziarele „Scânteia" şi „România Liberă“ cu sprijinul unor ziare locale In zilele de 25 şi 26 Mai a.c., ziarele „Scânteia“ şi „România Liberă" au organizat in regiunile Cluj, Iaşi, Dolj, Ialomiţa, Te­leorman, Mureş şi Bihor, cu sprijinul ziarelor locale „Făclia Ar­dealului" şi „Igazság" -Cluj, „Lupta Moldovei"-Iaşi, „înainte"-Cra­iova, „Ialomiţa Liberă"-Călăraşi, „Teleormanul Liber"-Roşiorii de Vede, „Ardealul Nou“-Tg. Mureş, „Faklya" şi „Crişana"-Oradea, un raid anchetă cu scopul de a urmări felul In care organele de partid jţi de stat desfăşoară munca pentru popularizarea şi con­trolul aplicării agromi­nimului. Publicăm mai jos constatările făcute in cadrul raidului-anchetă In regiunile Mureş, Dolj, Iaşi şi Teleorman. Ziarul „Scânteia" publică în numărul de azi constatările făcute în regiunile Bihor, Cluj, Ialomița. O­menii muncii de la sare aplică cu încredere regulile agrotehnice Drept rezultat al organizării temeinice de către organele locale de partid şi de stat a prelucrării Hotărîrii Consiliului de Miniştri şi popularizării prevederilor ei, numărul ţă­ranilor muncitori din regiunea Mureş care au trecut la aplicarea regulilor agrotehnice creşte pe zi ce trece. In comunele Gălăţeni, Band, Sângeorgiul de Mureş, Grebenişul de Câmpie, Mureşeni şi Tirimia ţăranii muncitori au terminat pe de-a întregul plivitul culturilor de păioase. Bunăoară, la Gălăţeni sunt ţărani muncitori ca Ştefan Bustya, Ştefan Fekete, Albert Markodi care pentru prima oară în această comună stârpesc de trei ori buruienile din culturile de păioase. Exemplul lor a fost ur­mat de majoritatea ţăranilor săraci şi mij­locaşi din Gălăţeni. Membrii gospodăriei colective „Partizanul“ din Ernei au prăşit de două ori până acum floarea soarelui, iar acum sunt la cea de a treia praşilă a sfeclei de zahăr. Ca urmare a măsurilor luate de comite­tul executiv al sfatului popular regional, comitetul executiv raional Tg .Mureş acordă o deosebită atenţie urmăririi felului în care se aplică regulile agrotehnice. Preocuparea se vădeşte şi în evidenţele precise de la raion, rezultate ale evidenţelor clare primite de la cele mai multe comune. Comitetele e­­xecutive ale comunelor Mureşeni, Gălăţeni, Luca, Oaia şi altele au evidenţa precisă a lucrărilor de îngrijire, care se efectuează zilnic cu ajutorul şefilor de sectoare, sub controlul deputaţilor comitetului executiv. Pentru popularizarea şi mai departe a a­­grominimului, comitetul executiv al raionu­lui Tg. Mureş a făcut un plan de lucru ca­re, printre alte obiective, cuprinde şi for­marea unor grupe de studii în fiecare sat, grupe conduse de ingineri şi tehnicieni a­­gronomi, cadre didactice şi directori ai că­minelor culturale. Din iniţiativa organizaţiei de bază şi cu sprijinul­­ comitetului executiv al sfatului popular, în Mitreşti au fost organizate 12 cercuri de studiere a agrominimului, a că­ror primă şedinţă a avut loc Sâmbătă 24 Mai. Un concurs preţios l-a dat directorul şcolii elementare din sat, tov. Francisc Tőkés. Asemenea cercuri de studii au fost orga­nizate şi în comunele Ernei, Grebenişul de Câmpie şi Râciu. In timp ce ţărănimea muncitoare din ra­ionul Tg. Mureş a primit cu încredere Ho­tărîrea cu privire la aplicarea agrominimu­lui, lipitorile satelor, chiaburii, au încercat să saboteze această acţiune prin neaplica­­rea regulilor agrotehnice la îngrijirea cul­turilor. Ei au fost însă demascaţi de ţăra­nii muncitori, iar comitetele executive ale sfaturilor populare comunale le-au dresat acte de dare în judecată. In comuna Pă­­săreni — de pildă — comitetul executiv a dresat acte de dare în judecată chiaburilor Kacso M. Gheorghe, Török Ştefan, Orosz Gheorghe şi Zaizon Iuliu care au încercat să saboteze lucrările de îngrijire a cultu­rilor. Prin intensificarea muncii de popularizare a agrominimului, prin îndrumarea oamenilor muncii de la sate, în regiunea Mureş regu­lile agrotehnice vor fi aplicate cu tot mai mult succes, contribuind din plin la ridica­rea producției agricole. Pentru combaterea metodelor de munca înapoiate Stăpână ai unor întinse suprafeţe de pă­mânt, moşierii aveau nevoie de multe braţe de muncă care să le facă lucrările la timp. Pentru a-şi asigura aceste braţe ei îndem­nau ţărănimea muncitoare, să semene târziu şi să reducă muncile de întreţinere a culturilor la maximum o praşilă. Astfel ei aveau braţe de muncă atât pentru a face însămânţările la timp, cât şi pentru a lucră cu atenţie la îngrijirea culturilor lor. Ţinută în întuneric ţărănimea ajunsese să aplice astfel metode de lucru complect înve­chite care s’au împământenit pe plaiurile Do­jului. In raionul Caracal, bunăoară, o seamă de obiceiuri învechite mai împiedică încă şi as­tăzi obţinerea unor recolte îmbelşugate. In partea de mijloc a raionului şi în spe­cial în comuna Radomir, pământul care a fost arat odată în toamnă se­ară din nou primăvara chiar de câte două ori pentru „a face pământul moale“, însămânţările se făceau la timp nepotri­vit. De pildă, în comuna Apele Vii există practica înapoiată de­ a începe însămânţarea porumbului la răsărirea „bojilor“. Metodele întrebuinţate la însămânţat erau şi ele dintre cele mai neindicate. De pildă, prin comuna Marotinul de Sus se obişnuia însă­­mânţatul „pe piele“. Se arunca sămânţa pe mirişte, iar apoi, trecându-se cu plugul, să­mânţa era băgată sub pământ. Nici întreţinerea culturilor nu era făcută aşa cum ar fi trebuit. Praşilele de pildă, erau făcute la suprafaţă. In cazul când se făceau două praşile atunci „neapărat” prima era făcută foarte la suprafaţă — lucru com­plect greşit din punct de vedere agrotehnic. Dar toate aceste obiceiuri vechi în agri­cultură au început să fie combătute. Parti­dul şi guvernul nostru în grija faţă de ţă­rănimea muncitoare din ţara noastră a înce­put să ducă prin organele de partid şi de stat o muncă susţinută în vederea lichidării în practica agricolă a tot ceea ce era vechi, dăunător, îndrumarea şi sprijinul dat ţără­nimii muncitoare au permis folosirea şi în raionul Caracal a metodelor­ noi agrotehnice, au făcut ca agricultura din raionul Caracal să facă frumoşi paşi înainte. Au fost înfiinţate gospodării agricole colective şi întovă­răşiri agricole. Acestea lucrând pământul cu tractoarele SMT, însămânţând în termenele prevăzute de Ministerul Agricul­turii, luptând pentru întreţinerea culturilor, au obţinut recolte însemnate cu mult supe­rioare ţăranilor muncitori care-şi lucrează individual pământul. Astfel, în timp ce gospo­dăria colectivă din Stoeneşti a obţinut 2000 şi 3050 kgr. grâu şi orz la hectar, ţăranii cu gospodărie individuală din aceeaşi comună au obţinut doar 1200 şi respectiv 1500 kgr. Dar nu numai colectiviştii au început să lu­creze după metode noi, ci după exemplul lor, mereu mai mulţi ţărani muncitori. Mai sunt însă ţărani muncitori care n’au fost încă lămuriţi de importanţa lucrării pământului după metodele ştiinţei agrotehni­ce. Lipsa de preocupare a organelor locale ale puterii de stat, permite ca în multe comune din raion unii ţărani săraci şi mij­locaşi să-şi lucreze pământul după vechile obiceiuri. Sfatul popular raional Caracal, prin teh­nicienii săi, trebue să ducă o serioasă mun­că de lămurire în mijlocul țăranilor munci­tori, popularizând regulile agrotehnice. Popularizarea minimului agrotehnic trebue să ducă la răspândirea pe scară largă a agrotehnicii celei mai înaintate. Mai mu­ltă atenție materialului propagandistic Imediat după apariţia Hotărîrii Consiliului de Miniştri privind introducerea agromini­mului, în regiunea Iaşi s’a desfăşurat o intensă muncă de popularizare a acestuia. S-a întocmit un plan de muncă pentru popularizarea agrominimului, plan în care s-au prevăzut, în mod concret, măsurile ce trebue luate pentru traducerea în viaţă a sarcinilor Hotărîrii. Astfel au fost programate conferinţe la toate căminele culturale săteşti iar în uni­tăţile din sectorul socialist al agriculturii au fost organizate cursuri agrotehnice serale cu o durată de două luni. Pe lângă acestea au fost distribuite în comune şi în unităţile so­cialiste un număr de 12.000 de exemplare ale broşurii „Regulile agrotehnice pentru princi­palele plante de cultură”. In urma muncii politice desfăşurate atât în cadrul căminelor culturale cât şi prin pu­terea exemplului personal, comuniştii şi de­putaţii de la sate au mobilizat ţăranii munci­tori să-şi însuşească regulile agrotehnice şi să îndeplinească la timp planul de întreţinere a culturilor. Aşa de pildă, deputaţii sfatului popular al comunei Popeşti, raionul Târgu Frumos în frunte cu tovarăşul Vasile Pala­­ghia, preşedintele comitetului executiv, în­drumaţi de către organizaţia de bază au mo­bilizat toţi ţăranii muncitori din cele patru sate în întreceri patriotice, având ca obiectiv terminarea la timp a plivitului şi prăşitului culturilor, reuşindu­-se ca această comună să fie fruntaşă pe regiune. Rezultatele muncii de popularizare şi spll­­care a agrominimului ar fi fost­ însă mult mai bune dacă în activitatea unor organe de stat din regiunea Iaşi, ar fi existat o mai mare preocupare, în special în munca de con­trol. Aşa de pildă, secţiunea agricolă a sfa­tului popular regional s’a mulţumit să re­partizeze raioanelor cele 12.000 exemplare din broşurile sosite dela Ministerul Agricul­turii fără să se mai intereseze — la 10 zile după sosirea lor — dacă aceste broşuri au fost repartizate sfaturilor populare comunale şi mai ales dacă au fost distribuite, ţăranilor muncitori. Lipsa acestui control la care s’a adăugat şi indolenţa unor factori de răspun­dere dela raioane, a determinat ca în unele părţi ale regiunii, cum ar fi de pildă în raio­nul Târgu Frumos să mai existe în ziua de 26 Mai peste 600 de astfel de broşuri, de­pozitate în dulapul secţiunii agricole. De aceea nu este de mirare că în unele comune din ra­ionul Târgu Frumos, cum sunt Bălţaţi, Oţe­­leni, Erbiceni, etc. nu este cunoscută exis­tenţa acestor broşuri, iar lectorii care a­­vea­u sarcina de a conferenţia la căminele culturale sunt astfel lipsiţi de principalul material documentar. Este necesar ca toate căminele culturale săteşti să fie folosite pentru a prezenta oa­menilor muncii de la sate regulile agroteh­nice, pentru a le arăta însemnătatea apli­cării lor. In acelaş timp este necesar ca toate comitetele executive ale sfaturilor populare raionale să controleze în mod sis­tematic felul în care funcţionează cursurile agrotehnice înfiinţate, dacă li se asigură materialul propagandistic necesar încât fie­care cursant să poată înţelege şi să-şi poată însuşi cât mai bine sarcinile ce îi revin în a­­ceastă importantă acţiune pentru ridicarea nivelului tehnic al agriculturii noastre. Tot sprijinul sfaturilor populare Planul de muncă întocmit de comitetul executiv al sfatului popular raional Ale­xandria, regiunea Teleorman, în vede­rea popularizării agrominimului cuprinde perioada 14 Mai—15 Noembrie 1952. Multe paragrafe ale acestui plan îţi atrag atenţia. De pildă, la punctul 5 poţi citi că în ziua de 18 Mai în toate comunele, la căminele culturale, trebuia să aibă loc adunări popu­lare, unde urma să se prelucreze Hotărîrea Consiliului de Miniştri din Martie a. c. pri­vind introducerea minimelor agrotehnice, a­­dunări prezidate de preşedinţii comitetelor executive comunale. Dar prevederile corecte şi cuprinzătoare ale planului de muncă au fost abandonate la jumătatea drumului. Te­lefoanele au sunat, dispoziţiile au fost date însă... în ziua de 18 Mai adunările planifi­cate nu s’au ţinut în toate comunele şi sa­tele şi aceasta din mai multe motive. Unii tehnicieni pur şi simplu nici nu s‘au mai gândit să se prezinte, alţii au pierdut tre­nul. In unele comune s’a făcut prelucrarea Insă „din fugă”. In cadrul adunărilor convocate pentru a analiza activitatea cooperativelor din sat şi în cadrul adunărilor convocate pentru discutarea problemei autoimpunerii s-a strecurat şi prelucrarea agrominimului. Aici pot fi citate prelucrările făcute în co­munele Furculeşti, Ulm­eni, Poroschia, Ţigă­neşti, Atârnaţi, Storobăneasa, etc. Telefoa­nele au sunat din nou... comitetul executiv al sfatului popular al raionului a fost infor­mat că adunările s-au ţinut şi că şi-au atins scopul. Un control făcut direct de cei mai buni activişti ai sfatului popular raional ar fi scos însă­­la iveală situaţiile din unele comune, situaţii contrarii informaţiilor primite. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului. Alexandria prin secţiunea sa agri­colă a întocmit un plan de repartizare a inginerilor şi tehnicienilor agronomi ai sfa­tului popular raional, ai S.M.T. şi gospodă­riilor agricole de Stat. Pe baza acestui plan comunale fiecare răspunde de câte o întovărăşire agricolă sau gospodărie colectivă. Ceea­­ce nu a făcut cu consecvenţă comi­tetul executiv al sfatului popular ra­ional este controlul îndeplinirii de că­tre inginerii şi tehnicienii agronomi a acestei sarcini. De la sfârşitul campaniei de însămânţări de primăvară nici un tehnician de la S.M.T. Nanov, Putineiu şi Brânceni nu a mai trecut pe la gospodăriile colective de­servite. Situaţia din raionul Alexandria, munca superficială şi birocratică a comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional nu constitue un caz izolat în regiunea Teleorman. Comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Teleorman, trebue să treacă neîntâr­­ziat la efectuarea unui control temeinic asu­pra felului cum se desfăşoară acţiunea de popularizare şi aplicare a agrominimului. Acest control nu trebue să se oprească la ra­ion ci să meargă până la comună și sat, până la gospodăria agricolă. Concluziile raidului anchetă ne arată că în multe din regiunile aici — cum ar fi bunăoară Cluj, Mureş, Bihor şi artere — organele locale de partid şi de stat acordă atenţie muncii de popularizare a agrominimului, desfăşoară o muncă de îndrumare în rândurile oamenilor muncii de la sate pentru aplicarea regulilor prevăzute de agrominim. Oamenii muncii de la sate primesc cu încredere agrominimul, în care găsesc o armă preţioasă în lupta pentru lichidarea rămăşiţelor înapoiate în practica agricolă, în lupta pentru obţi­nerea unor recolte îmbelşugate, condiţie de seamă pentru conso­lidarea succesului reformei băneşti. Mărturie vie a încrederii cu care este primit agrominimul este munca însufleţită desfă­şurată de oamenii muncii de la sate sub îndrumarea organelor de partid şi de stat şi cu sprijinul inginerilor şi tehnicienilor agronomi pentru aplicarea regulilor agrotehnice prevăzute de agrominim. Cu toate acestea sunt încă unele regiuni, printre care Teleor­man, Ialomiţa şi altele, unde organele locale de partid şi de stat privesc cu o neîngăduită uşurinţă munca de popularizare a agrominimului. Organele locale de partid şi de stat au datoria să dea o mare atenţie acestei munci, socotind-o o acţiune de o însemnătate politică deosebită, acţiune care face parte integrantă din măsurile elaborate de partid şi guvern pentru consolidarea succesului reformei băneşti. În acest scop trebue controlată în special munca de populari­zare a agrominimului, prin consfătuirile organizate la sate, prin difuzarea materialului propagandistic editat in acest scop, etc. Inginerii şi tehnicienii agronomi trebue îndrumaţi şi sprijiniţi spre a putea arăta cât mai pe înţelesul oamenilor muncii de la sate în ce constă importanţa agrominimului şi cum trebue aplicate principalele reguli agrotehnice. In munca de popularizare a agrominimului o atenţie specială trebue dată combaterii obiceiurilor vechi de lucrare a pămân­tului şi a practicilor înapoiate, arătându-se limpede ce neajun­suri pricinuesc acestea agriculturii noastre. Trebue sporită vigilenţa faţă de chiaburi, aceşti duşmani înver­şunaţi ai poporului nostru muncitor, care se agaţă cu disperare de obiceiurile şi practicile înapoiate, nutrind gândul ticălos de a ţine ţăranii muncitori în întuneric spre a-i putea exploata mai bine. Cei ce sabotează prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la aplicarea agrominimului trebue demascaţi fără cruţare. Organizaţiile de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să desfăşoare o intensă muncă politică-educativă în rândurile oamenilor muncii de la sate, astfel ca fiecărui ţăran mun­citor să-i fie limpede că aplicarea regulilor agrotehnice constitue măsuri obligatorii menite să ducă la sporirea recoltei şi la întărirea puterii leului nou ! Comunişti, deputaţi ai sfaturilor populare, fiţi în fruntea muncii pentru popularizarea şi aplicarea agrominimului! Fiţi un exem­plu vrednic de urmat de toţi oamenii muncii de la sate! ROMANIA LIBERĂ Pregătiri în vederea sesiunii sfaturilor populare regionale In cadrul unei şedinţe, comitetul executiv al sfatului popular regional Buzău a hotărlt să convoace în ziua de 8 Iunie cea de a 5-a sesiune a sfatului popular regional. In vederea acestei sesiuni s’au făcut pre­gătiri amănunţite. Comitetul executiv a con­vocat o şedinţă de colaborare cu preşedinţii comisiunilor permanente, care la rândul lor au organizat şedinţe în cadrul fiecărei co­­misiuni. Cu prilejul acestor şedinţe s-a discutat o serie de probleme legate de activitatea depu­taţilor, cum ar fi de pildă munca desfăşurată pentru intensificarea acţiunii de încasare a impozitelor, a colectărilor, popularizarea şi aplicarea agrominimului, pregătirea campa­niei agricole de vară şi alte probleme care vor fi desbătute in cadrul sesiunii. Deputaţii şi-au luat angajamentul de a-şi spori activi­tatea, şi de a discuta problemele înscrise pe ordinea de zi cu alegătorii din circumscrip­ţiile electorale,, pentru a se prezenta bine pregătiţi la cea de a 5-a sesiune. (STELIAN BANCIU). Roade ale legăturii deputaţilor cu masele PLOEŞTI (de la subredacţia noastră).­­ Deputaţii sfaturilor populare din regiunea Prahova organizează numeroase consfătuiri cu alegătorii din comunele regiunii. In ca­drul acestor consfătuiri deputaţii discută cu alegătorii despre cele mai diferite probleme privind desvoltarea şi înflorirea comunelor. Cu acest prilej cetăţenii au prezentat nume­roase propuneri şi sugestii privind îmbună­tăţirea muncii în toate domeniile de acti­vitate. Comitetul executiv al sfatului popular re­gional precum şi cele raionale se preocupă îndeaproape de rezolvarea propunerilor ce le prezintă cetăţenii. Astfel, în urma consfă­tuirilor dintre deputaţi şi alegători în co­muna Podu Vadului s’a amenajat o gură de apă, iar în comuna Brăneşti s‘a pus în funcţiune baia comunală.­ Deasemeni, în urma propunerilor făcute de cetăţeni s’a început studierea punerii în folosire a is­­voarelor de ape minerale din comuna Su­­rani. In comuna Poiana Câmpina s’au luat măsuri pentru amenajarea băilor sărate, iar în comuna Brebu s’a procurat un motor şi s’a pus în funcţiune moara comunală. In comuna Poenarii-Apostoli, la îndem­nul deputaţilor, ţăranii muncitori au format un comitet cetăţenesc care are menirea să urmărească înfăptuirea lucrărilor propuse. In comuna Româneşti, cu sprijinul cetăţe­nilor a fost amenajat un cămin de­ zi. La fel şi în celelalte comune din regiunea Pra­hova se obțin noi și frumoase realizări. — O — - © — Cămine de zi pe lângă cinematografe ORADEA (dela subredacţia noastră). — Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Oradea a luat măsura înfiinţării de cămine de zi pe lângă cinematografele locale. La aceste cămine, femeile munci­toare îşi pot lăsa copiii dela 1—3 ani, pe tot timpul rulării filmului. Primul cămin de acest fel a fost ame­najat pe lingă “cinematograful „Maxim Gorki“ cu concursul întreprinderilor locale (fabrica de mobile F.P.E.I.L., cooperativa „Zorile Roşii“, întreprinderea „Metalochi­­mic“) care au pus la dispoziţia căminului jucării de tot felul, cărucioare, lopeţi, pa­turi, etc., lucrate în ore de muncă volun­tară. Căminul de zi cuprinde o cameră — salon cu bibliotecă, jucării, etc., o cameră cu paturi şi o grădină frumoasă cu măsuţe, scăunaşe şi scrâncioabe de două persoane. O educatoare, o îngrijitoare şi —■ prin ro­taţie câte o soră de la Crucea Roşie —, stau permanent pentru a îngriji copiii. In urma rezultatelor obţinute prin această realizare, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc studiază în prezent posi­bilitatea de a înfiinţa cămine de zi şi pe lângă celelalte cinematografe din localitate. —­­ — DE PESTE TOT “ Contractele socialiste de colaborare cul­turală încheiate între întreprinderi şi dife­rite instituţii de artă iau o extindere tot mai mare. Astfel, de curând s-a încheiat în Oraşul Stalin, un nou contract între întreprinderea „Electroprecizia“ şi căminul cultural „M. Kogălniceanu“. Acest contract care cuprinde angajamente concrete luate de ambele părţi, va contribui la intensificarea muncii culturale în între­prindere, cât şi la îmbunătăţirea activităţii căminului (GH. SIGHINAŞ).­­ Protecţia muncii în sectorul forestier era inexistentă sub regimurile burghezo­­moşiereşti. Astăzi muncitorii forestieri se bucură de condiţii bune de muncă şi trai. De pildă, numai la parchetul dela I.P.E.I.L.­­Băbeni, s’au construit în ultima vreme 13 cabane­ dormitoare, numeroase locuinţe pen­tru muncitorii căsătoriţi, s’a amenajat un dispensar, o infirmerie şi un cabinet dentar. Deasemeni, o atenţie deosebită se acordă educaţiei sanitare a muncitorilor. (GH. MARCU). ■ La Mamaia-Constanţ­a, se construeşte o frumoasă fântână arteziană; bibliotecile au fost înzestrate cu ultimele cărţi şi reviste apărute în limba română, şi în limbile minorităţilor naţionale; în faţa cazinoului a fost construit un vast restaurant popular; pe plaje se fac o serie de amenajări şi do­tări cu instalaţii noi; nisipul a fost repro­filat, iar malurile au fost plantate cu arbuşti şi poeţi. Aceste amenajări care se realizează la Mamaia cât şi la celelalte staţiuni bal­­neo-climaterice din ţară, fac parte din şirul de realizări ce oglindesc grija per­manentă a partidului şi guvernului nostru pentru a asigura oamenilor muncii cele mai bune condiţii de odihnă. (E. SATMARI),­­ Palatul Pionierilor din Oraşul Stalin va fi inaugurat la 1 Iunie, iar cel din Timi­şoara va fi dat deasemeni în­­scurt timp în folosinţă. Asemenea construcţii se ridică astăzi în multe localităţi din ţară. Nu de mult s’a inaugurat şi Palatul Pionierilor din comuna Lenauheim, raionul Sânnicolaul­ Mare. El este dotat cu săli de construcţii, ştiinţe naturale, săli de sport şi di­str­ucţii, bibliotecă, sală de desen, etc. (LADISLAU DUNAJECZ). Ne scriu corespondenţii PE TEME ACTUALE Desfăşurarea adunărilor populare Pentru antrenarea maselor muncitoare la Înfăptuirea lucrărilor de folos obştesc, sfa­turile populare din întreaga ţară organizea­ză numeroase adunări populare. In cadrul adunărilor populare care se ţin în tot mai multe comune din ţara noastră, ţăranii mun­citori ascultă dările de seamă prezentate de comitetele executive, critică lipsurile şi nea­junsurile care se mai constată în munca sfaturilor populare şi fac preţioase propuneri pentru înflorirea şi desvoltarea comunelor. Pentru ca propunerile prezentate să capete viaţă, în cadrul adunărilor populare ţăranii muncitori fixează autoimpunerea, pe baza căreia fiecare locuitor al comunei respective contribue la realizarea lucrărilor de folos obştesc. In zeci şi sute de scrisori care sosesc zil­nic la redacţia ziarului, corespondenţii noş­tri ne scriu despre însufleţirea cu care par­ticipă ţărănimea muncitoare la desfăşurarea adunărilor populare, despre propunerile pre­ţioase ce le prezintă comitetelor executive şi mai cu seamă despre hotărîrea cu care por­nesc oamenii muncii de la sate la înfăptuirea lucrărilor propuse. „La adunarea populară din comuna Mă­­dăras, regiunea Bihor — ne scrie tov. Vlad Iuliu — au participat 289 locuitori cu drept de vot. Dintre aceştia, peste 20 de ţărani muncitori şi colectivişti au luat parte la discuţii făcând propuneri preţioase. In urma propunerilor făcute, adunarea populară a hotărît să construiască trotuare pe una din uliţele comunei. Pentru procurarea materia­lelor necesare s’a fixat autoimpunerea, iar pentru înfăptuirea lucrării ţăranii muncitori şi colectiviştii s’au angajat să muncească voluntar. In acest scop s’a format un comi­tet de cetăţeni care are menirea să coordo­neze şi să urmărească îndeplinirea lucrări­lor“. Tov. C. Sălcianu ne scrie că în cadrul adunării populare din comuna Grojdibodu regiunea Dolj, ţăranii muncitori au hotărît să construiască un local nou pentru cămi­nul cultural şi un local pentru şcoala ele­mentară, din satul Gura-Padinii. „In urma adunării populare — scrie corespondentul — ţăranii muncitori, mobilizaţi şi îndrumaţi de comunişti şi de deputaţii sfatului popular, au început să înfăptuiască hotărîrile adună­rii populare. Primul care a depus banii şi care a obţinut chitanţa Nr. 1 la autoimpu­­nere este tov. Ştefan Cârţan. Deasemeni colectivista Ecaterina Sălcianu precum şi membrii corpului didactic au fost printre primii la achitarea autoimpunerii. Primele fonduri încasate au fost folosite la fabrica­rea celor 100.000 cărămizi necesare pentru construcţiile plănuite. Prin muncă volunta­ră, ţăranii muncitori au început să scoată şi să transporte la şantier piatra necesară construcţiilor“. „De curând în comuna Moldova-Suliţa din regiunea Suceava — ne scrie tov. Ber­­tho­d Spender — a avut loc adunarea populară la care au participat peste 700 lo­cuitori. Preşedintele comitetului executiv co­munal a prezentat în faţa adunării populare o dare de seamă asupra activităţii desfăşu­rate de sfatul popular, insistând în mod deosebit asupra contribuţiei cetăţenilor la munca de gospodărire a comunei. Darea de seamă, care a scos la iveală şi lipsurile comitetului executiv, a fost apro­bată de adunarea populară. Pentru a spri­jini şi mai temeinic eforturile sfatului popu­lar în acţiunea de înflorire şi desvoltare a comunei, adunarea populară a hotărît să aplice autoimpunerea pentru înfăptuirea de noi lucrări de interes obştesc“. Tovarăşa Crăciun Paulina ne scrie că în cadrul adunării populare, ţăranii muncitori din comuna Roşeţi, raionul Călăraşi, au ho­­tărît să electrifice comuna. Corespondenţii I. Sbârr­iog, I. Ungureanu şi Ilinca Antonie ne arată că în regiunea Cioru au avut loc adunări populare în majo­ritatea comunelor La aceste adunări popu­lare, arată corespondenţii, au participat pes­te 23.000 ţărani muncitori dintre care peste 800 deputaţi. In cadrul adunărilor populare s’a hotărît să se construiască 10 localuri pentru şcoli, 12 localuri pentru cămine cul­turale, o baie populară, un dispensar, 4 se­dii pentru sfaturile populare, un grajd, 2 poduri, să se electrifice 2 comune şi să se refacă 30 localuri de şcoli. Chiaburii — duşmani de moarte ai ţără­nimii muncitoare — încearcă pe toate căile­ să împiedice organizarea adunărilor populare şi înfăptuirea lucrărilor de folos obştesc. Ei răspândesc svonuri şi în unele locuri în­cearcă chiar să se strecoare în adunările populare. „La adunarea populară din comu­na Licuriciu — ne scrie un alt corespondent din regiunea Gorj, tov. D. Gherghescu — a căutat să se strecoare şi chiaburul Ilie Niţă. Ţăranii muncitori însă ştiau că acest exploa­tator nu are drept de vot şi ca urmare nu poate să participe la adunarea obştei. Chia­burul a fost demascat şi scos afară din a­­dunare”. „In comuna Fălcoiu din regiunea Dolj, — ne scrie tov. N. Chivu — s’a pus în discuţie construirea a două poduri şi a unei magazii la şcoala elementară. Ţăranii muncitori s’au angajat să sprijine cu toate forţele înfăptui­rea acestor lucrări, în cât mai scurt timp.” Intr’o scrisoare primită dela tov. Ion G. Ghiţă se arată că obştea satului Mărleanu din comuna Beilic, regiunea Constanţa, s’a angajat în cadrul adunării populare să folo­sească autoimpunerea pentru înfăptuirea lu­crărilor de canalizare în vederea alimentării satului cu apă potabilă. Şi în alte comune din regiunea Constan­ţa s’au ţinut adunări populare. In marea ma­joritate a comunelor, adunările populare au dat rezultate bune. In câteva comune însă, din cauză că pregătirile nu s’au făcut din vreme şi aceasta din cauză că unele comi­tete executive raionale nu au ajutat comite­tele executive comunale, adunările populare nu au dus la rezultatele aşteptate. Aşa s-a întâmplat de pildă în comuna Cumpăna. „Comitetul executiv al sfatului popular comunal — ne scrie corespondentul Radu Constantin , după ce a analizat pro­punerea deputatului Petre Vodiţă de a se construi o sală de clasă, nu a desfăşurat o largă muncă de agitaţie pentru convocarea adunării populare. înştiinţarea cetăţenilor despre data convocării adunării populare nu a fost făcută cu zece zile înainte aşa cum prevede legea, ci s’a făcut numai cu patru zile înainte de ţinerea adunării. Comitetul executiv al raionului Constanţa deşi a cu­noscut acest lucru, nu a luat măsuri ca a­­dunarea populară să fie ţinută în mod legal. Ca urmare, la lucrările adunării au partici­pat numai 300 locuitori din 845. Deşi nu s’a întrunit majoritatea alegătorilor, aduna­rea populară a fost ţinută. Aceasta înseam­nă o încălcare a democraţiei socialiste. De­aceea hotărîrea adunării populare a fost­ a­­r­ulată, urmând a se ţine în scurt timp o nouă adunare populară în condiţiile legale. Tot la fel s’a întâmplat şi în comuna Pe­­cineaga, unde adunarea populară nu s’a ţi­nut cu majoritatea cetăţenilor cu drept de vot, ceeace a dus şi aici la anularea hotă­­ririi. „Comitetul executiv al sfatului popular raional Constanţa — scrie în încheiere tov. Radu Constantin­­ are datoria să se preo­cupe mai îndeaproape de organizarea adună­rilor popular© antrenând în această muncă pe toţi deputaţii sfaturilor populare.” S’au constatat lipsuri mari şi la organiza­rea adunărilor populare în unele comune din regiunea Mureş. Astfel în comuna Batoş din raionul Reghin adunarea populară nu a fost pregătită din vreme, deputaţii nu au desfă­şurat o temeinică muncă de agitaţie pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare la lucră­rile adunării populare. Comitetul executiv al sfatului popular raional Reghin căruia îi revine în primul rând vina pentru slaba mo­bilizare a ţăranilor muncitori, nu s’a preo­cupat să sprijine şi să îndrume comitetele e­­xecutive comunale în organizarea adunărilor populare. Delegatul raional însărcinat să sprijine organizarea adunării populare din Batoş s’a prezentat la comitetul executiv co­munal în ziua desfăşurării adunării şi nu a făcut altceva decât să ia o copie de pe pro­cesul verbal pe care­­a prezentat-o la raion In regiunea Mureş se constată lipsuri şi în ceea ce priveşte organizarea comitetelor cetăţeneşti şi mai cu seamă în mobilizarea acestor comitete la înfăptuirea sarcinilor ce le revin. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale și raionale au datoria să ia măsuri, să sprijine mai temeinic munca co­mitetelor executive comunale pentru buna organizare a adunărilor populare și pentru înfăptuirea hotărârilor luate. Un răspuns nesincer Printr’o scrisoare trimisă „României libere” arătam o serie de lipsuri în munca unora din membrii comitetului executiv al sfatului popular din comuna Valea Călugărească, ra­ionul Ploeşti. In scrisoare arătam că atât preşedintele comitetului executiv, Ţică Petre, cât şi secretarul Pandele Gheorghe, împreună cu fostul referent prim Gleb Petrovschi, au dovedit în repetate rânduri o atitudine dea­­drep­tul duşmănoasă faţă de ţăranii muncitori. In acelaş timp ei erau în relaţii de prietenie cu chiaburii. Nu după multă vreme am primiit prin re­dacţia ziarului răspunsul asupra cercetărilor şi măsurilor luate, răspuns trimis de sfatul popular raional Ploeşti. In răspuns se arăta că „cercetându-se pe teren” cele semnalate, s’a constatat că afirmaţiile nu corespund adevărului. După citirea răspunsului, vrem să încunoştiinţăm ziarul „România liberă“ că răspunsul sfatului popular raional Ploeşti este nesincer şi lipsit de seriozitate. In pri­mul rând nu s-a făcut niciun fel de cerce­tare pe teren, aşa cum se afirmă în răspuns şi nu au fost luate nici măsurile pe care le comunica sfatul popular. Nu este adevărat că fostul referent prim Gleb Petrovschi a fost mutat din sediul sfa­tului popular, precum nu este adevărat că Gh. Oproiu, paznic la sfatul popular, a fost înlocuit. Prin răspunsul neadevărat trimis „Româ­niei libere”, sfatul popular raional Ploeşti nu a făcut altceva decât să cocoloşească o se­rie de grave abateri, să ingăduie şi pe mai departe existenţa lor. Astfel, nu de multă vreme, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular, Ţică Petre, împreună cu paznicul sfatului, Gh. Oproiu l-au bătut pe muncitorul Ilie Prejoianu de la cooperativa de prestaţie „1 Mai“ din Ploeşti. Preşedintele comitetului executiv a mai avut şi alte asemenea „întâmplări” pe care „nu le-a observat” sfatul raional. Vrem să comunicăm deasemeni redacţiei că „prins de asemenea ocupaţii“, Iov­­ţică nu-şi găseşte de loc timp să se ocupe de electrificarea sa­telor din cadrul comunei Valea Călugărească, de repararea şi întreţinerea podurilor, de a­­menajarea fântânilor, de îngrijirea şi cură­ţirea pieţii, a drumurilor, de înfrumuseţarea comunei şi de celelalte probleme gospodă­reşti, în nenumărate rânduri, deputaţii comunali au venit cu propuneri şi iniţiative, menite să rezolve astfel de probleme. La toate acestea însă, tovarăşul preşedinte rămânea indife­­rent, ori în cazul cel mai bun, făcea promi­siuni pe care le uita chiar a doua zi. Un alt fapt care oglindeşte gravele lipsuri ale muncii preşedintelui, cât şi ale întregu­lui comitet executiv comunal este felul ne­regulat în care se ţin sesiunile. Uneori nu se mai ţin deloc. In ceea ce priveşte activi­tatea comisiunilor permanente, aceasta este inexistentă. Aceasta îşi are isvorul şi în fap­tul că dela înfiinţarea comisiunilor perma­nente nu a mai fost ţinută niciun fel de şe­dinţă cu membrii lor Dacă organele sfatului popular raional Plo­eşti s'ar fi deplasat mai des prin comunele din raion ar fi putut descoperi din vreme a­­ceste grave deficienţe şi încă mul­e altele din munca membrilor comitetului executiv al sfatului popular Valea Călugărească. Sfatul raional nu a făcut acest lucru nici chiar în momentul când a fost sesizat de ziarul „România liberă”. Mai mult, mulţu­­mindu-se să „cerceteze” cazul din birou, sfatul popular raional Ploeşti a trimis zia­rului un răspuns care nici pe departe nu corespunde cu realitatea. Ar trebui ca măcar acum, cei în drept, să cerceteze cele sesizate şi să ia măsurile cu­venite. ION PALI organizatoric de partid al gospodăriei agricole colective din Valea Călugărească ŞTEFAN COSTACHE deputat comunal

Next