România Liberă, iunie 1952 (Anul 10, nr. 2385-2409)
1952-06-01 / nr. 2385
PAGINA 7-a PENTRU O LARGĂ POPULARIZARE A AGROMINIMULUI Raidul anchetă organizat de ziarele „Scânteia" şi „România Liberă“ cu sprijinul unor ziare locale In zilele de 25 şi 26 Mai a.c., ziarele „Scânteia“ şi „România Liberă" au organizat in regiunile Cluj, Iaşi, Dolj, Ialomiţa, Teleorman, Mureş şi Bihor, cu sprijinul ziarelor locale „Făclia Ardealului" şi „Igazság" -Cluj, „Lupta Moldovei"-Iaşi, „înainte"-Craiova, „Ialomiţa Liberă"-Călăraşi, „Teleormanul Liber"-Roşiorii de Vede, „Ardealul Nou“-Tg. Mureş, „Faklya" şi „Crişana"-Oradea, un raid anchetă cu scopul de a urmări felul In care organele de partid jţi de stat desfăşoară munca pentru popularizarea şi controlul aplicării agrominimului. Publicăm mai jos constatările făcute in cadrul raidului-anchetă In regiunile Mureş, Dolj, Iaşi şi Teleorman. Ziarul „Scânteia" publică în numărul de azi constatările făcute în regiunile Bihor, Cluj, Ialomița. Omenii muncii de la sare aplică cu încredere regulile agrotehnice Drept rezultat al organizării temeinice de către organele locale de partid şi de stat a prelucrării Hotărîrii Consiliului de Miniştri şi popularizării prevederilor ei, numărul ţăranilor muncitori din regiunea Mureş care au trecut la aplicarea regulilor agrotehnice creşte pe zi ce trece. In comunele Gălăţeni, Band, Sângeorgiul de Mureş, Grebenişul de Câmpie, Mureşeni şi Tirimia ţăranii muncitori au terminat pe de-a întregul plivitul culturilor de păioase. Bunăoară, la Gălăţeni sunt ţărani muncitori ca Ştefan Bustya, Ştefan Fekete, Albert Markodi care pentru prima oară în această comună stârpesc de trei ori buruienile din culturile de păioase. Exemplul lor a fost urmat de majoritatea ţăranilor săraci şi mijlocaşi din Gălăţeni. Membrii gospodăriei colective „Partizanul“ din Ernei au prăşit de două ori până acum floarea soarelui, iar acum sunt la cea de a treia praşilă a sfeclei de zahăr. Ca urmare a măsurilor luate de comitetul executiv al sfatului popular regional, comitetul executiv raional Tg .Mureş acordă o deosebită atenţie urmăririi felului în care se aplică regulile agrotehnice. Preocuparea se vădeşte şi în evidenţele precise de la raion, rezultate ale evidenţelor clare primite de la cele mai multe comune. Comitetele executive ale comunelor Mureşeni, Gălăţeni, Luca, Oaia şi altele au evidenţa precisă a lucrărilor de îngrijire, care se efectuează zilnic cu ajutorul şefilor de sectoare, sub controlul deputaţilor comitetului executiv. Pentru popularizarea şi mai departe a agrominimului, comitetul executiv al raionului Tg. Mureş a făcut un plan de lucru care, printre alte obiective, cuprinde şi formarea unor grupe de studii în fiecare sat, grupe conduse de ingineri şi tehnicieni agronomi, cadre didactice şi directori ai căminelor culturale. Din iniţiativa organizaţiei de bază şi cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular, în Mitreşti au fost organizate 12 cercuri de studiere a agrominimului, a căror primă şedinţă a avut loc Sâmbătă 24 Mai. Un concurs preţios l-a dat directorul şcolii elementare din sat, tov. Francisc Tőkés. Asemenea cercuri de studii au fost organizate şi în comunele Ernei, Grebenişul de Câmpie şi Râciu. In timp ce ţărănimea muncitoare din raionul Tg. Mureş a primit cu încredere Hotărîrea cu privire la aplicarea agrominimului, lipitorile satelor, chiaburii, au încercat să saboteze această acţiune prin neaplicarea regulilor agrotehnice la îngrijirea culturilor. Ei au fost însă demascaţi de ţăranii muncitori, iar comitetele executive ale sfaturilor populare comunale le-au dresat acte de dare în judecată. In comuna Păsăreni — de pildă — comitetul executiv a dresat acte de dare în judecată chiaburilor Kacso M. Gheorghe, Török Ştefan, Orosz Gheorghe şi Zaizon Iuliu care au încercat să saboteze lucrările de îngrijire a culturilor. Prin intensificarea muncii de popularizare a agrominimului, prin îndrumarea oamenilor muncii de la sate, în regiunea Mureş regulile agrotehnice vor fi aplicate cu tot mai mult succes, contribuind din plin la ridicarea producției agricole. Pentru combaterea metodelor de munca înapoiate Stăpână ai unor întinse suprafeţe de pământ, moşierii aveau nevoie de multe braţe de muncă care să le facă lucrările la timp. Pentru a-şi asigura aceste braţe ei îndemnau ţărănimea muncitoare, să semene târziu şi să reducă muncile de întreţinere a culturilor la maximum o praşilă. Astfel ei aveau braţe de muncă atât pentru a face însămânţările la timp, cât şi pentru a lucră cu atenţie la îngrijirea culturilor lor. Ţinută în întuneric ţărănimea ajunsese să aplice astfel metode de lucru complect învechite care s’au împământenit pe plaiurile Dojului. In raionul Caracal, bunăoară, o seamă de obiceiuri învechite mai împiedică încă şi astăzi obţinerea unor recolte îmbelşugate. In partea de mijloc a raionului şi în special în comuna Radomir, pământul care a fost arat odată în toamnă seară din nou primăvara chiar de câte două ori pentru „a face pământul moale“, însămânţările se făceau la timp nepotrivit. De pildă, în comuna Apele Vii există practica înapoiată de a începe însămânţarea porumbului la răsărirea „bojilor“. Metodele întrebuinţate la însămânţat erau şi ele dintre cele mai neindicate. De pildă, prin comuna Marotinul de Sus se obişnuia însămânţatul „pe piele“. Se arunca sămânţa pe mirişte, iar apoi, trecându-se cu plugul, sămânţa era băgată sub pământ. Nici întreţinerea culturilor nu era făcută aşa cum ar fi trebuit. Praşilele de pildă, erau făcute la suprafaţă. In cazul când se făceau două praşile atunci „neapărat” prima era făcută foarte la suprafaţă — lucru complect greşit din punct de vedere agrotehnic. Dar toate aceste obiceiuri vechi în agricultură au început să fie combătute. Partidul şi guvernul nostru în grija faţă de ţărănimea muncitoare din ţara noastră a început să ducă prin organele de partid şi de stat o muncă susţinută în vederea lichidării în practica agricolă a tot ceea ce era vechi, dăunător, îndrumarea şi sprijinul dat ţărănimii muncitoare au permis folosirea şi în raionul Caracal a metodelor noi agrotehnice, au făcut ca agricultura din raionul Caracal să facă frumoşi paşi înainte. Au fost înfiinţate gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole. Acestea lucrând pământul cu tractoarele SMT, însămânţând în termenele prevăzute de Ministerul Agriculturii, luptând pentru întreţinerea culturilor, au obţinut recolte însemnate cu mult superioare ţăranilor muncitori care-şi lucrează individual pământul. Astfel, în timp ce gospodăria colectivă din Stoeneşti a obţinut 2000 şi 3050 kgr. grâu şi orz la hectar, ţăranii cu gospodărie individuală din aceeaşi comună au obţinut doar 1200 şi respectiv 1500 kgr. Dar nu numai colectiviştii au început să lucreze după metode noi, ci după exemplul lor, mereu mai mulţi ţărani muncitori. Mai sunt însă ţărani muncitori care n’au fost încă lămuriţi de importanţa lucrării pământului după metodele ştiinţei agrotehnice. Lipsa de preocupare a organelor locale ale puterii de stat, permite ca în multe comune din raion unii ţărani săraci şi mijlocaşi să-şi lucreze pământul după vechile obiceiuri. Sfatul popular raional Caracal, prin tehnicienii săi, trebue să ducă o serioasă muncă de lămurire în mijlocul țăranilor muncitori, popularizând regulile agrotehnice. Popularizarea minimului agrotehnic trebue să ducă la răspândirea pe scară largă a agrotehnicii celei mai înaintate. Mai multă atenție materialului propagandistic Imediat după apariţia Hotărîrii Consiliului de Miniştri privind introducerea agrominimului, în regiunea Iaşi s’a desfăşurat o intensă muncă de popularizare a acestuia. S-a întocmit un plan de muncă pentru popularizarea agrominimului, plan în care s-au prevăzut, în mod concret, măsurile ce trebue luate pentru traducerea în viaţă a sarcinilor Hotărîrii. Astfel au fost programate conferinţe la toate căminele culturale săteşti iar în unităţile din sectorul socialist al agriculturii au fost organizate cursuri agrotehnice serale cu o durată de două luni. Pe lângă acestea au fost distribuite în comune şi în unităţile socialiste un număr de 12.000 de exemplare ale broşurii „Regulile agrotehnice pentru principalele plante de cultură”. In urma muncii politice desfăşurate atât în cadrul căminelor culturale cât şi prin puterea exemplului personal, comuniştii şi deputaţii de la sate au mobilizat ţăranii muncitori să-şi însuşească regulile agrotehnice şi să îndeplinească la timp planul de întreţinere a culturilor. Aşa de pildă, deputaţii sfatului popular al comunei Popeşti, raionul Târgu Frumos în frunte cu tovarăşul Vasile Palaghia, preşedintele comitetului executiv, îndrumaţi de către organizaţia de bază au mobilizat toţi ţăranii muncitori din cele patru sate în întreceri patriotice, având ca obiectiv terminarea la timp a plivitului şi prăşitului culturilor, reuşindu-se ca această comună să fie fruntaşă pe regiune. Rezultatele muncii de popularizare şi spllcare a agrominimului ar fi fost însă mult mai bune dacă în activitatea unor organe de stat din regiunea Iaşi, ar fi existat o mai mare preocupare, în special în munca de control. Aşa de pildă, secţiunea agricolă a sfatului popular regional s’a mulţumit să repartizeze raioanelor cele 12.000 exemplare din broşurile sosite dela Ministerul Agriculturii fără să se mai intereseze — la 10 zile după sosirea lor — dacă aceste broşuri au fost repartizate sfaturilor populare comunale şi mai ales dacă au fost distribuite, ţăranilor muncitori. Lipsa acestui control la care s’a adăugat şi indolenţa unor factori de răspundere dela raioane, a determinat ca în unele părţi ale regiunii, cum ar fi de pildă în raionul Târgu Frumos să mai existe în ziua de 26 Mai peste 600 de astfel de broşuri, depozitate în dulapul secţiunii agricole. De aceea nu este de mirare că în unele comune din raionul Târgu Frumos, cum sunt Bălţaţi, Oţeleni, Erbiceni, etc. nu este cunoscută existenţa acestor broşuri, iar lectorii care aveau sarcina de a conferenţia la căminele culturale sunt astfel lipsiţi de principalul material documentar. Este necesar ca toate căminele culturale săteşti să fie folosite pentru a prezenta oamenilor muncii de la sate regulile agrotehnice, pentru a le arăta însemnătatea aplicării lor. In acelaş timp este necesar ca toate comitetele executive ale sfaturilor populare raionale să controleze în mod sistematic felul în care funcţionează cursurile agrotehnice înfiinţate, dacă li se asigură materialul propagandistic necesar încât fiecare cursant să poată înţelege şi să-şi poată însuşi cât mai bine sarcinile ce îi revin în această importantă acţiune pentru ridicarea nivelului tehnic al agriculturii noastre. Tot sprijinul sfaturilor populare Planul de muncă întocmit de comitetul executiv al sfatului popular raional Alexandria, regiunea Teleorman, în vederea popularizării agrominimului cuprinde perioada 14 Mai—15 Noembrie 1952. Multe paragrafe ale acestui plan îţi atrag atenţia. De pildă, la punctul 5 poţi citi că în ziua de 18 Mai în toate comunele, la căminele culturale, trebuia să aibă loc adunări populare, unde urma să se prelucreze Hotărîrea Consiliului de Miniştri din Martie a. c. privind introducerea minimelor agrotehnice, adunări prezidate de preşedinţii comitetelor executive comunale. Dar prevederile corecte şi cuprinzătoare ale planului de muncă au fost abandonate la jumătatea drumului. Telefoanele au sunat, dispoziţiile au fost date însă... în ziua de 18 Mai adunările planificate nu s’au ţinut în toate comunele şi satele şi aceasta din mai multe motive. Unii tehnicieni pur şi simplu nici nu s‘au mai gândit să se prezinte, alţii au pierdut trenul. In unele comune s’a făcut prelucrarea Insă „din fugă”. In cadrul adunărilor convocate pentru a analiza activitatea cooperativelor din sat şi în cadrul adunărilor convocate pentru discutarea problemei autoimpunerii s-a strecurat şi prelucrarea agrominimului. Aici pot fi citate prelucrările făcute în comunele Furculeşti, Ulmeni, Poroschia, Ţigăneşti, Atârnaţi, Storobăneasa, etc. Telefoanele au sunat din nou... comitetul executiv al sfatului popular al raionului a fost informat că adunările s-au ţinut şi că şi-au atins scopul. Un control făcut direct de cei mai buni activişti ai sfatului popular raional ar fi scos însăla iveală situaţiile din unele comune, situaţii contrarii informaţiilor primite. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului. Alexandria prin secţiunea sa agricolă a întocmit un plan de repartizare a inginerilor şi tehnicienilor agronomi ai sfatului popular raional, ai S.M.T. şi gospodăriilor agricole de Stat. Pe baza acestui plan comunale fiecare răspunde de câte o întovărăşire agricolă sau gospodărie colectivă. Ceeace nu a făcut cu consecvenţă comitetul executiv al sfatului popular raional este controlul îndeplinirii de către inginerii şi tehnicienii agronomi a acestei sarcini. De la sfârşitul campaniei de însămânţări de primăvară nici un tehnician de la S.M.T. Nanov, Putineiu şi Brânceni nu a mai trecut pe la gospodăriile colective deservite. Situaţia din raionul Alexandria, munca superficială şi birocratică a comitetului executiv al sfatului popular raional nu constitue un caz izolat în regiunea Teleorman. Comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Teleorman, trebue să treacă neîntârziat la efectuarea unui control temeinic asupra felului cum se desfăşoară acţiunea de popularizare şi aplicare a agrominimului. Acest control nu trebue să se oprească la raion ci să meargă până la comună și sat, până la gospodăria agricolă. Concluziile raidului anchetă ne arată că în multe din regiunile aici — cum ar fi bunăoară Cluj, Mureş, Bihor şi artere — organele locale de partid şi de stat acordă atenţie muncii de popularizare a agrominimului, desfăşoară o muncă de îndrumare în rândurile oamenilor muncii de la sate pentru aplicarea regulilor prevăzute de agrominim. Oamenii muncii de la sate primesc cu încredere agrominimul, în care găsesc o armă preţioasă în lupta pentru lichidarea rămăşiţelor înapoiate în practica agricolă, în lupta pentru obţinerea unor recolte îmbelşugate, condiţie de seamă pentru consolidarea succesului reformei băneşti. Mărturie vie a încrederii cu care este primit agrominimul este munca însufleţită desfăşurată de oamenii muncii de la sate sub îndrumarea organelor de partid şi de stat şi cu sprijinul inginerilor şi tehnicienilor agronomi pentru aplicarea regulilor agrotehnice prevăzute de agrominim. Cu toate acestea sunt încă unele regiuni, printre care Teleorman, Ialomiţa şi altele, unde organele locale de partid şi de stat privesc cu o neîngăduită uşurinţă munca de popularizare a agrominimului. Organele locale de partid şi de stat au datoria să dea o mare atenţie acestei munci, socotind-o o acţiune de o însemnătate politică deosebită, acţiune care face parte integrantă din măsurile elaborate de partid şi guvern pentru consolidarea succesului reformei băneşti. În acest scop trebue controlată în special munca de popularizare a agrominimului, prin consfătuirile organizate la sate, prin difuzarea materialului propagandistic editat in acest scop, etc. Inginerii şi tehnicienii agronomi trebue îndrumaţi şi sprijiniţi spre a putea arăta cât mai pe înţelesul oamenilor muncii de la sate în ce constă importanţa agrominimului şi cum trebue aplicate principalele reguli agrotehnice. In munca de popularizare a agrominimului o atenţie specială trebue dată combaterii obiceiurilor vechi de lucrare a pământului şi a practicilor înapoiate, arătându-se limpede ce neajunsuri pricinuesc acestea agriculturii noastre. Trebue sporită vigilenţa faţă de chiaburi, aceşti duşmani înverşunaţi ai poporului nostru muncitor, care se agaţă cu disperare de obiceiurile şi practicile înapoiate, nutrind gândul ticălos de a ţine ţăranii muncitori în întuneric spre a-i putea exploata mai bine. Cei ce sabotează prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la aplicarea agrominimului trebue demascaţi fără cruţare. Organizaţiile de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să desfăşoare o intensă muncă politică-educativă în rândurile oamenilor muncii de la sate, astfel ca fiecărui ţăran muncitor să-i fie limpede că aplicarea regulilor agrotehnice constitue măsuri obligatorii menite să ducă la sporirea recoltei şi la întărirea puterii leului nou ! Comunişti, deputaţi ai sfaturilor populare, fiţi în fruntea muncii pentru popularizarea şi aplicarea agrominimului! Fiţi un exemplu vrednic de urmat de toţi oamenii muncii de la sate! ROMANIA LIBERĂ Pregătiri în vederea sesiunii sfaturilor populare regionale In cadrul unei şedinţe, comitetul executiv al sfatului popular regional Buzău a hotărlt să convoace în ziua de 8 Iunie cea de a 5-a sesiune a sfatului popular regional. In vederea acestei sesiuni s’au făcut pregătiri amănunţite. Comitetul executiv a convocat o şedinţă de colaborare cu preşedinţii comisiunilor permanente, care la rândul lor au organizat şedinţe în cadrul fiecărei comisiuni. Cu prilejul acestor şedinţe s-a discutat o serie de probleme legate de activitatea deputaţilor, cum ar fi de pildă munca desfăşurată pentru intensificarea acţiunii de încasare a impozitelor, a colectărilor, popularizarea şi aplicarea agrominimului, pregătirea campaniei agricole de vară şi alte probleme care vor fi desbătute in cadrul sesiunii. Deputaţii şi-au luat angajamentul de a-şi spori activitatea, şi de a discuta problemele înscrise pe ordinea de zi cu alegătorii din circumscripţiile electorale,, pentru a se prezenta bine pregătiţi la cea de a 5-a sesiune. (STELIAN BANCIU). Roade ale legăturii deputaţilor cu masele PLOEŞTI (de la subredacţia noastră). Deputaţii sfaturilor populare din regiunea Prahova organizează numeroase consfătuiri cu alegătorii din comunele regiunii. In cadrul acestor consfătuiri deputaţii discută cu alegătorii despre cele mai diferite probleme privind desvoltarea şi înflorirea comunelor. Cu acest prilej cetăţenii au prezentat numeroase propuneri şi sugestii privind îmbunătăţirea muncii în toate domeniile de activitate. Comitetul executiv al sfatului popular regional precum şi cele raionale se preocupă îndeaproape de rezolvarea propunerilor ce le prezintă cetăţenii. Astfel, în urma consfătuirilor dintre deputaţi şi alegători în comuna Podu Vadului s’a amenajat o gură de apă, iar în comuna Brăneşti s‘a pus în funcţiune baia comunală. Deasemeni, în urma propunerilor făcute de cetăţeni s’a început studierea punerii în folosire a isvoarelor de ape minerale din comuna Surani. In comuna Poiana Câmpina s’au luat măsuri pentru amenajarea băilor sărate, iar în comuna Brebu s’a procurat un motor şi s’a pus în funcţiune moara comunală. In comuna Poenarii-Apostoli, la îndemnul deputaţilor, ţăranii muncitori au format un comitet cetăţenesc care are menirea să urmărească înfăptuirea lucrărilor propuse. In comuna Româneşti, cu sprijinul cetăţenilor a fost amenajat un cămin de zi. La fel şi în celelalte comune din regiunea Prahova se obțin noi și frumoase realizări. — O — - © — Cămine de zi pe lângă cinematografe ORADEA (dela subredacţia noastră). — Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Oradea a luat măsura înfiinţării de cămine de zi pe lângă cinematografele locale. La aceste cămine, femeile muncitoare îşi pot lăsa copiii dela 1—3 ani, pe tot timpul rulării filmului. Primul cămin de acest fel a fost amenajat pe lingă “cinematograful „Maxim Gorki“ cu concursul întreprinderilor locale (fabrica de mobile F.P.E.I.L., cooperativa „Zorile Roşii“, întreprinderea „Metalochimic“) care au pus la dispoziţia căminului jucării de tot felul, cărucioare, lopeţi, paturi, etc., lucrate în ore de muncă voluntară. Căminul de zi cuprinde o cameră — salon cu bibliotecă, jucării, etc., o cameră cu paturi şi o grădină frumoasă cu măsuţe, scăunaşe şi scrâncioabe de două persoane. O educatoare, o îngrijitoare şi —■ prin rotaţie câte o soră de la Crucea Roşie —, stau permanent pentru a îngriji copiii. In urma rezultatelor obţinute prin această realizare, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc studiază în prezent posibilitatea de a înfiinţa cămine de zi şi pe lângă celelalte cinematografe din localitate. — — DE PESTE TOT “ Contractele socialiste de colaborare culturală încheiate între întreprinderi şi diferite instituţii de artă iau o extindere tot mai mare. Astfel, de curând s-a încheiat în Oraşul Stalin, un nou contract între întreprinderea „Electroprecizia“ şi căminul cultural „M. Kogălniceanu“. Acest contract care cuprinde angajamente concrete luate de ambele părţi, va contribui la intensificarea muncii culturale în întreprindere, cât şi la îmbunătăţirea activităţii căminului (GH. SIGHINAŞ). Protecţia muncii în sectorul forestier era inexistentă sub regimurile burghezomoşiereşti. Astăzi muncitorii forestieri se bucură de condiţii bune de muncă şi trai. De pildă, numai la parchetul dela I.P.E.I.L.Băbeni, s’au construit în ultima vreme 13 cabane dormitoare, numeroase locuinţe pentru muncitorii căsătoriţi, s’a amenajat un dispensar, o infirmerie şi un cabinet dentar. Deasemeni, o atenţie deosebită se acordă educaţiei sanitare a muncitorilor. (GH. MARCU). ■ La Mamaia-Constanţa, se construeşte o frumoasă fântână arteziană; bibliotecile au fost înzestrate cu ultimele cărţi şi reviste apărute în limba română, şi în limbile minorităţilor naţionale; în faţa cazinoului a fost construit un vast restaurant popular; pe plaje se fac o serie de amenajări şi dotări cu instalaţii noi; nisipul a fost reprofilat, iar malurile au fost plantate cu arbuşti şi poeţi. Aceste amenajări care se realizează la Mamaia cât şi la celelalte staţiuni balneo-climaterice din ţară, fac parte din şirul de realizări ce oglindesc grija permanentă a partidului şi guvernului nostru pentru a asigura oamenilor muncii cele mai bune condiţii de odihnă. (E. SATMARI), Palatul Pionierilor din Oraşul Stalin va fi inaugurat la 1 Iunie, iar cel din Timişoara va fi dat deasemeni înscurt timp în folosinţă. Asemenea construcţii se ridică astăzi în multe localităţi din ţară. Nu de mult s’a inaugurat şi Palatul Pionierilor din comuna Lenauheim, raionul Sânnicolaul Mare. El este dotat cu săli de construcţii, ştiinţe naturale, săli de sport şi distrucţii, bibliotecă, sală de desen, etc. (LADISLAU DUNAJECZ). Ne scriu corespondenţii PE TEME ACTUALE Desfăşurarea adunărilor populare Pentru antrenarea maselor muncitoare la Înfăptuirea lucrărilor de folos obştesc, sfaturile populare din întreaga ţară organizează numeroase adunări populare. In cadrul adunărilor populare care se ţin în tot mai multe comune din ţara noastră, ţăranii muncitori ascultă dările de seamă prezentate de comitetele executive, critică lipsurile şi neajunsurile care se mai constată în munca sfaturilor populare şi fac preţioase propuneri pentru înflorirea şi desvoltarea comunelor. Pentru ca propunerile prezentate să capete viaţă, în cadrul adunărilor populare ţăranii muncitori fixează autoimpunerea, pe baza căreia fiecare locuitor al comunei respective contribue la realizarea lucrărilor de folos obştesc. In zeci şi sute de scrisori care sosesc zilnic la redacţia ziarului, corespondenţii noştri ne scriu despre însufleţirea cu care participă ţărănimea muncitoare la desfăşurarea adunărilor populare, despre propunerile preţioase ce le prezintă comitetelor executive şi mai cu seamă despre hotărîrea cu care pornesc oamenii muncii de la sate la înfăptuirea lucrărilor propuse. „La adunarea populară din comuna Mădăras, regiunea Bihor — ne scrie tov. Vlad Iuliu — au participat 289 locuitori cu drept de vot. Dintre aceştia, peste 20 de ţărani muncitori şi colectivişti au luat parte la discuţii făcând propuneri preţioase. In urma propunerilor făcute, adunarea populară a hotărît să construiască trotuare pe una din uliţele comunei. Pentru procurarea materialelor necesare s’a fixat autoimpunerea, iar pentru înfăptuirea lucrării ţăranii muncitori şi colectiviştii s’au angajat să muncească voluntar. In acest scop s’a format un comitet de cetăţeni care are menirea să coordoneze şi să urmărească îndeplinirea lucrărilor“. Tov. C. Sălcianu ne scrie că în cadrul adunării populare din comuna Grojdibodu regiunea Dolj, ţăranii muncitori au hotărît să construiască un local nou pentru căminul cultural şi un local pentru şcoala elementară, din satul Gura-Padinii. „In urma adunării populare — scrie corespondentul — ţăranii muncitori, mobilizaţi şi îndrumaţi de comunişti şi de deputaţii sfatului popular, au început să înfăptuiască hotărîrile adunării populare. Primul care a depus banii şi care a obţinut chitanţa Nr. 1 la autoimpunere este tov. Ştefan Cârţan. Deasemeni colectivista Ecaterina Sălcianu precum şi membrii corpului didactic au fost printre primii la achitarea autoimpunerii. Primele fonduri încasate au fost folosite la fabricarea celor 100.000 cărămizi necesare pentru construcţiile plănuite. Prin muncă voluntară, ţăranii muncitori au început să scoată şi să transporte la şantier piatra necesară construcţiilor“. „De curând în comuna Moldova-Suliţa din regiunea Suceava — ne scrie tov. Berthod Spender — a avut loc adunarea populară la care au participat peste 700 locuitori. Preşedintele comitetului executiv comunal a prezentat în faţa adunării populare o dare de seamă asupra activităţii desfăşurate de sfatul popular, insistând în mod deosebit asupra contribuţiei cetăţenilor la munca de gospodărire a comunei. Darea de seamă, care a scos la iveală şi lipsurile comitetului executiv, a fost aprobată de adunarea populară. Pentru a sprijini şi mai temeinic eforturile sfatului popular în acţiunea de înflorire şi desvoltare a comunei, adunarea populară a hotărît să aplice autoimpunerea pentru înfăptuirea de noi lucrări de interes obştesc“. Tovarăşa Crăciun Paulina ne scrie că în cadrul adunării populare, ţăranii muncitori din comuna Roşeţi, raionul Călăraşi, au hotărît să electrifice comuna. Corespondenţii I. Sbârriog, I. Ungureanu şi Ilinca Antonie ne arată că în regiunea Cioru au avut loc adunări populare în majoritatea comunelor La aceste adunări populare, arată corespondenţii, au participat peste 23.000 ţărani muncitori dintre care peste 800 deputaţi. In cadrul adunărilor populare s’a hotărît să se construiască 10 localuri pentru şcoli, 12 localuri pentru cămine culturale, o baie populară, un dispensar, 4 sedii pentru sfaturile populare, un grajd, 2 poduri, să se electrifice 2 comune şi să se refacă 30 localuri de şcoli. Chiaburii — duşmani de moarte ai ţărănimii muncitoare — încearcă pe toate căile să împiedice organizarea adunărilor populare şi înfăptuirea lucrărilor de folos obştesc. Ei răspândesc svonuri şi în unele locuri încearcă chiar să se strecoare în adunările populare. „La adunarea populară din comuna Licuriciu — ne scrie un alt corespondent din regiunea Gorj, tov. D. Gherghescu — a căutat să se strecoare şi chiaburul Ilie Niţă. Ţăranii muncitori însă ştiau că acest exploatator nu are drept de vot şi ca urmare nu poate să participe la adunarea obştei. Chiaburul a fost demascat şi scos afară din adunare”. „In comuna Fălcoiu din regiunea Dolj, — ne scrie tov. N. Chivu — s’a pus în discuţie construirea a două poduri şi a unei magazii la şcoala elementară. Ţăranii muncitori s’au angajat să sprijine cu toate forţele înfăptuirea acestor lucrări, în cât mai scurt timp.” Intr’o scrisoare primită dela tov. Ion G. Ghiţă se arată că obştea satului Mărleanu din comuna Beilic, regiunea Constanţa, s’a angajat în cadrul adunării populare să folosească autoimpunerea pentru înfăptuirea lucrărilor de canalizare în vederea alimentării satului cu apă potabilă. Şi în alte comune din regiunea Constanţa s’au ţinut adunări populare. In marea majoritate a comunelor, adunările populare au dat rezultate bune. In câteva comune însă, din cauză că pregătirile nu s’au făcut din vreme şi aceasta din cauză că unele comitete executive raionale nu au ajutat comitetele executive comunale, adunările populare nu au dus la rezultatele aşteptate. Aşa s-a întâmplat de pildă în comuna Cumpăna. „Comitetul executiv al sfatului popular comunal — ne scrie corespondentul Radu Constantin , după ce a analizat propunerea deputatului Petre Vodiţă de a se construi o sală de clasă, nu a desfăşurat o largă muncă de agitaţie pentru convocarea adunării populare. înştiinţarea cetăţenilor despre data convocării adunării populare nu a fost făcută cu zece zile înainte aşa cum prevede legea, ci s’a făcut numai cu patru zile înainte de ţinerea adunării. Comitetul executiv al raionului Constanţa deşi a cunoscut acest lucru, nu a luat măsuri ca adunarea populară să fie ţinută în mod legal. Ca urmare, la lucrările adunării au participat numai 300 locuitori din 845. Deşi nu s’a întrunit majoritatea alegătorilor, adunarea populară a fost ţinută. Aceasta înseamnă o încălcare a democraţiei socialiste. Deaceea hotărîrea adunării populare a fost arulată, urmând a se ţine în scurt timp o nouă adunare populară în condiţiile legale. Tot la fel s’a întâmplat şi în comuna Pecineaga, unde adunarea populară nu s’a ţinut cu majoritatea cetăţenilor cu drept de vot, ceeace a dus şi aici la anularea hotăririi. „Comitetul executiv al sfatului popular raional Constanţa — scrie în încheiere tov. Radu Constantin are datoria să se preocupe mai îndeaproape de organizarea adunărilor popular© antrenând în această muncă pe toţi deputaţii sfaturilor populare.” S’au constatat lipsuri mari şi la organizarea adunărilor populare în unele comune din regiunea Mureş. Astfel în comuna Batoş din raionul Reghin adunarea populară nu a fost pregătită din vreme, deputaţii nu au desfăşurat o temeinică muncă de agitaţie pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare la lucrările adunării populare. Comitetul executiv al sfatului popular raional Reghin căruia îi revine în primul rând vina pentru slaba mobilizare a ţăranilor muncitori, nu s’a preocupat să sprijine şi să îndrume comitetele executive comunale în organizarea adunărilor populare. Delegatul raional însărcinat să sprijine organizarea adunării populare din Batoş s’a prezentat la comitetul executiv comunal în ziua desfăşurării adunării şi nu a făcut altceva decât să ia o copie de pe procesul verbal pe carea prezentat-o la raion In regiunea Mureş se constată lipsuri şi în ceea ce priveşte organizarea comitetelor cetăţeneşti şi mai cu seamă în mobilizarea acestor comitete la înfăptuirea sarcinilor ce le revin. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și raionale au datoria să ia măsuri, să sprijine mai temeinic munca comitetelor executive comunale pentru buna organizare a adunărilor populare și pentru înfăptuirea hotărârilor luate. Un răspuns nesincer Printr’o scrisoare trimisă „României libere” arătam o serie de lipsuri în munca unora din membrii comitetului executiv al sfatului popular din comuna Valea Călugărească, raionul Ploeşti. In scrisoare arătam că atât preşedintele comitetului executiv, Ţică Petre, cât şi secretarul Pandele Gheorghe, împreună cu fostul referent prim Gleb Petrovschi, au dovedit în repetate rânduri o atitudine deadreptul duşmănoasă faţă de ţăranii muncitori. In acelaş timp ei erau în relaţii de prietenie cu chiaburii. Nu după multă vreme am primiit prin redacţia ziarului răspunsul asupra cercetărilor şi măsurilor luate, răspuns trimis de sfatul popular raional Ploeşti. In răspuns se arăta că „cercetându-se pe teren” cele semnalate, s’a constatat că afirmaţiile nu corespund adevărului. După citirea răspunsului, vrem să încunoştiinţăm ziarul „România liberă“ că răspunsul sfatului popular raional Ploeşti este nesincer şi lipsit de seriozitate. In primul rând nu s-a făcut niciun fel de cercetare pe teren, aşa cum se afirmă în răspuns şi nu au fost luate nici măsurile pe care le comunica sfatul popular. Nu este adevărat că fostul referent prim Gleb Petrovschi a fost mutat din sediul sfatului popular, precum nu este adevărat că Gh. Oproiu, paznic la sfatul popular, a fost înlocuit. Prin răspunsul neadevărat trimis „României libere”, sfatul popular raional Ploeşti nu a făcut altceva decât să cocoloşească o serie de grave abateri, să ingăduie şi pe mai departe existenţa lor. Astfel, nu de multă vreme, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular, Ţică Petre, împreună cu paznicul sfatului, Gh. Oproiu l-au bătut pe muncitorul Ilie Prejoianu de la cooperativa de prestaţie „1 Mai“ din Ploeşti. Preşedintele comitetului executiv a mai avut şi alte asemenea „întâmplări” pe care „nu le-a observat” sfatul raional. Vrem să comunicăm deasemeni redacţiei că „prins de asemenea ocupaţii“, Iovţică nu-şi găseşte de loc timp să se ocupe de electrificarea satelor din cadrul comunei Valea Călugărească, de repararea şi întreţinerea podurilor, de amenajarea fântânilor, de îngrijirea şi curăţirea pieţii, a drumurilor, de înfrumuseţarea comunei şi de celelalte probleme gospodăreşti, în nenumărate rânduri, deputaţii comunali au venit cu propuneri şi iniţiative, menite să rezolve astfel de probleme. La toate acestea însă, tovarăşul preşedinte rămânea indiferent, ori în cazul cel mai bun, făcea promisiuni pe care le uita chiar a doua zi. Un alt fapt care oglindeşte gravele lipsuri ale muncii preşedintelui, cât şi ale întregului comitet executiv comunal este felul neregulat în care se ţin sesiunile. Uneori nu se mai ţin deloc. In ceea ce priveşte activitatea comisiunilor permanente, aceasta este inexistentă. Aceasta îşi are isvorul şi în faptul că dela înfiinţarea comisiunilor permanente nu a mai fost ţinută niciun fel de şedinţă cu membrii lor Dacă organele sfatului popular raional Ploeşti s'ar fi deplasat mai des prin comunele din raion ar fi putut descoperi din vreme aceste grave deficienţe şi încă mule altele din munca membrilor comitetului executiv al sfatului popular Valea Călugărească. Sfatul raional nu a făcut acest lucru nici chiar în momentul când a fost sesizat de ziarul „România liberă”. Mai mult, mulţumindu-se să „cerceteze” cazul din birou, sfatul popular raional Ploeşti a trimis ziarului un răspuns care nici pe departe nu corespunde cu realitatea. Ar trebui ca măcar acum, cei în drept, să cerceteze cele sesizate şi să ia măsurile cuvenite. ION PALI organizatoric de partid al gospodăriei agricole colective din Valea Călugărească ŞTEFAN COSTACHE deputat comunal