România Liberă, august 1952 (Anul 10, nr. 2437-2463)

1952-08-01 / nr. 2437

Formaţiunea socialistă, baza desvoltării economiei noastre naţionale Este bine cunoscut oricui faptul că cen­trul de greutate al constituţiilor burgheze cade pe ,,apărarea” dreptului ,,sacru şi inviolabil” al proprietăţii particulare, pe ,,apărarea” dreptului nelimitat al burghe­ziei şi moşierimii de a exploata şi asupri în modul cel mai sângeros massele de oameni ai muncii. Poporul nostru munci­tor a simţit din plin în trecut efectele cestor prevederi constituţionale. La adăpo­stul ,,maniei legilor” burghezo-moşiereşti imensele bogăţii naturale, libertatea şi independenţa patriei noastre au fost vân­dute trusturilor imperialiste, iar năzuin­ţele scumpe ale celor ce muncesc au fost înăbuşite sistematic cu ajutorul maşinii de stat a claselor dominante. Ţară „emina­mente agricolă”, cu o economie extrem de înapoiată, cu un procent record de analfa­betism, boli sociale şi mortalitate infan­tilă, aceasta era realitatea pe care o con­sfinţeau constituţiile regimului burghezo­­moşieresc, proclamând de formă, dema­gogie, drepturi şi libertăţi fără nici o ga­ranţie materială. Studiind şi desbătând larg Proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române, oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi amin­tesc desigur de toate aceste caracteristici ale constituţiilor din trecut, pentru a a­­precia şi mai bine drumul uriaş pe care l-a străbătut ţara noastră în ultimii ani. Pro­iectul Constituţiei noastre înscrie şi în­tăreşte din punct de vedere legislativ vic­toriile , istorice obţinute de poporul mun­citor sub conducerea fermă a partidului, în lupta împotriva claselor exploatatoare dinăuntrul ţării şi a sprijinitorilor lor de totdeauna, imperialiştii americani şi en­glezi. Articolele Proiectului oglindesc cu claritate caracteristicile actualei perioade istorice pe care o străbate victorios ţara noastră, perioada trecerii de la capitalism la socialism. Poporul nostru muncitor desfăşoară cu însufleţire bătălia pentru construi­rea bazei economice a socialismului. Faţa patriei noastre se schimbă într’un ritm viu, harta economică indică din an în an prefaceri tot mai adânci în toate sectoarele. Suntem întru totul îndreptăţiţi să privim cu încredere viitorul. Socialis­mul, idealul pentru care a luptat şi luptă omenirea muncitoare, devine tot mai mult şi în ţara noastră o puternică realitate, pe care o înscrie la loc de cinste Proiectul de Constituţie. Proiectul consemnează existenţa în eco­nomia naţională a trei formaţiuni social­­economice: formaţiunea socialistă, mica p­roducţie de mărfuri şi formaţiunea par­­ticular-capitalistă. Având la bază proprietatea socialistă a­­supra mijloacelor de producţie, în forma proprietăţii de stat cât şi în cea coopera­­tistă-cole­ctivistă, sectorul socialist se des­­voltă neîncetat. In cadrul acestui sector a fost transformată în realitate dorinţa de veacuri a asupriţilor şi exploataţilor: desfiinţarea exploatării omului de către om. Principiul „de la fiecare după capa­citatea lui, fiecăruia după munca lui” este aplicat în viaţă în cadrul întreprinde­rilor proprietate de stat, la S.M.T., gospo­dării de stat, cât şi la gospodăriile agricole colective care au la bază proprietatea coo­­peratistă-colectivistă. După cum pro­clamă însuşi Proiectul de Constituţie, sta­tul de democraţie populară „întăreşte şi lărgeşte neîncetat formaţiunea sociali­stă, asigură creşterea neîntreruptă a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al oamenilor muncii”. In desvoltarea economiei naţionale a ţării noastre, formaţiunii social-economice socialiste îi aparţine rolul conducător, ea constituind „baza desvoltării ţării pe ca­lea socialismului”. . In articolul 17, Proiectul arată că sta­tul exercită rolul său de principal instru­ment al construirii socialismului, asigu­rând întărirea şi desvoltarea forţelor de producţie ale ţării „prin industrializarea ei socialistă, prin lichidarea înapoierii e­­conomice, tehnice şi culturale, prin trans­formarea socialistă treptată a agriculturii pe baza liberului consimţământ al ţărani­lor muncitori“. Partidul nostru conduce cu succes opera de construire a socialismului în lumina în­văţăturii feninist-staliniste care arată că veriga principală este desvoltarea indus­triei grele, a industriei mijloacelor de producţie. Industria grea constitue baza de trecere la marea producţie, socialistă a tu­turor sectoarelor economiei naţionale şi îndeosebi a agriculturii, baza ridicării ne­contenite a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Industrializarea socialistă a ţării noastre a înregistrat succese uriaşe. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, clasa noastră muncitoare a reuşit ca în ultimii ani să depăşească de peste două ori nivelul pro­ducţiei atins înainte de , război. In ţara noastră au fost desvoltate, reconstruite şi reutilate sute de întreprinderi, au fost construite altele­­noi. Printre noile ramuri industriale creia­te în condiţiile regimului de democraţie populară, un rol de frunte îl are industria construcţiilor de maşini care se desvoltă rapid. O uriaşă amploare au luat deasemeni lucrările de construcţii care schimbă cu totul faţa regiunilor ţării şi caracterul lor economic. Numai investiţiile pentru con­strucţiile înscrise în planul cincinal înglo­bează fonduri care depăşesc 25 de bugete ale României din timpul dominaţiei re­gimului burghezo moşieresc. Victoriile noastre strălucite în domeniul industriali­zării socialiste au făcut ca la sfârşitul anu­lui 1951, greutatea specifică a industriei în producţia totală a ţării să reprezinte 60,4 la sută, fapt care arată că a rămas în urmă, ca o amintire urâtă, situaţia de „ţară eminamente agricolă”, caracteristică României burghezo-moşiereşti. Ca urmare a puternicei desvoltări a in­dustriei grele, rod al eforturilor clasei noa­stre muncitoare, agricultura a primit şi pri­meşte un ajutor considerabil, constând în maşini, îngrăşăminte chimice, un volum tot mai mare de produse industriale de larg consum. Sprijinul larg acordat de clasa muncitoare ţărănimii muncitoare constitue factorul hotărîtor pentru îmbu­nătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii de la sate, pentru ridica­rea nivelului tehnic al agriculturii noastre şi pentru transformarea ei pe calea socia­lismului. Un rol de prim ordin în transformarea socialistă a agriculturii îl joacă gospodă­riile de stat şi colective şi S.M.T.-urile, parte integrantă a formaţiunii socialiste din economia ţării. Sectorului de stat şi gospodăriilor colective înfiinţate până a­­cum, le revine misiunea de a contribui puternic la atragerea ţărănimii muncitoare pe făgaşul construirii socialismului în a­­gricultură. Formaţiunea social-economică socialistă se desvoltă impetuos în ţara noastră. A­­pariţia şi desvoltarea sa se împletesc strâns cu naşterea unei noi atitudini faţă de muncă în rândurile muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor şi în masa ţăranilor colectivişti. Oamenii muncii consideră apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste drept o înaltă datorie patriotică. Această atitudine nouă faţă de muncă şi faţă de proprietatea socialistă obştească îşi găseşte o strălu­cită expresie în larga desvoltare pe care a luat-o întrecerea socialistă şi forma ei su­perioară, stahanovismul, în marele număr de inovaţii, raţionalizări şi perfecţionări tehnice, realizate de oamenii muncii. Existenţa sectorului socialist a creiat cele mai prielnice condiţii pentru larga desvol­tare a iniţiativei creatoare de masă, pentru manifestarea viguroasă a talentelor şi ca­pacităţilor oamenilor muncii pe care bur­ghezia le înăbuşea cu miile şi cu milioa­nele. A munci într’un chip nou, a-şi ridica necontenit calificarea profesională, a stă­pâni tehnica înaintată şi a o pune în slujba înfloririi patriei şi ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, iată dorinţa care însufleţeşte mase tot mai largi de oameni ai muncii. Articolul 15 al Proiectului de Constitu­ţie consemnează această prefacere adâncă petrecută în conştiinţa oamenilor muncii, arătând că „In Republica Populară Ro­mână munca este o datorie şi o chestiune de onoare pentru fiecare cetăţean capabil de muncă”. înscrierea în Proiectul de Constituţie a acestui principiu izvorăşte din necesita­tea arzătoare de a întări şi desvoltă for­ţele de producţie şi relaţiile de producţie socialiste, de a lărgi necontenit forma­ţiunea socialistă care stă la baza desvol­­tării întregii economii naţionale. Forma­ţiunea socialistă constitue temelia mate­rială pe care se sprijină dreptul la muncă, la învăţătură, la odihnă şi celelalte drep­turi pe care le consfinţeşte Proiectul de Constituţie, întărirea şi lărgirea sectorului socialist corespund intereselor celor mai arzătoare ale întregului nostru popor muncitor. Vic­toria ofensivei socialismului împotriva ca­pitalismului este chezăşia continuei întă­riri a independenţei şi suveranităţii pa­triei noastre. Totodată, lărgirea şi întă­rirea sectorului socialist înseamnă lărgirea şi consolidarea bazei materiale a politicii de apărare a păcii pe care o duc partidul şi statul nostru de democraţie populară. Situându-se pe o linie antipartinică, deviatorii oportunişti de dreapta au căutat să submineze construirea bazei economice socialismului, să­ slăbească regimul de democraţie populară, introducând o linie proprie, contra-revoluţionară, de favoriza­re şi încurajare a elementelor capitaliste de la oraşe şi sate. Devierea de dreapta, ai cărei principali purtători au fost V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu, urmărea în­cetinirea ritmului de industrializare socia­listă a ţării, împiedicarea transformării socialiste a agriculturii, slăbirea schim­bului dintre oraş şi sat şi scăderea puterii de cumpărare a salariilor, în scopul frâ­nării desvoltării sectorului socialist al e­­conomiei naţionale precum şi în scopul restaurării capitalismului. Sdrobind abate­rea de dreapta, partidul nostru a dat o grea lovitură duşmanilor dinăuntrul şi din afara ţării, a înlăturat o mare piedică din calea desvoltării economice, politice şi culturale a ţării şi a ridicării nivelului de viaţă al oamenilor muncii, asigurând apli­carea fermă a politicii leninist-staliniste în opera de construire a socialismului în patria noastră. Participând cu însufleţire la discutarea Proiectului de Constituţie, oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi manifestă încă odată cu tărie hotărîrea patriotică de a des­­volta fără încetare formaţiunea socialistă din economia naţională, de a construi cu succes baza economică a socialismului în ţara noastră şi a aduce astfel o contribu­­­ție tot mai puternică la întărirea forţelor mondiale ale păcii. TELEGRAMĂ Tovarăşului Mao Tze­ din Preşedintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a 25-a aniversări a întemeierii eroicei, Armate Populare Chineze de Eliberare, apărătoare credincioasă a păcii, Vă exprim in numele Gu­vernului Republicii Populare Române şi al meu personal, cele mai călduroase feli­citări. Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române bibsid­eo* bSSICSAI'A rgQ. $g3Jî£ES Proletari din toate farile, unifi-vel mam liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ TmfH+M+W*WM«4«4M HH» Anul X­­ Nr. 2437 4 pagini 20 bani­ ­ Vineri­­ I 1 August 1952 ! Politica externă a Republicii Populare Române este o politică de apărare a păcii, de prietenie şi alianţă cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice şi cu ţările de democraţie populară, o politică de pace şi prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace. (Din Proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române) In cinstea Proiectului de Constituţie, în întâmpinarea zilei de 23 August Mai multe şarje rapide BRĂILA (de la corespondentul nostru). Insuşindu-şi iniţiativa stahanovistului Şte­fan Meşaroş de la uzinele ,,Phoenix“-Baia Mare, oţelarii de la uzinele metalurgice „Progresul” din oraşul nostru luptă cu în­sufleţire pentru a da patriei tot mai multe şarje de oţel. In întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Proiectului de Constituţie şi a zilei de 23 August, echipa de oţelari condusă de Pavel Mustaţă a elaborat in ultima vreme cinci şarje rapide. Aplicând iniţiativa stahanovistului Me­­saroş, prim-topitorul Ernest Ciornea a ela­borat o şarjă rapidă în trei ore şi 10 mi­nute. Oţelarii de la cuptorul electric au trecut şi ei la aplicarea iniţiativei staha­­novistului Mesaroş, sub lozinca „Să pre­dăm fiecare exchimb cu norma îndeplinită şi depăşită”. Astfel, de la începutul lunii colectivul de oţelari de la cuptorul electric a elaborat 48 şarje rapide, depăşind planul cu 22 la sută. Dând tot mai multe şarje rapide, oţelarii de la uzinele „Progresul“ predau fiecare schimb cu norma îndeplinită şi depăşită. Fabrica „Temelia“ a primit Steagul Roşu al Producţiei pe primul semestru al anului 1952 ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noastră). — Mare a fost bucuria muncito­rilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţio­narilor de la fabrica „Temelia“ din Oraşul Stalin, când datorită deosebitelor succese obţinute în primul semestru al anului 1952, au primit pentru a patra oară Steagul Roşu al Producţiei din partea Uniunii Sindica­telor, din Construcţii-Bucureşti şi a Minis­terului Construcţiilor şi Industriei Mate­rialelor de Construcţii. Planul valoric de producţie globală a fost îndeplinit pe a­­ceastă perioadă în proporţie de 108,9 la sută. încă de la data de 16 Iunie, planul pe primul semestru a fost îndeplinit, fabrica lucrând în contul celui de al doilea semes­tru. In Intervalul de timp 1 Ianuarie—1 Iulie, productivitatea muncii a crescut cu 9,1 la sută pe cap de salariat, iar preţul de cost a fost redus cu 7,42 la sută faţă de 1951 şi cu 2,82 la sută faţă de sarcina planificată. In primul semestru s-au realizat econo­mii în valoare totală de 1.067.066 lei, eco­nomii obţinute prin recuperarea diferitelor deşeuri, reducerea consumurilor specifice, prelungirea duratei de funcţionare a cup­toarelor, etc. Indicii tehnico-economici in­tensivi la cuptorul de klinker au fost atinşi în proporţie de 99 la sută, iar Indicii teh­nico-economici extensivi au fost depăşiţi la cuptor cu 16 la sută, iar la morile de ciment cu peste 10 la sută. Aceste reali­zări se datoresc şi aplicării pe scară largă a diferitelor metode de muncă ale stahano­­viştilor sovietici. Pe lângă acest fapt, o deosebită atenţie a fost acordată de conducerea întreprinde­rii introducerii iniţiativelor patriotice ale stahanoviştilor Simion Faur, Francisc Cra­nian şi a inginerului Vasile Dicu. In cursul primului semestru al anului a fost intro­dusă metoda gospodăririi socialiste la 4 secţii. Fondul de rulment a circulat cu 41,2 la sută mai accelerat faţă de cifra planificată. Proiectul de Constituţie în discuţia maselor Se citeşte un capitol al Proiectului Intr’una din serile acestea, încăperea punctului de agitaţie Nr. 9 din raionul 23 August, devenise neîncăpătoare. Veniseră aici mulţi cetăţeni de pe străzile din împrejurime să­ ia parte la convorbirea organizată cu privire la Capitolul VII al Proiectului de Constituţie. Tineri şi bătrâni, muncitori şi muncitoare, func­ţionari, gospodine, meseriaşi, urmăreau cu toată atenţia citirea Proiectului. „Cetăţenilor Republicii Populare Ro­mâne le este asigurat dreptul la muncă, a­­dică dreptul de a căpăta o muncă garan­tată şi plătită potrivit cu cantitatea şi ca­litatea ei...“ Urmărind citirea capitolului VII al Pro­iectului de Constituţie, cetăţenii îşi însem­nează din când în când nelămuririle lor. ■A" — Te-aşi ruga să ne lămureşti tovarăşe, ce înseamnă „dreptul de a căpăta o muncă garantată şi plătită potrivit cu cantitatea şi calitatea ei“, întreabă unul din cetăţeni. Vorbind despre viaţa pe care au cunos­cut-o muncitorii noştri în trecut, despre şomajul şi mizeria muncitorilor din ţările capitaliste şi dependente, despre exploa­tarea sângeroasă a muncii lor, tovarăşul Gh. Gheorghe — responsabilul punctului de agitaţie — răspunde întrebării puse, explicând cum în noua orânduire care se clădeşte azi la noi, fiecare cetăţean al R.P.R. are dreptul la muncă. „Munca des­făşurată după un plan bine chibzuit, rea­lizarea sarcinilor de plan la timp şi în bune condiţiuni, este plătită corespunză­tor. Munceşti mai mult şi mai bine, câş­tigi mai mult. Fiecare om al muncii din Patria noastră ştie acest lucru. Munca în acord este una din formele în care se aplică acest principiu“. Apoi, adâncind­ cele spuse, vorbitorul reaminteşte ascultătorilor realizările care au fost obţinute în ţara noastră prin apli­carea principiului socialist de retribuire a muncii­ după cantitatea şi calitatea ei. Rând pe rând cetăţenii discută conţinu­tul capitolului VII. Ei­­ vorbesc despre con­diţiile bune ce le-au fost asigurate pentru odihnă, învăţătură, despre asigurarea ma­terială a celor bătrâni şi a celor suferinzi, despre sprijinul pe care îl dă Statul des­voltării ştiinţei, literaturii şi artei, despre drepturile femeii, ale minorităţilor naţio­nale, despre libertatea de conştiinţă, des­pre garantarea inviolabilităţii persoanei, precum şi despre datoriile fundamentale ale cetăţenilor. „Cred că e bine, tovarăşi, să vorbim aici şi despre importanţa creării Regiunii Autonome Maghiare, despre ce înseamnă conducerea autonomă şi despre felul cum va fi administrată această regiune. Propu­nerea este formulată de muncitorul Alexandru Terek. „Această propunere o fac, tovarăşi, spune Terek, fiindcă duşmanul de clasă a început să răspândească svonuri ticăloase cu privire la aceasta. Problema se leagă de articolele 81 şi 82 cu privire la drep­turile minorităţilor naţionale“. In convorbirea care se încheagă, tovară­şii Gh. Gheorghe şi Cocioabă explică ce­lor prezenţi în ce constă conducerea au­tonomă a regiunii maghiare şi despre faptul că în această regiune ca şi în toate celelalte regiuni sunt obligatorii toate legile Republicii Populare Române. Ei vorbesc despre egalitatea deplină în drepturi cu poporul muncitor român a minorităţilor naţionale, despre datoria fiecăruia de a lupta împotriva şovinis­mului. Pe măsură ce fiecare articol din Con­stituţie este discutat, figurile celor pre­zenţi arată tot mai multă mulţumire. ,,E minunat Proiectul nostru tovarăşi. Şi nici nu putea fi altfel. Doar este fă­cut de noi“ spun cu mândrie în glas cetă­ţenii care simt că au contribuit şi ei prin munca lor la înscrierea în Proiect a aces­tor minunate realizări. înfiinţarea punctelor de agitaţie în oraşul Craiova CRAIOVA (de la subredacţia noastră).­ La Craiova în ultimele zile, consiliul oră­şenesc F.D.P. a început organizarea punc­telor de agitaţie, în vederea atragerii unui număr cât mai mare de oameni ai muncii la discutarea Proiectului noii Constituţii şi la lămurirea problemelor ridicate de a­­ceştia în legătură cu articolele Proiectului. Astfel, a luat fiinţă punctul de agitaţie nr. 1 la clubul „Locomotiva” C.F.R., punctul nr. 2 la Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum, punctul nr. 3 la cooperativa „7 Noembrie.” Alte puncte de agitaţie vor lua fiinţă în cursul acestei săptămâni la căminele culturale „Vasile Roaită“, cartierul Belcineanu, „Olga Bancic“ din cartierul Tabaci şi „Ion Creangă" de pe Calea Bucureşti, precum şi la staţia C. F. R., fabrica de textile „Independenţa", la fabrica metalurgică ,,7 Noembrie”, la fabrica „Electroputere", etc. Punctul de agitaţie nr. 5 care func­ţionează în cadrul căminului cultural „Popa Şapcă” din cartierul Bucovăţ, şi-a început activitatea după un program stabi­lit pe 5 zile. De pildă, în seara zilei de 29 Iulie, agitatorii repartizaţi de comitetul orăşenesc P.M.R. Craiova la acest punct de agitaţie, au adunat un mare număr de oameni ai muncii la audiţia colectivă a emisiunii staţiunii locale de radioficare. In cadrul acestui program echipa artistică a căminului cultural „Olga Bancic“ a interpretat o piesă, iar un conferenţiar delegat din partea comitetului orăşenesc F.D.P. a vorbit despre capitolul introduc­tiv al Proiectului de Constituţie. După conferinţă agitatorii au organizat pe grupuri în fiecare încăpere a punctului de agitaţie, consultaţii, dând răspunsuri la numeroasele întrebări ale oamenilor muncii prezenţi. De asemenea la punctul de agitaţie nr. 2, agitatorii au lămurit proble­mele ridicate de oamenii muncii adunaţi la festivitatea deschiderii acestui punct.’ Unde se pot trimite propunerile în legătură cu Proiectul de Constituţie Oamenii muncii care au de făcut propuneri în legătură cu Proiectul de Constituţie, le pot trimite Consi­liilor regionale, raionale, orăşeneşti F.D.P., comitetelor săteşti F.D.P., Comitetelor Executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orăşeneşti, comunale sau redacţiilor ziarelor centrale şi locale. Deasemeni, propunerile se pot trimite direct Secretariatului Comisiei pentru pregătirea Proiectului de Con­stituţie (Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 39). MII ŞI MII DE NOI INSTITUŢII CULTURALE Neţărmurită este grija statului nostru democrat popular pentru desvoltarea culturii în patria noastră. Cultura în ţara noastră este un bun al întregului popor muncitor, o realitate consfinţită în Proiectul de Constituţie a R.P.R.­­ In toate colţurile ţării se înalţă mii şi mii de Instituţii culturale, bunuri ale oamenilor muncii dela oraşe şi sate. In patria noastră scumpă, in care viaţa de­vine an de an mai frumoasă, partidul cla­sei muncitoare asigură ridicarea neîncetată a nivelului cultural al oamenilor muncii dela oraşe şi sate. Fotografia din stânga înfăţişează „Casa oamenilor de ştiinţă“ din piaţa Kuibâşev din Capitală, iar cea din dreapta clubul gospodăriei agricole de stat din Dej. Realizările noastre, mândria noastră ★ Se înfăptueşte măreţul plan de electrificare Prin munca plină de avânt a întregului popor muncitor, măreţul plan de electri­ficare a ţării iniţiat de Comitetul Central al Partidului nostru în frunte cu tovară­şul Gh. Gheorghiu-Dej, se înfăptueşte.­ Zilele acestea oamenii muncii au sărbăto­rit o mare realizare obţinută în lupta pen­tru electrificarea patriei. Constructorii termocentralei de la Doiceşti, — care poar­tă numele tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej, — au dat în funcţiune primul grup producător de energie electrică. După nu­mai aproape doi ani de la apariţia planului de electrificare a ţării, constructorii celei mai mari uzine electrice din ţară, având ajutorul permanent al Uniunii Sovietice, folosind bogata experienţă sovietică, au putut monta centrala electrică de la Doi­ceşti. Prin punerea în funcţiune a primu­lui grup producător de energie electrică, mii de kilowaţi sunt furnizaţi uzinelor din Bucureşti şi Oraşul Stalin, schelelor pe­trolifere de pe valea Prahovei. Deasemeni, tinerii constructori ai termo­centralei Ovidiu II au obţinut o serie de succese în lupta pentru construirea uzinei ce va trimite lumină dealungul uriaşului canal ce leagă Dunărea cu Marea Neagră cât şi pe întregul podiş dobrogean. Lu­crând cu minunatele maşini ale comunis­mului, tinerii constructori ai termocentra­lei Ovidiu II au terminat într’un timp scurt lucrările principale şi cea mai mare parte din cele auxiliare. Apariţia Proiectului noii Constituţii a ţării a prilejuit un nou şi puternic avânt ■în munca tinerilor ce au înălţat uzina elec­trică de pe şantierele Canalului Dunăre- Marea Neagră. Astfel, intensificând rit­mul construcției, peste câteva zile termo­centrala Ovidiu II va furniza curent elec­tric. Tot mai multă lumina zi de zi creşte în ţara noastră numărul celor care învaţă carte. In condiţiile re­gimului nostru de democraţie populară mai bine de trei milioane de analfabeţi au învăţat să cunoască slovele. Numai în anul acesta, în prima serie de iarnă, au fost deschise 18.668 cursuri, cu un număr de 508.266 elevi. La aceste cursuri, pe lângă cei peste 60.000 învăţă­tori şi profesori, au predat şi 6.500 de in­structori voluntari. In seria II-a a cursu­rilor urmează peste 100.000 de oameni. Astfel, în timp ce planul anual al celor ce urmează să fie alfabetizaţi atinge 500.000 oameni, în cele două serii de până acum au fost cuprinşi peste 600.000. Dintre a­­ceştia o parte importantă aparţin minori­tăţilor naţionale : maghiari, sârbi, germani,■ evrei, etc. Numai în acest an s’au deschis 1.751 şcoli de alfabetizare de ambele grade, în limbile minorităţilor naţionale, cursuri care au fost urmate de peste 23.000 de cetă­ţeni. In lupta pentru culturalizarea şi alfabe­tizarea masselor, numeroase comune unde înainte domneau întunericul şi neştiinţa, au lichidat complet analfabetismul. Printre acestea sunt: comuna Bucium raionul Baia Mare, Salpăgelul Nou raionul Caransebeş, Răsieşti raionul Vaslui, Brădăţel, raionul Gura Humorului, Negrea raionul Galaţi şi altele. Unele oraşe sunt fruntaşe în domeniul alfabetizării. De pildă în Oraşul Stalin nu­mărul celor planificaţi pentru a fi alfabe­tizaţi a fost depăşit cu 82 la sută, iar la Cluj cu 115 la sută. Dreptul la învăţătură, la lumină şi la cultură aparţine astăzi, aşa cum arată Pro­iectul de Constituţie, întregului nostru po­por muncitor.

Next