România Liberă, septembrie 1952 (Anul 10, nr. 2464-2488)

1952-09-02 / nr. 2464

Proletari din toate faritei unifl-val URSARUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ Anul x- Ar. 2464 4 pagini 20 bani Marți 2 sapt 1952­­ Cetațenii Republicii Populare Române au dreptul la trivalătur8% . Acest drept este asigurat prin învățământul elementar generali obligatoriu şi gratuit; prin sistemul burselor de stat acordate studenţilor şi elevilor merituoşi din şcolile învăţământului superior, mediu şi elev mentar; prin organizarea pe lângă întreprinderi industriale, gospodării agricole de stat, staţiuni de maşini şi tractoare şi gospodării agricole colective a învăţământului profesional gratuit pentru cei ce muncesc, învăţământul de toate gradele este învăţământ de stat. Statul se îngrijeşte de dezvoltarea ştiinţei, literaturii şi artei. (Din proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române)­ Pentru îndeplinirea planului anual în 11 luni Puternică, biruitoare ca Însăşi viaţa nouă care înfloreşte pe cuprinsul patriei noastre, întrecerea socialistă îşi lărgeşte şi îşi adânceşte necontenit baza de massă. Ea îmbracă forme noi, superioare, care exprimă cu tot mai multă putere patrio­tismul oamenilor muncii, creşterea iniţia­tivei lor creatoare, voinţa lor fermă de a apăra pacea. In focul întrecerii socia­liste se ridică­ oameni noi, stahanovişti şi fruntaşi in producţie, mândria întregului nostru popor muncitor. In focul întrecerii socialiste, chemările partidului sunt tra­duse cu succes în viaţă şi nu numai ci­frele de plan, ci şi propriile angajamente ce depăşesc aceste cifre, ale muncitorilor şi tehnicienilor noştri, sunt împlinite şi supraîmplinite. Drumul străbătut de întrecerea socia­listă din ţara noastră este viu ilustrat de faptul că în cei patru ani câţi au trecut de la naţionalizare, industria socialistă şi-a triplat producţia, că sunt create noi tipuri de maşini, că se lărgesc sortimentele produselor de larg consum şi că, odată cu desvoltarea economiei naţionale, pe baza acestei desvoltări, se ridică continuu nive­lul material şi cultural al oamenilor muncii. întrecerea socialistă este o pârghie de extremă importanţă, cu ajutorul căreia clasa muncitoare, clasă conducătoare în statul nostru de democraţie populară, în­tăreşte necontenit măreţele cuceriri în­scrise în proiectul de Constituţie. Apari­ţia proiectului legii fundamentale a ţării, care consfinţeşte şi fundamentează din punct de vedere legislativ profundele transformări revoluţionare petrecute în viaţa Republicii noastre Populare, a de­terminat un nou avânt al întrecerii socia­liste. In cinstea proiectului de Constituţie şi a zilei de 23 August, ziua eliberării ţării de către glorioasa Armată Sovie­tică, în fiecare întreprindere socialistă s-au înscris noi realizări, care fac cinste colectivelor de muncă respective, încă dela 15 August, muncitorii, tehnicienii şi Inginerii dela „Sovrompetrol”-Moineşt­ au început să dea­­petrol pentru luna Sep­tembrie; în contul aceleiaşi luni, jurna­­liştii de la furnalul ,nr. 1 al combinatului „Sovrommetal”-Reşiţa au început să dea fontă încă dela 19 August, muncitorii şi tehnicienii de la „Electroputere" au realizat pentru prima dată în ţară un electromo­tor de 1000 Kw. şi un transformator de 5600 Kw., iar atelierele C. F. R.-Arad ajunseseră să lucreze la 15 August în contul lunii Octombrie, depăşindu-şi ast­fel propriile angajamente, care prevedeau ca la 22 August să dea produse ,pentru 15 Septembrie. Numai în regiunea Plo­eşti, 40 de întreprinderi lucrează în con­tul lunilor viitoare. Sub semnul proiectu­lui de Constituţie şi al sărbătoririi zilei de 23 August, muncitorii şi tehnicienii constructori au grăbit lucrările, termo­centrala „Gheorghe Gheorghiu-Dej” de la Doiceşti, iar apoi termocentrala Ovidiu II au început să producă ener­gie electrică; pe numeroase­­alte şan­tiere ale construcţiilor socialismului, nor­mele au fost deasemeni depăşite, lucră­rile au ajuns într'un stadiu foarte avan­sat. Succese de acest fel au fost obţinute dealtfel în toate sectoarele economiei noastre naţionale. Pe panourile de onoare ale întreprinderilor sau în vitrinele de stradă, în paginile ziarelor centrale şi lo­cale sunt publicate sute şi mii de foto­grafii ale muncitorilor şi tehnicienilor care s-au evidenţiat în întrecerea socia­listă prin aplicarea unei tehnici superioa­re, a avansatelor metode sovietice, prin depăşirea consecventă a normelor. A reuşit puternic în evidenţă faptul că Întrecerea socialistă este un puternic in­strument al îndeplinirii planului de stat, că ea duce la rezultate excelente atunci când este folosită n­u periodic, pe cam­panii, ci în mod permanent, ca metodă obișnuită de muncă. Lucrul acesta a fost înțeles de colectivele de muncă a nu­meroase Întreprinderi, care -în cinstea zilei de 23 August şi a proiectului de Constituţie şi-au luat angajamente pentru Îndeplinirea planului anual înainte de termen. La uzinele „Victoria”-Arad între­cerea socialistă continuă cu un avânt spo­rit în vederea atingerii obiectivului de onoare fixat de muncitori în cinstea zilei da 23 August. Îndeplinirea integrală a planului anual până la 7 Noembrie. De­­asemeni muncitorii și tehnicienii dela fa­brica „Proletarul’'-Turda s’au­ angajat să realizeze planul în numai zece luni. Co­lectivele a numeroase alte întreprinderi și-au luat deasemeni angajamente de a­­cest fel, răspunzând astfel cu cinste che­mării adresată cu prilejul zilei de 23 Au­gust de C C. al P.M.R.: „Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni, desfă­şuraţi­ larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului pe cel de al II-lea an al cincinalului în 11 luni !“ Exemplul întreprinderilor noastre fruntaşe arată că îndeplinirea planului anual în 11 luni şi chiar mai puţin, este pe deplin posibilă. Aceasta ridică în faţa conducerilor de întreprinderi sarcini de mare însemnătate. Organele conducătoare din între­prinderile noastre socialiste tre­­bue să acorde atenţie măsurilor teh­­nico-organizatorice necesare pentru con­tinua accelerare a ritmului de creştere a producţiei. Se impune de asemenea ţinerea unei evidenţe zilnice a realizărilor, pen­tru a se da posibilitatea aprecierii juste a muncii fiecărui muncitor, tehnician şi in­giner, pentru justa lor evidenţiere, popu­larizare şi stimulare în producţie. Trebue acordată cea mai mare atenţie răspândirii metodelor înaintate folosite de stahano­­viştii şi fruntaşii noştri în producţie, al­­ceasta constituind un mijloc important de transformare a stahanovismului într-o mişcare de massă. Conducătorii tehnici şi administrativi ai întreprinderilor au da­toria de a sprijini iniţiativele, schimbu­rile de experienţă şi toate acţiunile me­nite să ridice calificarea muncitorilor şi tehnicienilor noştri. Totodată, însuşi­rea cât mai temeinică a bogatei ex­perienţe sovietice, constitue pentru fie­care întreprindere o chezăşie a succesu­lui în lupta pentru plan, pentru pace, a perfecţionării continue a muncitorilor şi tehnicienilor noştri, a folosirii pe scară largă a celei mai înaintate tehnici. Con­ducerile întreprinderilor, în strânsă cola­borare cu cadrele tehnice, trebue să asi­gure muncitorilor posibilităţile de a cu­noaşte aprofundat metodele stahanovişti­­lor sovietici, pentru­­a le putea aplica în practică la locurile lor de muncă. Atin­gerea acestor obiective cere însă din partea conducătorilor de întreprinderi o cunoaştere serioasă a realităţilor din sec­ţii, ateliere, sectoare, etc., a proceselor de producţie şi a problemelor care se ri­dică în legătură cu desfăşurarea acestor procese. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej atrage atenţia că: „Deficienţele în muncă nu pot fi înlăturate printr’o conducere „în genere”, bazată pe fraze şi lozinci generale. Este necesară studierea serioa­să şi atentă a fiecărei probleme, a fiecă­rui amănunt; fiecare hotărîre sau măsură a conducerii administrative trebue să se bazeze pe o studiere prealabilă serioasă a problemei, pe analizarea şi cântărirea fiecărui detaliu”. Această conducere concretă necesită stăpânirea de către cadrele conducătoare din industria noastră a tehnicii noi, a ştiin­ţei, necesită capacitatea de a dirija în mod competent procesele de producţie. Să-şi amintească fiecare director de în­treprindere îndemnul pe care tovarăşul Stalin îl adresa în anul 1931 cadrelor conducătoare din economia sovietică: „Este timpul, este de mult timpul să ne întoarcem cu faţa spre tehni­că... să devenim noi înşine specialişti, cunoscători ai materiei, să devenim noi înşine stăpâni deplini pe materie... Dacă eşti director de fabrică, apoi amestecă-te în toate treburile, pătrunde peste tot, nu scăpa nimic din vedere, învaţă şi iar în­vaţă! Bolşevicii treb­ue să devină stăpâni pe tehnică“. Viaţa însăşi a confirmat şi în ţara noa­stră profunda justeţe a acestei învăţături staliniste. Cele mai mari succese au fost obţinute de acele întreprinderi ale căror conduceri­­s’au ocupat ele înşile îndea­proape de problemele producţiei, le-au ur­mărit în practică, au luat la timp măsu­rile pentru justa lor rezolvare. Succesele unei întreprinderi depind în mare măsură de felul cum munceşte conducerea res­pectivă, dacă ea are în faţă permanent oglinda activităţii întregului colectiv de muncă, şi li ajută concret pe muncitori să-şi îndeplinească sarcinile şi angaja­mentele luate. In sprijinul Întrecerii socialiste, con­ducătorii tehnici şi administrativi tre­bue să se ocupe îndeaproape de organi­zarea procesului de producţie, de asigu­rarea locurilor de muncă cu materii pri­me şi auxiliare, piese de schimb. Trebue realizată o cât mai strânsă colaborare în­tre muncitori şi tehnicieni. Prin cabine­tele tehnice şi comisiile pentru inovaţii din cadrul acestor cabinete, cercurile AS­IT, îndrumate îndeaproape de organi­zaţiile de partid şi de conducerile între­prinderilor, pot contribui cu succes la desvoltarea spiritului inovator în fabrici, uzine, întreprinderi miniere şi pe şan­tierele de construcţii, pot aduce un aport preţios la îndeplinirea şi depăşirea pla­nului cincinal. Ţinând seama că cel de al treilea tri­mestru are un rol hotărîtor în îndeplini­rea planului anual, conducerile de între­prinderi au datoria de a munci cu însufle­ţire pentru a ridica Întrecerea socialistă pe o treaptă tot mai înaltă, de a conso­lida şi desvolta astfel prin noi succese măreţele cuceriri revoluţionare consfin­ţite de proiectul noii noastre Constituţii. ! Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române anunţă cu profundă durere partidul şi pe oamenii muncii că în ziua de 1 Septembrie 1952 a încetat din viaţă, după o boală înde­lungată, tovarăşul Iosif Rangheţ, membru supleant al Biroului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului­ Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Naţio­nale a R. P. R., fiu devotat al partidului, luptător neobosit pentru cauza poporului muncitor şi pentru întărirea statului de democraţie populară. Din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, anunţă cu profundă mâhnire încetarea din viaţă, la 1 Septembrie 1952, a lui Iosif Rangheţ, eminent om de stat, neînfricat luptător pentru cauza poporului muncitor, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, deputat al Marii Adunări Naţionale. A 7-a aniversare a înfiinţării Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D. Vietnam Cu prilejul celei de a 7-a aniversări a înfiinţării Republicii Democrate Viet­nam ca urmare a sdrobirii imperialismului japonez de către glorioasa Armată Sovie­tică, vă transmit în numele Guvernului R. P. R. şi al meu personal cele mai căl­duroase felicitări. Poporul român îşi exprimă frăţeasca sa solidaritate cu lupta eroică pe care o duce poporul vietnamez pentru libertate şi Independenţă naţională împotriva cotro­pitorilor imperialişti. Urez viteazului popor vietnamez victorie deplină în lupta sa dreaptă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Cu ocazia celei de a 7-a aniversări a constituirii Republicii Democrate Vietnam In urma înfrângerii imperialismului japonez de către glorioasa Armata Sovietică, vă rog, în numele poporului român şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. să primiţi cele mai calde felicitări şi urări pentru victoria deplină în lupta de eliberare împotriva cotropitorilor imperialişti. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşului HOANG MIN GIAN Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de a 7-a aniversări a proclamării independenţei naţionale a R.D. Vietnam în urma înfrângerii Imperialismului Japonez de către glorioasa Armată Sovietică, vă exprim călduroase felicitări şi vă urez izbândă deplină în lupta eroică pe care viteazul popor vietnamez o duce împotriva cotropitorilor imperialiști. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al R.P.R. Gospodăriile de stat au început însămânţările de toamnă ORADEA, (de la subredacţia noastră). — Datorită avântului nestăvilit cu care au pornit să-şi îndeplinească planul de pro­ducţie In cinstea apariţiei proiectului noii Constituţii, muncitorii şi tehnicienii gos­podăriilor de stat din Salonta şi Oradea au reuşit să termine la timp treetatul şi să predea statului Întreaga cantitate de pro­duse. In prezent, muncitorii de la gospodă­riile de stat Salonta şi Oradea au început însămânţatul rapiţei de toamnă. Exemplul gospodăriilor de stat a fost urmat îndea­proape şi de ţăranii muncitori din comu­nele Toboliu şi Oşorheiu din raionul Ora­dea, unde au fost însămânţate 100 hec­tare cu rapiţă de toamnă. In majoritatea comunelor din regiunea noastră se lucrea­ză acum intens la arăturile de toamnă. Astfel, în comunele Ineu, Niuved, Borş şi Oşand din raionul Oradea, țăranii munci­tori au executat arături de toamnă pe o suprafață de 998 ha. Măsuri pentru o cât mai bună aprovizionare cu material lemnos In vederea Îndeplinirii planului de ex­ploatare şi transport a materialului lem­nos şi pentru asigurarea unei cât mai bune aprovizionări cu lemne a întreprinderilor, instituţiilor şi populaţiei muncitoare, au avut loc Duminică, în oraşele Cluj, Plo­eşti, Timişoara şi Bacău, şedinţe interre­gionale, la care au participat delegaţi ai Consiliului de Miniştri, secretarii respecti­velor comitete regionale de partid, preşe­dinţii comitetelor executive regionale şi raionale, directorii silvici regionali, direc­torii trusturilor regionale ale lemnului, di­rectorii unităţilor regionale I.P.E.I.L., di­rectorii unităţilor regionale „Combustibi­lul", etc. Discutarea problemelor legate de ex­ploatarea, transportul şi aprovizionarea cu lemne, a arătat că în acest sector mai există încă numeroase deficienţe, din cau­za cărora şantierele de construcţii, între­prinderile din industria lemnului, institu­ţiile şi populaţia muncitoare de la oraşe, nu primesc la timp materialul lemnos pla­nificat. Din analizarea tuturor deficienţe­lor a reuşit că nu toate comitetele execu­tive ale sfaturilor populare, îndeosebi cele regionale şi raionale, au dat atenţia cuve­nită acestor probleme. In unele regiuni nu au fost folosite din plin toate posibilităţile şi forţele existente. In faţa comitetelor executive regionale şi raionale stă de aceea sarcina de a lichida de îndată lipsurile de până acum, aplicând întocmai măsurile luate în şedinţele inter­­regionale de Duminică, privind exploa­tarea, transportul şi aprovizionarea cu material lemnos. Proiectul noii Constituţii în discuţia întregului popor La un cerc F. D. P. Pe o­­stradă dintr’un cartier mărginaş al Capitalei locueşte familia unui ceferist. Căsuţa e mică, de cărămizi roşii, are gră­diniţă şi pomi ca mai toate casele din acest cartier. In curtea ceferistului, în seara aceasta se vor aduna vecinii. In astă seară, aşa cum fac în fiecare săptămână de la o vreme încoace, cetăţenii de pe strada a­­ceasta vor desbate un capitol din proiec­tul noii noastre Constituţii. In curtea ce­feristului se ţin consfătuirile cercului F.D.P. al cărui responsabil este gospodina casei, Maria Stănescu. Scaune, o masă acoperită cu mătase ro­şie, o fotografie a tovarăşului Gheorghiu- Dej. Aşezată la masă, responsabila cercului notează în caietul de evidenţă. E o femeie în vârstă, mamă a trei copii. A primit cu mândrie sarcina de a fi responsabila cer­cului F.D.P. Au intrat în curte cele două agitatoare Florica Bălăucă şi Petra Vlase, munci­toare la fabrica de ţigări. Apoi una câte una femeile care formează cercul, iau loc pe scaune. Cele mai multe dintre femei sunt în vârstă, au părul albit şi faţa brăz­dată de nevoile cu care au avut de luptat în anii robiei capitaliste. ★ Era vestit cartierul Grant acum 10—20 de ani. Vestit prin mizeria şi sărăcia care rodea viaţa acestor locuitori ai Bucureştiu­­lui. Străzi desfundate, lipsite de lumină, fără canalizare, curţi înecate în gunoi, case insalubre. Astăzi arată altfel cartie­rul. S’au pietruit străzile, s’au electrifi­cat, s’au canalizat, s’au ridicat un cinema­tograf, o şcoală nouă, o piaţă. Despre toate acestea discută aceste fe­mei simple, muncitoare, gospodine, pensio­nare, când se strâng în curtea ceferis­tului Stănescu, în jurul celor două agita­toare. Tovarăşa Vlase dă răspunsurile la între­­bările din şedinţa trecută, apoi citeşte capitolul VII din proiectul de Constituţie. Douăzeci şi şase de femei ascultă atente, zâmbind mândre ori de câte ori elovele proiectului vorbesc despre viaţa şi drep­turile femeii. Când a terminat agitatoarea, Irina Pă­­curaru a rugat-o să mai citească odată: „Trebue să ni-l săpăm în minte, şi în Inimă, tovarăşă! Aci se vorbeşte despre drepturile şi datoriile noastre. Am ros destul zăbala pe care ne-a pus-o burghezia. Acum suntem libere”. La multe cuvinte din proiect s-a oprit ea şi a întrebat înţelesul lor. „Spune acolo de grija pe care statul o are faţă de mamă şi copii. Drept, tova­răşă. Lucrez la o creşă de copil şi văd cum se îngrijeşte ţara de copiii noştri. Am şi eu cinci. De curând am început să primesc ajutorul familial de stat. Am drept la muncă, la odihnă, la ajutor de boală, aju­tor să-mi cresc copiii...“ Elisabeta Gheorghe e secretară de circumscripţie U.F.D.R. S-a ridicat şi a vorbit tovarăşelor ei despre însemnătatea proiectului de Constituţie, despre cuceri­rile noastre, despre realizările din cartie­rul lor. „Să studiem temeinic proiectul, pentru­ ca cercul nostru să fie printre primele din raion. Să fim noi înşine agitatoare, să ară­tăm oamenilor ce însemnătate are discu­tarea acestei legi de către cetăţenii pa­triei". Se aprindeau luminile pe străzi când şi-au luat rămas bun de la agitatoare şi de la responsabila cercului lor. La masa cu mătase roşie a rămas Maria Stănescu cu cele două agitatoare să pună în ordine întrebările care vor căpăta răspuns şi propunerile făcute în cadrul dis­cuţiei. Comitetele de luptă pentru pace sprijină popularizarea proiectului de Constituţie IAŞI, (de la subredacţia noastră). In larga acţiune de popularizare a proiectu­lui de Constituţie, comitetele de luptă pen­tru pace din oraşul Iaşi desfăşoară o vie activitate. Astfel, au fost organizate con­sfătuiri în diferite cartiere ale oraşului în cadrul cărora membrii comitetului regio­nal de luptă pentru pace au dat explicaţii cetăţenilor cu privire la unele articole din proiect. Aşa de pildă, la punctul de agitaţie din cartierul Tătăraşi, învăţăto­rul Gheorghe Baran a vorbit în faţa a nu­meroşi cetăţeni despre articolul 80 din proiect cu privire la dreptul la învăţătură, popularizând realizările regimului nostru în cartierul respectiv. Deasemenea agi­­tatoarea Aurelia Constantinescu, membră în comitetul regional de luptă pentru pace, a mers în mijlocul locuitorilor din cartie­rul Păcurari şi a prelucrat cu ei articole din proiectul de Constituţie. Comitetul de luptă pentru pace şi-a îndreptat atenţia şi spre minorităţile naţionale din oraş. La consfătuirea care a avut loc la şcoala ele­mentară cu timlul de predare idiş, agitato­rul Moise Enea a vorbit cetăţenilor evrei din cartier despre problema naţională ac­centuând asupra grijii pe care partidul şi guvernul nostru o poartă minorităţilor na­ţionale. O activitate rodnică desfăşoară şi co­mitetele de luptă pentru pace din între­prinderile ieşene. Aşa de pildă, Nicolae Topor şi Ion Petreanu membri în comi­tetul de luptă pentru pace de la fabrica „Ţesătura", au organizat convorbiri cu muncitorii, purtând discuţii asupra artico­lelor din proiectul de Constituţie. In ace­­laş timp brigada păcii „Ilya Ehrenburg“, organizată de curând în secţia ţesătorie, a desfăşurat tot mai larg întrecerea pentru a da tot mai multă pânză peste plan. Succese însemnate au dobândit şi bri­gada păcii „Mihail Sadoveanu“ de la I.M.S. Roman, brigada păcii de la Regionala C. F. R.-Iaşi, etc. Comitetul regional de luptă pentru pace trebue să lărgească munca ce o desfăşoa­ră în jurul desbaterii proiectului de Cons­tituţie şi in satele din regiunea Iaşi. Oamenii muncii cinstesc proiectul noii Constituţii dând un avânt crescând întrecerii socialiste Importante realizări ale întreprinderilor din regiunea Stalin ORAŞUL STALIN. — (de la trimisul nostru). — Asemenea oamenilor muncii din întreaga ţară, colectivele întreprinderilor Industriale din regiunea Stalin discută cu însufleţire proiectul noii Constituţii, cu prilejul cărora muncitorii şi tehnicienii îşi iau o serie de angajamente sporite, menite a contribui la îndeplinirea şi de­păşirea planului de stat. In perioada ce a trecut de la 23 August, în fabricile şi uzinele regiunii Stalin în­trecerea socialistă a continuat cu acelaş avânt. Zi de zi noi succese în producţie au venit să îmbogăţească realizările de până acum. La uzinele „Sovromtractor", în zilele ce au trecut dela 23 August, s’au reali­zat o serie de importante depăşiri de plan. Astfel, muncitorii liniei 612 reali­BACĂU (de la sub redacţia noastră). — Combinatul „21 Decembrie“ de la Vaduri constitue mândria industriei noastre fo­restiere. Dotat cu utilaj perfecţionat so­vietic, combinatul are majoritatea fazelor de lucru mecanizate. Cu ajutorul utilaju­lui sovietic, folosind metode de lucru so­vietice, această unitate a „Sovromlemnu­­lui” a reuşit să obţină Steagul Roşu al Producţiei pe semestrul I al anului 1952. Discutarea proiectului de Constituţie la diferitele sectoare ale combinatului s-a bucurat de o largă participare a mun­citorilor şi tehnicienilor, care în majorita­tea lor şi-au luat angajamente concrete. ARAD (de la corespondentul nostru): — Desbaterea largă a proiectului de Consti­tuţie în cadrul grupelor sindicale, a cercu­rilor F.D.P. precum şi în cadrul punctului de agitaţie din uzină, însufleţeşte tot mai mult întregul colectiv de muncă al uzine­lor „30 Decembrie“ in lupta pentru tot mai multe produse textile. In sectorul le­zează o depăşire medie a planului de 39 la sută. In fruntea realizărilor colec­tivului liniei 4, care înscrie zilnic o de­păşire de 16 la sută, se află stahanovistul Iosif Andreevici care dă câte trei norme zilnice. Deasemeni, echipele de fierari conduse de stahanovistul Ştefan Haraş, Ion Podea şi Ion Anghel, au obţinut o depăşire a normei de 20—30 la sută. Strungarul stahanovist Wilhelm Mikloş dă câte 3 norme zilnice, iar fruntaşii în pro­ducţie Herman Francisc, Florea Marina şi Dumitru Călin, realizează câte două norme şi jumătate. Deasemeni a lua­t fiinţă o brigadă de inovatori, condusă de stahanovistul turnător Ion Chintuan. La fabrica „Elastic“ din Sibiu, sub În­drumarea organizaţiei de partid, colecti­vul de muncă obţine noi succese în în­De pildă, muncitorii Mihai Crăciun şi Aftanase Pleacă s’au angajat să dea în cinstea proiectului de Constituţie câte o normă şi jumătate zilnic, galeristul staha­­novist Dumitru Zbanca şi-a luat angaja­mentul ca, pe lângă depăşirea normelor, să califice noi tineri la locul de muncă, mecanicul Lazăr Brânzaru a încheiat dea­semeni trei contracte de calificare la lo­cul de muncă, etc. După sărbătorirea zilei de 23 August, întrecerea socialistă continuă cu deosebit avânt, muncitorii şi tehnicienii dând me­reu produse peste plan în cinstea proiec­tului de Constituţia. Vasile Sişca, de la­sătorie colorată, unde planul pe luna Au­gust a fost îndeplinit până în ziua de 28 August în proporţie de 101 la sută, suc­cese deosebite au fost obţinute de către ţesătoarele EVG Feher, Sofia Knil şi Eva Vaida, ale căror grafice de producţie pe ultimele zile 6­ au menţinut mereu deasu­pra liniei care marchează îndeplinirea pla­nului In proporţie de 130 la sută, trecerea socialistă, întreaga Întreprindere lucrează în contul anului 1953. In frun­tea realizărilor se află tovarăşul Pap Bella, de la secţia arcuri-lame, care reali­zează trei norme zilnice, lucrând în pre­zent în contul anului 1955. In contul ani­lor viitori mai lucrează şi forjorul Vasile Pop, care dă produse în contul anului 1954 şi pilatul Mihai Gras care pro­duce în contul anului 1953. Succesele sporite ale colectivelor de muncă din întreprinderile regiunii Stalin, sunt expresia avântului crescând al între­cerii socialiste, dragostii cu care mun­citorii şi tehnicienii de aci cinstesc apari­ţia proiectului de Constituţie, măreţ docu­ment al luptei pentru construirea socialis­mului în ţa­ra noastră, fabrica de lăzi, a dat zilnic rm­ai mult de­cât îşi luase angajamentul, în ziua de 28 August, de pildă, depăşindu-şi normele cu 85 la sută. In aceeaşi zi, Alexandru Kiss din aceiaşi secţie şi-a depăşit normele cu­­­61 la sută, galeristul stahanovist Dumitru Zbanca cu 64 la sută, iar ga­leristul sta­­hanovist Const. Dogaru cu 109 la sută. Secţia lemn-celuloză, care lucrează în contul anului 1953, şi-a depăşit planul pe intervalul 1—28 August cu 106 la sută. La 28 August secţia debitare­­lucra în contul zilei de 10 Octombrie, secţia che­restea în contul zilei de 6 Octombrie, iar secţia lemn-mină în contul zilei de 16 Noembrie. In cursul zilei de 27 August, ţesătoarele Eva Gerhard şi Elis Heflinger şi-au depă­şit sarcinile de producţie cu 60 la sută şi respectiv cu 64 la sută. Lucrând simultan la 10 războaie simple, ţesătoarea Ştefania Wagner reuşeşte să dea zilnic cu 8 la sută mai multe produse faţă de plan. Secţia a devenit fruntaşă în urma folosirii intensive a metodelor sovietice PLOEŞTI (de la subredacţia noastră).—­ Muncitorii de la uzinele „1 Mai“, au pri­­mit cu bucurie şi entuziasm ştirea că sec­ţia mecanică II va fi confirmată secţie fruntaşă. Colţul Roşu al secţiei devenise neîncăpător pentru numărul mare de mun­citori, tehnicieni şi ingineri care au venit să participe la această sărbătoare. Stahanovistul Dumitru Dragomirescu, şeful secţiei, a arătat în darea de seamă că în secţia sa a luat o mare extindere mişcarea de folosire a tehnicii sovietice, că în rândul muncitorilor se găsesc 19 stahanovişti şi 114 fruntaşi în producţie. Datorită aplicării pe scară largă a meto­delor sovietice de lucru, în cursul lunii iulie, de pildă, planul a fost depăşit cu 9 la sută la tonaj şi 2,5 la sută valoric, productivitatea muncii a crescut cu 9,30 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 2,14 la sută faţă de cel planificat. Un număr de 152 muncitori lucrează în con­tul anului 1953, 39 în contul lui 1954 şi cinci în contul ultimului an al Cincina­lului. In frunte 60 găsesc brigăzile conduse de stahanoviştii Constantin Pruş­an, Ion Breajen şi­ Mihai Barbu, care au aplicat printre primii iniţiativa stahanovistului Nicolae Vasu. Un sprijin deosebit au primit munci-­­torii secţiei mecanică II din partea filia­lei ASIT, care a organizat 20 conferinţe la Colţul Roşu pentru popularizarea me­todelor sovietice. Iniţiativa inginerului Dicu din Oraşul Stalin este aplicată cu succes de către cinci ingineri şi tehni­cieni. Tot­odată s-au organizat în secţie, două şcoli stahanoviste care sunt frecventate de 36 stahanovişti şi fruntaşi în produc­ţie. Numeroşi stahanovişti şi muncitori printre care Ion Popescu, Constantin Iliescu şi alţii au făcut diferite propunei pentru aplicarea metodelor înaintate de lucru, luându-şi angajamentul de a duce mai departe bătălia pentru depăşirea pla­­nului, pentru ca secţia lor să devină secţiei stahanovistă. A f Mândrie a industriei noastre forestiere Succesele textiliştilor de la uzinele „30 Decembrie“-Arad

Next