România Liberă, septembrie 1952 (Anul 10, nr. 2464-2488)

1952-09-02 / nr. 2464

Pag. 2-a Iosif Ronghel La 1 Septembrie a încetat­ din Viaţă, după o lungă şi grea sufe­rinţă, unul din vechii activişti ai partidului, luptător dârz, plin de abnegaţie şi devotament pentru măreaţa cauză a clasei muncitoa­re, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Naţio­nale,­­tovarăşul Iosif Rangheţ. I. Rangheţ s-a născut în anul 1904, în Judeţul Arad, din părinţi ţărani săraci. Ca tânăr muncitor intră în 1920 în sin­dicat, participând, la mai multe acţiuni greviste, organizate sub conducerea partidului. In 1930 tov. I. Rangheţ este primit în rândurile Partidului Co­munist din România. In anii grei de ilegalitate, oriunde îl trimite partidul, tov. I. Rangheţ îndepli­neşte cu credinţă sarcini de răs­pundere. In 1931 este membru al Comitetului judeţean Arad al Partidului Comunist din Româ­nia, în 1932 secretar al Comite­tului raional Oradea, în 1933- 1934 secretar al Comitetului regional Cluj.; mai târziu conduce Comitetul regional al partidului din Banat și Valea Jiului. In timpul războiului antisovie­­tic, tov. I. Rangheţ duce o cu­rajoasă muncă de organizare a ac­ţiunilor de sabotare a criminalu­lui război antisovietic. In anul 19­43 este cooptat în Comitetul Central al­ Partidului Comunist. In această calitate, tov. I. Rangheţ ia parte activă la demasca­rea şi înlăturarea din partid a grupului de provocatori şi duşmani ai poporului Fortş- Cofler, munceşte activ pentru pregătirea lui 23 August 1944. In perioada luptei ilegale a partidului, tov. I. Rangheţ a fost de mai multe ori arestat, supus unor bătăi sălbatice, trimis la urmă de organele de siguranţă ale regi­mului burghezo-moşieresc. In toate împre­Comitetul Executiv al Confederaţiei Ge­nerale a Muncii din Republica Populară Română a luat cunoştinţă cu adâncă du­rere de greaua pierdere suferită de oamenii Comitetul Central al Uniunii Tineretu­lui Muncitor, cu mare durere aduce la cu­noştinţă tineretului muncitor din ţara noastră, încetarea din viaţă a tovarăşului Iosif Rangheţ, activist de frunte al parti­Comitetul Orăşenesc P.M.R. Bucureşti şi Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei cu adâncă mâhnire aduc la Comitetul de Stat al Aprovizionării a­nunţă cu profundă durere încetarea din viaţă la 1 Septembrie 1952 a devotatului luptător pentru cauza poporului muncitor, tovarăşul Iosif Rangheţ, membru supleant . Comisia pentru organizarea funerariilor tovarăşului Iosif Rangheţ comunică­­ jurările el a dat dovadă da un înalt spirit de clasă şi de devota­ment nemărginit faţă de lupta partidului pentru libertatea şi fe­ricirea poporului muncitor. După eliberarea ţării noastre de către glorioasa Armată Sovie­tică, partidul încredinţează tov. I. Rangheţ sarcini de răspundere pe linie de partid şi de stat. I la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1945 tov. I. Rangheţ este ales în C.C. al P.C.R. Timp de câţiva ani până în anul 1948 el munceşte în funcţia de şef al Direcţiei Cadrelor a C.C. al Parti­dului, luptând neobosit pentru puritatea rândurilor partidului. Congresul Partidului Muncito­resc Român din 1948 alege pe tov. I. Rangheţ în C.C. al P.M.R. Plenara Comitetului Central­­îl alege membru supleant al Birou­lui Politic. In anii 1949-1950 tov. I. Ran­gheţ a muncit în funcţiunea de Preşedinte al Comisiei de Stat al Combustibililor. Partidul şi Guvernul au dat o înaltă preţuire meritelor Iov. I. Rangheţ în faţa poporului. El a fost decorat cu ordinele ,,Steaua R.P.R.”, „Apărarea Patriei”, „Ordinul Muncii” şi cu Medalia pentru Eliberarea de sub jugul fascist. In tovarăşul Iosif Rangheţ partidul pierde un conducător de seamă, devotat trup şi suflet cau­zei lui Lenin şi Stalin, un militant înfocat pentru ideea in­ternaţionalismului proletar, un luptător de frunte pentru întărirea statului de democra­­ţie­ populară, pentru socialism. Memoria lui va rămâne veşnică în inimile oamenilor muncii din patria noastră liberă, muncii din ţara noastră prin încetarea din viaţă a tovarăşului Iosif Rangheţ, luptător de frunte pentru cauza clasei muncitoare, pentru pace şi socialism. Comitetul Executiv al Confederaţiei Ge­diului, luptător dârz pentru fericirea po­porului muncitor, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Viaţa şi activitatea revoluţionară a re­cunoştinţă membrilor de partid şi tuturor oamenilor muncii din Capitală, încetarea din viaţă a luptătorului neînfricat pentru cauza socialismului, membru supleant al al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, fost Preşedinte al Comitetului de Stat al Com­bustibililor, care a dus o activitate neobo­sită pentru organizarea unei bune apro­ ÎNŞTIINŢARE Sicriul cu corpul tovarăşului I. Rangheţ este depus în rotonda Ateneului R.P.R. Pentru a-şi lua rămas bun de la tovară­şerale a Muncii, exprimându-şi profunda mâhnire pentru stingerea din viaţă a to­varăşului Iosif Rangheţ, transmite familiei sale îndurerate sincerele sale condoleanţe. varăşului Iosif Rangheţ învaţă tineretul nostru muncitor să servească cu abnega­ţie Patria, să fie profund devotat Parti­dului Muncitoresc Român şi marii cauze a lui Lenin şi Stalin. Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi deputat al Marii Adunări Naţionale, Iosif Rangheţ, vizionări a economiei naţionale şi a oame­nilor muncii din ţara noastră. Comitetul de Stat al Aprovizionării transmite familiei îndurerate sincere con­doleanţe. Eul I. Rangheţ, oamenii muncii au acces în rotonda Ateneului R.P.R. în ziua de 2 Septembrie de la ora 10 până la ora 20. Din partea Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii Din partea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor Din partea Comitetului Orăşenesc P. M. P. Bucureşti şi a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Din partea Comitetului de Stat al Aprovizionării Toate forţele pentru terminarea treerişului, pentru îndeplinirea planului de colectări Munca superficială împiedică îndeplinirea planului de colectări în raionul Lugoj LUGOJ (de la trimişii noştri). — Prin­tre raioanele codaşe ale regiunii Timişoara în munca pentru îndeplinirea planului de colectări se află şi raionul Lugoj. In sea­ra zilei de 28 August planul de colectări era îndeplinit în acest raion doar în pro­porţie de 25 la sută. Convingerea comitetelor executive ale sfaturilor populare — începând cu cel raio­nal, în frunte cu tovarăşul Victor N­ie, vicepreşedinte — este că această situaţie este determinată de cauze de natură „obiectivă". Temeiul rămânerii în urmă la colectări — situaţie care nu face deloc cinste raionului Lugoj — se află însă în munca dusă de comitetiul executiv al sfatului popular raional ,pe această linie. Comitetul executiv al sfatului popular ra­ional Lugoj a privit în mod superficial pregătirea muncilor de vară ca şi sarcina îndeplinirii planului de colectare. In primăvară, comitetul executiv al sfa­tului popular raional a privit cu multă uşurinţă problema respectării la însămân­­ţări a planului de­ cultură. Superficiali­tatea şi lipsa de vigilenţă manifestată în activitatea sa au înlesnit sabotajul chiabu­rilor. In comuna Buriaş de pildă, numai 55 la sută din suprafaţa planificată pen­tru grâu a fost semănată. Chiaburul Ion Drăgănescu­­— din această comună — avea ca sarcină de plan să însămânţeze 8 hectare cu grâu, dar a însămânţat doar 1,74 hectare. De toate aceste grave încălcări ale planului, comitetul executiv al raionului s’a sesi­zat abia acum când s’a pus problema pre­dării cotelor de cereale. Aceeaşi superficialitate o dovedeşte co­mitetul executiv raional Lugoj şi acum, când după toate greşelile săvârşite, măsu­rile de îndreptare a lipsurilor sunt luate la întâmplare şi nu au la bază munca poli­tică, munca de transformare a acţiunii de colectări,într’o puternică acţiune politică, într’o acţiune de luptă împotriva chiaburi­­mii şi a uneltelor ei. Dealtfel, alegerea delegaţilor care au plecat în comune s’a făcut cu uşurinţă. Au fost trimişi oameni care din lipsă de pregătire politică se orientează greu. In comunele Belinţ, Ţipari, Sacoşu Mare, etc., delegaţii, deşi erau de patru zile în comună, nu cunoşteau nici unele pro­bleme elementare ca de pildă: câţi chiaburi nu şi-au predat cotele şi ce mă­suri s’au luat împotriva lor, cât s’a în­deplinit din planul de colectări pe produse în comune, etc. Unii dintre delegaţi îşi cunosc confuz sarcinile. După părerea tovarăşului Victor Buzan, delegat în co­muna Belinţ, precum şi al delegaţilor din comuna Ţipari, etc. sarcina lor era doar să „pună în vedere“ comitetelor execu­tive problema restanţelor şi a predării la timp a cotelor, iar pentru organizarea celorlalte acţiuni legate de colectări, „aşteptau să vină dispoziţii de la raion“. In schimb, tov. Ion Băbeanu, delegat In comuna Coştei, orientându-se bine pe te­ren, a constituit un sprijin pentru sfatul popular comunal. De aici, rezultate diferite: in comuna Belinţ, în aceste zile (de la sosirea delega­ţilor) Indicele îndeplinirii planului de co­lectări la cereale nu a crescut cu niciun procent, pe când în comuna Coştei, a crescut cu 18 procente. In raionul Lugoj nu există o orientare înspre transformarea muncii de colectări într’o puternică acţiune politică susţi­nută de active largi de ţărani săraci şi mijlocaşi care şi-au predat cotele. In comuna Sacoşu Mare cea mai mare parte dintre ţăranii săraci şi mijlocaşi şi-au achitat cotele de cereale, totuşi ei nu sunt antrenaţi în acţiunea de con­strângere a chiaburilor restanţieri. Nu este întâmplător faptul că în această co­mună numai 5 la sută din chiaburi şi-au predat cotele. In comuna Ţipari unul din delegaţi, prin argumentările aduse, nu se face decât­ ecoul văicărelilor chiaburilor sabotori. Chiaburii au re­zerve de cereale şi aceasta o arată fap­tele: în comuna Costeşti, chiaburul Ba­baci Vicente nu-şi predă cota restantă din trecut la grâu pe motiv că nu mai are niciun bob de cereale. La un control făcut s’au descoperit 3.460 kgr. porumb, 545 kgr. grâu, plus 196 kgr. făină albă. O parte din aceste produse le avea dosite la o rudă a ea. Tendința de a privi cu Împăciuitorism sabotajul chiaburilor este oglindită îndeosebi în faptul că nu s’au luat suficiente măsuri de împiedicare a acestor sabotaje. In raionul Lugoj, până acum nu s’au luat nici măcar măsurile prevăzute de lege, pentru împiedecarea sabotajului. Descoperirile de cereale dosite, judecarea chiaburilor sabotori în faţa adunării sa­tului, sunt până în prezent cazuri izolate în raionul Lugoj. ★ Acestea sunt câteva aspecte ale modu­lui defectuos cum­­munceşte comitetul executiv­ei sfatului popular raional Lugoj în problema colectărilor. Ele arată că nu cauze „obiective” au determinat rămâne­rea în urmă la colectări. Comitetul executiv al sfatului popular raional trebue să priceapă că orice ac­ţiune pe care o avem de dus este înainte de toate o acţiune politică şi că fără sprijinul larg al maselor muncitoare nu-i vom putea asigura succesul. Aici îi re­vine o sarcină și comitetului executiv al sfatului popular regional. Comitetul exe­cutiv regional trebue să treacă la un con­trol făcut cu mai multă răspundere, ast­fel ca să poată da un ajutor mult mai eficace organelor raionale. Nicio îngăduinţă faţă de chiaburi IAŞI (de la subredacţia noastră). „Chia­burii, duşmanii regimului nostru de de­mocraţie populară, caută pe toate căile să saboteze îndeplinirea planului de colectări. In satul Secuia, comuna Muntenii de Jos,­ raionul Vaslui, chiaburul C. Olteanu, urmărind să se sustragă de la achitarea obligaţiilor către stat, nu a declarat decât 3,5 ha. pământ arabil. Datorită vigilenţei ţăranilor muncitori din comună, această declaraţie mincinoasă a chiaburului a fost descoperită, iar încercarea lui de a sabo­ta colectările demascată. Dovedindu-se că posedă de fapt 12 ha. teren arabil, chia­burul a fost obligat să-şi achite cota co­respunzătoare­ întregii suprafeţe cultivate. In comuna Ciurea, raionul Iaşi, chia­burii Alexandru Pruteanu şi Natalia To­­fan, în loc să transporte grâul la arie, l-au transportat acasă, spre a se sustrage de la colectare. In comuna Şchiopeni, chia­burul Gheorghe Vasilache a dosit grâul provenit din noua recoltă, afirmând că pă­mântul său nu a rodit. Ţăranii muncitori au demascat aceste mârşave uneltiri, drept care organele locale ale puterii de stat au dresat chiaburilor sabotori acte de dare în judecată. ROMÂNIA LIBERĂ In­ întâmpinarea sesiunii Consiliului U. I. S. Un grup de activişti ai secretariatului U. I. S. a sosit în Capitală Duminică dimineaţa a sosit în Capitală un grup de activişti al secretariatului Uni­unii Internaţionale a Studenţilor, în frunte cu B. Bereanu, preşedinte, şi Paolo Pes­­cetti, secretar general al U.I.S. împreună cu grupul de activişti ai U.I.S., au sosit reprezentanţi ai studenţilor din Franţa, Australia, Africa de Sud, R. D. Germană şi India. Oaspeţii au fost salutaţi la sosire pe aeroportul Băneasa de tovarăşii Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., Studenţii facultăţilor şi institutelor noastre de învăţământ superior , fac in­tense pregătiri în întâmpinarea sesiunii Consiliului U.I.S., ce va avea loc între 5—11 Septembrie în Capitală. CLUJ — (de la subredacţia noastră), întregul tineret din cuprinsul regiunii Cluj întâmpină cu deosebită însufleţire sesiu­nea Consiliului U.I.S. ce se va deschide la 5 Septembrie la Bucureşti. In întreprin­deri, în cadrul organizaţiilor U.T.M. se dis­cută despre însemnătatea apropiatei sesiuni Paul Cornea, Chiţu Flonea, secretari ai C.C. al U.T.M., G. Smoleanu, prim secre­tar al Comitetului orăşenesc U.T.M.-Bucu­reşti, Covaci Loranţ, membri în Biroul C.C. al U.T.M., precum şi de alţi membri şi activişti ai C.C. al U.T.M. Erau deasemeni prezenţi pe aeroport nu­meroşi tineri, studenţi, muncitori şi elevi din Capitală. A salutat pe oaspeţi, în numele Comite­tului Central U.T.M., tov. Chiţu Florea. Răspunzând cuvintelor adresate, Paolo Pregătirile studenţilor noştri Însufleţire deosebită la Cluj La clubul studenţesc de la Facultatea de Ştiinţe Juridice a avut loc un Sympo­sion la care au luat parte numeroşi stu­denţi ai Universităţii „C. I. Parhon“. Cu acest prilej, asistentul Victor Duculescu a U.I.S. ca şi de sarcinile ce revin tinere­tului nostru muncitor şi studenţesc cu pri­lejul acestui important eveniment din viaţa tineretului mondial. Numeroase brigăzi de tineret dela uzinele „Ianoş Herbak’­ din Cluj, dela uzinele „Industria Sârmei" din­ Câmpia Turzii şi dela alte întreprinderi Pescetti, secretar general al U. I. S., a adus un salut frăţesc tineretului din Repu­blica Populară Română, care se pregăteşte să întâmpine pe delegaţii din toate ţările lumii, care vor participa la cea de a 6-a sesiune a Consiliului U.I.S. Sutele de tineri prezenţi pe aeroport au făcut oaspeţilor o călduroasă primire, manifestând îndelung pentru prietenia şi solidaritatea internaţională a studenţilor din lumea întreagă, pentru pace şi o viaţă mai bună, a vorbit despre lupta studenţilor din ţă­rile capitaliste, încadraţi în U.I.S., pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, pen­tru pace şi libertate. şi-au îndeplinit cu cinste angajamentele luate în întâmpinarea sesiunii Consiliului U.I.S. In zilele de 3-4 Septembrie a.c. în uzinele și fabricile din regiune se vor or­ganiza meetinguri și schimburi de onoare în cinstea acestui eveniment de teamă. Echipa de şah a U.R.S.S. a cucerit titlu­ de campioană mondială HELSINKI, 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 August, în ultima run­dă a celei de a 10-a Olimpiade de şah s'au întâlnit echipele Uniunii Sovietice şi Suediei. La tablele de joc s’au întâlnit: Smîslov — Stahlberg, Stolz — Bronstein, Ghieller—Lundin și Skeld—Boleslavschi. La prima tablă, marele maestru Smîs­lov, alegând apărarea franceză, a făcut un Joc mai bun decât Stahlberg. Marele maestru suedez s’a apărat cu dârzenie, străduindu-se prin schimburi de piese să simplifice Jocul și să slăbească presiunea marelui maestru sovietic. Partida s-a ter­minat remiză. Ca răspuns la apărarea siciliană folo­sită de marele maestru Bronstein, maes­trul Stolz a recurs la o variantă, care este folosită rar în practica turneelor, dar a fost elaborată corect de maestrul sue­dez. Această manevră neaşteptată nu l-a surprins însă pe marele maestru sovietic, care după primele mutări nu numai că a egalat şansele, dar totodată a obţinut un joc de mare perspectivă. La mijlocul par­tidei, marele maestru Bronstein, folosind slăbiciunea poziţiei adversarului său din cauza unui pion slab aflat în centru, a a­­tacat flancul­­regelui şi după schimbul damelor, a obţinut avantaj. Turnurile ma­relui maestru sovietic au pătruns pe a doua orizontală, ameninţând regele alb. In continuare, Stolz a pierdut un pion, încercarea maestrului suedez de a folosi regele pentru a obţine contrajoc a eşuat. După o serie de combinaţii interesante, Bronstein l-a silit pe Stolz să cedeze. Marele maestru Boleslavschi a început în chip strălucit partida cu Skeld şi prin­­tr-o pătrundere energică cu pionii în cen­tru a obţinut o situaţie avantajoasă. Ulte­rior, marele maestru sovietic a cucerit o serie de puncte importante în poziţia şa­­histului suedez. Presiunea de poziţie a lui Boleslavschi creştea cu fiecare mu­tare. Câştigând calitatea, marele maestru sovietic a continuat cu multă precizie ata­cul şi a obţinut victoria. După cinci ore de joc partida Ghel­­ler—Lundin a fost amânată într-o situaţie complicată. La reluare: remiză. Astfel, echipa Uniunii Sovietice şi-a a­­sigurat victoria împotriva echipei Suediei şi totodată locul întâi în clasament şi titlul de campioană mondială de şah. In matchul Iugoslavia—Finlanda, o partidă s’a terminat prin remiză, celelal­te fiind amânate. Cehoslovacia se află în avantaj faţă de ermania occidentală cu scorul de 21/1­‘ 1. Argentina a totalizat două puncte In 3 în matchul Jucat cu R.P. Ungară. — HELSINKI­­ (Agerpres). — TASS transmite : La 31 August a continuat disputarea partidelor întrerupte în ultima rundă a celei de a 10-a Olimpiade de şah. A fost stabilit rezultatul definitiv in matchurile R. Cehoslovacă—Germania occidentală și Finlanda—Iugoslavia, precum și clasamen­tul echipelor participante la finală. Par­tida întreruptă Pfeifer (Germania occiden­tală) — Pachman (R. Cehoslovacă) s'a terminat remiză. Cu același rezultat s'au terminat cele două partide întrerupte in matchul Finlanda—Iugoslavia. R. Ceho­slovacă a învins Germania occidentală cu 3—1, iar Finlanda a cedat la Iugoslavia cu 1 1/2—2 1/2. Clasamentul final are următoarea în­făţişare: 1. U.R.S.­S. — 21 de puncte; 2. Argentina — 19 1/2 puncte; 3. Iu­goslavia — 19 puncte ; 4. R. Cehoslovacă — 18 puncte; 5. Statele Unite —­ 17 puncte ; 6. R. P. Ungară — 16 puncte ; 7. Suedia — 13 puncte ; 8. Germania oc­cidentală — 10 1/2 puncte; 9. Finlanda — 10 puncte. PENTRU UNITATEA GERMANIEI, PENTRU ÎNCHEIEREA TRATATULUI DE PACE­ BERLIN 31 (Agerpres). — Agen­ţia ADN transmite: Prezidiul Camerei Populare a Republicii Democrate Germane a hotărît în şedinţa sa din 29 August să accepte recomandările Consiliului de Mi­niştri de a-şi preciza într-o şedinţă a Ca­rcerei, atitudinea faţă de propunerea Uni­unii Sovietice cu privire la crearea unei comisii formată din germani, pentru veri­ficarea existenţei condiţiilor pentru ţine­rea unor alegeri generale libere. Potrivit hotărîrii Prezidiului, Camera Populară se va întruni în cea de a 25-a şedinţă a sa la 5 Septembrie 1952.­­ BERLIN 31 (Agerpres). — ADN trans­mite : In legătură cu nota Guvernului Sovietic din 23 August, prezidiul Consiliului Naţio­nal al Frontului Naţional al Germaniei Democrate, a dat publicităţii următorul apel: Nota Guvernului U.R.S.S. ne arată lim­pede calea spre pace şi unitate, spre bună­stare şi fericire. Numai de noi depinde să păşim pe această cale. Fiţi deci curajoşi şi hotărîţi! Apăraţi viaţa şi viitorul naţiunii germane ! Cereţi o conferinţă a celor patru puteri pe baza notei Guvernului Sovietic ! Totul pentru Germania, totul pentru pace ! Să acţionăm în spiritul decoraţiei Consiliului de Mi­niştri al Republicii Democrate Germane şi să fim călăuziţi de cuvintele rostite de pre­şedintele Wilhelm Pieck, la 28 August 1952, în apelul adresat prin radio poporu­lui german : „Răsplata pentru lupta noastră naţio­nală va fi unitatea patriei noastre, pacea pentru poporul nostru !" , BERLIN 31 (Agerpres). —TASS trans­mite: Grupul parlamentar comunist din Par­lamentul de la Bonn a adresat grupului parlamentar social-democrat şi grupului parlamentar al Uniunii federale, scrisori cu acelaşi conţinut, în care le propune ca, împreună cu Partidul Comunist din Ger­mania să ceară convocarea imediată a Parlamentului federal de la Bonn, în ve­derea discutării notei sovietice adresate celor trei puteri occidentale. In scrisoare se propune ca Parlamen­tul federal să examineze totodată decla­raţia guvernamentală a Consiliului de Mi­niştri al Republicii Democrate Germane cu privire la nota Guvernului Sovietic. ★ BERLIN­­ (Agerpres). — TASS trans­mite: Salutând cu căldură ultima notă a Gu­vernului Sovietic adresată puterilor occi­dentale cu privire la tratatul de pace cu Germania, populaţia din R. D. Germană cere cu hotărî­re convocarea­ cât mai grab­nică a conferinţei celor patru puteri pen­tru rezolvarea paşnică a problemei ger­mane. In piaţa Karl Marx din Leipzig a avut Ioc un mare meeting la care au participat peste 200.000 de locuitori ai oraşului. Participanţii la meeting au cerut începe­­­rea imediată a tratativelor între cele pa­tru puteri cu privire la tratatul de pace cu Germania şi cu privire la retragerea tuturor trupelor de ocupaţie în conformi­tate cu propunerea Guvernului Sovietic. La Chemnitz a fost organizat un meeting, la care au participat 90.000 de locuitori. Meetingu­l s-a desfășurat sub lozinca „îm­potriva tratatului militarist de la Bonn, pentru tratative imediate între cele patru puteri cu privire la rezolvarea paşnică a problemei germane”. La meetingul din Rostock au participat 20.000 de persoane. La meetingul din oraşul Gera au partici­pat 10.000 de persoane. Pretutindeni, populaţia din R. D. Ger­mană protestează împotriva tratatului se­parat de la Bonn şi cere încheierea cât mai grabnică a tratatului de pace cu o Germa­­nie unită. Pregătiri în vederea alegerilor pentru Seimul R. P. Polone VARşOVIA 1 (Agerpres). TASS trans­mite : La 30 August a avut loc la sediul Consiliului de stat din Varşovia o confe­rinţă­­pe întreaga Polonie a Frontului Na­ţional, consacrată pregătirilor în vederea alegerilor pentru Seimul Republicii Popu­lare Polone. La conferinţă au participat preşedintele R. P. Polone, Boleslaw Bierut, membrii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (P.M.U.P.), fruntaşi ai Partidului Ţără­nesc Unit, fruntaşi ai Partidului Democrat, reprezentanţi ai sindicatelor, ai Uniunii a­­jutorului reciproc ţărănesc, ai Uniunii Tineretului Polonez­ şi ai altor organiza­ţii de masă. Conferinţa a ales în unanimitate Co­mitetul polonez al Frontului Naţional pentru alegerile în Seimul Republicii Populare Polone. In mijlocul unor aplauze furtunoase, Boleslaw Bierut a fost ales preşedinte al Comitetului polonez al Frontului Naţional pentru alegerile în Seim. Victor Klo­sewicz (preşedintele Consiliului Central al sindicatelor poloneze), Wladislaw Ko­walski (preşedintele Comitetului Executiv central al Partidului Ţărănesc Unit) şi Jan Dembowski (preşedintele Academiei de Ştiinţe a R. P. Polone), au fost aleşi vicepreşedinţi ai Comitetului. Noi reduceri de preţuri în R. P. Bulgaria şi R. P. Ungară SOFIA 1 (Agerpres). — TASS trans­mite: La 31 August, toate ziarele bulgare au publicat hotărîrea Consiliului de miniştri al R. P. Bulgaria şi a Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar cu privire la noua reducere a preţurilor unice de stat cu amănuntul la produsele alimentare şi industriale. Preţurile cu amănuntul au fost reduse după cum urmează: la pâine de secară— cu 25 la sută, pâine de grâu — cu 30 la sută, paste făinoase — cu 22 la sută, făi­nă de grâu, — cu 30 la sută, făină de se­cară — cu 25 la sută, ulei vegetal — cu 6—10 la sută, produse lactate — cu 10—12 la sută, produse de carne cu 5—8 la sută, etc. Au fost deasemenea reduse preţurile produselor industriale, printre care la ţe­săturile de bumbac şi de lână — cu 4—12 la sută, articolele de tricotaj — cu 8—15 la sută, confecţiuni şi încălţăminte — cu 4—10 la sută, aparate de radio — cu 10 la sută, săpun de rufe — cu 11 la sută, materiale de construcţie — cu­ 5—16 la sută, etc. începând de la 1 Septembrie, preţurile cărţilor, şi medicamentelor au fost dease­menea reduse., BUDAPESTA 1 (Agerpres)­ şi TASS transmite: După cum anunţă ministerul comerţului Interior, începând de la 1 Septembrie în R. P. Ungară a fost redus cu 18—30 la sută preţul franzelelor, precum şi preţul pastelor făinoase. ★ Noi manevre imperialiste cu privire la Iran LONDRA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Agenţia REUTER transmite o ştire din Washington potrivit căreia, la 30 August, Statale Unite şi Anglia au propus un plan de aşa numită reglementare a litigiului în legătură cu hotărîrea guvernului ira­nian de a naţionaliza industria petroliferă şi resursele petrolifere ale ţării. Propunerea a fost făcută sub forma, unui mesaj personal adresat de preşedin­tele Truman şi de primul ministru Churchill primului ministru al Iranului, M­ooaddîk. Agenţia anunţă că „planul“ i-a fost re­mis lui Mosaddîk la 30 August de către reprezentanţii Angliei şi Statelor Unite la Teheran. Acest „plan” prevede ca pro­blema despăgubirii fostei societăţi petro­lifere anglo-iraniene pentru bunurile ei din Iran naţionalizate cu 18 luni în urmă, să fie supuse Curţii Internaţionale de la Haga; „planul" prevede de asemenea ca guvernul iranian şi fosta societate petro­liferă anglo-iraniană să-şi desemneze „re­prezentanţi potriviţi" care să ducă tra­tative în legătură cu „măsurile necesare pentru ca petrolul iranian să fie readus pe piaţa mondială”. Potrivit planului lui Truman și Churchill dacă guvernul iranian va ac­cepta punctele de mai sus, atunci: a) fosta societate petroliferă anglo-iraniană va tre­bui „să elibereze din stocurile pe care le are în Iran petrol în valoare de 20 — 30.000.000 dolari pentru a fi vândut imediat", b) Anglia va slăbi restricţiile asupra exportului în Iran şi asupra folo­sirii valutei engleze de către Iran şi c) Statele Unite „vor acorda imediat guver­nului iranian 10.000.000 de dolari pentru a contribui la rezolvarea problemei bu­getului". După cum reese din Informaţia Agen­ţiei REUTER, propunerea anglo-ameri­­cană urmăreşte să treacă din nou problema naţionalizării industriei petroli­fere iraniene din domeniul politicii interne iraniene în domeniul relaţiilor internaţionale şi reprezintă un nou ames­­­­tec în afacerile interne ale Iranului» , LONDRA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Referindu-se la postul de radio Teheran, postul de radio Londra a anunţat că pri­mul ministru al­ Iranului Mosaddîk, a comunicat însărcinatului cu afaceri al Angliei şi ambasadorului Statelor Unite că propunerile lui Churchill și Truman „nu vor face o impresie bună asupra po­porului iranian".. După părerea guvernu­lui iranian aceste propuneri sunt inac­ceptabile Cu toate acestea , comisia parlamentară studiază nota anglo-ameri­­cană.

Next