România Liberă, noiembrie 1952 (Anul 10, nr. 2516-2540)

1952-11-01 / nr. 2516

Pag. 2-a ROMÁNIA LIBERA MANIFESTUL Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare (Urmare din pag. 1-a) înalta conştiinţă patriotică a oamenilor muncii, dragostea lor puternică faţă de Republica Populară Română, realizările obţinute de poporul nostru în toate domeniile sunt o chezăşie că uneltirile duşmanilor noştri vor fi frânte. Vrednicul şi înzestratul popor român, eroica noastră clasă munci­toare, harnica noastră ţărănime muncitoare, intelectualitatea noastră legată de popor, conduse de partid, vor duce cu succes până la capăt opera de construire a socialismului în patria noastră. Cetăţeni şi cetăţene, Amintiţi-vă cum arăta ţara noastră acum 8 ani. Războiul criminal, in care a fost aruncată ţara noastră de burghezie şi moşierime şi partidele ei politice, provocase economiei naţionale distrugeri grele. Industria şi trans­porturile erau dezorganizate. Muncitorii mai trudeau din greu pentru capi­talişti. Agricultura era înapoiată. Sărăcimea satelor, împovărată de impo­zite şi înglodată în datorii, mai slugărea pe ogoarele moşierilor şi chia­burilor. Aproape 4.000.000 de oameni erau analfabeţi şi semianalfabeţi. Mii de locuinţe erau distruse de bombardamente. Muncitorii şi funcţionarii nu puteau să cumpere cu salariile lor, nici cele strict necesare, pentru hrană. In schimb moşierii, capitaliştii, bancherii, speculanţii huzureau în bine şi strângeau averi din munca celor mulţi şi asupriţi. Au trecut doar câţiva ani de atunci. Aceşti ani au fost ani de luptă dârză, plini de înfăptuiri. Priviţi acum la ţara noastră ! Intr’un timp scurt poporul român, în fră­­i­ţească colaborare cu minorităţile naţionale, a transformat România dintr’o ţară înrobită şi exploatată, suptă zeci şi zeci de ani de hienele imperialiste, într'o ţară liberă, independentă, cu un regim de democraţie populară. Dintr-o ţară agrară înapoiată, cum a fost sub regimul burghezo-moşieresc, Româ­nia a devenit o ţară cu o economie în plină dezvoltare, o ţară care se indus­trializează repede şi a cărei agricultură se mecanizează treptat. Poporul muncitor este astăzi stăpân pe minunatele frumuseţi şi bogăţii ale ţării noastre. Pe harta ţării apar oraşe noi. Se făuresc şosele şi căi ferate. Se constituesc uzine şi fabrici, centrale electrice, şcoli, instituţii ştiinţifice, lo­cuinţe, creşe, cămine. Apar mereu noi şantiere. Construim o viaţă nouă! Construim socialismul ! România este astăzi mai puternică decât oricând. Niciodată ţara noas­tră nu a avut la graniţă prieteni şi aliaţi atât de încercaţi şi de devotaţi ca­­Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Situaţia oamenilor muncii din ţara noastră se deosebeşte ca de la cer la ■pământ de situaţia oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale, de situaţia oamenilor muncii din Iugoslavia, înrobită de fasciştii titoişti. Oa­­­­menii muncii din aceste ţări gem încă sub jugul exploatării. Ei trăesc ,în mizerie şi sărăcie, pradă foamei, bolilor şi şomajului. In Italia, Franţa, Anglia, numeroase întreprinderi îşi închid porţile. In ţările capitaliste sunt­­ astăzi aproape 40 milioane de şomeri. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţările capitaliste nu au siguranţa zilei de mâine, ei nu cunosc fericirea de la­­trăi şi munci liberi pentru sine, pentru familia şi pentru patria lor. Poporul nostru muncitor, popor constructor al vieţii noi, priveşte cu­­­mândrie măreţele sale cuceriri şi este plin de încredere în viitorul său însorit. ■Suntem oameni liberi, simţim bucuria muncii noastre libere în patria noas­tră liberă. Aceste cuceriri istorice dovedesc justeţea politicii Partidului Muncito­resc Român care a condus poporul nostru muncitor din victorie în victorie. Partidul a dovedit prin fapte că nu cunoaşte interese mai înalte decât inte­­­­­resele poporului muncitor. Convins că între vorbele şi faptele comuniştilor este o deplină armonie, poporul muncitor îşi însuşeşte politica partidului, se simte legat trup­ şi suflet de partid, este strâns unit în jurul partidului, în ..■jurul Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cetăţeni şi cetaţene. " In faţa noastră se deschid, perspectivele măreţe ale planului cincinal şi planului de electrificare. Creşte şi se va întări şi mai mult puterea eco­­■'­nomică a patriei noastre. Industria noastră se dezvoltă într’un ritm nemaicunoscut în istoria ţării.­­ Ea va fi în 1955 de 5 ori mai puternică decât în 1948. Producţia industriei­­de construire a maşinilor, pe care n’am avut-o niciodată în ţară şi pe care a treas-o regimul de democraţie populară, va fi de 3 ori mai mare decât în 1950. Producţia de maşini unelte va fi de 5 ori mai mare decât în 1950. Producţia de cărbune va fi la sfârşitul cincinalului de peste 3 ori mai mare decât în 1948, producţia de oţel de aproape 4 ori mai ma­re, produc­ţia de fontă de peste 4 ori mai mare, producţia de petrol de aproape 3 ori mai mare faţă de 1948. In anul 1955, producţia de energie electrică va fi de peste 3 ori mai mare decât în 1948. In decursul planului cincinal vor căpăta viaţă noi întreprinderi, care vor valorifica tot mai mult bogăţiile ţării în folosul poporului. Vor intra în­­funcţiune noi hidrocentrale şi termocentrale. Se va construi Combinatul si­derurgic şi metalurgic din Moldova, care va da peste un milion de tone me­tal, constituind baza industrializării acestei părţi a ţării. Se vor construi mari furnale şi cuptoare Martin, iar altele vor fi reconstruite. Se vor construi ■ o fabrică de autocamioane, fabrici de utilaj electrotehnic, un combinat de aluminium, o nouă cocseirie, o fabrică de rulmenţi, fabrici noi de ciment, etc. Bogatele resurse naturale ale ţării noastre — petrol, cărbune, gaze na­turale, sare, — formează baza dezvoltării unei puternice industrii chimice în ţara noastră. Planul cincinal prevede construirea unor combinate chimice pe bază de gaz metan, a unor fabrici de medicamente, de penicilină şi al­tele. Unele vor intra în funcţiune şi vor da producţie încă în cursul acestui plan cincinal. In cadrul planului cincinal vor începe să circule vapoare pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Puterea apelor Bistriţei, care se irosea înainte în zadar, va pune în mişcare uriaşele turbine ale hidrocentralei „V. I.­­ Lenin“ şi va face să înflorească regiuni întregi ce erau ţinute în stare de înapoiere de regimul burghezo-moşieresc. Va începe construirea­­ canalului Bucureşti—Dunăre care va face ca oraşul Bucureşti să devină port la mare. Va lua un mare avânt munca de reconstrucţie, sistematizare şi dez­voltare a oraşului Bucureşti, Capitala Republicei noastre dragi, se vor con­strui noi oraşe moderne, socialiste. Va începe construirea centrului univer­­­­sitar din Bucureşti şi a unor institute de învăţământ superior, în diferite ,­oraşe ale ţării, vor intra în funcţiune Centrul Cinematografic de la Buftea, Teatrul muzical din Bucureşti şi alte teatre, instituţii de cultură, aşezăminte de sănătate, de cultură fizică şi de sport. In agricultură valoarea întregii producţii agricole va spori de aproape­­ 2 ori, faţă de 1950, întinse suprafeţe de pământ, altădată sterpe, vor deveni rodnice. Din apele Canalului Dunăre-Marea Neagră vor fi irigate 120.000 hectare, iar alte 170.000,vor fi redate agriculturii prin îndiguiri. Se vor împăduri 390.000 ha., ceea ce va ajuta la înlăturarea urmărilor secetei. In Delta Dunării va începe cultivarea unor plante industriale şi subtropicale cum nu au mai .„existat până acum în ţara noastră. Această frumoasă regiune a ţării, lăsată în paragină de regimul burghezo-moşieresc, va fi transformată în viitor ... într’o grădina minunată.­­Ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii vor fi sprijiniţi de statul democrat­­popular pentru a obţine recolte bogate şi a-şi asigura o viaţă tot mai îmbelşugată. Gospodăriile colective vor fi ajutate pentru a mări rodul care , sa asigure ridicarea bunei stări a membrilor lor. Se vor înfiinţa noi S.M.T.-uri înzestrate cu maşini agricole moderne. Vor fi luate măsuri ,pentru ca gospodăriile agricole de stat să-şi poată îndeplini cu tot mai mult succes rolul însemnat pe care-l au în dezvoltarea agriculturii noastre. In cursul cincinalului ţărănimea muncitoare va primi alte mii şi­ mii de tractoare, combaine, batoze, secerători şi alte maşini agricole. Se vor electr­if­ica 2.000 de sate. Dezvoltarea agriculturii va permite aprovizionarea industriei şi a oame­nilor muncii cu produse agricole mai multe şi mai ieftine. Se va lărgi , schimbul de mărfuri între oraş şi sat. întreaga dezvoltare a economiei ţării noastre are drept scop satisface­rea într-o măsură tot mai mare a nevoilor materiale şi culturale mereu cres­cânde ale celor ce muncesc. In­­cursul planului cincinal, venitul naţional se va dubla faţă de nivelul de dinainte de război. Nivelul de tirai al oamenilor muncii va fi în 1955 cu 80% mai ridicat decât în 1950. Partidul şi guvernul vor duce în mod consecvent şi cu perseverenţă politica de micşorare a preţului de cost al produselor, de economii şi de ridicare a productivităţii muncii, pentru a obţine pe această bază micşorarea preţurilor de vânzare ale mărfurilor de larg consum şi creşterea puterii de cumpărare a oamenilor muncii. Valoarea mărfurilor ce se vor distribui populaţiei prin comerţul de stat şi cooperatist va fi în 1955 de peste două ori mai mare decât în 1950. Se vor construi noi locuinţe muncitoreşti. Se va ridica nivelul cultural al celor ce muncesc. Analfabetismul va rămâne doar o tristă amintire. Pe tot întinsul ţării se vor înălţa noi şcoli şi institute. Se vor dezvolta ştiinţa şi cultura. Toate acestea dovedesc cât de mari sunt puterile creatoare ale poporu­lui nostru muncitor, care, eliberat de exploatare, îşi făureşte o viaţă nouă sub conducerea înţeleaptă a partidului şi cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Iată pe scurt rodul muncii desfăşurate în trecutul apropiat şi viitorul luminos pe care şi-l făureşte poporul, sub conducerea partidului. FRONTUL DEMOCRAŢIEI POPULARE cheamă pe oamenii muncii să întâmpine alegerile din 30 Noembrie prin noi succese în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe­ anul 1952. MUNCITORI ŞI A­UNCITOARE ! Desfă­şuraţi larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului la toţi indicii pe anul 1952 în 11 luni. Daţi patriei mai multe produse ! Ele fac să crească nivelul de viaţă material şi cultural al oamenilor muncii. ŢĂRANI MUNCITORI ! Luptaţi pen­tru dobândirea unei recolte bo­gate ! Aplicaţi prevederile agrominimului şi zootehminimului, care vă ajută să obţineţi roade îmbelşugate! OAM­ENI AI ŞTIINŢEI ŞI CULTURII!­­ Puneţi întreaga voastră putere de muncă, toate talentele şi cunoştinţele voastre în slujba întăririi patriei, în slujba păcii, în slujba construirii, socialismului ! In cinstea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională să dorm un şi mai mare avânt muncii pentru înflorirea scumpei noastre patrii, Republica Populară Română 1 Cetăţeni şi cetăţene. In ultimii ani sistemul capitalist a continuat să slăbească, în timp ce forţele păcii şi democraţiei din întreaga lume cresc neîncetat. 800 milioane de oameni eliberaţi din lanţurile exploatării imperialiste îşi construesc azi o viaţă nouă. Aceste forţe se opun lagărului aţâţătorilor la război şi întă­resc lagărul internaţional al păcii şi democraţiei, în fruntea căruia se găseşte Uniunea Sovietică,­ţara unde se construeşte comunismul. Ca rezultat al succeselor obţinute pe tărâmul construcţiei paşnice, In­dustria Uniunii Sovietice este astăzi de peste două ori mai puternică decât înainte de război, iar la sfârşitul acestui plan cincinal va fi de trei ori mai puternică decât în 1940. Marile succese obţinute de Uniunea Sovietică sub conducerea slăvitului Partid Comunist al lui Lenin şi Stalin în opera de construire a comunismului contribue la întărirea şi lărgirea continuă a colaborării economice cu ţările de democraţie populară şi la dezvoltarea legăturilor economice cu toate ţările, pe bază de egalitate în drepturi. Aceste succese întăresc forţele păcii şi însufleţesc lupta popoarelor pentru apărarea marii cauze a păcii. Documentele istorice ale Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, genialele lucrări ale tovarăşului Stalin înarmează oamenii muncii în lupta pentru socialism şi pace. Întăresc convingerea lor că victoria va fi de partea forţelor socialismului, democraţiei şi păcii. In acelaş timp, lagărul imperialist este măcinat de contraziceri de neîmpăcat. Imperialiştii americani calcă in picioare­ independenţa naţională a Angliei, Franţei, Italiei şi altor ţărri, înrobindu-le, cu scopul de a folosi po­poarele lor drept carne de tun şi a deveni stăpânitorii lumii. Imperialiştii americani vor să împingă omenirea într-un nou război mondial. Ei au trecut la o agresiune barbară împotriva paşnicului popor coreean care-şi apără eroic libertatea şi independenţa ţării sale, împotriva imperialismului american se ridică tot mai puternic valul de ură şi de împotrivire din partea popoarelor asuprite de el. Chiar în rându­rile cercurilor conducătoare ale altor ţări capitaliste creşte nemulţumirea faţă de politica de cucerire a dominaţiei mondiale, dusă de imperialismul american. In întreaga lume creşte şi se lărgeşte mişcarea pentru pace, care are drept scop să ridice massele populare la lupta pentru menţinerea păcii, pen­tru preîntâmpinarea unui nou război mondial. Sute şi sute de milioane de oameni, urmând îndemnul marelui Stalin, iau în propriile lor mâini cauza menţinerii păcii, hotărîţi s’o apere până la capăt. Politica externă a statului nostru democrat popular este o politică de apărare a păcii. Ea se sprijină pe munca paşnică, creatoare şi voinţa de pace a poporului nostru, pe creşterea tăriei economice, politice şi culturale a Republicii Populare Române. Politica externă a statului nostru este o poli­tică de prietenie şi alianţă cu U.R.S.S. şi cu ţările de democraţie populară, o politică de pace şi prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace. Republica Populară Română, stat liber şi independent, este un factor activ în uriaşul lagăr al păcii, care se opune uneltirilor imperialiştilor ame­ricani şi care apără cu străşnicie pacea. Votând în alegeri pentru Frontul Democraţiei Populare, vom arăta unitatea şi tăria poporului nostru, hotărîrea sa neclintită de a sta de strajă intereselor de stat ale Republicii Populare Române, de a apăra libertatea şi independenţa noastră naţională împotriva duşmanilor ei — imperialiştii americano-englezi şi lacheii lor slugarnici, trădătorii propriului lor popor — bandiţii titoişti. Votând candidaţii Frontului Democraţiei Populare, vom demonstra voinţa poporului nostru de a apăra pacea. Cetăţeni şi cetăţene. Frontul Democraţiei Populare vă cheamă să alegeţi ca deputaţi în Marea Adunare Naţională pe cei mai buni şi mai devotaţi fii ai patriei, luptători hotărîţi pentru cauza păcii şi socialismului. Votaţi cu toţii pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare, candidaţii celor ce muncesc ! Ei sunt muncitori, ţărani muncitori, intelectuali legaţi de popor, femei muncitoare, tineri, militari din rândurile oamenilor muncii, credincioşi până la capăt cauzei poporului muncitor. Fiţi,vigilenţi ! Zădărniciţi orice încercare a duşmanilor Republicii de a Iovi în cuceririle poporului muncitor ! Toţi cei ce-şi iubesc patria, toţi cei ce vor pace, toţi cei ce vor să asigure un viitor luminos de bunăstare şi fericire lor şi copiilor lor să voteze la 30 Noembrie pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare ! Trăiască Frontul Democraţiei Populare ! Trăiască Partidul­ Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej ! Trăiască scumpa noastră patrie liberă şi independentă, Republica Popu­lară Română 1 Cu toţii la vot pentru socialism, pentru pace, pentru bunăstare, pentru fericirea poporului şi a patriei noastre scumpe 1 AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE CONSILIUL CENTRAL Comisiile electorale de circumscripţii au înregistrat candidatura tovarăşului Gh. Gheorghiu - Dej şi candidaturile altor conducători ai partidului şi guvernului in ziua de ti­tc­omDrie Igoz a avut loc şedinţa Comisiei Electorale a circum­scripţiei Griviţa Roşie din Capitală. Tov. Matei Ioan, preşedinte al Comisiei Elec­torale de circumscripţie, a adus la cuno­ştinţa comisiei electorale că tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, Secretar General al Comi­tetului Central al P.M.R. şi Preşedinte al Consiliului de Miniştri a primit să can­dideze în circumscripţia electorală Gri­­viţa Roşie din Capitală, unde a fost propus candidat din partea oamenilor muncii din întreprinderile: Complexul Griviţa Roşie, Depoul B.C., Utilaj Griviţa, Filatura „Da­cia“, „Textila Griviţa’1, „Sovrompetrol“, I.T.B. Bucureştii Noi, Staţia Griviţa, Insti­tutul Tehnologic, Automotoare, „Parti­zana“ şi altele. Comisia Electorală a hotărît să înregistreze candidatura tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, candidat al Frontului Democraţiei Populare în alegerile pentru Marea Adunare Naţională în Circumscripţia Electorală Griviţa Roşie. In aceiaşi zi, pe baza propunerilor oamenilor muncii din numeroase întreprin­deri şi instituţii, Comisiile Electorale de circumscripţii au înregistrat următoarele candidaturi : candidatura tovarăşului Apostol Gheorghe in Circumscripţia Electorală Hune­doara ; candidatura tovarăşului Bodnăraş Emil în Circumscripţia Electorală Suceava; candidatura tovarăşului Borilă Petre în Circumscripţia Electorală Oraşul Stalin Vest ; candidatura tovarăşului Chişinevschi Iosif în Circumscripţia Electorală „Casa Scânteii“; candidatura tovarăşului Chivu Stoica în Circumscripţia Electorală Iaşi Sud; candidatura tovarăşului Coliu Dumitru în Circumscripţia Electorală Ploeşti Nord ; candidatura tovarăşului Constantinescu Miron în Circumscripţia Electorală Galaţi Est; candidatura tovarăşului Petru Groza în Circumscripţia Electorală Cluj Sud; candidatura tovarăşului Moghioroş Alexandru în Circumscripţia Electorală Tg. Mureş Nord ; candidatura tovarăşului Pârvulescu Constantin în Circumscripţia Electorală Craiova Est. Consfătuiri de delegaţi ai oamenilor muncii pentru desemnarea candidaţilor F. D. P. * In întreaga ţară au continuat zilele a­­cestea consfătuirile la circumscripţii ale delegaţilor oamenilor muncii din întreprin­deri, instituţii şi cartiere în vederea desem­nării , pe baza propunerilor făcute în adunările populare ce au­ avut loc l­a can­didaţilor F.D.P. pentru alegerile de depu­taţi în Marea Ad­unare Naţională. Consfă­tuirile de delegaţi ai oamenilor muncii au desemnat următorii candidaţi: In oraşul Bucureşti au fost desemnaţi candidaţi tov. Ilie Dinescu pentru circum­scripţia electorală Colentina, Gheorghe Io­­n­escu pentru circumscripţia electorală Foi­şor, Matei Paraschiva pentru circumscrip­ţia­­ electorală Vasile Roiaită, Gheorghe Stoica pentru circumscripţia electorală 23 August, Jean Ilie pentru circumscripţia e­­lectorală Tudor Vladimirescu, Alexandru Ionescu pentru circumscripţia electorală 30 Decembrie, Ionescu State pentru cir­cumscripţia electorală Filimon Sârbu­, Ion Pătraşcu pentru circumscripţia electorală Mărăşeşti, Ion Constantin pentru circum­scripţia electorală Cărămidari, Floca Arhip pentru circumscripţia electorală 13 Sep­tembrie, Vasile Muşat pentru circumscrip­ţia electorală Rahova, Paul Petrescu, pen­tru circumscripţia electorală Măgurele, Nicolae Bărbuţ pentru circumscripţia elec­­torală Ferentari, Constanţa Crăciun pentru circumscripţia electorală Cotroceni, Mihail Roller pentru circumscripţia electorală Ciuleşti, Ştefan Ţone pentru circumscrip­ţia electorală Bucureştii Noi, Vasile Po­­pescu pentru circumscripţia electorală Banu-Manta, Maria Andriana pentru cir­cumscripţia electorală Nicolae Bălcescu. In regiunea Bucureşti au fost desemnaţi candidaţi tov. Lotar Rădăceanu pentru cir­cumscripţia electorală Lehliu Vasile Nicul Ue pentru circumscripţia electorală I. C. Frimu, Elena Iordăchescu pentru circum­scripţia electorală Olteniţa, Andrei Con­stantinescu pentru circumscripţia electorală Budeşti, Aurel Marcu pentru circumscrip­ţia electorală Răcari, Nicolae­ Bellu pentru circumscripţia electorală Buftea, Iordache Grama pentru circumscripţia electorală Titu, Grigore Stoica pentru circumscripţia electorală Roşiorii de Vede, Costache An­­toniu pentru circumscripţia electorală Tur­­nu-Măgurele, Stârcu Paraschiv pentru cir­cumscripţia electorală Zimnicea, Andrei Constantinescu pentru circumscripţia elec­torală Budeşti, Ion Predescu pentru cir­cumscripţia electorală Bălăci, Ion Eremia pentru circumscripţia electorală Slobozia, Ligia Macovei pentru circumscripţia elec­torală Snagov, Vasile Istrate pentru cir­cumscripţia electorală Fierbinţi, Pavel Ştefan pentru circumscripţia electorală Salcia, Alexandru Bulmez pentru circum­scripţia electorală Segarcea-Vale, Matei Nicolae pentru circumscripţia electorală Vidra. In regiunea Craiova a­u fost desemnaţi candidaţi tov. Ion Bică pentru circumscrip­ţia electorală ,Poiana Mare, Popescu Pu­ţuri pentru circumscripţia electorală Amă­­răşti, Niţă Dumitru pentru circumscripţia electorală Craiova, Aristina Momuleţ pen­tru circumscripţia electorală Gilort, Ştefan Nicolau pentru circumscripţia electorală Turburea, Alexandru Baciu pentru circum­scripţia electorală Corabia, Constantin Cristescu pentru circumscripţia electorală Strehaia, Didela Marin pentru circumscrip­ţia electorală Sadova, Ion Popescu pentru circumscripţia electorală Corcova, Popescu Niculae pentru circumscripţia electorală Balş, Maria Mănescu pentru circumscrip­ţia electorală Baia de Aramă, Ana Flean­­cu pentru circumscripţia electorală Filiaşi, Niculae Fulga pentru circumscripţia elec­torală Ceauru, Stratomir Panţucu Elena pentru circumscripţia electorală Amaradia, Petre Ştirbu pentru circumscripţia electo­rală Bălceşti, Ştefan Toma pentru circum­scripţia electorală Calicea Ma­re. In regiunea Iaşi au fost desemnaţi can­didaţi tov. Anastasie Moraru pentru cir­cumscripţia electorală Mogoşeşti, Marin Fi­or­ea lonescu pentru circumscripţia elec­torală Roman, Dumitru Zaharia pentru cir­cumscripţia electorală Secueni, Gheorghe Ciu­rănu pentru­ circumscripţia electorală Tămăşeni, Bereu Feldman pentru circum­scripţia electorală Tg. Frumos, Alexandru Sasu pentru c­rcumscripţia electorală. Bel­­ceşti, Of­elii Manole pentru circumscripţia electorală Vaslui, Emil Mazilu pentru cir­cumscripţia electorală Ştefan cel Mare, Radu Cernătescu pentru circumscripţia e­­lectorală Huşi. In regiunea Hunedoara au fost desem­naţi candidaţi tov. Suder Wiliam pentru circumscripţia­ electorală Lupeni, Eleonora Moldovan pentru circumscripţia electorală Sebeş, Petre Tătaru pentru circumscripţia electorală Crişeni, Romulus Zăroni pentru circumscripţia electorală Ilia, Truţă Petre, pentru­­circumscripţia electorală Teiuş. In regiunea Piteşti au fost desemnaţi candidaţi tov. Tache Constantin pentru circumscripţia electorală Topoloveni, Şte­fan Paznicu pentru circumscripţia electo­rală Mateeşti, Nicolae Bădescu pentru cir­cumscripţia electorală Horezu, Stan Arsene pentru circumscripţia electorală Găeşti, Maria Moraru pentru circumscripţia elec­torală Muscel. ­ Propunerile de candidaţi ai F. D. P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională Oamenii muncii de la oraşe şi sate au propus în cursul zilei de eri, în cadrul unor adunări populare pe următorii candi­daţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţiona­lă. In regiunea Arad au fost propuşi tov. Vasile Ambru în circumscripţia electorală Şiria, Drăghina Curtu In circumscripţia electorală Semlac, Iosif Hârcioagă în cir­cumscripţia electorală Gurahonţ, Ioan Gherman în circumscripţia electorală Li­­pova. In regiunea Bacău au fost propuşi tov. Popa Nicolae în circumscripţia electorală Buhuşi, Emanoil Alexandrescu în circum­scripţia electorală Zăneşti, Balaş Baltagiu în circumscripţia electorală Piatra Neamţ. In regiunea Bârlad au fost propuşi tov Ion Stan în circumscripţia electorală Vran­­cea, Alexandru Blonţ în circumscripţia electorală Zeletin, Vasile Rugină in circum­scripţia electorală Murgeni. In regiunea Bucureşti au fost propuşi tov. Florea Dobre în circumscripţia elec­torală Brânceni, Ştefan Bontea în circum­scripţia electorala Radomireşti, Ion An­drei in circumscripţia electorală Vităneşti, Dumitru Gheorghe în circumscripţia elec­torală Mihăileşti, Stoica Mirea în circum­scripţia electorală Vârtoapele, Aurora Roşea în circumscripţia electorală Vida. In regiunea Cluj au fost propuşi tov. Ioan Mânecan In circumscripţia electorală Beclean, Mândruşca Câmpeanu în circum­scripţia electorală I­lean­da, Vasile Groza în circumscripţia electorală Huedin, Dumitru Dejeu în circumscripţia electorală Năsăud, Iacob Neagu în circumscripţia electorală Crasna. In regiunea Constanţa au fost propuşi tov. Petre Crăciun în circumscripţia elec­torală Ţândărei, Marin Radu în circum­scripţia electorală Istria. In regiunea Craiova au fost propuşi tov. Petre Banu în circumscripţia electorală Tr. Severin, Ion Lemnaru în circumscrip­ţia electorală Băileşti, Ilie Răduţ în cir­cumscripţia electorală Vlăduleni, Maria Ionescu în circumscripţia electorală Ca­racal, Nicolae Albăstroiu în circumscrip­ţia electorală Apele Vii, Vasile Bratu în circumscripţia electorală Vişina, Gheor­ghe Novac în circumscripţia electorală Cujmir, Constantin Mesteacănu în circum­scripţia electorală Novaci, Mihai Barbu în circumscripţia electorală Olteţu, Emil Bă­lăci în circumscripţia electorală Segarcea, Victor Giurgiu în circumscripţia electorală Izvorălu, Ion Chelu în circumscripţia elec­torală Vânju Mare, Constantin Civitu în circumscripţia electorală Flămânca, Marin Caliţoiu în circumscripţia electorală Turnu Severin In regiunea Iaşi au fost propuşi tov. Nicolae Ciocan în circumscripţia electo­rală Ivăneşti, Nicolae Popa în circumscrip­ţia electorală Băceşti, Vasile Irimia în circumscripţia electorală Negreşti, Marin Burlacu în circumscripţia electorală Gor­­bani. In regiunea Piteşti au fost propuşi tov. Stelian Niţulescu în circumscripţia electo­rală Câmpulung, Teodor Iordăchescu în circumscripţia electorală Orleşti, Ion Bratu în circumscripţia, electorală Loviştea. In regiunea Stalin au fost propuşi tov. Ştefan Ghiţă în circumscripţia electorală Blaj, Mihai Şusler în circumscripţia electo­rală Cisnădie, Magdalena Zorea în circum­scripţia electorală Agnia. In regiunea Suceava au fost propuşi tov. Gheorghe Tălpău în circumscripţia electo­rală Ştefăneşti, Spiridon Bulcu în circum­scripţia electorală Vatra Dornei, Constan­tin Adochiţei în circumscripţia electorală Coţuşca, Floarea Ţugui în circumscripţia electorala Darabani. In regiunea Timişoara au fost propuşi tov. Stana Grozăvescu în circumscripţia electorală Balinţi, Pavel Ursu în circum­scripţia electorală Almaş, Ştefan Toth în circumscripţia electorală Deta. (Agerpres).

Next