România Liberă, decembrie 1952 (Anul 10, nr. 2541-2567)

1952-12-02 / nr. 2541

Pag. 2-a Alegerile pentru Marea Adunare Naţională s’au desfăşurat în întreaga ţară ca o sărbătoare a întregului popor muncitor Cetăţenii Capitalei au votat pentru candidaţii vieţii noi (Urmare din pag. I-a) Oamenii muncii sunt hotărâţi să întă­rească votul lor cu noi victorii pe drum­ul transformării ţării, dintr'o ţară agrară îna­poiată într’o ţara industrială înaintată, cu o agricultură mecanizată. Iţi ştiu că ţelul activităţii economice în ţara noastră este omul muncitor, satisfacerea nevoilor lui materiale şi spirituale, bunăstarea Şi feri­­cirea,, lui.­­ In curtea secţiei de votare, antrenaţi de cântecele populare ale unei echipe artis­tic© a Sfatului Popular al raionului ,,23 August“ şi de o echipă de dansuri de la fa­brica ,,Mobila Populară", cetăţenii au în­­com o horă mare. Cei care votaseră nu se îndurau să plece. Curtea secţiei de vot răsuna de cântece, joc şi veselie. Cu toţii sărbătoreau alegerea în Marea Adunare Naţională a celor mai buni fii ai poporului. Multă însufleţire a domnit»şi la secţia de votare nr. 7 din circumscripţia electo­rală ,,6 Martie“, unde candidează acad. prof. dr. C. I. Parhon. Printre cei care au votat la această secţie a fost şi sculptorul C. Baraschi, laureat al Pre­mului de Stat. ,,Dându-mi votul candidatului F.D.P. — a spus el — mă gândesc cu recunoştinţă la grija pe care partidul şi guvernul o poartă înfloririi ştiinţelor, artelor, mă gân­desc la Hotărârile istorice ale partidului şi guvernului cu privire la construcţia şi re­construcţia oralelor, la reconstrucţia socia­listă a Capitalei, la construirea metroului în Bucureşti, care ne pun nouă, artiştilor plastici, sarcini grele, dar frumoase. Din realizarea lor, vom şti să facem o datorie de onoare, contribuind astfel la construirea socialismului în ţara noastră, la apărarea păcii“. La secţia de voter© nr. 1 din circum­,­scripţia electorală Foişor a votat şi Gh. Ionescu­, director al uzinelor „Vasile Roai­tă“ din Capitală, de a­semenea cam­pioana mondială de tenis de masă, Ange­lica Rozeanu.­ Cu zâmbetul pe buze, spor­tiva fruntașă, care a dus departe peste ho­tare faima sportului nostru de tip nou, a depus buletinul de vot în urnă. „Cultura fizică și sportul — a spus ea sportivilor care au înconjurat-o — este unul din dome­niile car© ilustrează în mod grăitor reali­zările regimului nostru de democraţie popu­lară, grija partidului şi guvernului pentru formarea unui tineret puternic şi oţelit. Noi, sportivii, salutăm ziua de 30 Noiem­brie ca o zi fericită, în cifre am avut pri­lejul să dăm votul nostru candidaţilor Fron­tului Democraţiei Popular©“. Chiar şi oamenilor muncii reţinuţi în pat de boală, regimul nostru de democraţi© populară le-a dat posibilitatea de a parti­cipa la alegerea deputaţilor în Marea Adu­nare Naţională. La fiecare secţie de votare a existat o urnă volantă cu care membri ai comisiilor s-au deplasat la domiciliile bol­navilor. In acest fel au votat de pildă bol­navii Agrigiu Alexandru din str. Bre­­zoianu 18, bătrâna Georgescu Polixenia de 90 de ani din str. Dr. Sicn Nr. 6, lehuzete Elena Gavrilescu şi Aurelia Dunăranu, din str. 13 Decembrie şi alţii. Şi pentru bolnavii de la Spitalul unifi­cat de adulţi Nr. 2 Colentina, ziua de 30 Noembrie a fost o adevărată sărbătoare. Tratamentul zilnic, munca neobosită şi încununată de succes a personalului medi­cal, le întăreşte încrederea şi dragostea faţă de regimul nostru democrat-popular, care se îngrijeşte permanent de sănătatea şi­­bunăstarea oamenilor muncii. Fiecare la patul său aştepta cu bucurie sosirea comisiei de votare d­i urna volantă, pentru a-şi da iin toată inima votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Popu­lare. Cu chipul luminat de bucuria că peste puţin timp îşi va relua locul în producţie, maşinistul Gh. Crăciunescu, de la Centrul Poligrafic Nr. 2 votează pentru candidatul Frontului Democraţiei Popular© în cir­cumscripţia „Tei“, tovarăşul Anton Tatu Jisiu, procuror general al Republicii. „Deputaţii F.D.P.,­­ a spus Gheorgh© Crăciunescu, sunt deputaţii vieţii noi. Sunt încredinţat că votând candidaţii F.D.P., votăm pentru viaţa şi bunăstarea copiilor noştri, pentru pace şi socialism“. La secţia de votare nr. 3 din circum­scripţia electorală „Casa Scânteii" insta­lată in localul Uniunii Artiştilor Plastici din R.P.R., sute de oameni ai muncii au votat cu entuziasm, în primele or© ale di­mineţii, pe candidatul F.D.P. tov. Iosif Chişinevechi, secretar al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Tot aci a votat artista poporului Lucia Sturza Bulandra, laureata Premiului de Stat. Indeplinindu-şi cu aceeaş conştiinţă ca şi pe tărâmul artei datoria de cetăţean, marea noastră artistă a exprimat prin vo­tul ei încrederea pe care o are în dezvol­tarea strălucită a vieţii noastre artistice sub regimul de democraţie populară. Cu aceiaş voinţă de a contribui la victo­ria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare s-au prezentat la vot şi miile de cetăţeni din circumscripţia electorală „Do­robanţi“. Ei şi-au dat votul cu încredere academicianului Ilie Murgulescu, preşe­dintei© Comitetului pentru învăţământul Superior. Când la secţia de votare n­r. 5 în mij­locul alegătorilor a venit şi maestrul Mi­hail Sadoveanu, membru în Consiliul Mon­dial al Păcii, preşedintele Comitatului Per­manent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., cetăţenii i-au făcut o caldă manifestare de simpatie. Maestrul scrisului românesc şi-a păstrat liniştit rândul, după cetăţenii care veniseră înaintea sa. El a vorbit prieteneş­te cu alegătorii, în ochii cărora strălucea admiraţia pentru acela care a dat literatu­rii noastre atâtea opere de artă, pentru creatorul romanului „Mitrea Cocor“ dis­tins cu Medalia de Aur a Păcii. Cu gestul său liniştit, cu un zâmbet care trăda adânca mulţumire lăuntrică, parcă depănând firul unei viitoare povestiri des­pre ziua aceasta minunată pe care o tră­­eşt© poporul nostru, maestrul Sadoveanu şi-a depus buletinul în urnă. El a mulţumit alegătorilor care îl salutau cu căldură. La sediul secţiei de votare nr. 9 din ca­drul circumscripţiei electorale „Filimon Sârbu“, sute de bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici, muncitori, intelectualii, gospodi­ne, cărora regimul nostru de d­emocraţie populară le deschide perspectivele măreţ© al© unui viitor luminos de bunăstare şi fe­ricire, s’au perindat prin faţa urnei, exer­­citându-şi unul din drepturile garantate de legea fundamentală a statului nostru. Printre votanţi se aflau şi reprezentanţi de frunte ai cultelor din ţara noastră. Li­bertatea de conştiinţă fiind garantată tu­turor cetăţenilor Republicii Populare Ro­mâne, cultele religioase sunt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber. De aceea, alături de toţi oamenii muncii, reprezen­tanţii cultelor şi-au manifestat ataşamen­tul lo­r faţă de regimul nostru democrat­­popular — chezăşie sigură a celor mai mari drepturi şi libertăţi pentru popor — votând pe candidaţii Frontului Democra­ţiei Populare, candidaţii păcii şi fericirii poporului. Au votat în această circumscriipţi© Jus­tinian, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro­mâne, Traien Jovanelli, vicar general al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucu­reşti, Mózes Rosen, şef rabinul Cultului Mozaic, preotul Alexandru Ionescu, vicar al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, protopopul Ştefan Vasile, consilier patri­arhal. Pe străduţele liniştite din cartierul ce se învecinează cu piaţa „7 Noembrie“, cu case mici, pitit©­ după trunchiurile des­frunzite ale teilor, încă din primele ora ale dimineţii a domnit o animaţie ne­obişnuită. Ca niciodată într’o zi de odih­nă, activitatea a început aci pe când de­­abea mijeau zorii.­­ In întunericul nebiruit încă, razele re­flectorului din faţa secţiei de votare nr. 6 a circumscripţiei „Casa Scânteii“ creau o oază de lumină. Animaţia era mare. Oamenii glumeau, râdeau, vorbeau cu voce tare, încălziţi de o bucurie lăun­trică. Era bucuria pe car© ţi-o dă conşti­inţa că participi la statornicirea unei vieţi noi, că trăeşti într’o ţară în care poporul îşi alege liber pe aceia care-i vor cârmui, în care el îşi hotărăşte singur destinul. Acest lucru l-a exprimat minunat mun­citorul Constantin Moraru de la fabrica de încălţăminte „Nicola© Balcescu“ care, după ce şi-a depus votul în urnă s’a adre­sat celor din jur : „Astăzi simt că particip la o măreaţă operă de ridicare a ţării pe culmi pe care nici nu le-am visat în trecut. Vă pot da exemple mici care spun însă multe. Fabrica noastră era până acum 5 ani, încă una din cele mai prost utilate Producţia era puţină şi de proastă cali­tate, iar muncitorii îşi agoniseau greu traiul de azi pe mâine. Astăzi cu fabrica noastră ne mândrim. „ Eu personal dau o producţie de două ori mai mare decât acum 5 ani. Este de la sine înţeles că şi câştigul meu s-a dublat. Pentru toate acestea mulţumesc din suflet partidului nostru“. Spre a­miază străzile Capitalei deveniră un adevărat furnicar de lume. Sub razele calde ale soarelui, sute de echipe de dan­suri populare, fanfare, coruri sindicale, desfășurau minunate programe artistice. Fiecare participant se străduia să contri­­bue la bucuria acestei zile măreţe. Atmosfera de veselie şi voi© bună era generală. Altădată, în vremurile de tristă aducere aminte, ale burgheziei şi moşierimii, ale­gerile erau însoţite de un întreg cortegiu de samavolnicii. Oamenii umblau poso­moriţi, ştiindu-se ameninţaţi la tot pasul de agenţii oficiali şi neoficiali, d© jan­darmi şi mardeiaşi, câini de pază al Inte­reselor burgheziei şi moşierimii. Cuvântul liber era închis cu pumnul. Şi totuşi, în acele timpuri, clasa muncitoare sfidând baionetele şi reteveele, îşi cânta cântecele d© luptă. Cântecele ei şfichhilau pe ex­ploatatori, deoarece în ele trăia speranţa celor exploataţi în vremuri mai bun©. Astăzi, cetăţenii Capitalei, populaţia ei muncitoare, a votat pe proprii săi candi­daţi, candidaţii vieţii noi. Ei cântă şi acum. Cântecele lor răsună însă altfel azi. In cântecul lor trăieşte bucuria libertăţii câş­tigate, voinţa neclintită de a merg© tot înainte spre socialism, de a lupta pentru un trai tot mai bun. In faţa secţiilor d© votare din Capitală au poposit eri zeci de camioane şi auto­buze care aduceau artişti profesionişti şi amatori. Nici echipele artistice studenţeşti nu au lipsit de la marea sărbătoare. Corurile lor înjghebat© pe platformele camioanelor au dus cântecul şi jocul în lungul şi în latul Capitalei. In circumscripţia electorală „Do­robanţi“ a prezentat programe artistice for­maţia studenţilor de la Institutul de Petrol şi Gaze, iar în circumscripţia „Casa Scân­teii“ echipa studenţilor de la Institutul Agronomic. REGIUNEA GALAŢI Primăvara în Noembrie GALAŢI (Prin telefon deja sub redacţia, noastră). — 30 Noembrie. O zi scumpă cetăţenilor oraşului nostru ca şi întregului popor muncitor. Tinerii, şi îndeosebi cei ce vo­tează pentru prima dată, sunt nerăbdători. Ei sunt fericiţi nu numai că pot vota dar doresc să fie şi primii care să se bucure de această înaltă cinste cetăţenească. In circumscripţia electorală Galaţi-Est unde candidează tovarăşul Miron Constantinescu, secretar al C.C. al P.M.R., fabricile, între­prinderile, străzile şi cartierele au aspec­tul zilelor de mare sărbătoare. Din zori echipele artistice, fanfarele, tanaifele au început a vesti prin cântec© şi marşuri muncitoreşti bucuria zilei. Pionierii, având braţele pline de flori, doresc şi ei să fie prezenţi la începerea votării, să felicite pe tinerii cetăţeni care votează acum pentru prima oară. Ei s-au instalat la secţia Nr. 2 din această circumscripţie. Primul care vo­tează este tânărul Fătăciune Gheorghe, fruntaş în producţie, responsabilul unei bri­găzi de luptă pentru pace de la „Sovrom­­navail“. Acum, ziua mult aşteptată a sosit. Tâ­nărul cetăţean Fătăciune Gheorgh© şi-a făcut datoria. Punând buletinul în urnă el spun© cu emoţie dar hotărât: „Partidul, scumpul nostru conducător tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ne învaţă că muncind şi luptând, tineretul patriei noastre îşi va putea înfăptui cele mai îndrăzneţe vi­suri. Astăzi este cea mai fericită zi din viaţa mea, căci prin votul meu aceste vi­suri îndrăzneţe vor putea căpăta viaţă mai curând. Pentru a întări votul, îmi iau an­gajamentul de a depăşi sarcinile de plai­ p© luna Decembrie cu 20 la sută". ...Dar şi cei vârstnici se simt astăzi mai tineri. Iată-l la secţia de vot Nr. 9 din aceeaşi circumscripţie electorală pe mai­strul stahanovrei Ilie Colţea. El a avut cinstea să propună în cadrul adunării de la „Sovromnaval“ candidatul, pe tov. Miron Constantinescu. „Trăim zile de neuitat, în­treprinderea în care lucrez este un sovrom, o unitate înaintată a industriei noastre so­cialiste. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, prin grija partidului şi guvernului ea creşte şi se desvoltă necontenit, îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă se împleteşte cu ridicarea nivelului nostru de trai şi cultural. Astăzi avem o cantină model, o creşă, un dispen­sar şi o bibliotecă bogată. Mulţi dintre to­­varăişii noştri locuesc în blocul muncito­resc S.R.N.“. Portul Galaţi. Pe catargele vaselor, re­morcherelor şi şlepurilor din portul Ga­laţi flutură zeci de steguleţe simbolizând salutul marinarilor pentru măreaţa zi a­ ale­gerilor. De la orele 9 vasul de pasageri „Republica“ apare dinspre Brăila. De aici se va îndrepta spre Tulcea şi Sulina. Cu cât se apropie de ţărm cu atât se deslu­şesc mai bine melodiile cântate de pe vas. In salonul de clasa I-a a fost instalată secţia de vot. Printre cei care au votat au fost şi marinarii de pe alt vas. Cârmaciul Cârjoi Constantin în etate de 64, de ani, se adresează celor prezenţi: „Tovarăşi, aproape toţi anii mei i-am petrecut­­pe apă, astăzi însă simt că întineresc când văd viaţa nouă care se făureşte în patria noas­tră. De aceea cu încredere votez pentru candidaţii vieţii noastre noi“. * L. DINU I REGIUNEA TIMIŞOARA Printre oamenii muncii de naţionalitate sârbă Nu se înroşise zarea răsăritului când pe uliţeile largi ale satului bănăţean Deraia în­cepeau să se îndrepte spre urnă cei cu drept de vot. In acest sat, peste 100 de familii de ţă­rani muncitori români, sârbi, bulgari, ma­ghiari şi germani şi-au înfrăţit ogoarele şi năzuinţele şi au pornit pe calea belşugului In seraie de sărbătoare, au urcat treptele căminului cultural familiile de ţărani mun­citori şi colectivişti sârbi. In sala împodo­bită cu cele mai frumoase flori şi covoare ale satului, şi-au primit buletinul de vot şi şi-au făcut datoria de cetăţeni cu depline drepturi ai Republicii noastre. A venit fruntaşul colectivist Branco Giuva şi soţia lui, Cosana. Aici, alături de ei se află în­văţătoarea Angelica Luchin. Se cunosc de unii şi acolo lângă urnă a spus cica Bran­co: „Îmi dau votul pentru ca cei trei copii ai mei să nu mai fie slugi pe la un Stanco­­vici sau un Tudose. Imi dau votul pentru satu­l care creşte, pentru colectiva noastră „Pământ desţelenit“, pentru patria noastră, Republica Populară Română“. După el a venit Lupulev Velco cu fata lui Angelica. „Iată, ea votează pentru pri­ma dată, a spus el dând sfaturi fetei. Când eram ca ea, slugăream prin curţi chiabu­­reşti. Astăzi, ea votează pentru viaţa cea nouă , făurită de partid. Să voteze şi să lupte să întărească votul. Să lupte pentru ceea ce noi am cucerit. Votez cu nădejdea că nu va trece mult timp şi dincolo, în Iu­goslavia, poporul va apuca zile ca ale noa­stre, libere, fericite, zile în care pe pămân­tul Iugoslaviei vor fi pierit de mult spurcă­ciunile titoiste“. Afară cântă muzica în timp ce soarele se ridică pe un cer ca de primăvară. Tineri şi tinere îngrijeau de sălile amenajate pen­tru bătrâni şi mame cu copii, în timp ce în sala largă se perindă cetăţenii satului prin faţa urnei. Au venit patru maşini cu echipe culturale. In faţa căminului cultural s’a în­firipat o estrada sub cerul liber. Bătrânul Nicolenco Maşa s’a oprit să privească şi el un agent electoral de altădată jucat de un artist. Lângă el se strâng ciucure femeile şi tineretul. Iat-o pe Ana Tatovici, pe Darinca Vuin, pe Deşanca Camenov, pe Ruşiţa Branco cât de mândre sunt că azi în patria noastră trăiesc în deplină libertate. Ele votează fe­ricite alături de Rozalia Szabó, de tânăra Wilma Hen, Paraschiva Cuzman, Ecaterina Burov, tovarăşele lor de muncă şi de luptă. Ca şi la Denta şi în celelalte sate din Banat, oamenii muncii români şi cei apar­ţinând minorităţilor naţionale şi-a­u dat cu încredere votul pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Bucu­rându-se de drepturi ega­le cu oa­menii muncii români, oamenii muncii de naţionalitate sârbă au votat cu mult entu­ziasm exprimând­u-şi dragostea lor pentru Republica noastră Populară şi ura de moar­te împotriva bandei de călăi de la Belgrad La Sânmartinul Sârbesc şi în alte sate jo­cuite de oameni ai mu­ncii de naţionalitate sârbă, în primele ore al'e dimineţii vota­seră 90 la sută din alegători. Această par­ticipare masivă la vot exprimă din plin ata­şamentul oamenilor muncii de naţionalitate sârbă față de regimul nostru democrat­­popular, OLGA ILIE.­ ROMÂNIA LIBERĂ Votează ostaşii Armatei noastre Populare La ora 6 dimineaţa la secţiile de votare din unităţile militare, ostaşii noştri, dragi apărători ai pământului, cerului şi apelor patriei noastre, a­ marilor cuceriri, a liber­tăţii şi independenţei noastre câştigat© prin lupta poporului muncitor, s’au prezen­tat pentru a-şi da votul lor candidaţilor F.D.P. Pe pieptul multora strălucesc in­signe, simbol al preţuirii muncii şi străda­niilor lor pentru necontenita perfecţionare a indestriei militare, a pregătirii lor politi­ce. Sunt fiii clasei muncitoare, muncitori, ţărani muncitori, intelectuali, îmbrăcaţi în haină ostăşească, care se pregătesc pentru a deveni luptători dârzi şi oţeliţi. Suntem într’o unitate de infanterie. Un ostaş introduce hotărît votul în urnă, apoi îşi întoarce spre ceilalţi faţa plină de zâm­bet. E sergentul major Ion Firan, unul din­tre ostaşii armatei noi, care votează. La microfonul staţiei de radio­amplificar© ser­gentul major Ion Firan a mărturisit apoi tot ce a simţit în această zi: „In Săcele, comuna mea din Dobrogea, p© pământul pe care-l vor brăzda peste pu­ţin apele Canalului, au fost cândva moşii nesfârşite. Regimul cF© democraţie popu­lară a înlăturat pentru totdeauna pe mo­şieri. Pământul ne aparţine azi nouă. Par­tidul a făcut din noi, robii de ieri, oameni liberi, făuritori ai unui viitor luminos. In Săcele, avem astăzi gospodărie agricolă colectivă, lumină electrică, cinematograf... Pentru înflorirea colectivei noastre, pentru viaţa noastră nouă am dat votul azi can­didatului F.D.P. Ca militar am hotărît să întâmpin cu cinste această sărbătoare“. Sergentul major Ion Firan şi-a ţinut cu­vântul. Ca o încununare a rezultatelor ex­cepţionale pe car© le-a dobândit în pregă­tirea de lu­ptă şi politică el a primit insigna de „Infanterist de frunte". Fotografia sa se află astăzi pe un panou lângă drapelul larg desfăşurat al unităţii, simbol al onoa­­rei, vitejiei şi gloriei militare. In faţa secţiei de votare dintr-o unitate de aviaţie... Soldatul fruntaş Dekarli Ri­chard, fost minor la Aninoasa, tocmai a ie­şit din secţia de „votare. El vorbeşte acum ostaşilor alegători : „Am simţit din plin grija părintească a partidului în mină ca şi în Armata noastră Populară ca ostaş. Acolo aveam maşini moderne sovietice, condiţii minunate de muncă, aici posibilităţi nelimitat© pentru ridicarea nivelului nostru politic şi cultu­ral, pentru însuşirea măestriei militare. Viaţa noastră a devenit frumoasă şi îm­belşugată. Celor care luptă ,pentru viitorul însorit al patriei noastre, candidaţilor F.D.P. am dat azi votul meu“. Câtă mândrie se putea citi în acele clipe pe faţa fortului miner, azi militar fruntaş î­i pregătirea de luptă şi politică. La fel de mândru păşeşte spre urnă acum, soldatul Leon Codrea care votează astăzi pentru prima dată. Cu conştiinţa înaltă a actu­lui politic p© care-l săvârşeşte in acest mo­ment, soldatul Leon Codrea, tânăr ostaş şi cetăţean al patriei noastre, votează hotă­­rit pentru pace, pentru viitorul luminos. ★ Vasul-şcoală „Libertatea“ s© leagănă molcom pe valuri. Pe bordul lui, aproape de ţărmul patriei, matrozii iau parte la ma­rea sărbătoare a patriei lor dragi: alege­rile de deputaţi în Marea Adunare Naţio­­nală. Primii care votează sunt purtătorii insignei de „Marinar de frunte“. Ei sunt mândria echipajului, ostaşi car© prin rea­lizările lor au întărit cu minunate fapte vo­tul pe care-l vor da astăzi. Iată-l pe cartni­­cul major Ion Ciochină, purtător al insig­nei „Marinar de frunte". El a obţinut cele mai bune rezultate în pregătirea de luptă şi politică. Lângă el, aproape de urnă, zâmbind, î­l zărim pa cartofoud major Pe­tre Dordea, prietenul celui dintâi. Priete­nia lor s’a închegat pe bord în focul lup­tei pentru dobândirea unei temeinice pre­gătiri marinăreşti. La eşirea din secţia de votare ei îşi strâng mâinile şi se felicită reciproc ca după o adevărată şi măreaţă izbândă. Prin faţa urnelor trec neconte­nit zeci de marinari. V. TOSO Sergentul Dumitrescu Florea și plutonierul Arvinte Teodor dintr’o unitate depun voturile lor în urnă militară. CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ „CASA SCÂNTEII** Simbol al vieţii noi înălţate deasupra oraşului, pe uria­şul schelet de fier al clădirii centrale a „Casei Scânteii“ strălucesc lumini viorii. La orizont se arată zorii, în timp ce urcân­­du-se intr’un vagon al liniei 3, un grup de tineri, cinci fete şi un băiat, discută cu a­­­prindere. Sunt din echipa artistică a Com­binatului poligrafic „Casa Scânteii“. Ei au votat printre primii în această dimineaţă, iar acum vor pleca, împreună cu întreaga echipă, să înveselească cu joc şi cântec ti­neresc cetăţenii strânşi în faţa secţiilor de votare. La secţia de votare Nr. 5 din circum­scripţia,,, electorală „Casa Scânteii“ au vo­tat încă din primele ore ale diam­ei,"­ un mare număr de cetăţeni. Printre cei dintâi a fost şi utemista Gal­ia Neacşu, studentă în anul III la Institutul Agronomic. Ea votează pentru tovarăşul Iosif Chişinevschi, secretar al Comitetului Central al Partiidu­­lui Muncitoresc Român, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al Fron­tului Democraţiei Populare, pent­ru că toţi tinerii dn ţara noastră sunt conştienţi că regimul democrat-popular ie-a asigurat condiții de muncă şi de viață cum nici mă­car nu putea visa tineretul în trecut. S’a făcut ziuă de mult. Dintr’o cabină d© vot a secției 14 din Otopeni, circum­scripția electorală „Casa Scânteii“, ies© o bătrânică măruntă, sprijinindu-se în bas­ton, Ioana Zamfir are 73 de ani şi a vă­zut multe. E printre cei mai bătrâni din comună.­­ „Am votat şi eu măi© tal­iţă pentru pace, pentru viaţa asta nouă pe care o văd în jurul meu. Altădată oamenii nevoiaşi ca mine nici nu erau luaţi în seamă, nu puteau să-şi spună şi ei cuvân­tul lor. Nu era ca acum“. Tot la Otopeni a votat şi Constantin Alexe, membru în întovărăşirea agricolă. „Pentru recolte îmbelşugate, pentru pâinea celor ce muncesc, pentru arta, vo­tez“ — a spus el introducând buletinul în urnă. In circumscripţia electorală „Casa Scân­teii" unde a candidat tovarăşul Iosif Chi­­şinevschi, către amiază votaseră majorita­tea alegătorilor. La ceasurile patru după amiază la secţiile d­­ votare nr. 3, 4 şi 7 votaseră aproape toţi alegătorii. Secţia de votare din Şoseaua Kiseref, colţ cu strada Monetare­, atrage privirii© prin pavoazarea sa minunată. In faţa secţiei cetăţenii discută cu însufleţire. La ora 8.30 vine să voteze la această secţie aca­demicianul prof. dr. C. I. Parhon. Cetă­ţenii care se aflau în mare număr în faţa secţiei de votare îl recunosc şi-l aclamă. Şi în faţa secţiei de votare nr. 9 din comuna Băneara , adunată multă lume. Sunt aici muncitori, ţărani muncitori, stu­denţi ai InstittuiM'Ui­c­e Medicină Veteri­nară. Mulţi dintr© aceştia din urmă votea­ză pentru prima oară. Când îşi primesc buletinele d© vot, pe feţei© tor se poate citi emoţia. Aceeaşi animaţie domneşte şi la celelalte secţii de votare din raza circumscripţiei electorale „Casa Scânteii“. In faţa secţiei d© votare instalată pe Şos. Bucureşti- Plo­eşti, în localul întreprinderii „Sovromtran­­stport“, în curtea Sălii Sportu­rior de la Flo­­reasca, peste tot e joc şi voie bună. Dra­pelele flutură în bătaia vântului de toamnă, iar cântecul suie spre înaltul cerului. E zi de sărbătoare. Se aprind luminii© viorii ale „Casei Scânteii“, simbol al vieţii noi, al marilor construcţii ale socialismului, pentru care oamenii muncii din circumscripţiia electo­rală „Casa Scânteii" au votat astăzi. M. PARVULESCU * REGIUNEA AUTONOMĂ MAGHIARĂ Egalitate în drepturi cu poporul român TG. MUREŞ (prin telefon de la cores­pondentul nostru).—Din ajun, oraşul Tg. Mureş avea un aspect sărbătoresc. Seara târziu, pe­ străzi, grupuri de oameni ai muncii, purtând drapele roşii şi tricolore, scandau în limbile română şi maghiară lo­zinci pentru pace, pentru socialism, împreună cu un grup de 30 de cetăţeni de­­pe strada sa, stahanovistu­l Francié© Saj­­arr de la fabrica „Simo Gheza" s© îndreptă spre secţia de votare nr. 5. La ora şos© şi trei minute, stahanovistul Saj­ar a ieşit primul din cabina de vot şi cu buletinul împăturit s-a apropiat de urnă. „începând de ieri lucrez în contul anului 1955, ne-a spus el. Dau votul meu tovarăşului Ale­xandru Moghioroş. Dau cu încredere acest vot fiindcă ştiu că îl dau partidului care ne-a condus din victorie în victorie, şi ne călăuzeşte mai departe pe drumul constru­irii socialismului“. Tot în circumscripţia electorală Tg. Mureş Nord est© şi strada Pavel Tca­coneo. Prima votează gospodina Ro­zalia Goro­ve, mamă a cinci copii. Aceşti copii învaţă la şcoala medie cu limba de predare maghiară din Tg. Mu­reş. Rozalia Gorove a votat pentru ferici­rea şi viitorul luminos al copiilor ei. Şi-a dat votul tovarăşului Alexandru Moghio­­raş, candidatul F.D.P. Votează mecanicul cincisutist Bella Csa­var şi soţia lui. Apoi alte gospodine, cefe­ristul Moldovan Dumitru şi Nicolae Mure­­şan, tineri, bătrâni, femei şi fete. La secţia d© votare nr. 3 în decurs de o oră au votat 400 alegători. Comisia elec­torală lucrează foarte reped© şi cu preci­zie. La ora 15, în circumscripţia electorală Tg. Mureş-Nord, votaseră 3/4 din totalul alegătorilor. In oraş, pe străzi, în pieţe, în cămine culturale, lângă secţiile d© votare, echi­pele culturale ale şcolilor, din fabrici, dau reprezentaţii, măresc aspectul sărbătoresc al alegerilor. V. KONYA REGIUNEA HUNEDOARA mai mult oţel patm­ei HUNEDOARA (prin telefon dela trimi­sul nostru). Noaptea se îngâna cu ziua când uşile secţiei de vot din cadrul combinatului s’au deschis. Cel dintâi intră stahanovistul Ar­­cadie Schwartz, şeful secţiei furnale, faţă i se citeşte bucuria de nedescris că este primul la această măreaţă sărbătoare. După e­l urmează imediat şi stahanovistul Gheorghe Furcă, oţelaru­l Adam Tema, sta­­har­ovistul Adam Vasilievici şi numeroşi alţi muncitori şi tehnicieni de frunte ai Combi­natului siderurgic „Gheorgh© Gheorghiu- Dej“. După puţin timp, îi vine rândul ingi­nerului stahanovist Iosif Tripşa. Nu avea decât 24 de ani când a­ păşit pragul oţelă­­riei, iar astăzi tânărul inginer ce a studiat în Uniunea Sovietică, este iubit şi apreciat de întregul colectiv al oţelăriei. Iosif­ Tripşa nu ştie să vorbească despre sine, decât po­vestind despre colectivul în care munceşte, despre cuptoarele duduitoare. Cu o zi îna­inte întreaga oţelărie îşi depăşise­­planul cu 50 la sută. Tânărul inginer vorbeşte cu mândrie despre succesele oţelăriei obţinute în cinstea rafurii sărbători a alegerilor. Când introduc© buletinul de vot în urnă, gândul îl sboară la cuptorul Siemens Mar­tin, la minunata muncă a oţelarilor şi jurna­­liştlor care ştiu că votul dat astăzi candi­daţilor F.D.P. înseamnă socialism, înseam­nă o puternică industrie grea, înseamnă bunăstare pentru oamenii muncii din patria noastră, în sală, a intrat un grup de tineri. Sunt educatori de la centrul şcolar profesio­nal. Au împlinit 18 ani numai de puţin timp. Astăzi au venit să voteze pentru pri­ma oară. Statul nostru de democraţie popu­lară le asigură pe deplin acest drept. Fe­ţele lor exprimă bucurie, mândrie. Fochistul Mihai Negru a ieşit din secţia de vot ţinând strâns de mână o fată. Este viitoarea lui soţie, ţesătoarea Ioana Ma­­trara. Au venit să voteze împreună pentru viitorul lor fericit, pentru viaţa nouă ce o construesc astăzi cu înflăcărare. In acest timp, la secţia de votare nr 6, din oraşul muncitoresc votează vestitul oţe­­lar Petru Forţu, prim-topitorul Ştefan Ca­zan de la noul furnal. Mai târziu a venit in­ginerul Aurel Micu, constructor de frunte a­l fumatului nr. 6 dat de curând în func­ţiune. Formaliştii oţelari şi constructori de furnale votează în această zi de sărbătoare împreună cu soţiile şi copiii lor conştienţi că votul lor dat tovarăşului Gheorghe A­­postol, secretar al C.C. al P.M.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al Frontului Democraţiei Populare, în­seamnă vot pentru pace şi socialism vot pentru viitorul fericit al patriei. FR. KLINGER ŞANTIERUL CANALULUI DUNARE-MAREA NEAGRĂ Pentru marile construcţii ale socialismului CANALUL DUNARE-MAREA NEA­GRA (de la corespondentul nostru). — Pecuseară fusese discuţie vie. Ion Răi­­leanu de pe macaraua plutitoare pre­tindea că marinarilor îi se cuvine cinstea de a fi primit la vot. Şo­ferul stahanovist Tudor Joltea, dimpotrivă socotea că această cinste le cuvine şoferi­lor. Discutară până târziu. „Apoi am ve­dea mâine, cine e mai harnic !“, îşi spuse Joltea înainte de despărţire, cu gândul ho­­tărît să o ia înaintea celorlalţi la vot. De dimineaţă, cu mult înainte de începerea votării, când încă nu s© luminase bine de ziuă, şi puzderia de lumini care străluceau dealungul şantierelor Canalului păreau o pământeană cale lactee. Joltea împreună cu Kiss Cosa şi alţi şoferi se îndreptau spre secţia de votare de la oraşul nou. Năvodari, din circumscripţia electorală Mihail Kogălniceanu. La localul de vot, s’au oprit însă cu ui­mire. Din partea opusă veneau cu grabă Răileanu şi alţi marinari de pe macaraua plutitoare. Revederea aceasta, îi surprinse la început pe amândoi. Dar apoi se împă­ca­ră râzând. Intrară voioşi, primii în lo­calul de vot, pavoazat sărbătoreşte cu flori. Puseră apoi în urnă buletinele frumos împăturite. Joltea spuse tovarăşilor săi: „Dau votul acum pentru viaţa nouă, pentru construcţia Canalului, pentru pace“. Asemenea lor, încă în primele ore ale dimineţii, mii şi mii de constructori de pe măreţul traseu al Canalului Dunare-Mare Neagră, au votat cu însufleţire şi entuz­ism intri un cadru sărbătoresc pentru car dictaţii .F.D.P. Tovarăşii Corendea Constantin şi Buf­neanu Dumitru au venit printre prim la vot. Muncitorii serviciului de exploatar feroviară au venit aici plini de bucuri cu orchestră în frunte, purtând pe braţ portretul tovarăşului Gheorgh© Gheorghii Dej şi scandând înflăcărate lozinci în cin­stea partidului nostru. După ce aeşit din­­ calul de vot dragorul Leorda Dumitru spus: „Votul pe care l-am dat F.D.P. făcut să-mi amintesc de drumul iparcun d© atunci când am venit aici şi exist doar un singur escavator. Astăzi, cân privesc chiuneta largă şi­ adâncă, ecluz care a început să se betoneze, fabrica d beton, digurile care pătrund adânc în man mă cuprinde un simţământ de emoţie, o bucurie şi mândrie. Pentru viitoarele noa­stre realizări ce vor face o Dobroge înflo­ritoare, mi-am dat votul astăzi candidaturi F. D. P.“. Avântul puternic cu care s’au prezenta la vot constructorii Canalului s’a vădit­­ fiecare secţie d© votare, la secţia de votare dela uzina Ovidiu II, până la amiază vo­taseră 90 la sută din alegători. Constructorii Canalului au votat cu în­sufleţire pentru o Dobroge înfloritoare pentru pace şi socialism. ULLY FRIEDBERG

Next