România Liberă, martie 1953 (Anul 11, nr. 2617-2644)

1953-03-01 / nr. 2617

Protejari din toate țârile, unifi-văi feme ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Toată atenţia pregătirii cadrelor în producţie­ ­Regimul nostru democrat-popular a t­­ransformat întreaga ţară într’un uriaş şantier de construcţie. An de an intră în­­ funcţiune noi întreprinderi industriale, iar­ cele existente se dezvoltă neîncetat. Ritmul rapid al dezvoltării noastre economice ridică necesitatea formării de cadre tot mai numeroase de muncitori şi tehnicieni, stăpâni pe tehnica nouă, capabili să mâ­nuiască maşinile şi agregatele moderne. „Cadrele hotărăsc totul“ ne învaţă tovară­şul Stalin Urmând această învăţătură sta­­lin­istă, partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie, deosebită pregătirii cadrelor ne­cesare tuturor ramurilor economiei naţio­nale. Au fost larg deschise porţile şcolilor de toate gradele pentru Fiii oamenilor muncii. Dezvoltarea învăţământului tehnic şi profesional a creat condiţiile pentru ca industria noastră să­ primească tot mai multe cadre de ingineri, tehnicieni şi mun­citori bine pregătiţi In marea majoritate a întreprinderilor noastre industriale func­ţionează şcoli de calificare în care munci­torii necalificaţi sunt instruiţi, iar cei cu oe calificare redusă, îşi ridică nivelul cunoş­tinţelor Sub îndrumarea partidului, oame­nii muncii învaţă necontenit, se iniţiază în toate domeniile tehnicii Aşa cum arată Comunicatul asupra îndeplinirii planului pe 1952, numai în acest an au intrat în producţie un număr de 41 500 noi cadre pregătite în şcolile­ Direcţiei Generale a Rezervelor de Muncă şi în şcolile profesio­nale ale ministerelor, iar prin instruirea individuală în brigăzi şi la cursuri a cres­cut calificarea unui alt număr însemnat de muncitori şi funcţionari. Succesele obţinute în pregătirea cadre­lor necesare economiei naţionale nu ţin însă îndeajuns pasul — în toate sectoarele de producţie — cu furtunoasa dezvoltare a forţelor de producţie ale ţării, cu ritmul năvalnic al construcţiei socialiste. Sarcina de cinste a îndeplinirii cincinalului în patru ani poate fi îndeplinită numai dacă industria ţării, agricultura şi transportu­rile vor dispune de cadre suficiente şi bine pregătite, în măsură să realizeze şi să de­păşească prevederile sporite ale planului de stat. O seamă de lipsuri şi deficienţe în ce priveşte politica de creştere a cadre­lor manifestate în unele sectoare ale eco­nomiei, făcut ca în aceste sectoare să se facă tot mai resimţită lipsa de cadre, fapt care influenţează în mod negativ a­­supra îndeplinirii planului. In expunerea făcută la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor, tovarăşul Gh Gheor­­ghiu-Dej a făcut o amplă şi profundă ana­liză a situaţiei pregătirii cadrelor în sec­torul transportului pe căile ferate, ară­tând că faţă de creşterea sarcinilor se constată o serioasă rămânere în urmă a ritmului sporirii numerice şi a ridicării calitative a cadrelor. Lipsurile semnalate de conducătorul po­porului nostru în ce priveşte transportul pe căile ferate sunt valabile şi pentru al­te sectoare ale economiei naţionale şi în spe­cial pentru industria grea. Creşterea deo­sebită a nivelului producţiei a întrecut în multe ramuri ritmul de pregătire a cadre­lor, din cauza unor însemnate lipsuri exis­tente atât la unele ministere, cât și la în­treprinderi. Lichidarea cât mai urgentă a acestor lipsuri este o sarcină imediată ce se pune în fața cadrelor conducătoare din economia noastră, sarcină de a cărei îndeplinire depinde în mare măsură succe­sul luptei pentru realizarea cu un an mai devreme a cincinalului. întocmirea birocratică a planurilor de şcolarizare, fără a se cunoaște nevoile reale, fără a se studia perspectivele de dez­voltare ale sectorului respectiv, este una din cauzele principale ale deficienţelor existente în munca de pregătire a cadrelor. Aceasta deficienţă este cu atât mai serioa­să cu cât organele răspunzătoare din mi­nistere şi instituţii centrale nu s’au preo­cupat suficient nici de urmărirea realizării acestor planuri, ele nefiind integral înde­plinite în unele ramuri ale economiei, întocmirea din birou a planurilor de şco­larizare s-a împletit pe alocuri cu selecţio­narea necorespunzătoare a elevilor şi cu lipsa de preocupare pentru asigurarea unui nivel corespunzător al învăţământu­lui. Aceasta a dus la îndeplinirea formală a planului de şcolarizare, absolvenţii a­­vând uneori o pregătire tehnico-profesio­­nală scăzută şi neputând face faţă sarcini­lor ce li s-au încredinţat. Lipsă de preocupare pentru organi­zarea cursurilor de calificare au dovedit bunăoară Conducerile întreprinderilor „Se­mănătoarea“ din Capitală, Combinatul Si­derurgic Hunedoara, etc. Urmare a negli­jenţei conducerilor întreprinderilor amin­tite şi a altora în care situaţia este ase­mănătoare, este frânarea simţitoare a activităţii unităţilor respective. Este necesar ca toate conducerile minis­terelor şi direcţiile de întreprinderi să-şi intensifice preocuparea pentru justa în­tocmire a planului de şcolarizare, pentru stricta din respectare, pentru cât mai buna organizare a cursurilor. Ele trebue să ducă o luptă neîmpăcată împotriva biro­cratismului care­­s-a manifestat în recru­tarea şi promovarea cadrelor, în planifi­carea şi urmărirea şcolarizării. Trebue îmbunătăţită dotarea şcolilor cu materia­lul didactic necesar, după cum se cere o sporire a grijii pentru asigurarea unor cât mai bune condiţii de muncă şi de viaţă pentru elevi, schimbul de mâine al con­structorilor socialismului. Trebue com­bătută cu hotărîre tendinţa de a se re­cruta lectorii la întâmplare, fără a se urmări felul în care aceştia se achită de sarcini Conducerile de întreprinderi au datoria să colaboreze şi în această direcţie îndea­proape cu organizaţiile sindicale şi cu organizaţiile U. T. M. din unităţile in­dustriale respective, pentru lămurirea, elevilor din şcolile profesionale şi de ca­lificare asupra importanţei acţiunii de pre­gătire a cadrelor, pentru atragerea în ac­ţiunea de calificare a tot mai mulţi tineri, a tot mai multe femei. O problemă foarte importantă este şi aceea a justei repartizări a cadrelor cali­ficate. E limpede că dacă muncitorii cali­ficaţi nu sunt repartizaţi la un loc de muncă în care să-şi valorifice din plin cu­noştinţele căpătate, acţiunea de calificare nu dă rezultate dorite. Cu toate acestea sunt unităţi unde repartizarea şi promo­varea cadrelor nu se fac pe baza cunoş­tinţelor lor, ci din birou, prin hotarîri ad­ministrative, trimiţându-se cadre în munci cu totul nepotrivite calificării lor. Iată un exemplu semnificativ în această privinţă: la depoul CF.R Tg Mureş au fost repar­tizaţi în secţia lăcătuşerie patru absolvenţi în specialitatea tananţi. Fără îndoială că astfel de repartizări lipsite de răspundere nu fac decât să încurce lucrurile, să împie­dice folosirea în economia naţională a ca­drelor potrivit calificării lor. Cei ce se fac vinovaţi de asemenea atitudini birocratice trebue traşi la răspundere. O deosebită atenţie trebue acordată cali­ficării la locul de muncă după metoda Cotlear. Această metodă are o deosebită eficacitate, ea asigurând formarea cadre­lor din mers. Aplicând şi dezvoltând a­­ceastă metodă, un număr de stahanovişti din ţara­ noastră — cum ar fi stahanovistul Marin Dobre de la „Sovrommetal’-Reşiţa, inginerul stahanovist Dicu de la „Sovrom­­tractor“, maistrul miner Sviştea de la Lu­­peni , au iniţiat importante acţiuni în vederea formării şi ridicării calificării profesionale la locul de muncă. Nu toate conducerile de întreprinderi au înţeles însă just importanţa unor aseme­nea acţiuni Dimpotrivă, în unele întreprin­deri, conducerile au dovedit un total dez­interes pentru extinderea lor. Conducerile ca şi organele sindicale din exploatările carbonifere din Valea Jiului, de exemplu, nu au luat măsurile necesare pentru extin­derea în toate exploatările a preţioasei ini­ţiative a maistrului Sviştea. In numeroase întreprinderi conducerile au subapreciat deaseme­ni importanţa şcolilor stahanoviste neacordându-le sprijinul necesar în activi­tatea lor. Studiind cu atenţie expunerea tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor, organele Ministere­lor, conducerile întreprinderilor, toate or­ganele de răspundere în pregătirea cadre­lor, trebue să treacă neîntârziat la lichida­rea deficienţelor existente, la crearea unor condiţii optime de desfăşurare a muncii de pregătire a cadrelor. Prin eforturile unite ale tuturor acestor factori trebue asigurat un ritm mai rapid de creștere a cadrelor necesare luptei pentru îndeplinirea cinci­nalului în patru ani, pentru construirea bazei economice a socialismului în patria noastră. Semnarea acordului comercial pe anul 1953 între R. Cehoslovacă şi R. P. R. La 21 Februarie a avut loc la Praga sem­narea acordului comercial pe 1953 între Re­publica Cehoslovacă şi Republica Populară Română. In baza acest­ui acord s au stabi­l schimburi de mărfuri importante pentru eco­nomia ambelor ţări. Acordul comercial prevede o creştere sim­ţitoare a volumului schimburilor de mărfuri în comparaţie cu a­nii trecuţi. El a fost sem­nat din partea Republicii Populare Române de Ana Toma, ministru adjunct al Comerţu­lui Exterior, iar din partea R. Cehoslovace de Otto Kocour, ministru adjunct al Comer­ţului Exterior. Tratativele în vederea ela­borării a­cestui acord s-au desfăşurat în spi­ritul de colaborare prietenească între cele două ţări de democraţie populară, (Ager­­pres). Anul XI - Cr. 2617 6 pagini 20 bani Duminică 1 Martie 1953 Cincinalul în patru anii Pentru o productivitate a muncii tot mai înaltă, pentru o viaţă tot mai îmbelşugată! In numeroase fabrici şi uzine, muncitorii cer reexaminarea normelor Oamenii muncii din întreaga ţară desfăşoară cu un puternic avânt întrecerea socialistă în vederea îndeplinirii sarcinilor cinci­nalului în patru ani. Folosind pe scară largă înaintatele metode de lucru sovietice şi cele ale stahanoviştilor noştri, aplicând tehnica nouă în producţie, oamenii muncii din întreprinderile­­noastre so­cialiste obţin o productivitate a muncii tot mai înaltă. Faţă de avântul general al tehnicii noi în industria noastră, faţă de creşterea continuă a nivelului calificării oamenilor muncii, normele vechi nu mai corespund ; ele constitue o frână în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Apare astăzi deosebit de arzătoare, necesitatea introducerii unor norme noi care să stimuleze şi mai puternic avântul oamenilor muncii antrenaţi în întrecerea socialistă, iniţiativa lor creatoare, lupta lor pentru cucerirea tehnicii celei mai înalte, pentru noi succese în lupta pen­tru construirea socialismului, pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Recent, muncitorii şi tehnicienii din numeroase întreprinderi din întreaga ţară au cerut conducerilor reexaminarea normelor, convinşi că numai lucrând pe bază de norme tehnice noi, ştiinţifice, cores­punzătoare noilor condiţii din întreprinderile noastre socialiste, ei vor putea înscrie realizări şi mai importante în lupta pentru cin­cinal, pentru pace, pentru întărirea puterii economice a patriei. Izvor al Uzina noastră a crescut, devenind aproape de nerecunoscut pentru cel care nu a mai fost pe aici în ultimii ani. Noi am primit utilaj nou, modern, cu o înaltă tehnicitate. Oamenii au crescut şi ei. Tot mai mulţi muncitori şi-au ridicat nivelul pregătirii profesionale, dobândind mari depăşiri de normă. Iată exemplul meu. Cu ajutorul partidului nostu am reuşit să studiez numeroase lucrări teh­nice care mi-au permis să-mi îmbunătăţesc necontenit metodele de muncă. Din lucrarea sovietică „Bazele frezării“ am învăţat cum să prind deodată în maşină mai multe piese. Deasemeni, însuşindu-mi tot mai bogate cu­noştinţe din experienţa stahanoviştilor sovie­tici, aplicând metodele lor de lucru, am reuşit să dobândesc succese importante. Sunt a­ unui trai mereu proape patru ani de când aplic minunata me­todă sovietică de lucru la mai multe maşini, lucrând la trei­ freze deodată. Mai folosesc din plin frezarea rapidă a metalelor şi me­toda Voroşin. Ca urmare a acestui fapt obţin succese în mărirea producţiei şi a productivi­tăţii muncii. In prezent lucrez în contul lunii Aprilie 1953. Dar nu numai eu obţin asemenea succese. Majoritatea muncitorilor obţin depăşiri în­semnate de normă. Aceasta înseamnă că normele tehnice cu care lucrăm nu mai corespund progresului teh­nic din secţia noastră. După părerea mea, este nevoe de norme noi, ştiinţifice, care să ţină pas cu ridicarea nivelului tehnic al uzinei, cu progresul realizat de muncitori şi tehni- mai bun­ cieni. Normele învechite sunt o piedică în calea sporirii productivităţii muncii, în calea ridi­cării nivelului nostru de trai. De aceea, am cerut conducerii noastre să-mi revizuiască normele de lucru şi să mi se stabilească norme ştiinţifice. Lucrând cu norme noi, muncitorii sunt stimulaţi a-şi ridica necon­tenit calificarea, a dobândi noi cunoştinţe tehnice. Eu sunt convins că revizuirea normelor învechite va duce la o creştere simţitoare a productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi deci la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. ION FURTUNA trezor stahanovist la uzinele „Steagul Roşu" — Oraşul Stalin Teri Uzinele „Mátyás Rákosi“ au cunoscut în anii regimului nostru de democraţie populară o puternică dezvoltare. Au fost construite noi ateliere şi hale, numeroase maşini mo­derne de tot felul au început să lu­creze în toate sectoarele uzinei. In secţia strungărie, muncitorii lucrează la maşini moderne, de o înaltă tehnicitate. Deasemeni, în munca lor, strungarii aplică metode avansate de lucru sovietice, cum ar fi tăierea rapidă a meta­lelor, preluarea schimbului din mers şi al­tele. Recent, stahanovistul Nicolae Vasu­ lică nouă—norm. Erou al Muncii Socialiste, a trecut la apli­carea unei noi metode sovietice iniţiată de strungarul Vasili Colesov. Toate acestea au asigurat o însemnată sporire a productivi­­taţii muncii. Toate acestea au făcut ca nor­mele să fie depăşite cu uşurinţă, fără prea mari eforturi, ceea ce a început să constitue o piedică în calea sporirii producţiei şi a ridi­cării nivelului profesional al muncitorilor. Dorind a obţine succese noi, menite a con­tribui din plin la lupta , pentru îndeplinirea sarcinilor­, din cincinal cu un an,mai devre­ noi­ me, strungarul Radu Gheorghe a cerut să i se revizuiască vechile norme, stabilindu-se norme mai înalte, corespunzătoare condiţiilor tehnice superioare existente în uzină. Acelaş lucru a fost cerut şi de muncitorii Stelian Furtună şi Hristov Moldovan. Ei sunt con­vinşi că numai lucrând după norme juste, ştiinţifice, vor putea aduce o contribuţie de seamă la continua ridicare a producţiei în întreprinderea lor, la îndeplinirea sarcinilor pe 1953 înainte de termen. un număr C. BUDA — Sesiunea sfatului popular al regiunii, Stalin — Problema autoimpunerii şi a pregătirii însămânţărilor de primă­vară in discuţia deputaţilor. (pag. 2) — V. PAUNESCU , împotriva îndrumării formale şi birocratice a gospodăriilor co­lective. (pag. 2) — Să învăţăm din experienţa sovietelor (pag. 3) — I. GRIGORESCU: Kim (pag. ) — AL. N. TRESTIENI : Pe urmele lui Vasili Colesov (pag.4) — PAUL MARIAN : încheierea şi realizarea contractelor colective pe anul 1953 (pag 5) — Ce este „Jonnf-ul. (pag­ 5) — De ce a eşuat conferinţa de la Roma a aţâ­ţătorilor la război. (pag. 6) al d© azi: Reexaminarea normelor, o acţiune patriotică GALAŢI (dela subredacţia noastră). — In întreprinderile din regiunea Galaţi ca şi în întreaga ţară s’au petrecut în ultimii ani importante schimbări. Toate întreprinderile au fost înzestrate*cu maşini şi unelte de ma­re randament aduse îndeosebi din Uniunea Sovietică. Cu ajutorul acestor maşini de înaltă tehnicitate s-au creiat noi condiţii de muncă, cu ajutorul cărora oamenii muncii antrenaţi în întrecerea socialistă au sporit necontenit producţia pe baza unei înalte pro­ductivităţi a muncii. Cu toate acestea nor­mele au rămas pe loc, constituind o piedică în calea sporirii productivităţii muncii şi a ridicării nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Străduindu-se să dea patriei cât mai multe produse laminate, muncitorii şi tehnicienii u­­zinei „Cristen Nicolae” din Galaţi au con­statat şi ei că normele vechi sunt o piedică în calea creşterii productivităţii muncii, în calea scăderii preţului de cost al produselor. Ţinând seama de acest lucru, la minoriştii Vasile Apostol ,şi Ştefan Lescar, muncitori fruntaşi care îşi depăşesc zilnic normele cu 40—45 la sută, au cerut reexaminarea nor­melor de muncă. La rândul lor, la minoristul Gheorghe Gherman, cincuitorul Vasile Roşea şi alţii şi-au manifestat dorinţa ca normele vechi să fie reexaminate. Tovarăşul Roşea a arătat că şi în anul trecut normele au fost reexaminate, însă datorită creşterii nivelului tehnic al producţiei cât şi ridicării profesio­nale a muncitorilor, normele actuale de pro­ducţie au rămas în urmă. Alături de aceştia, numeroşi alţi muncitori de la uzina „Cristea Nicolae” au cerut reexa­minarea normelor de lucru şi introducerea unor norme corespunzătoare nivelului tehnic şi profesional actual al oamenilor muncii. Şi muncitorii atelierelor C.F.R. „Gheorghe Apostol” din Galaţi au cerut revizuirea nor­melor. Strungarul Nicolae Ghintuială de la a­­cest atelier a declarat printre altele: „Ce în­seamnă de fapt norme noi, adaptate la noile condiţii de lucru mai avansate? Asta în­seamnă că vor creşte producţia şi productivi­tatea muncii, că preţul de cost al produselor date de noi va scădea, că prin urmare va creşte nivelul nostru de trai”. Propunerii strungarului Ghintuială i s’au alăturat şi alţi muncitori de la C.F.R. Acelaş lucru l-au propus şi strungarii Ion Borşan, Gheorghe Bounegru şi alţii. Mulţi muncitori au cerut conducerii atelierelor să introducă şi noi măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, şeful de partidă Ştefan Irimia a cerut să se dea mai multă atenţie procesului tehnologic, astfel ca piesele de la secţiile ajutătoare să vină la time, iar materiile prime şi ajutătoa­re să fie aduse mai aproape de locul de pro­ducţie. b­ Numeroşi muncitori din întreprinderile o­­raşului Brăila, ca de pildă de la U. M. Pro­gresul, I.M.D., Sovromnival „1 Mai“, Industria Sârmei şi altele au cerut dease­meni înlocuirea normelor , vechi cu nor­me noi, mai înalte, corespunzătoare cerinţe­lor tehnice şi organizatorice create în între­prinderi. Muncitorii au cerut acest lucru fie în cadrul adunărilor organizate, fie adresân­­du-se direct conducerilor administrative. Muncitorul Ene Vrânceanu de la U. M. Pro­gresul a spus : „Numai anul trecut în secţia noastră au fost instalate numeroase strun­guri Carusel, precum şi alte maşini şi uti­laje care mi-au făcut munca mai uşoară, mai spornică. Deasemeni aproape toţi ne-am ridi­cat calificarea profesionala şi realizăm câte două-trei norme, sau mai multe chiar, zil­nic. In această situaţie, ce normă poate fi aceea pe care o pot depăşi atât de uşor?“ La rândul său, tov. Enache Anghel, care lucrează la fabricarea grederelor, a arătat că timpii de lucru acordaţi sunt prea mari. Astfel, de unde la început se cerea mai mult timp pentru asamblarea gredereior, acum, în urma specializării muncitorilor această operaţie se realizează în mai puţin de ju­mătate din timpul fixat. Iată de ce se pune problema ca în sectorul fabricării grederelor să se revizuiască normele. Exemplul tov. Vrânceanu, Enache, Marin Zamfir, Poteraş, Otel, de la U. M. Progresul, a fost urmat şi de alţi muncitori care au cerut reexaminarea normelor vechi şi înlocuirea lor cu norme noi, juste, condiţie de seamă pentru creşte­rea productivităţii muncii, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. COPIII — FONDUL DE AUR AL PATRIEI In cămine de zi, în grădiniţe, în şcoli, co­piii patriei noastre sunt pretutindeni înconju­raţi de dragostea po­porului muncitor, de grija sa părintească pentru apărarea şi construirea viitorului lor fericit. In clişeu : La cămi­nul de zi al fabricii „Industria Sârmei“ din Câmpia Turzii, copiii salariaţilor construesc palate şi uzine din cu­bturi colorate. Nu vor trece mulţi ani şi aceşti arhitecţi şi in­gineri în miniatură vor înălţa viitoarele şan­tiere ale ţării. Femeile din regiunea Timişoara sprijină campania însămânţărilor de primăvară TIMIŞOARA (de la subredacţia noastră). — Femeile din regiunea Timişoara se pregiă­tesc intens pentru a întâmpina cu noi suc*­cese Ziua Internaţională a Femeii. In această regiune au fost formate noi comitete lărgite de femei pe lângă co­­misiunile permanente ale sfaturilor popu­­lare comunale. Membrele comitetului lăr­­git din comuna C­acova, împărţite pe ectroci au dus o acţiune vastă în pregătirea campa­­niei agricole de primăvară. Ele au sprijinit însămânţările de răsaduri în cadrul gospodă­­riilor agricole colective şi în sectorul par* ticular. Deasemeni au mobilizat femeile pen* tru pregătirea terenurilor legumicole şi în* grâşarea pământurilor arabile. Comitete'.« lărgite de femei au depus o activitate fru* moasă mai ajes în oraşul Lugoj şi satul Tim­pari, iar femeile din Satchinez formând 11 e­­ch­ipe, au mobilizat cetățenii din comună in­ munca de pregătire a campaniei agricole tip primăvară. ★ Cu forţe sporite BICAZ — Constructorii de pe şantierele Hidrocentralei „V.I. Lenin“ Bicaz se avânta în muncă cu forţe sporite pentru a pune hi­drocentrala în funcţiune înainte de termen* Succese frumoase în producţie au fost în­registrate de constructorii de la punctul de lucru căi-transporturi pentru fabrica de be­ton. Aici, planul pe luna Februare a fost îndeplinit cu 4 zile înainte de termen. In fruntea întrecerii s-a situat brigada condu­să de constructorul Teodor Pintilie, care și-a depășit planul pe luna Februarie cu peste 50 la sută, urmată de brigada condusă de stahanovistul Nicolae Mureşeanu I de la es­­cavalul rezervelor de aducţiune cu o de­­păşire a planului pe Februarie de 30 la sută. La sectorul tunel-intrare cele mai mari de­păşiri au fost obţinute de echipa condusă de minerul stahanovist Petru Feher de la gale­ria de bază. Această echipă, până la data de 27 Februarie a dat în medie câte trei nor­­me pe schimb. Rezultate însemnate la acest sector au în­registrat și echipele conduse de minerii Francisc Mezei, Marcu Raîcovîci, Simion­ Pripon şi Vasile Vlascan, care în cea de a 3-a decadă a lunii Februarie au realizat câte două norme pe schimb. In întâmpinarea zilei de 8 Martie briga­da de femei condusă de comunista Elena Dudău îşi depăşeşte permanent norma în­ medie cu 30—40 la sută. Succesele obţinute de constructorii hidro­centralei se datoresc folosirii cu pricepere a noilor maşini de înaltă tehnică, producţii so­vietice şi româneşti, care sosesc zi de zi pa şantier, uşurând simţitor munca construc­torilor. La 19 Februarie, de pildă, la sectorul tunel-intrare a intrat în funcţiune prima lo­comotivă cu acumulatori construită în ţara noastră, locomotivă care înlocuieşte munca­ a patru locomotive de mină obişnuită. Dea­semeni, în ultimul timp au sosit pe şantieri un escavator tip Kirov, tractoare KD- uri gater, convertizoare sovietice pentru vibra­rea betonului, vagonete şi altele. (Agerpres)­ Colective tehnice pentru descoperirea rezervelor interne BRAILA (de la corespondentul nostru).­* Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzi­nele „Progresul“, hotărîţi să-şi sporească e­­forturile pentru îndeplinirea planului pe 1953 în ninte de termen, desfăşoară cu avânt spo­rit în trecerea socialistă. In cursul lunii Ianuarie, uzinele „Progre­sul“ şi-au realizat şi depăşit sarcinile de pian cu 15 la sută. In sectorul metalurgic, oţelarii de la cup­toarele electrice şi de la cuptorul Siemens- Martin au elaborat în cursul lunii Ianuarie 140 şarje rapide după metoda sovietică Ma­­tulîneţ. Pentru continua sporire a producţiei şi productivităţii muncii, s-a trecut de curând la formarea unor colective tehnice, în vede­rea descoperirii şi mobilizării de noi rezerve interne în fiecare sector de muncă. Colectivele constituite sunt formate dintr’un număr de 90 ingineri, tehnicieni, maiştri, stahanovişti, inovatori, fruntaşi în producţie, cuprinzând patru sectoare de muncă. Pe baza unui plan concret de muncă co­lectivele urmăresc şi sprijină în aceste sec­toare munca de ridicare de noi cadre, apli­carea şi extinderea metodelor sovietice de muncă, buna organizare­­a muncii pentru obţinerea unor produse de calitate superioa­ră, îi sprijină în muncă pe inovatori şi ra­­ţionalizatori făcând totodată propuneri pen­tru îmbunătăţirea procesului de producţie. In urma propunerilor acestor colective s’a trecut la o serie de măsuri de ordin tehnico­­org­anizatoric, menite să asigure desfăşura­rea în bune condiţiuni a procesului de pro­ducţie. Astfel, până în prezent s’a introdus evi­denţa primară în sectorul metalurgic, s’a ins­talat o moară necesară sfărâmării materiei prime întrebuinţată de formatori, iar alta se află în curs de instalare, s’a pus în func­ţie o nouă maşină de frezat, s’a organizat parţial revizia podurilor rulante, etc. In plan se mai prevede montarea oalelor la conductele de aer comprimat pentru eva­cuarea apei din conductă fără ’pierderea ae­rului și mecanizarea unor munci grele. Toate acestea sunt menite a constitui un ajutor în* semnat dat muncitorilor în lupta pentru în* deplinirea cincinalului în patru ani. 4.

Next