România Liberă, martie 1953 (Anul 11, nr. 2617-2644)
1953-03-01 / nr. 2617
Protejari din toate țârile, unifi-văi feme ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Toată atenţia pregătirii cadrelor în producţie Regimul nostru democrat-popular a transformat întreaga ţară într’un uriaş şantier de construcţie. An de an intră în funcţiune noi întreprinderi industriale, iar cele existente se dezvoltă neîncetat. Ritmul rapid al dezvoltării noastre economice ridică necesitatea formării de cadre tot mai numeroase de muncitori şi tehnicieni, stăpâni pe tehnica nouă, capabili să mânuiască maşinile şi agregatele moderne. „Cadrele hotărăsc totul“ ne învaţă tovarăşul Stalin Urmând această învăţătură stalinistă, partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie, deosebită pregătirii cadrelor necesare tuturor ramurilor economiei naţionale. Au fost larg deschise porţile şcolilor de toate gradele pentru Fiii oamenilor muncii. Dezvoltarea învăţământului tehnic şi profesional a creat condiţiile pentru ca industria noastră să primească tot mai multe cadre de ingineri, tehnicieni şi muncitori bine pregătiţi In marea majoritate a întreprinderilor noastre industriale funcţionează şcoli de calificare în care muncitorii necalificaţi sunt instruiţi, iar cei cu oe calificare redusă, îşi ridică nivelul cunoştinţelor Sub îndrumarea partidului, oamenii muncii învaţă necontenit, se iniţiază în toate domeniile tehnicii Aşa cum arată Comunicatul asupra îndeplinirii planului pe 1952, numai în acest an au intrat în producţie un număr de 41 500 noi cadre pregătite în şcolile Direcţiei Generale a Rezervelor de Muncă şi în şcolile profesionale ale ministerelor, iar prin instruirea individuală în brigăzi şi la cursuri a crescut calificarea unui alt număr însemnat de muncitori şi funcţionari. Succesele obţinute în pregătirea cadrelor necesare economiei naţionale nu ţin însă îndeajuns pasul — în toate sectoarele de producţie — cu furtunoasa dezvoltare a forţelor de producţie ale ţării, cu ritmul năvalnic al construcţiei socialiste. Sarcina de cinste a îndeplinirii cincinalului în patru ani poate fi îndeplinită numai dacă industria ţării, agricultura şi transporturile vor dispune de cadre suficiente şi bine pregătite, în măsură să realizeze şi să depăşească prevederile sporite ale planului de stat. O seamă de lipsuri şi deficienţe în ce priveşte politica de creştere a cadrelor manifestate în unele sectoare ale economiei, făcut ca în aceste sectoare să se facă tot mai resimţită lipsa de cadre, fapt care influenţează în mod negativ asupra îndeplinirii planului. In expunerea făcută la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor, tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej a făcut o amplă şi profundă analiză a situaţiei pregătirii cadrelor în sectorul transportului pe căile ferate, arătând că faţă de creşterea sarcinilor se constată o serioasă rămânere în urmă a ritmului sporirii numerice şi a ridicării calitative a cadrelor. Lipsurile semnalate de conducătorul poporului nostru în ce priveşte transportul pe căile ferate sunt valabile şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale şi în special pentru industria grea. Creşterea deosebită a nivelului producţiei a întrecut în multe ramuri ritmul de pregătire a cadrelor, din cauza unor însemnate lipsuri existente atât la unele ministere, cât și la întreprinderi. Lichidarea cât mai urgentă a acestor lipsuri este o sarcină imediată ce se pune în fața cadrelor conducătoare din economia noastră, sarcină de a cărei îndeplinire depinde în mare măsură succesul luptei pentru realizarea cu un an mai devreme a cincinalului. întocmirea birocratică a planurilor de şcolarizare, fără a se cunoaște nevoile reale, fără a se studia perspectivele de dezvoltare ale sectorului respectiv, este una din cauzele principale ale deficienţelor existente în munca de pregătire a cadrelor. Aceasta deficienţă este cu atât mai serioasă cu cât organele răspunzătoare din ministere şi instituţii centrale nu s’au preocupat suficient nici de urmărirea realizării acestor planuri, ele nefiind integral îndeplinite în unele ramuri ale economiei, întocmirea din birou a planurilor de şcolarizare s-a împletit pe alocuri cu selecţionarea necorespunzătoare a elevilor şi cu lipsa de preocupare pentru asigurarea unui nivel corespunzător al învăţământului. Aceasta a dus la îndeplinirea formală a planului de şcolarizare, absolvenţii având uneori o pregătire tehnico-profesională scăzută şi neputând face faţă sarcinilor ce li s-au încredinţat. Lipsă de preocupare pentru organizarea cursurilor de calificare au dovedit bunăoară Conducerile întreprinderilor „Semănătoarea“ din Capitală, Combinatul Siderurgic Hunedoara, etc. Urmare a neglijenţei conducerilor întreprinderilor amintite şi a altora în care situaţia este asemănătoare, este frânarea simţitoare a activităţii unităţilor respective. Este necesar ca toate conducerile ministerelor şi direcţiile de întreprinderi să-şi intensifice preocuparea pentru justa întocmire a planului de şcolarizare, pentru stricta din respectare, pentru cât mai buna organizare a cursurilor. Ele trebue să ducă o luptă neîmpăcată împotriva birocratismului cares-a manifestat în recrutarea şi promovarea cadrelor, în planificarea şi urmărirea şcolarizării. Trebue îmbunătăţită dotarea şcolilor cu materialul didactic necesar, după cum se cere o sporire a grijii pentru asigurarea unor cât mai bune condiţii de muncă şi de viaţă pentru elevi, schimbul de mâine al constructorilor socialismului. Trebue combătută cu hotărîre tendinţa de a se recruta lectorii la întâmplare, fără a se urmări felul în care aceştia se achită de sarcini Conducerile de întreprinderi au datoria să colaboreze şi în această direcţie îndeaproape cu organizaţiile sindicale şi cu organizaţiile U. T. M. din unităţile industriale respective, pentru lămurirea, elevilor din şcolile profesionale şi de calificare asupra importanţei acţiunii de pregătire a cadrelor, pentru atragerea în acţiunea de calificare a tot mai mulţi tineri, a tot mai multe femei. O problemă foarte importantă este şi aceea a justei repartizări a cadrelor calificate. E limpede că dacă muncitorii calificaţi nu sunt repartizaţi la un loc de muncă în care să-şi valorifice din plin cunoştinţele căpătate, acţiunea de calificare nu dă rezultate dorite. Cu toate acestea sunt unităţi unde repartizarea şi promovarea cadrelor nu se fac pe baza cunoştinţelor lor, ci din birou, prin hotarîri administrative, trimiţându-se cadre în munci cu totul nepotrivite calificării lor. Iată un exemplu semnificativ în această privinţă: la depoul CF.R Tg Mureş au fost repartizaţi în secţia lăcătuşerie patru absolvenţi în specialitatea tananţi. Fără îndoială că astfel de repartizări lipsite de răspundere nu fac decât să încurce lucrurile, să împiedice folosirea în economia naţională a cadrelor potrivit calificării lor. Cei ce se fac vinovaţi de asemenea atitudini birocratice trebue traşi la răspundere. O deosebită atenţie trebue acordată calificării la locul de muncă după metoda Cotlear. Această metodă are o deosebită eficacitate, ea asigurând formarea cadrelor din mers. Aplicând şi dezvoltând această metodă, un număr de stahanovişti din ţara noastră — cum ar fi stahanovistul Marin Dobre de la „Sovrommetal’-Reşiţa, inginerul stahanovist Dicu de la „Sovromtractor“, maistrul miner Sviştea de la Lupeni , au iniţiat importante acţiuni în vederea formării şi ridicării calificării profesionale la locul de muncă. Nu toate conducerile de întreprinderi au înţeles însă just importanţa unor asemenea acţiuni Dimpotrivă, în unele întreprinderi, conducerile au dovedit un total dezinteres pentru extinderea lor. Conducerile ca şi organele sindicale din exploatările carbonifere din Valea Jiului, de exemplu, nu au luat măsurile necesare pentru extinderea în toate exploatările a preţioasei iniţiative a maistrului Sviştea. In numeroase întreprinderi conducerile au subapreciat deasemeni importanţa şcolilor stahanoviste neacordându-le sprijinul necesar în activitatea lor. Studiind cu atenţie expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor, organele Ministerelor, conducerile întreprinderilor, toate organele de răspundere în pregătirea cadrelor, trebue să treacă neîntârziat la lichidarea deficienţelor existente, la crearea unor condiţii optime de desfăşurare a muncii de pregătire a cadrelor. Prin eforturile unite ale tuturor acestor factori trebue asigurat un ritm mai rapid de creștere a cadrelor necesare luptei pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani, pentru construirea bazei economice a socialismului în patria noastră. Semnarea acordului comercial pe anul 1953 între R. Cehoslovacă şi R. P. R. La 21 Februarie a avut loc la Praga semnarea acordului comercial pe 1953 între Republica Cehoslovacă şi Republica Populară Română. In baza acestui acord s au stabil schimburi de mărfuri importante pentru economia ambelor ţări. Acordul comercial prevede o creştere simţitoare a volumului schimburilor de mărfuri în comparaţie cu anii trecuţi. El a fost semnat din partea Republicii Populare Române de Ana Toma, ministru adjunct al Comerţului Exterior, iar din partea R. Cehoslovace de Otto Kocour, ministru adjunct al Comerţului Exterior. Tratativele în vederea elaborării acestui acord s-au desfăşurat în spiritul de colaborare prietenească între cele două ţări de democraţie populară, (Agerpres). Anul XI - Cr. 2617 6 pagini 20 bani Duminică 1 Martie 1953 Cincinalul în patru anii Pentru o productivitate a muncii tot mai înaltă, pentru o viaţă tot mai îmbelşugată! In numeroase fabrici şi uzine, muncitorii cer reexaminarea normelor Oamenii muncii din întreaga ţară desfăşoară cu un puternic avânt întrecerea socialistă în vederea îndeplinirii sarcinilor cincinalului în patru ani. Folosind pe scară largă înaintatele metode de lucru sovietice şi cele ale stahanoviştilor noştri, aplicând tehnica nouă în producţie, oamenii muncii din întreprinderilenoastre socialiste obţin o productivitate a muncii tot mai înaltă. Faţă de avântul general al tehnicii noi în industria noastră, faţă de creşterea continuă a nivelului calificării oamenilor muncii, normele vechi nu mai corespund ; ele constitue o frână în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Apare astăzi deosebit de arzătoare, necesitatea introducerii unor norme noi care să stimuleze şi mai puternic avântul oamenilor muncii antrenaţi în întrecerea socialistă, iniţiativa lor creatoare, lupta lor pentru cucerirea tehnicii celei mai înalte, pentru noi succese în lupta pentru construirea socialismului, pentru continua ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Recent, muncitorii şi tehnicienii din numeroase întreprinderi din întreaga ţară au cerut conducerilor reexaminarea normelor, convinşi că numai lucrând pe bază de norme tehnice noi, ştiinţifice, corespunzătoare noilor condiţii din întreprinderile noastre socialiste, ei vor putea înscrie realizări şi mai importante în lupta pentru cincinal, pentru pace, pentru întărirea puterii economice a patriei. Izvor al Uzina noastră a crescut, devenind aproape de nerecunoscut pentru cel care nu a mai fost pe aici în ultimii ani. Noi am primit utilaj nou, modern, cu o înaltă tehnicitate. Oamenii au crescut şi ei. Tot mai mulţi muncitori şi-au ridicat nivelul pregătirii profesionale, dobândind mari depăşiri de normă. Iată exemplul meu. Cu ajutorul partidului nostu am reuşit să studiez numeroase lucrări tehnice care mi-au permis să-mi îmbunătăţesc necontenit metodele de muncă. Din lucrarea sovietică „Bazele frezării“ am învăţat cum să prind deodată în maşină mai multe piese. Deasemeni, însuşindu-mi tot mai bogate cunoştinţe din experienţa stahanoviştilor sovietici, aplicând metodele lor de lucru, am reuşit să dobândesc succese importante. Sunt a unui trai mereu proape patru ani de când aplic minunata metodă sovietică de lucru la mai multe maşini, lucrând la trei freze deodată. Mai folosesc din plin frezarea rapidă a metalelor şi metoda Voroşin. Ca urmare a acestui fapt obţin succese în mărirea producţiei şi a productivităţii muncii. In prezent lucrez în contul lunii Aprilie 1953. Dar nu numai eu obţin asemenea succese. Majoritatea muncitorilor obţin depăşiri însemnate de normă. Aceasta înseamnă că normele tehnice cu care lucrăm nu mai corespund progresului tehnic din secţia noastră. După părerea mea, este nevoe de norme noi, ştiinţifice, care să ţină pas cu ridicarea nivelului tehnic al uzinei, cu progresul realizat de muncitori şi tehni- mai bun cieni. Normele învechite sunt o piedică în calea sporirii productivităţii muncii, în calea ridicării nivelului nostru de trai. De aceea, am cerut conducerii noastre să-mi revizuiască normele de lucru şi să mi se stabilească norme ştiinţifice. Lucrând cu norme noi, muncitorii sunt stimulaţi a-şi ridica necontenit calificarea, a dobândi noi cunoştinţe tehnice. Eu sunt convins că revizuirea normelor învechite va duce la o creştere simţitoare a productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi deci la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. ION FURTUNA trezor stahanovist la uzinele „Steagul Roşu" — Oraşul Stalin Teri Uzinele „Mátyás Rákosi“ au cunoscut în anii regimului nostru de democraţie populară o puternică dezvoltare. Au fost construite noi ateliere şi hale, numeroase maşini moderne de tot felul au început să lucreze în toate sectoarele uzinei. In secţia strungărie, muncitorii lucrează la maşini moderne, de o înaltă tehnicitate. Deasemeni, în munca lor, strungarii aplică metode avansate de lucru sovietice, cum ar fi tăierea rapidă a metalelor, preluarea schimbului din mers şi altele. Recent, stahanovistul Nicolae Vasu lică nouă—norm. Erou al Muncii Socialiste, a trecut la aplicarea unei noi metode sovietice iniţiată de strungarul Vasili Colesov. Toate acestea au asigurat o însemnată sporire a productivitaţii muncii. Toate acestea au făcut ca normele să fie depăşite cu uşurinţă, fără prea mari eforturi, ceea ce a început să constitue o piedică în calea sporirii producţiei şi a ridicării nivelului profesional al muncitorilor. Dorind a obţine succese noi, menite a contribui din plin la lupta , pentru îndeplinirea sarcinilor, din cincinal cu un an,mai devre noi me, strungarul Radu Gheorghe a cerut să i se revizuiască vechile norme, stabilindu-se norme mai înalte, corespunzătoare condiţiilor tehnice superioare existente în uzină. Acelaş lucru a fost cerut şi de muncitorii Stelian Furtună şi Hristov Moldovan. Ei sunt convinşi că numai lucrând după norme juste, ştiinţifice, vor putea aduce o contribuţie de seamă la continua ridicare a producţiei în întreprinderea lor, la îndeplinirea sarcinilor pe 1953 înainte de termen. un număr C. BUDA — Sesiunea sfatului popular al regiunii, Stalin — Problema autoimpunerii şi a pregătirii însămânţărilor de primăvară in discuţia deputaţilor. (pag. 2) — V. PAUNESCU , împotriva îndrumării formale şi birocratice a gospodăriilor colective. (pag. 2) — Să învăţăm din experienţa sovietelor (pag. 3) — I. GRIGORESCU: Kim (pag. ) — AL. N. TRESTIENI : Pe urmele lui Vasili Colesov (pag.4) — PAUL MARIAN : încheierea şi realizarea contractelor colective pe anul 1953 (pag 5) — Ce este „Jonnf-ul. (pag 5) — De ce a eşuat conferinţa de la Roma a aţâţătorilor la război. (pag. 6) al d© azi: Reexaminarea normelor, o acţiune patriotică GALAŢI (dela subredacţia noastră). — In întreprinderile din regiunea Galaţi ca şi în întreaga ţară s’au petrecut în ultimii ani importante schimbări. Toate întreprinderile au fost înzestrate*cu maşini şi unelte de mare randament aduse îndeosebi din Uniunea Sovietică. Cu ajutorul acestor maşini de înaltă tehnicitate s-au creiat noi condiţii de muncă, cu ajutorul cărora oamenii muncii antrenaţi în întrecerea socialistă au sporit necontenit producţia pe baza unei înalte productivităţi a muncii. Cu toate acestea normele au rămas pe loc, constituind o piedică în calea sporirii productivităţii muncii şi a ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Străduindu-se să dea patriei cât mai multe produse laminate, muncitorii şi tehnicienii uzinei „Cristen Nicolae” din Galaţi au constatat şi ei că normele vechi sunt o piedică în calea creşterii productivităţii muncii, în calea scăderii preţului de cost al produselor. Ţinând seama de acest lucru, la minoriştii Vasile Apostol ,şi Ştefan Lescar, muncitori fruntaşi care îşi depăşesc zilnic normele cu 40—45 la sută, au cerut reexaminarea normelor de muncă. La rândul lor, la minoristul Gheorghe Gherman, cincuitorul Vasile Roşea şi alţii şi-au manifestat dorinţa ca normele vechi să fie reexaminate. Tovarăşul Roşea a arătat că şi în anul trecut normele au fost reexaminate, însă datorită creşterii nivelului tehnic al producţiei cât şi ridicării profesionale a muncitorilor, normele actuale de producţie au rămas în urmă. Alături de aceştia, numeroşi alţi muncitori de la uzina „Cristea Nicolae” au cerut reexaminarea normelor de lucru şi introducerea unor norme corespunzătoare nivelului tehnic şi profesional actual al oamenilor muncii. Şi muncitorii atelierelor C.F.R. „Gheorghe Apostol” din Galaţi au cerut revizuirea normelor. Strungarul Nicolae Ghintuială de la acest atelier a declarat printre altele: „Ce înseamnă de fapt norme noi, adaptate la noile condiţii de lucru mai avansate? Asta înseamnă că vor creşte producţia şi productivitatea muncii, că preţul de cost al produselor date de noi va scădea, că prin urmare va creşte nivelul nostru de trai”. Propunerii strungarului Ghintuială i s’au alăturat şi alţi muncitori de la C.F.R. Acelaş lucru l-au propus şi strungarii Ion Borşan, Gheorghe Bounegru şi alţii. Mulţi muncitori au cerut conducerii atelierelor să introducă şi noi măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, şeful de partidă Ştefan Irimia a cerut să se dea mai multă atenţie procesului tehnologic, astfel ca piesele de la secţiile ajutătoare să vină la time, iar materiile prime şi ajutătoare să fie aduse mai aproape de locul de producţie. b Numeroşi muncitori din întreprinderile oraşului Brăila, ca de pildă de la U. M. Progresul, I.M.D., Sovromnival „1 Mai“, Industria Sârmei şi altele au cerut deasemeni înlocuirea normelor , vechi cu norme noi, mai înalte, corespunzătoare cerinţelor tehnice şi organizatorice create în întreprinderi. Muncitorii au cerut acest lucru fie în cadrul adunărilor organizate, fie adresându-se direct conducerilor administrative. Muncitorul Ene Vrânceanu de la U. M. Progresul a spus : „Numai anul trecut în secţia noastră au fost instalate numeroase strunguri Carusel, precum şi alte maşini şi utilaje care mi-au făcut munca mai uşoară, mai spornică. Deasemeni aproape toţi ne-am ridicat calificarea profesionala şi realizăm câte două-trei norme, sau mai multe chiar, zilnic. In această situaţie, ce normă poate fi aceea pe care o pot depăşi atât de uşor?“ La rândul său, tov. Enache Anghel, care lucrează la fabricarea grederelor, a arătat că timpii de lucru acordaţi sunt prea mari. Astfel, de unde la început se cerea mai mult timp pentru asamblarea gredereior, acum, în urma specializării muncitorilor această operaţie se realizează în mai puţin de jumătate din timpul fixat. Iată de ce se pune problema ca în sectorul fabricării grederelor să se revizuiască normele. Exemplul tov. Vrânceanu, Enache, Marin Zamfir, Poteraş, Otel, de la U. M. Progresul, a fost urmat şi de alţi muncitori care au cerut reexaminarea normelor vechi şi înlocuirea lor cu norme noi, juste, condiţie de seamă pentru creşterea productivităţii muncii, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. COPIII — FONDUL DE AUR AL PATRIEI In cămine de zi, în grădiniţe, în şcoli, copiii patriei noastre sunt pretutindeni înconjuraţi de dragostea poporului muncitor, de grija sa părintească pentru apărarea şi construirea viitorului lor fericit. In clişeu : La căminul de zi al fabricii „Industria Sârmei“ din Câmpia Turzii, copiii salariaţilor construesc palate şi uzine din cubturi colorate. Nu vor trece mulţi ani şi aceşti arhitecţi şi ingineri în miniatură vor înălţa viitoarele şantiere ale ţării. Femeile din regiunea Timişoara sprijină campania însămânţărilor de primăvară TIMIŞOARA (de la subredacţia noastră). — Femeile din regiunea Timişoara se pregiătesc intens pentru a întâmpina cu noi suc*cese Ziua Internaţională a Femeii. In această regiune au fost formate noi comitete lărgite de femei pe lângă comisiunile permanente ale sfaturilor populare comunale. Membrele comitetului lărgit din comuna Cacova, împărţite pe ectroci au dus o acţiune vastă în pregătirea campaniei agricole de primăvară. Ele au sprijinit însămânţările de răsaduri în cadrul gospodăriilor agricole colective şi în sectorul par* ticular. Deasemeni au mobilizat femeile pen* tru pregătirea terenurilor legumicole şi în* grâşarea pământurilor arabile. Comitete'.« lărgite de femei au depus o activitate fru* moasă mai ajes în oraşul Lugoj şi satul Timpari, iar femeile din Satchinez formând 11 echipe, au mobilizat cetățenii din comună in munca de pregătire a campaniei agricole tip primăvară. ★ Cu forţe sporite BICAZ — Constructorii de pe şantierele Hidrocentralei „V.I. Lenin“ Bicaz se avânta în muncă cu forţe sporite pentru a pune hidrocentrala în funcţiune înainte de termen* Succese frumoase în producţie au fost înregistrate de constructorii de la punctul de lucru căi-transporturi pentru fabrica de beton. Aici, planul pe luna Februare a fost îndeplinit cu 4 zile înainte de termen. In fruntea întrecerii s-a situat brigada condusă de constructorul Teodor Pintilie, care și-a depășit planul pe luna Februarie cu peste 50 la sută, urmată de brigada condusă de stahanovistul Nicolae Mureşeanu I de la escavalul rezervelor de aducţiune cu o depăşire a planului pe Februarie de 30 la sută. La sectorul tunel-intrare cele mai mari depăşiri au fost obţinute de echipa condusă de minerul stahanovist Petru Feher de la galeria de bază. Această echipă, până la data de 27 Februarie a dat în medie câte trei norme pe schimb. Rezultate însemnate la acest sector au înregistrat și echipele conduse de minerii Francisc Mezei, Marcu Raîcovîci, Simion Pripon şi Vasile Vlascan, care în cea de a 3-a decadă a lunii Februarie au realizat câte două norme pe schimb. In întâmpinarea zilei de 8 Martie brigada de femei condusă de comunista Elena Dudău îşi depăşeşte permanent norma în medie cu 30—40 la sută. Succesele obţinute de constructorii hidrocentralei se datoresc folosirii cu pricepere a noilor maşini de înaltă tehnică, producţii sovietice şi româneşti, care sosesc zi de zi pa şantier, uşurând simţitor munca constructorilor. La 19 Februarie, de pildă, la sectorul tunel-intrare a intrat în funcţiune prima locomotivă cu acumulatori construită în ţara noastră, locomotivă care înlocuieşte munca a patru locomotive de mină obişnuită. Deasemeni, în ultimul timp au sosit pe şantieri un escavator tip Kirov, tractoare KD- uri gater, convertizoare sovietice pentru vibrarea betonului, vagonete şi altele. (Agerpres) Colective tehnice pentru descoperirea rezervelor interne BRAILA (de la corespondentul nostru).* Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele „Progresul“, hotărîţi să-şi sporească eforturile pentru îndeplinirea planului pe 1953 în ninte de termen, desfăşoară cu avânt sporit în trecerea socialistă. In cursul lunii Ianuarie, uzinele „Progresul“ şi-au realizat şi depăşit sarcinile de pian cu 15 la sută. In sectorul metalurgic, oţelarii de la cuptoarele electrice şi de la cuptorul Siemens- Martin au elaborat în cursul lunii Ianuarie 140 şarje rapide după metoda sovietică Matulîneţ. Pentru continua sporire a producţiei şi productivităţii muncii, s-a trecut de curând la formarea unor colective tehnice, în vederea descoperirii şi mobilizării de noi rezerve interne în fiecare sector de muncă. Colectivele constituite sunt formate dintr’un număr de 90 ingineri, tehnicieni, maiştri, stahanovişti, inovatori, fruntaşi în producţie, cuprinzând patru sectoare de muncă. Pe baza unui plan concret de muncă colectivele urmăresc şi sprijină în aceste sectoare munca de ridicare de noi cadre, aplicarea şi extinderea metodelor sovietice de muncă, buna organizarea muncii pentru obţinerea unor produse de calitate superioară, îi sprijină în muncă pe inovatori şi raţionalizatori făcând totodată propuneri pentru îmbunătăţirea procesului de producţie. In urma propunerilor acestor colective s’a trecut la o serie de măsuri de ordin tehnicoorganizatoric, menite să asigure desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de producţie. Astfel, până în prezent s’a introdus evidenţa primară în sectorul metalurgic, s’a instalat o moară necesară sfărâmării materiei prime întrebuinţată de formatori, iar alta se află în curs de instalare, s’a pus în funcţie o nouă maşină de frezat, s’a organizat parţial revizia podurilor rulante, etc. In plan se mai prevede montarea oalelor la conductele de aer comprimat pentru evacuarea apei din conductă fără ’pierderea aerului și mecanizarea unor munci grele. Toate acestea sunt menite a constitui un ajutor în* semnat dat muncitorilor în lupta pentru în* deplinirea cincinalului în patru ani. 4.