România Liberă, iunie 1953 (Anul 11, nr. 2696-2720)

1953-06-02 / nr. 2696

Tutoietari din toate ţările, uniți-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Să grăbim transportul materialului lemnos Ritmul rapid de industrializare socia­listă a ţării impune continua îmbunătă­ţire a aprovizionării industriei cu material lemnos şi în special a sectoarelor indus­triale care în procesul lor de producţie folosesc lemnul ca materie primă sau com­bustibil. Numeroasele întreprinderi de pre­lucrare a lemnului cum sunt fabricile de mobilă, celuloză, hârtie, etc., şantierele de construcţii, minele şi alte ramuri ale eco­nomiei naţionale au nevoie de tot mai mult lemn­ Deasemeni, lemnul constitue încă principalul combustibil folosit de oamenii muncii din patria noastră. Asigurarea industriei cu cantităţi sufi­ciente de lemne de lucru şi a oamenilor muncii cu lemne de foc este condiţionată şi de buna organizare şi desfăşurare a transportării lemnului cu atelajele de la exploatări până la centrele de transport mecanizat. Această importantă sarcină, așa cum arată Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la transportul materialului lemnos, revine în mod direct sfaturilor populare care răspund de folo­sirea tuturor atelajelor existente în raza lor de activitate. In acest scop, pe lângă comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare au fost în­ființate comisii de transport alcătuite din reprezentanţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare­­?i­ ai altor organe interesate în această problemă cum sunt: I. F. E. T.-urile,­ Direcţiile Regio­nale Silvice, etc. Sarcina­­ comisiilor de transport constă în aceea că ele trebue să organizeze evidenţa atelajelor la raioane şi comune, să planifice din timp atelajele existente, să urmărească continuu mobili­zarea atelajelor cât şi felul în care este îndeplinit planul de transport al materia­lului lemnos. Multe organe locale ale puterii de stat din diferite regiuni, nesocotind sarcinile ce le revin în legătură cu transportul ma­terialului lemnos, au lăsat ca lucrurile să meargă de la sine în această importantă problemă politico-economică, aducând ast­fel prejudicii serioase unor sectoare de ac­tivitate ale economiei naţionale, pericli­­tându-le îndeplinirea sarcinilor de plan. Multe­ comitete executive ale sfaturilor populare au dat dovadă de neînţelegerea faptului că planul de transport al materia­lului lemnos este parte integrantă a pla­nului de stat, şi că îndeplinirea lui este obligatorie. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale Bucureşti, Stalin, Bârlad, Bacău, Constanţa, Ploeşti şi Galaţi, do­vedesc o complectă nepăsare faţă de în­deplinirea planului de transport al mate­rialului lemnos. Nepermisa rămânere în urmă a acestor regiuni este urmarea di­rectă a felului birocratic şi superficial în care au muncit şi muncesc încă în acea­stă problemă comitetele executive ale sfaturilor populare respective. In unele raioane, ca de pildă Stalin, Topliţa, Petroşani, Lipova şi altele, raioa­ne care n’au avut suprafeţe mari de însă­mânţat în campania agricolă de primă­vară şi în care de mai multă vreme pla­nul de transport al materialului lemnos nu se îndeplineşte, comitetele executive ale sfaturilor populare caută să motiveze rămânerea în urmă existentă prin aceea că atelajele au fost mobilizate exclusiv pentru nevoile campaniei agricole. () ast­fel de justificare a rămânerii în urmă do­vedește o încălcare grosolană a Hotărîrii Consiliului de Miniștri al R.P.R. care pre­vede ca 20 la sută din numărul atela­jelor existente trebue planificate şi în tim­pul muncilor agricole pentru transportul materialului lemnos. Condiţia principală a realizării planului de transport al materialului lemnos cons­tă în îmbunătăţirea muncii în acest dome­niu a comitetelor executive ale sfaturilor populare din întreaga ţară care trebue să folosească din plin timpul care ne mai desparte de începerea campaniei agricole de vară pentru mobilizarea tuturor atela­jelor existente. Inmânarea cu întârziere de către sfa­turile populare a obligaţiilor de transport cărăuşilor este şi ea una din cauzele ne­­îndeplinirii planului de transport al mate­rialului lemnos. Astfel, de pildă, în co­muna Sadu din raionul Sibiu, înmânarea obligaţiilor de transport pe luna Aprilie a fost efectuată intre 17 şi 22 Aprilie deşi Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede că aceste obligaţii trebue înmânate înainte de începerea fiecărei luni. Trebue să se pună capăt unor astfel de practici dăună­toare folosite de unele organe locale ale puterii de stat care neglijează întocmirea şi înmânarea la timp a obligaţiilor de transport cărăuşilor. Pe alocuri, din lipsa de vigilenţă a sfa­turilor populare, chiaburii au fost scutiţi de a transporta material lemnos. Aşa s-a întâmplat în comuna Târgu-Trotuşului din raionul Târgu-Ocna unde chiaburul Teo­dor Hăineală, proprietar a doi cai de trac­ţiune a fost scutit de transport. Astfel de atitudini faţă de aceia care caută să ză­dărnicească îndeplinirea planului de trans­port al materialului lemnos — oricine ar fi ei — trebue curmate din rădăcini, iar vinovaţii traşi la răspundere şi sancţio­naţi cu toată asprimea. Lipsa de interes a unor organe locale ale puterii de stat faţă de planul de transport al materialului lemnos, ca de pildă a comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare regionale Bucureşti, Piteşti, Timişoa­ra, Arad, Bacău, s’a manifestat şi prin aceea că ele n’au îndrumat şi controlat munca comisiilor de transport din care cauză acestea nu au organizat o evidenţă clară a atelajelor, cât şi a realizărilor, nu au controlat pe teren datele pe care le ra­portau comunele. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale, raionale şi comunale îm­preună cu comisiile de transport au dato­ria de a planifica în mod just atelajele, de a organiza o strictă evidență a aces­tora. Atunci când trec la planificarea a­­telajelor, organele locale ale puterii de stat trebue să asigure transportarea ra­pidă a materialului lemnos de la păduri la gările de încărcare. In acest sens un rol deosebit de important revine comisiilor de transport conduse de secretarii comi­tetelor executive ale sfaturilor , populare care au datoria de a urmări în special, zi de zi, realizarea vitezei medii de transport a atelajelor. Pentru îndeplinirea planului de trans­port al materialului lemnos care este o importantă sarcină politico-economică, sfaturile populare au datoria de a desfă­şura o stăruitoare muncă de lămurire a ţărănimii muncitoare, arătându-i că parti­cipând la această muncă, contribue la o mai bună aprovizionare a industriei cu material lemnos şi a oamenilor muncii de la oraşe cu lemne de foc, sporindu-şi totodată şi veniturile. Un important mijloc de antrenare a ţărănimii muncitoare la această acţiune îl constitue organizarea şi stimularea întrecerii patriotice între co­mune, întrecere pe care organele locale ale puterii de stat trebue să o organizeze cu sprijinul şi sub îndrumarea organelor de partid. In fruntea muncilor de transport al mat­­erialului lemnos trebue să se găsească deputaţii sfaturilor populare care prin exemplul lor personal să mobilizeze ţără­nimea muncitoare. Sub nici un motiv sfa­turile populare nu trebue să tolereze ca­zuri ca acela petrecut în comuna Şelim­­băr, raionul Sibiu, unde deputaţii sfatului popular comunal au fost scutiţi de trans­portul materialului lemnos. Pentru o bună desfăşurare a acţiunii de transport al materialului lemnos, sfaturile populare au sarcina de a se preocupa de asigurarea bunei întreţineri a drumurilor pe care se efectuează transportul. Activizarea transportului materialului lemnos depinde în bună măsură şi de felul cum celelalte organe interesate în această privinţă, unităţile forestiere apar­ţinând Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei, Direcţiile Regionale Silvice, etc. vor şti să întărească colabo­rarea cu sfaturile populare, începând de la alcătuirea planurilor şi terminând cu a­­menajarea rampelor în gări, colaborarea dintre organele locale ale puterii de stat şi celelalte organe interesate trebue să ducă în mod nemijlocit la recuperarea rămânerii în urmă, la îndeplinirea planului de transport cu atelajele al materialului lemnos. Unităţile aparţinând Ministerului In­dustriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei sunt datoare să asigure buna funcţionare a drumurilor de acces în păduri şi a celor care duc până la gurile de exploatare. Deasemeni, la gurile de exploatare a ma­terialului lemnos trebue pregătite din timp cantităţi suficiente de lemne pentru ca să nu se mai repete situaţii ca aceea din co­muna Valea Lungă, regiunea Stalin, de pildă, unde atelajele s’au întors dela gu­rile de exploatare fără să fi găsit lemnele destinate transportului. In acelaş timp În­treprinderile Forestiere de Exploatare şi Transporturi au datoria de a întreţine în bune condiţiuni mijloacele proprii de transport şi a le folosi din plin la trans­portul materialului lemnos, au datoria de a asigura la timp plata cărăuşilor. Rămânerea în urmă faţă de plan a trans­portului de material lemnos poate și tre­bue să fie lichidată fără nici o întârziere. Folosind din plin fiecare zi, comitetele executive ale sfaturilor populare sunt da­toare să urgenteze transportul materialu­lui lemnos, să asigure aprovizionarea cu material lemnos necesar îndeplinirii pla­nului industriei noastre socialiste, precum şi aprovizionarea cu lemne de foc a populaţiei. Delegaţia femeilor din ţara noastră care va participa la Congresul Mondial al Femeilor a părăsit Capitala Luni dimineaţa a părăsit Capitala delega­ţia femeilor din ţara noastră care va parti­cipa la Congresul Mondial al Femeilor, ce se va deschide la 5 iunie la Copenhaga. Delegaţia este condusă de tov. Liuba Chi­­şinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, membră în Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte tovarăşele Dida Mihalcea, Elena Stoia, Ana Lungu, Florica Şelmaru, Maria Ciocan, Elena Chişiu şi Tinea Anton. La plecarea de pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tov. Stelian Mo­­raru, preşedintele Consiliului Central al Sin­dicatelor, precum şi de membre ale Comite­tului Femeilor Democrate din R.P.R., în frunte cu tov. Ileana Răceanu, şi de nume­roase femei muncitoare din Capitală. (Ager­­pres). IN NUMĂRUL DE AZI­ ­~ LUCRĂRILE CONGRESULUI FEMEI­LOR DEMOCRATE DIN R.P.R. (pag. 2-a) I— FR. KLINGER: In ajutorul sfaturilor populare. — Planul local — parte inte-J grantă a planului de stat (pag. 3-a) s— I. LUDO : Din Calabria, în Via Aventino 26 (pag. 3-a) .— Declaraţia Consiliului de Miniştri al Re­publicii Democrate Germane (pag. 3-a) — Cuvântarea lui Palmiro Togliatti la me­e­tingul electoral din oraşul Alexandria (pag. 3-a) — E. PHOEBUS: Criza de guvern din Franţa (pag. 4-a) — Comisia O.N.U. pentru drepturile omului şi-a încheiat lucrările (pag. 4-a) — Desfiinţarea cartelelor la mărfurile alimen­tare şi industriale şi înfăptuirea reformei băneşti în R. Cehoslovacă (pag. 4-a) Din Republica noastră Populară In lupta pentru mai mult cărbune PETROŞANI (de la corespondentul nostru). In luna Mai colectivul de muncă al minei Vulcan a reuşit să-şi depăşească planul de producţie cu peste 5 la sută. Fruntaşi în în­trecerea socialistă pe întreaga mină sunt minerii din sectorul 2. Intr'un abataj frontal lung din acest sector, tăierea și încărcarea cărbunelui pe crater se face cu ajutorul unei combine „Donbass“, sosită din Uniunea So­vietică. Datorită folosirii combinei „Don­bass“, productivitatea muncii la tăierea căr­bunelui în acest abataj a crescut cu peste 100 la sută. In acelaş sector, lucrează şi brigada de mineri condusă de stahanovistul Mihai Şte­fan care datorită bunei organizări a muncii pe bază de grafic ciclic înregistrează zilnic depăşiri de normă de 75—90 la sută. Dease­meni, brigada condusă de minerul Petru Fe­­her a depăşit norma pe luna Mai cu 60 la sută. Datorită acestor succese colectivul secto­rului 2 al minei Vulcan a reuşit să dea în cursul lunii Mai 1.500 tone de cărbune peste plan. Cu aceeaşi însufleţire se desfăşoară între­cerea socialistă şi în celelalte sectoare ale minei. Printre brigăzile care se află în frun­tea întrecerii socialiste se numără şi aceea condusă de stahanovistul Andrei Vizi care înaintează cu 3 galerii în steril, după meto­da minerului sovietic Novgorodţev. Numeroşi mineri din brigadă au reuşit ca în prima lună de aplicare a acestei înaintate metode să sporească de 3 ori viteza de înaintare pe galerii. Depăşind normele lună de lună, nu­meroase brigăzi de la mina Vulcan dau căr­bune sau sapă galerii în contul anilor viitori. Brigada stahanovistului Mihai Ştefan lucrea­ză In contul lunii Aprilie 1955, iar cele con­duse de tov. Ion Legrand, Andrei Vizi, Octa­­vian Iancu, Andronic Iovan, Petru Feher şi alţii, în contul ultimelor luni ale anului 1954. ★ BACĂU.— Minerii de la întreprinderea Car­boniferă de Stat Comăneşti muncesc cu avânt în întrecerea socialistă pentru a da industriei noastre cantităţi sporite de cărbune peste plan. In această măreaţă bătălie, o importanţă deosebită o are aplicarea metodelor sovietice şi în special a metodei graficului ch­ije care a cuprins până acum 24 grupe de mineri şi brigăzi cu un număr de 305 muncitori. Apli­când această metodă, muncitorii de aici au obţinut în primele două decade al­e­­lunii mai succese importante. Astfel, la mina Rafira, grupe­­ de mineri de la înaintări şi abataje, conduse de minerii Alexandru Bran, Vasile Acasandrei, Gavril Albu şi Vasile Despa, şi­­au depăşit planuil cu 25 la sută. La mina Lu­mina, însemnate succese au fost obţinute de grupele de mineri conduse de Vasile Mocanu, Simion Cojocaru şi Petru Barbărasă, care şi-au depăşit sarcinile de plan în medie cu 19 la sută. Succese asemănătoare în lupta pentru mai­mu­t cărbune au fost înregistrate şi de colectivele celorlalte mine. La minele Asău şi Leorda, de pildă, echipele de mineri conduse de Teodor Tuluc, Gheorghe Hârjoaiă, Gheor­­ghe Belchim, Grigore Hanu şi Ion Nicodim au reuşit, datorită aplicării metodei gra­ficului ciclic, să-şi depăşească sarcinile de plan în perioada celor două decade ale lunii Mai între 13 și 24 la sută. (Agerpres). Pentru pâinea poporului muncitor! Se pregătesc pentru marea bătălie a recoltării şi treerişului CRAIOVA (dela subredacţia noastră). — După victoria obţinută în campania de­ în­­sămânţări, pe mecanizatorii dela Barca îi aşteaptă o nouă şi mare bătălie, — bătălia recoltării şi treerişului. De aceea nu pierd nicio zi de lucru, împărţiţi in 7 echipe, tractoriştii şi me­canicii staţiunii au început încă demult repa­raţia tractoarelor, batozelor, secerătoarelor, plugurilor. Pe măsură ce tractoarele brigăzi­lor soseau în staţiune, erau desfăcute, li se stabilea gradul de reparaţie ce-l necesitau şi erau luate în primire de cele două echipe repartizate pentru revizia şi reparaţia trac­toarelor. La unele, cum ar fi brigada a IX-a de tractoare R.D. 35 condusă de Ion Cercel,­ tractoarele bine întreţinute în campania de însămânţări nu necesitau decât revizia. In numai câteva zile, cele două echipe re­partizate pentru revizuirea şi repararea­­tractoarelor, conduse de mecanicul Gh. Peca, au reuşit să termine reparaţiile curente la 4 tractoare şi întreţinerea la 14 tractoare, şi să înceapă revizia la restul de tractoare. Tot atât de rodnică este şi munca celor 4 echipe pentru reparat batozele. Mai mult de jumătate din numărul total al batozelor sta­ţiunii au şi fost recepţionate. Lucrările la ultimele 5 batoze puse în reparaţie au fost efectuate în proporţie de 75 la sută. Fruntaşi în munca de reparare a batoze­lor sunt mecanicii batozari N. Ghimpuşan şi Ion Priboi care au făcut lucrări de bună ca­litate şi au antrenat în muncă şi pe ceilalţi muncitori. Din echip­a de reparaţie a plugurilor fac parte şi tractoriştii St. Vanţă şi C. Roibu. Pentru a mări productivitatea muncii în campania de recoltare și treeris, odată cu buna reparare a plugurilor, ei au studiat­­po­sibilitatea folosirii cuplurilor de agregate. Astfel, sub conducerea mecanicului şef Petre Fecioru, ei lucrează în prezent pentru a adapta la tractoarele celor două brigăzi de R.D. 35 câte un cuplu de două pluguri pen­tru desmiriştit. In acelaş timp în staţiune se studiază problema folosirii pe­­anumite arii a cuplurilor de 2 batoze acţionate de un tractor. Activitate Intensă în regiunea Bucureşti Mecanicii, tractoriştii şi tehnicienii staţiu­nilor de maşini şi tractoare din regiunea Bucureşti se pregătesc intens pentru buna desfăşurare a campaniei agricole de vară. Până acum, în această regiune lucrările de reparaţii şi revizie la batoze s-au făcut în proporţie de 66 la sută, la tractoare 64 la sută, la secerători-legători 63 la sută, iar la discuitoare în proporţie de 92 la sută. In staţiunea de maşini şi tractoare Cuza Vodă din raionul Călăraşi, datorită org­ani­zării muncii pe echipe, s’a reuşit să se repare până acum un număr de 22 batoze, 25 trac­toare, 10 secerători-legători, 8 discuitoare, şi alte maşini şi unelte agricole. Realizări frumoase au obţi­nut şi mome­tonii staţiunii de maşini şi tractoare Anghel­eşti, raionul Grevedia, care au reparat 22 batoze, 16 tractoare, 4 secerători-legători, iar repa­ratul discuitoarelor a fost terminat sută la sută. (Agerpres) ★ ★. „1953, bun pentru cereale" PLOEŞTI (dela subredacţia noastră) — In regiunea Ploeşti se fac intense pregătiri pen­tru campania de recoltare şi treeriş. Pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor de va­goane ce urmează a transporta recoltele anul acesta, s’au constituir 5 echipe. Lucrând cu avânt, muncitorii acestor echipe au reuşit să repare peste plan 29 vagoane care au fost recepţionate şi pe care s-a vopsit inscripţia : „1953, bun pentru cereale“. Echipa condusă de lăcătuşul Grigore Frone, de la revizia de vagoane Ploeşti-Sud a reuşit să repare cu 14 vagoane mai mult, iar echipa lui Constan­tin Nicolescu de la Ploeşti-Nord a depăşit planul cu 12 vagoane. Muncitorii şi tractoriştii din S.M.T. se pre­gătesc şi ei intens pentru campania de recol­tare şi treeriş. La S.M.T. Bărcăneşti, Ştefan Burduşel cu echipa sa a reuşit să repare până în prezent un număr de 6 batoze peste cele planificate. Staţiunea s-a aprovizionat cu o cantitate însemnată de combustibil şi a încheiat o serie de contracte cu gospodării colective şi întovărăşiri pentru efectuarea lucrărilor. Prin munca neobosită a echipei condusă de Constantin Mandache, a fost reparată cu posi­bilităţi locale o camionetă care va fi trans­formată în atelier mobil. Deasemeni şi pe lângă S.M.T. din comunele Ziduri, Eliza Stoe­­neşti, Poşta Câlnău, Stâlpu, Urziceni s-a ame­najat câte un atelier mobil care va executa reparaţii pe locurile de muncă. In regiunea Ploeşti o serie de întreprinderi pregătesc încă 5 ateliere mobile. Gospodăriile agricole de stat au realizat reparaţia maşinilor şi agregatelor în procent de aproape 90 la sută. Prin U.R.C.C. sunt distribuite cooperative­lor săteşti tot mai multe materiale şi unelte necesare campaniei agricole de vară. Numai în luna Mai, U.R.C.C. Ploeşti a dat coopera­tivelor 2000 sape, 900 coase, seceri, 12 gar­nituri şină tobă, 75 tone cărbune forjă, teci, gresii, furci, greble, etc. Cooperativa din co­muna Târgşoru Nou a primit materiale în valoare de 5.500 lei, iar cea din uim­a de 4.600 lei. Deasemeni inventarul agricol for­mat din trioare, vânturători, pluguri, etc., aflat la cele 48 centre de închiriat unelte a fost în întregime revizuit și reparat. Vizitele delegaţiei R. S. S. Moldoveneşti ORAŞUL STALIN­­ (Agerpres). —­■ După ce au petrecut ziua de Duminică îrt staţiunea climaterică Lacul Roşu, membrii delegaţiei din R.S.S. Moldovenească în frunte cu A. G. Baranovschi, au sosit Luni d­ob­nesţa în Oraşul Stalin. La sosirea în Ora­şul Stalin, oaspeţii au fost salutaţi de către tov. Ion Goga, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al sfatului popular orăşenesc. A răs­puns A. G. Baranovschi, conducătorul de­legaţiei, care a mulţumit pentru primirea fă­cută. In cursul dimineţii delegaţia a vizitat Casa de cultură ARLUS. Membrii delegaţiei R.S.S. Moldoveneşti au fost apoi oaspeţii muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor Uzi­nelor de tractoare. După amiază delegaţia a vizitat Secţia istorie a muzeului regiunii Stalin «Cetatea Braşovului“ şi Biserica Neagră. Capella corală de Stat ,,Doina“ la Cluj şi Timişoara Capella corală de Stat „Doina“ a R.S.S. Moldoveneşti a vizitat Sâmbătă oraşul Cluj. In cursul zilei, oaspeţii au vizitat grădina botanică şi mai multe cartiere ale oraşului şi au făcut o excursie pe dealurile Feleacului-Seara, în sala Teatrului Naţional din Cluj, colectivul Capellei corale „Doina“ a prezen­­tat un concert în faţa a peste 1.400 specta­tori care au aplaudat călduros pe artiştii din R.S.S. Moldovenească. Duminică, Capella corală de Stat „Doina“ din R.S.S. Moldovenească a sosit la Timi­şoara. In cursul zilei, colectivul Capellei corale de stat „Doina“ a vizitat oraşul Timişoara. Seara, pe­ste 1.200 spectatori au avut­­prilejul să asculte cântecele poporului din R.S.S. Moldovenească şi alte cântece sovietice, pre­cum şi cântece româneşti, în cadrul concer­tului prezentat de Capella corală „Doina“* ★ Vacanţa de vară a cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor Şi anul acesta, cadrele didactice şi studenţii fruntaşi ai şcolilor şi institutelor noastre de învăţământ superior se vor bu­cura din plin de concediul lor de odihnă. Ei au ocazia să-şi petreacă timpul cât mai plăcut în frumoasele noastre staţiuni balneo­climaterice, la casele de odihnă şi casele sanatoriale ale Consiliului Central al Sindi­catelor şi ale Ministerului Sănătăţii. Dato­rită grijii partidului şi guvernului, aproape 16.000 de oameni ai muncii din învăţământ precum şi 8600 studenţi din toate institutele de învăţământ superior din ţară, vor fi tri­mişi în acest an la casele de odihnă şi sa­natoriale. Cele mai bune dintre cadrele didactice care s-au evidenţiat în munca din şcoală, în activitatea obştească şi în munca de al­fabetizare, vor fi trimise în cele 230 de locuri repartizate la casele pentru stahano­­vişti. Pentru copiii oamenilor muncii din învă­ţământ care vor pleca la odihnă se pregătesc 5 tabere de odihnă în localităţile : Stâna din regiunea Cluj, Coteşti regiunea Bârlad, Mâneciu-Pământeni regiunea Ploeşti şi R. Vâlcea regiunea Piteşti. Rezoluţia Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. ţinut în zilele de 30 şi 31 Mai 1953. Îşi însuşeşte raportul despre „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între po­poare“ şi cheamă femeile muncitoare, ţărănoi muncitoare, intelectuale şi gospodinele de pe întreg cuprinsul ţării să lărgească şi să întărească mişcarea de massă organizată a fe­meilor, în lupta pentru înflorirea oraşelor şi satelor ţării, pentru construirea vieţii noi li­bere şi îmbelşugate, pentru apărarea păcii şi prieteniei între popoare, pentru viitorul fe­ricit al copiilor.­­ Congresul cheamă pe delegatele alese de femei pe case, străzi, cartiere şi sate, să în­tărească permanent legăturile cu massele de femei ce le-au ales şi să le antreneze activ în muncă concretă, în activitate gospodărească, culturală, sanitară a sfaturilor populare — cea mai largă organizaţie de massă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Congresul încredinţează Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., pe care l-a ales, sarcina de a reprezenta milioanele de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată In­ternaţională a Femeilor, de a asigura strângerea legăturilor cu femeile din lumea întreagă, în lupta pentru pace şi prietenie între popoare. Femeile din R.P.R., prin delegatele întrunite în Congresul Femeilor Democrate, salută Congresul Mondial al Femeilor ce va avea loc peste câteva zile la Copenhaga şi încre­dinţează delegaţiei române la acest Congres mandatul de a transmite femeilor din lumea întreagă hotărîrea nestrămutată a femeilor din ţara noastră de a participa cu toate for­ţele la lupta pentru nobila cauză a păcii. APUCÂND METODA GRAFICULUI CICLIC Minerii din industria carboniferă a patriei noastre aplică cu succes metodele de lucru sovietice, reuşind să obţină zilnic noi şi importante realizări în lupta pentru sporirea producţiei de cărbune. Una din metodele sovietice care este aplicată la minele noastre este metoda de lucru pe bază de grafic ciclic. , La mina Lupeni, brigăzile de mineri care lucrează pe bază de grafic ciclic se situează in fruntea întrecerii socialiste. Brigada condusă de minerul stahanovist Simion Cătineanu îşi îndeplineşte şi depăşeşte cu regularitate numărul ciclurilor programate, îşi sporeşte câştigurile. In primul clişeu: Inginerul Iosif Genesy dând îndrumări stahanovistului Sim­ion Căţineanu şi minerilor din brigada acestuia pentru mai buna aplicare a graficului ciclic. In al doilea clişeu: Stahanovistul Simion Cătineanu înainte de Intrarea în mină, oprit în faţa planogramei care indică lucrările ce trebue efectuate de brigadă, arată fiecărui miner operaţiunile ce trebue să se execute.

Next