România Liberă, iunie 1953 (Anul 11, nr. 2696-2720)
1953-06-02 / nr. 2696
Tutoietari din toate ţările, uniți-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Să grăbim transportul materialului lemnos Ritmul rapid de industrializare socialistă a ţării impune continua îmbunătăţire a aprovizionării industriei cu material lemnos şi în special a sectoarelor industriale care în procesul lor de producţie folosesc lemnul ca materie primă sau combustibil. Numeroasele întreprinderi de prelucrare a lemnului cum sunt fabricile de mobilă, celuloză, hârtie, etc., şantierele de construcţii, minele şi alte ramuri ale economiei naţionale au nevoie de tot mai mult lemn Deasemeni, lemnul constitue încă principalul combustibil folosit de oamenii muncii din patria noastră. Asigurarea industriei cu cantităţi suficiente de lemne de lucru şi a oamenilor muncii cu lemne de foc este condiţionată şi de buna organizare şi desfăşurare a transportării lemnului cu atelajele de la exploatări până la centrele de transport mecanizat. Această importantă sarcină, așa cum arată Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la transportul materialului lemnos, revine în mod direct sfaturilor populare care răspund de folosirea tuturor atelajelor existente în raza lor de activitate. In acest scop, pe lângă comitetele executive ale sfaturilor populare au fost înființate comisii de transport alcătuite din reprezentanţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare?i ai altor organe interesate în această problemă cum sunt: I. F. E. T.-urile, Direcţiile Regionale Silvice, etc. Sarcina comisiilor de transport constă în aceea că ele trebue să organizeze evidenţa atelajelor la raioane şi comune, să planifice din timp atelajele existente, să urmărească continuu mobilizarea atelajelor cât şi felul în care este îndeplinit planul de transport al materialului lemnos. Multe organe locale ale puterii de stat din diferite regiuni, nesocotind sarcinile ce le revin în legătură cu transportul materialului lemnos, au lăsat ca lucrurile să meargă de la sine în această importantă problemă politico-economică, aducând astfel prejudicii serioase unor sectoare de activitate ale economiei naţionale, periclitându-le îndeplinirea sarcinilor de plan. Multe comitete executive ale sfaturilor populare au dat dovadă de neînţelegerea faptului că planul de transport al materialului lemnos este parte integrantă a planului de stat, şi că îndeplinirea lui este obligatorie. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale Bucureşti, Stalin, Bârlad, Bacău, Constanţa, Ploeşti şi Galaţi, dovedesc o complectă nepăsare faţă de îndeplinirea planului de transport al materialului lemnos. Nepermisa rămânere în urmă a acestor regiuni este urmarea directă a felului birocratic şi superficial în care au muncit şi muncesc încă în această problemă comitetele executive ale sfaturilor populare respective. In unele raioane, ca de pildă Stalin, Topliţa, Petroşani, Lipova şi altele, raioane care n’au avut suprafeţe mari de însămânţat în campania agricolă de primăvară şi în care de mai multă vreme planul de transport al materialului lemnos nu se îndeplineşte, comitetele executive ale sfaturilor populare caută să motiveze rămânerea în urmă existentă prin aceea că atelajele au fost mobilizate exclusiv pentru nevoile campaniei agricole. () astfel de justificare a rămânerii în urmă dovedește o încălcare grosolană a Hotărîrii Consiliului de Miniștri al R.P.R. care prevede ca 20 la sută din numărul atelajelor existente trebue planificate şi în timpul muncilor agricole pentru transportul materialului lemnos. Condiţia principală a realizării planului de transport al materialului lemnos constă în îmbunătăţirea muncii în acest domeniu a comitetelor executive ale sfaturilor populare din întreaga ţară care trebue să folosească din plin timpul care ne mai desparte de începerea campaniei agricole de vară pentru mobilizarea tuturor atelajelor existente. Inmânarea cu întârziere de către sfaturile populare a obligaţiilor de transport cărăuşilor este şi ea una din cauzele neîndeplinirii planului de transport al materialului lemnos. Astfel, de pildă, în comuna Sadu din raionul Sibiu, înmânarea obligaţiilor de transport pe luna Aprilie a fost efectuată intre 17 şi 22 Aprilie deşi Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede că aceste obligaţii trebue înmânate înainte de începerea fiecărei luni. Trebue să se pună capăt unor astfel de practici dăunătoare folosite de unele organe locale ale puterii de stat care neglijează întocmirea şi înmânarea la timp a obligaţiilor de transport cărăuşilor. Pe alocuri, din lipsa de vigilenţă a sfaturilor populare, chiaburii au fost scutiţi de a transporta material lemnos. Aşa s-a întâmplat în comuna Târgu-Trotuşului din raionul Târgu-Ocna unde chiaburul Teodor Hăineală, proprietar a doi cai de tracţiune a fost scutit de transport. Astfel de atitudini faţă de aceia care caută să zădărnicească îndeplinirea planului de transport al materialului lemnos — oricine ar fi ei — trebue curmate din rădăcini, iar vinovaţii traşi la răspundere şi sancţionaţi cu toată asprimea. Lipsa de interes a unor organe locale ale puterii de stat faţă de planul de transport al materialului lemnos, ca de pildă a comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale Bucureşti, Piteşti, Timişoara, Arad, Bacău, s’a manifestat şi prin aceea că ele n’au îndrumat şi controlat munca comisiilor de transport din care cauză acestea nu au organizat o evidenţă clară a atelajelor, cât şi a realizărilor, nu au controlat pe teren datele pe care le raportau comunele. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale şi comunale împreună cu comisiile de transport au datoria de a planifica în mod just atelajele, de a organiza o strictă evidență a acestora. Atunci când trec la planificarea atelajelor, organele locale ale puterii de stat trebue să asigure transportarea rapidă a materialului lemnos de la păduri la gările de încărcare. In acest sens un rol deosebit de important revine comisiilor de transport conduse de secretarii comitetelor executive ale sfaturilor , populare care au datoria de a urmări în special, zi de zi, realizarea vitezei medii de transport a atelajelor. Pentru îndeplinirea planului de transport al materialului lemnos care este o importantă sarcină politico-economică, sfaturile populare au datoria de a desfăşura o stăruitoare muncă de lămurire a ţărănimii muncitoare, arătându-i că participând la această muncă, contribue la o mai bună aprovizionare a industriei cu material lemnos şi a oamenilor muncii de la oraşe cu lemne de foc, sporindu-şi totodată şi veniturile. Un important mijloc de antrenare a ţărănimii muncitoare la această acţiune îl constitue organizarea şi stimularea întrecerii patriotice între comune, întrecere pe care organele locale ale puterii de stat trebue să o organizeze cu sprijinul şi sub îndrumarea organelor de partid. In fruntea muncilor de transport al materialului lemnos trebue să se găsească deputaţii sfaturilor populare care prin exemplul lor personal să mobilizeze ţărănimea muncitoare. Sub nici un motiv sfaturile populare nu trebue să tolereze cazuri ca acela petrecut în comuna Şelimbăr, raionul Sibiu, unde deputaţii sfatului popular comunal au fost scutiţi de transportul materialului lemnos. Pentru o bună desfăşurare a acţiunii de transport al materialului lemnos, sfaturile populare au sarcina de a se preocupa de asigurarea bunei întreţineri a drumurilor pe care se efectuează transportul. Activizarea transportului materialului lemnos depinde în bună măsură şi de felul cum celelalte organe interesate în această privinţă, unităţile forestiere aparţinând Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei, Direcţiile Regionale Silvice, etc. vor şti să întărească colaborarea cu sfaturile populare, începând de la alcătuirea planurilor şi terminând cu amenajarea rampelor în gări, colaborarea dintre organele locale ale puterii de stat şi celelalte organe interesate trebue să ducă în mod nemijlocit la recuperarea rămânerii în urmă, la îndeplinirea planului de transport cu atelajele al materialului lemnos. Unităţile aparţinând Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei sunt datoare să asigure buna funcţionare a drumurilor de acces în păduri şi a celor care duc până la gurile de exploatare. Deasemeni, la gurile de exploatare a materialului lemnos trebue pregătite din timp cantităţi suficiente de lemne pentru ca să nu se mai repete situaţii ca aceea din comuna Valea Lungă, regiunea Stalin, de pildă, unde atelajele s’au întors dela gurile de exploatare fără să fi găsit lemnele destinate transportului. In acelaş timp Întreprinderile Forestiere de Exploatare şi Transporturi au datoria de a întreţine în bune condiţiuni mijloacele proprii de transport şi a le folosi din plin la transportul materialului lemnos, au datoria de a asigura la timp plata cărăuşilor. Rămânerea în urmă faţă de plan a transportului de material lemnos poate și trebue să fie lichidată fără nici o întârziere. Folosind din plin fiecare zi, comitetele executive ale sfaturilor populare sunt datoare să urgenteze transportul materialului lemnos, să asigure aprovizionarea cu material lemnos necesar îndeplinirii planului industriei noastre socialiste, precum şi aprovizionarea cu lemne de foc a populaţiei. Delegaţia femeilor din ţara noastră care va participa la Congresul Mondial al Femeilor a părăsit Capitala Luni dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia femeilor din ţara noastră care va participa la Congresul Mondial al Femeilor, ce se va deschide la 5 iunie la Copenhaga. Delegaţia este condusă de tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, membră în Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte tovarăşele Dida Mihalcea, Elena Stoia, Ana Lungu, Florica Şelmaru, Maria Ciocan, Elena Chişiu şi Tinea Anton. La plecarea de pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tov. Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, precum şi de membre ale Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., în frunte cu tov. Ileana Răceanu, şi de numeroase femei muncitoare din Capitală. (Agerpres). IN NUMĂRUL DE AZI ~ LUCRĂRILE CONGRESULUI FEMEILOR DEMOCRATE DIN R.P.R. (pag. 2-a) I— FR. KLINGER: In ajutorul sfaturilor populare. — Planul local — parte inte-J grantă a planului de stat (pag. 3-a) s— I. LUDO : Din Calabria, în Via Aventino 26 (pag. 3-a) .— Declaraţia Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane (pag. 3-a) — Cuvântarea lui Palmiro Togliatti la meetingul electoral din oraşul Alexandria (pag. 3-a) — E. PHOEBUS: Criza de guvern din Franţa (pag. 4-a) — Comisia O.N.U. pentru drepturile omului şi-a încheiat lucrările (pag. 4-a) — Desfiinţarea cartelelor la mărfurile alimentare şi industriale şi înfăptuirea reformei băneşti în R. Cehoslovacă (pag. 4-a) Din Republica noastră Populară In lupta pentru mai mult cărbune PETROŞANI (de la corespondentul nostru). In luna Mai colectivul de muncă al minei Vulcan a reuşit să-şi depăşească planul de producţie cu peste 5 la sută. Fruntaşi în întrecerea socialistă pe întreaga mină sunt minerii din sectorul 2. Intr'un abataj frontal lung din acest sector, tăierea și încărcarea cărbunelui pe crater se face cu ajutorul unei combine „Donbass“, sosită din Uniunea Sovietică. Datorită folosirii combinei „Donbass“, productivitatea muncii la tăierea cărbunelui în acest abataj a crescut cu peste 100 la sută. In acelaş sector, lucrează şi brigada de mineri condusă de stahanovistul Mihai Ştefan care datorită bunei organizări a muncii pe bază de grafic ciclic înregistrează zilnic depăşiri de normă de 75—90 la sută. Deasemeni, brigada condusă de minerul Petru Feher a depăşit norma pe luna Mai cu 60 la sută. Datorită acestor succese colectivul sectorului 2 al minei Vulcan a reuşit să dea în cursul lunii Mai 1.500 tone de cărbune peste plan. Cu aceeaşi însufleţire se desfăşoară întrecerea socialistă şi în celelalte sectoare ale minei. Printre brigăzile care se află în fruntea întrecerii socialiste se numără şi aceea condusă de stahanovistul Andrei Vizi care înaintează cu 3 galerii în steril, după metoda minerului sovietic Novgorodţev. Numeroşi mineri din brigadă au reuşit ca în prima lună de aplicare a acestei înaintate metode să sporească de 3 ori viteza de înaintare pe galerii. Depăşind normele lună de lună, numeroase brigăzi de la mina Vulcan dau cărbune sau sapă galerii în contul anilor viitori. Brigada stahanovistului Mihai Ştefan lucrează In contul lunii Aprilie 1955, iar cele conduse de tov. Ion Legrand, Andrei Vizi, Octavian Iancu, Andronic Iovan, Petru Feher şi alţii, în contul ultimelor luni ale anului 1954. ★ BACĂU.— Minerii de la întreprinderea Carboniferă de Stat Comăneşti muncesc cu avânt în întrecerea socialistă pentru a da industriei noastre cantităţi sporite de cărbune peste plan. In această măreaţă bătălie, o importanţă deosebită o are aplicarea metodelor sovietice şi în special a metodei graficului chije care a cuprins până acum 24 grupe de mineri şi brigăzi cu un număr de 305 muncitori. Aplicând această metodă, muncitorii de aici au obţinut în primele două decade alelunii mai succese importante. Astfel, la mina Rafira, grupe de mineri de la înaintări şi abataje, conduse de minerii Alexandru Bran, Vasile Acasandrei, Gavril Albu şi Vasile Despa, şiau depăşit planuil cu 25 la sută. La mina Lumina, însemnate succese au fost obţinute de grupele de mineri conduse de Vasile Mocanu, Simion Cojocaru şi Petru Barbărasă, care şi-au depăşit sarcinile de plan în medie cu 19 la sută. Succese asemănătoare în lupta pentru maimut cărbune au fost înregistrate şi de colectivele celorlalte mine. La minele Asău şi Leorda, de pildă, echipele de mineri conduse de Teodor Tuluc, Gheorghe Hârjoaiă, Gheorghe Belchim, Grigore Hanu şi Ion Nicodim au reuşit, datorită aplicării metodei graficului ciclic, să-şi depăşească sarcinile de plan în perioada celor două decade ale lunii Mai între 13 și 24 la sută. (Agerpres). Pentru pâinea poporului muncitor! Se pregătesc pentru marea bătălie a recoltării şi treerişului CRAIOVA (dela subredacţia noastră). — După victoria obţinută în campania de însămânţări, pe mecanizatorii dela Barca îi aşteaptă o nouă şi mare bătălie, — bătălia recoltării şi treerişului. De aceea nu pierd nicio zi de lucru, împărţiţi in 7 echipe, tractoriştii şi mecanicii staţiunii au început încă demult reparaţia tractoarelor, batozelor, secerătoarelor, plugurilor. Pe măsură ce tractoarele brigăzilor soseau în staţiune, erau desfăcute, li se stabilea gradul de reparaţie ce-l necesitau şi erau luate în primire de cele două echipe repartizate pentru revizia şi reparaţia tractoarelor. La unele, cum ar fi brigada a IX-a de tractoare R.D. 35 condusă de Ion Cercel, tractoarele bine întreţinute în campania de însămânţări nu necesitau decât revizia. In numai câteva zile, cele două echipe repartizate pentru revizuirea şi reparareatractoarelor, conduse de mecanicul Gh. Peca, au reuşit să termine reparaţiile curente la 4 tractoare şi întreţinerea la 14 tractoare, şi să înceapă revizia la restul de tractoare. Tot atât de rodnică este şi munca celor 4 echipe pentru reparat batozele. Mai mult de jumătate din numărul total al batozelor staţiunii au şi fost recepţionate. Lucrările la ultimele 5 batoze puse în reparaţie au fost efectuate în proporţie de 75 la sută. Fruntaşi în munca de reparare a batozelor sunt mecanicii batozari N. Ghimpuşan şi Ion Priboi care au făcut lucrări de bună calitate şi au antrenat în muncă şi pe ceilalţi muncitori. Din echipa de reparaţie a plugurilor fac parte şi tractoriştii St. Vanţă şi C. Roibu. Pentru a mări productivitatea muncii în campania de recoltare și treeris, odată cu buna reparare a plugurilor, ei au studiatposibilitatea folosirii cuplurilor de agregate. Astfel, sub conducerea mecanicului şef Petre Fecioru, ei lucrează în prezent pentru a adapta la tractoarele celor două brigăzi de R.D. 35 câte un cuplu de două pluguri pentru desmiriştit. In acelaş timp în staţiune se studiază problema folosirii peanumite arii a cuplurilor de 2 batoze acţionate de un tractor. Activitate Intensă în regiunea Bucureşti Mecanicii, tractoriştii şi tehnicienii staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea Bucureşti se pregătesc intens pentru buna desfăşurare a campaniei agricole de vară. Până acum, în această regiune lucrările de reparaţii şi revizie la batoze s-au făcut în proporţie de 66 la sută, la tractoare 64 la sută, la secerători-legători 63 la sută, iar la discuitoare în proporţie de 92 la sută. In staţiunea de maşini şi tractoare Cuza Vodă din raionul Călăraşi, datorită organizării muncii pe echipe, s’a reuşit să se repare până acum un număr de 22 batoze, 25 tractoare, 10 secerători-legători, 8 discuitoare, şi alte maşini şi unelte agricole. Realizări frumoase au obţinut şi mometonii staţiunii de maşini şi tractoare Angheleşti, raionul Grevedia, care au reparat 22 batoze, 16 tractoare, 4 secerători-legători, iar reparatul discuitoarelor a fost terminat sută la sută. (Agerpres) ★ ★. „1953, bun pentru cereale" PLOEŞTI (dela subredacţia noastră) — In regiunea Ploeşti se fac intense pregătiri pentru campania de recoltare şi treeriş. Pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor de vagoane ce urmează a transporta recoltele anul acesta, s’au constituir 5 echipe. Lucrând cu avânt, muncitorii acestor echipe au reuşit să repare peste plan 29 vagoane care au fost recepţionate şi pe care s-a vopsit inscripţia : „1953, bun pentru cereale“. Echipa condusă de lăcătuşul Grigore Frone, de la revizia de vagoane Ploeşti-Sud a reuşit să repare cu 14 vagoane mai mult, iar echipa lui Constantin Nicolescu de la Ploeşti-Nord a depăşit planul cu 12 vagoane. Muncitorii şi tractoriştii din S.M.T. se pregătesc şi ei intens pentru campania de recoltare şi treeriş. La S.M.T. Bărcăneşti, Ştefan Burduşel cu echipa sa a reuşit să repare până în prezent un număr de 6 batoze peste cele planificate. Staţiunea s-a aprovizionat cu o cantitate însemnată de combustibil şi a încheiat o serie de contracte cu gospodării colective şi întovărăşiri pentru efectuarea lucrărilor. Prin munca neobosită a echipei condusă de Constantin Mandache, a fost reparată cu posibilităţi locale o camionetă care va fi transformată în atelier mobil. Deasemeni şi pe lângă S.M.T. din comunele Ziduri, Eliza Stoeneşti, Poşta Câlnău, Stâlpu, Urziceni s-a amenajat câte un atelier mobil care va executa reparaţii pe locurile de muncă. In regiunea Ploeşti o serie de întreprinderi pregătesc încă 5 ateliere mobile. Gospodăriile agricole de stat au realizat reparaţia maşinilor şi agregatelor în procent de aproape 90 la sută. Prin U.R.C.C. sunt distribuite cooperativelor săteşti tot mai multe materiale şi unelte necesare campaniei agricole de vară. Numai în luna Mai, U.R.C.C. Ploeşti a dat cooperativelor 2000 sape, 900 coase, seceri, 12 garnituri şină tobă, 75 tone cărbune forjă, teci, gresii, furci, greble, etc. Cooperativa din comuna Târgşoru Nou a primit materiale în valoare de 5.500 lei, iar cea din uima de 4.600 lei. Deasemeni inventarul agricol format din trioare, vânturători, pluguri, etc., aflat la cele 48 centre de închiriat unelte a fost în întregime revizuit și reparat. Vizitele delegaţiei R. S. S. Moldoveneşti ORAŞUL STALIN (Agerpres). —■ După ce au petrecut ziua de Duminică îrt staţiunea climaterică Lacul Roşu, membrii delegaţiei din R.S.S. Moldovenească în frunte cu A. G. Baranovschi, au sosit Luni dobnesţa în Oraşul Stalin. La sosirea în Oraşul Stalin, oaspeţii au fost salutaţi de către tov. Ion Goga, preşedintele Comitetului Executiv al sfatului popular orăşenesc. A răspuns A. G. Baranovschi, conducătorul delegaţiei, care a mulţumit pentru primirea făcută. In cursul dimineţii delegaţia a vizitat Casa de cultură ARLUS. Membrii delegaţiei R.S.S. Moldoveneşti au fost apoi oaspeţii muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor Uzinelor de tractoare. După amiază delegaţia a vizitat Secţia istorie a muzeului regiunii Stalin «Cetatea Braşovului“ şi Biserica Neagră. Capella corală de Stat ,,Doina“ la Cluj şi Timişoara Capella corală de Stat „Doina“ a R.S.S. Moldoveneşti a vizitat Sâmbătă oraşul Cluj. In cursul zilei, oaspeţii au vizitat grădina botanică şi mai multe cartiere ale oraşului şi au făcut o excursie pe dealurile Feleacului-Seara, în sala Teatrului Naţional din Cluj, colectivul Capellei corale „Doina“ a prezentat un concert în faţa a peste 1.400 spectatori care au aplaudat călduros pe artiştii din R.S.S. Moldovenească. Duminică, Capella corală de Stat „Doina“ din R.S.S. Moldovenească a sosit la Timişoara. In cursul zilei, colectivul Capellei corale de stat „Doina“ a vizitat oraşul Timişoara. Seara, peste 1.200 spectatori au avutprilejul să asculte cântecele poporului din R.S.S. Moldovenească şi alte cântece sovietice, precum şi cântece româneşti, în cadrul concertului prezentat de Capella corală „Doina“* ★ Vacanţa de vară a cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor Şi anul acesta, cadrele didactice şi studenţii fruntaşi ai şcolilor şi institutelor noastre de învăţământ superior se vor bucura din plin de concediul lor de odihnă. Ei au ocazia să-şi petreacă timpul cât mai plăcut în frumoasele noastre staţiuni balneoclimaterice, la casele de odihnă şi casele sanatoriale ale Consiliului Central al Sindicatelor şi ale Ministerului Sănătăţii. Datorită grijii partidului şi guvernului, aproape 16.000 de oameni ai muncii din învăţământ precum şi 8600 studenţi din toate institutele de învăţământ superior din ţară, vor fi trimişi în acest an la casele de odihnă şi sanatoriale. Cele mai bune dintre cadrele didactice care s-au evidenţiat în munca din şcoală, în activitatea obştească şi în munca de alfabetizare, vor fi trimise în cele 230 de locuri repartizate la casele pentru stahanovişti. Pentru copiii oamenilor muncii din învăţământ care vor pleca la odihnă se pregătesc 5 tabere de odihnă în localităţile : Stâna din regiunea Cluj, Coteşti regiunea Bârlad, Mâneciu-Pământeni regiunea Ploeşti şi R. Vâlcea regiunea Piteşti. Rezoluţia Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. ţinut în zilele de 30 şi 31 Mai 1953. Îşi însuşeşte raportul despre „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare“ şi cheamă femeile muncitoare, ţărănoi muncitoare, intelectuale şi gospodinele de pe întreg cuprinsul ţării să lărgească şi să întărească mişcarea de massă organizată a femeilor, în lupta pentru înflorirea oraşelor şi satelor ţării, pentru construirea vieţii noi libere şi îmbelşugate, pentru apărarea păcii şi prieteniei între popoare, pentru viitorul fericit al copiilor. Congresul cheamă pe delegatele alese de femei pe case, străzi, cartiere şi sate, să întărească permanent legăturile cu massele de femei ce le-au ales şi să le antreneze activ în muncă concretă, în activitate gospodărească, culturală, sanitară a sfaturilor populare — cea mai largă organizaţie de massă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Congresul încredinţează Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., pe care l-a ales, sarcina de a reprezenta milioanele de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, de a asigura strângerea legăturilor cu femeile din lumea întreagă, în lupta pentru pace şi prietenie între popoare. Femeile din R.P.R., prin delegatele întrunite în Congresul Femeilor Democrate, salută Congresul Mondial al Femeilor ce va avea loc peste câteva zile la Copenhaga şi încredinţează delegaţiei române la acest Congres mandatul de a transmite femeilor din lumea întreagă hotărîrea nestrămutată a femeilor din ţara noastră de a participa cu toate forţele la lupta pentru nobila cauză a păcii. APUCÂND METODA GRAFICULUI CICLIC Minerii din industria carboniferă a patriei noastre aplică cu succes metodele de lucru sovietice, reuşind să obţină zilnic noi şi importante realizări în lupta pentru sporirea producţiei de cărbune. Una din metodele sovietice care este aplicată la minele noastre este metoda de lucru pe bază de grafic ciclic. , La mina Lupeni, brigăzile de mineri care lucrează pe bază de grafic ciclic se situează in fruntea întrecerii socialiste. Brigada condusă de minerul stahanovist Simion Cătineanu îşi îndeplineşte şi depăşeşte cu regularitate numărul ciclurilor programate, îşi sporeşte câştigurile. In primul clişeu: Inginerul Iosif Genesy dând îndrumări stahanovistului Simion Căţineanu şi minerilor din brigada acestuia pentru mai buna aplicare a graficului ciclic. In al doilea clişeu: Stahanovistul Simion Cătineanu înainte de Intrarea în mină, oprit în faţa planogramei care indică lucrările ce trebue efectuate de brigadă, arată fiecărui miner operaţiunile ce trebue să se execute.