România Liberă, iunie 1953 (Anul 11, nr. 2696-2720)
1953-06-02 / nr. 2696
Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERĂ Mărfi 2 Iulie 1953 — Nr. 2698 Lucrările Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica Dragi tovarâţe, . In numele Comitetului Central al Partidul’““Tui Muncitoresc Român şi al Guvernului Republicii Populare Române, aduc un călduros falut Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română. Acest Congres este o puternică manifestare a voinței de pace a milioanelor de femei din ţara noastră. El este totodată o mărturie a vieţii noi, libere şi luminoase, de care se bucură femeile în regimul de democraţie populară. Femeile din ţara noastră n'au uitat înjosirea şi umilinţa la care erau supuse la fiecare pas pe vremea regimului burghezo-moşieresc ca muncitoare, ca cetăţene şi chiar în Viaţa de familie. Sub regimul burghezo-moşieresc, femeia era angajată în câmpul muncii cea din urmă şi concediată cea dintâi. Pe atunci, femeia cu greu se putea califica. La muncă egală cu a bărbatului femeia primeaun salariu cu 40—50 la sută trai mic. Constituţia Republicii Populare Române consfinţeşte cu putere fie lege că în ţara noastră femeia are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieţii de stat, economice, culturale şi social-politice. La noi în ţară, femeilor le sunt deschise toate drumurile, ele pot să-şi aleagă libere orice profesie şi pot promova până la cele mai înalte posturi de conducere. Lin număr tot mai mare de femei au intrat în producţie în cele mai diferite munci. Din rândurile lor s-au ridicat numeroase stahagnoviste şi fruntaşe în muncă, cunoscute şi iubite în întreaga ţară, mândria poporului nostru muncitor. Numeroase femei joacă un rol de seamă în viaţa culturală a Republicii Populare Române, muncind cu devotament pe tărâmul ’învăţământului, ştiinţei, artei şi literaturii. Masse tot mai largi de femei participă activ la viaţa social-pollitică a ţării, zeci de mii de femei sunt deputate în sfaturile populare , regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale. ■ Numeroase femei fac parte din Marea Adunare Naţională, din guvern sau deţin posturi de răspundere in organizaţiile obşteşti şi in aparatul de stat, în instituţiile de învăţământ şi cele de cercetări ştiinţifice. Multe femei lucrează în posturi de director de în-' ■' "deprinderi, preşedinte de gospodării colectiive, conducătoare de instituţii, şi trebue spus că cea mai mare parte dintre ele îndeplinesc , ‘ bine aceste munci, îndreptăţind încrederea ce i le-a fost acordată. Urmând exemplul luminos al femeilor din Uniunea Sovietică, alături de toate femeile din ţările cu democraţie populară, femeile din Republica Populară Română participă activ la construirea vieţii noi. Regimul nostru democrat popular acordă o atenţie permanentă ocrotirii mamei şi copilului, asigurând concedii plătite femeilor gravide, organizând nuarteroase maternităţi, creţe şi cămine de copii. Peste 11.000 de femei poartă titlul de cinste de „Mamă Eroină“, sunt distinse cu ordinul „Gloria Maternă“ sau cu „Medalia Maternităţii“. .. Consiliul de Miniştri examinează în prezent luarea unor noi măsuri în vederea lărgirii avantagiilor pentru femeile gravide şi femeile mame aflate în câmpul muncii, pentru dezvoltarea reţelei instituţiilor de ocrotire a mamei şi copilului, pentru sporirea numărului de crese şi cămine de zi. Femeile, care reprezintă jumătate din populaţia ţării, au un rol uriaş în opera de construire a socialismului. Orice manifestare de subapreciere a rolului femeii în economie, ■în aparatul de stat, trebue combătută şi lichidată cu hotărîre. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român consideră că milioanele de femei dela oraşe şi sate pot şi trebue să fie atrase într'o măsură mai mare în diferite ramuri de producţie, în activitatea sociial-politică şi culturală. Ele trebue promovate cu mai multă îndrăzneală şi hotărîre în munci de răspundere. Un rol însemnat revine femeilor în acţiunile locale de interes obştesc, în controlul asupra activităţii organelor comerţului de stat şi cooperatist, peste tot unde spiritul gospodăresc al femeii poate fi de mare folos, contribuind la îmbunătăţirea muncii şi la lichidarea lipsurilor. In acest scop este necesară o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă a femeilor. Sfaturile populare constitue tocmai acea organizaţie care poate şi trebue să atragă marea massă a femeilor în rezolvarea problemelor de interes obştesc prin participarea lor activă în cadrul comisiilor permanente,in comitetele de cetăţeni, în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli, în comitetele de sprijin de pe lângă spitale, în munca de alfabetizare şi de culturalizare a masselor. Comitetul Central al Partidului a pus ca sarcină organizaţiilor de partid să acorde o cât mai mare atenţie muncii politice educative în rândul femeilor, atragerii femeilor în producţie şi promovării femeilor în munci de răspundere pe tărâmul activităţii de stat, economice şi obşteşti. Comitetul Central a recomandat organizaţiilor de femei din Republica Populară Română ca, intensificând mişcarea de massă a femeilor, să asigure încadrarea acestei mişcări ■ în activitatea multilaterală a sfaturilor" populare. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român își exprimă convingerea că acest Congres a! Femeilor Democrate din Republica Populară Română va constitui un puternic imbold pentru o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă, a femeilor din oraşele şi satele patriei noastre, că acest Congres va contribui la o şi mai largă atragere a femeilor în activitatea de dezvoltare economică şi culturală a ţării. Femeile reprezintă o uriaşă forţă în lupta pentru pace pe care o duce poporul nostru muncitor alături de toate popoarele iubitoare de pace. Femeile urăsc mai mult decât oricine urgiile războiului. Dragostea fierbinte a mamelor faţă de copiii cărora le-au dat viaţă este un izvor de puteri înzecite în lupta pentru apărarea şi menţinerea păcii. Masse tot mai largi de femei din toate colţurile lumii se pătrund de conştiinţa faptului că principala condiţie a succesului luptelor pentru o viaţă mai bună şi pentru viitorul fericit al copiilor este o pace trainică şi îndelungată. De aceea, întâmpinând cel pe al treilea Congres Mondial al Femeilor, femeile din toate ţările lumii cer cu hotărîre să se pună capăt războaielor barbare împotriva popoarelor din Coreea, Vietnam, Malaia; ele acţionează pentru reducerea înarmărilor şi încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri, pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase sau nerezolvate, pe baza înţelegerii reciproce între ţările cointeresate. Toţi oamenii iubitori de pace sunt preocupaţi astăzi de a asigura rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, de a asigura o pace trainică, bazată pe colaborarea între popoarele iubitoare de pace. Suntem siguri că acest Congres va fi o nouă şi puternică afirmare a hotărîrii milioanelor de femei din ţara noastră de a-şi închina toate forţele lor pentru apărarea păcii, pentru făurirea unei vieţi noi, fericite, pentru viitorul însorit al copiilor noştri, pentru înflorirea patriei noastre scumpe — Republica Populară Română. Urez Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română spor la muncă ! Duminică au continuat lucrările Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de tov. Tinea Anton, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna I. C. Frimu, regiunea Bucureşti, au continuat discuţiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare“. Au luat cuvântul: Ecaterina Vizureanu, membră a comisiei de femei de pe lângă sfatul popular al oraşului Bârlad, Maria Ionescu, directoarea şcolii pedagogice de fete din oraşul Caracal, Eva Kremer, colectivistă din comuna Horia, regiunea Arad, Sanda Gherghel, secretara comitetului de luptă pentru pace al regiunii Galaţi, Pachiţa Huţu, preşedinta Adunări Delegatelor din sectorul Păcurari, oraşul Iaşi, Elena Chişiu, stahanovistă la Industria Bumbacului A din Bucureşti, Tudora Pârlog, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ianca, regiunea Galaţi, Maria Ioaniţiu, învăţătoare din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, Nina Cassian, poetă, Laureată a Premiului de Stat, Ioana Popa, preşedinta sfatului popular al raionului Craiova, Gabriela Baloşin, soţie de militar, Smaranda Băbălan, membră a gospodăriei agricole colective, din Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, Emilia Rucoi, preşedinta cooperativei din comuna Seleuşu, regiunea Stalin, Aurelia Trandafir, strungar, regiunea Bacău, Elena Bagăluţ, vicepreşedintă a Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul R. Vâlcea, Maria Vincler, secretară a sfatului popular al oraşului Tg. Mureş, care a vorbit în limba maghiară, Anica Lefter, vicepreşedintă a Sfatului Popular al regiunii Bucureşti. Acad. Mihail Sadoveanu a adus un călduros salut Congresului din partea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Vorbitorul a spus printre altele: In 9 ani, ţara noastră a făcut progrese deosebit de însemnate în toate sectoarele vieţii sociale şi economice. In toate aceste sectoare, femeia a dobândit un rol tot mai însemnat şi hărnicia de munca a femeilor din Republica Populară Română urmează o creştere în măsura în care poporul nostru muncitor se ridică din punct de vedere material şi cultural. Salutului ce-l exprim aici, din toată inima, i se adaugă dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă conştiinţă faţă de patrie şi faţă de umanitate — a încheiat acad. M. Sadoveanu. După pauză, şedinţa a fost prezidată de tov. Eusabella Andok, secretara comitetului U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Maghiară. In numele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, Congresul a fost salutat de tov. Crăciun Blidaru, președintele, Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. in numele Comitetului Central al U.T.M., tov. Nina Olteanu, membră a C.C. al U.T.M. a adus un tovărășesc salut Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. Dr. Natalia Scurtu, directorul Direcţiei Ocrotirii Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii, a vorbit despre atenţia şi grija stăruitoare pe care o acordă regimul democrat-popular problemei ocrotirii mamei şi copilului. O delegaţie de pionieri din Capitală aadus un călduros salut participantelor la Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Congresul a adoptat în unanimitate raportul Comisiei de validare. Discuţiile asupra raportului au continuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cuvântul: Paula Eftimescu, inginer chimist din regiunea Ploeşti, Frida Mitulschi, gospodină din oraşul Stalin, Florica Oprea, secretar al sfatului popular al oraşului Cluj, Stela Achimov, membră în comisia de femei de pe lângă sfatul popular al raionului „N. Bălcescu“ din Capitală, Szycz Tereza, stahanovistă la fabrica textilă „Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, Aspazia Vrabie, prim secretar al comitetului raional Botoşani al P.M.R., Florica Szabó soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. Aducând Congresului salutul Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., tov. Maria Moraru, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, a arătat că sindicatele trebue să sprijine antrenarea unui nu- măr cât mai mare de femei în procesul de producţie, în organizaţiile de stat, economi-« ce, etc. . ' *'' După încheierea discuţiilor, Congresul a aprobat în unanimitate raportul, Comitetul Central al U.F.D.R. fiind considerat descărcat de sarcinile sale. După pauză, în şedinţa prezidată de tov- Ileana Răceanu, s’a trecut La punctul 2 al ordinai de zi . Congresul a ales în unanimitate Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. din care faci parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele care vor re- prezenta femeile din patria noastră la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluţia Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. Cu deosebită emoţie participantele la Con-* gres au primit salutul unei delegaţii a Co-ipiilor coreeni găzduiţi de poporul nostru. într’o atmosferă de entuziasm Congresul a hotărît trimiterea unui mesaj către Congresul Mondial al Femeilor și a unei tele-grame adresată Consiliului de Miniștri al R.P.R. Cuvântul de încheiere a Congresului a fost rostit de tov. Stela Enescu, ministrul Preve-« derilor Sociale. Congresul s'a încheiat printr'o puternică manifestare a ataşamentului femeilor din patria noastră faţă de guvernul Republicii Populare Române, pentru pace şi prietenie între popoare, pentru viaţa şi viitorul fericit al cd-piilor. (Agerpres). Şedinţele de Duminică dimineaţa şi de după amiază „Femeile şi prietenie între Năzuinţa cea mai scumpă a poporului român ca şi a tuturor popoarelor lumii — a arătat vorbitoarea — este pacea. Pacea înseamnă pentru oamenii muncii, pentru milioanele de femei din ţara noastră construi- 1; rea unei vieţi noi şi luminoase, liniştea că,minelor, viitorul fericit al copiilor. Cu con... ştiinţa răspunderii pe care o poartă pentru viaţa şi viitorul copiilor lor, femeile din ...R.P.R. îşi exprimă voinţa fermă de a apăra pacea, de a a-şi închina toate eforturile, taejeniul şi iniţiativa creatoare cauzei măreţe "a socialismului, înfloririi patriei noastre libere şi independente. Poporul român este vital interesat în menţinerea şi consolidarea păcii în lumea întreagă. El socoteşte drept datoria sa sfântă să contribue la apărarea cauzei păcii, prin unirea eforturilor sale cu eforturile tuturor , popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Popoarele urăsc şi blestemă războiul. Poporul nostru, toate femeile, toate mamele , din ţara noastră salută cu căldură şi nădejde fiecare acţiune care poate contribui la apărarea păcii şi condamnă cu asprime acele . ..cercuri reacţionare care împiedică pe faţă , sau pe ascuns rezolvarea paşnică a probie,‘ melor internaţionale şi continuă politica depregătire a unui nou război. ’ Exprimând interesele poporului şi adâncul său ataşament pentru cauza păcii, Guvernul R.P.R. sprijină cu putere propunerile Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii de a se rezolva toate chestiunile litigioase pe cale paşnică şi pe calea unor acorduri între ţările interesate. Un rol uriaş în fruntea luptei pentru realizarea acestor năzuinţe arzătoare ale po..... poarelor !! joacă politica consecventă de pacea Uniunii Sovietice. Politica de pace şi prietenie între popoare, măsurile concrete care sunt întreprinse de U.R.S.S., China şi ţările de democraţie populară, pentru reglementarea paşnică a tuturor problemelor litigioase sunt susţinute cu însufleţire de către întreaga omenire iubitoare , de pace şi libertate. In rândurile luptătorilor pentru pace din , întreaga lume, un loc de cinste îl ocupă “ femeile. FederaţiaDemocrată Internaţională a Femeilor numără peste 135 milioane de femei din 65 de ţări. Zi de zi ele duc o luptă neobosită pentru pace şi colaborare între popoare. După ce a vorbit despre condiţiile grele de viaţă ale femeilor muncitoare din ţările capitaliste, despre lupta lor pentru câştigarea ... de, drepturi, pentru un trai mai bun, împo- Iotriva militarizării ţărilor lor, pentru apăra***rea păcii, vorbitoarea a spus : In avantgarda mişcării internaţionale democratice a femeilor păşesc femeile din • jjgUniunea Sovietică, Republica Populară Chi*neză şi ţările de democraţie populară. Grija caldă pentru om în aceste ţări, înflorirea ..«’’-economică pe calea creşterii şi perfecţionării J'_ necontenite a producţiei socialiste, pontica ■ de pace şi prietenie intre popoare asigura necontenita ridicare a nivelului de trai şi cultural a! masselor. !V Devotate cu trup şi suflet patriei noastre e liber« şi independente, milioane de femei din '•Sitan noastră luptă cu avânt, sub conducerea SfPartidului Muncitoresc Român, pentru acelaş ţel: întărirea patriei, construirea so£ciaiismuiui, apărarea păcii, împotriva privimejdiei unui nou război Ele se mândresc încă la toate succesele minunate ale poporului nostru pot aduce şi contribuţia lor rod■■Vpica. L. Rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economiei noastre naţionale asigură în măsură din ce în ce mai mare ocrotirea de către stat a familiei, mamei şi copilului. „„Condiţie necesară pentru participarea femeilor în toate domeniile vieţii politice, economice şi culturale. Vorbitoarea a subliniat apoi realizările obţinute de regimul nostru democrat-popular în domeniul creării instituţiilor pentru ocrotirea mamei şi copilului, înconjurate de grija partidului şi guvernului, femeile muncitoare din R.P.R. muncesc cu abnegaţie şi devotament în întreprinderile socialiste, în agricultură, învăţământ, instituţiile sanitare, în organizaţiile de comerţ in R.P.R. în lupta Raportul prezentat de tov. Ileana Răceanu şi sprijină activitatea gospodărească a sfaturilor populare. Peste 250.000 femei participă în întrecerea socialistă. Peste 1.650 muncitoare au primit înaltul titlu de stahanovistă şi mai mult de 18.000 surit fruntaşe în producţie. Anii de femei se califică la locul de muncă, urmează cursuri şi şcoli de calificare. Partidul Muncitoresc Român ne arată că atragerea femeilor în procesul de producţie, calificarea şi promovarea lor în munci de răspundere este o problemă de mare importanţă pentru statul nostru de democraţie populară. Cu toate acestea, unele organe de stat şi organizaţii de massă — sindicatele, U.F.D.R., U.T.M..— nu introduc în viaţă cu toată consecvenţa această sarcină trasată de partid şi guvern. Regimul de democraţie populară a ridicat ţăranca muncitoare la o viaţă nouă. Ţărăncile muncitoare au astăzi un rol de seamă în viaţa satului. Ele dau dovadă de devotament crescând şi pricepere în muncă şi de vigilenţă faţă de duşman. Urmând chemarea partidului şi guvernului, înţelegând că drumul gospodăriei agricole colective este singurul drum spre belşug şi fericire, un număr tot mai mare de ţărănci muncitoare intră în gospodăriile agricole colective In gospodăria agricolă colectivă înfloresc şi mai puternic talentele, capacitatea de muncă şi de organizare a ţărănoilor muncitoare, aci ele capătă o conştiinţă nouă, socialistă. In anii regimului de democraţie populară, un număr mare de femei gospodine au dobândit o nouă conştiinţă cetăţenească. Zeci de mii de femei gospodine Sprijină cu avânt munca sfaturilor populare, acţiunile lor edilitare, culturale, sociale, munca pentru descoperirea şi folosirea resurselor locale, pentru dezvoltarea industriei locale. Gospodinele trebue să intensifice activitatea lor în domeniul îngrijirii avutului obştesc, în primul rând a locuinţelor, în domeniul controlului obştesc, asupra activităţii comerciale, să participe activ la diferitele acţiuni edilitare, culturale, sociale ale sfaturilor populare. In continuare, raportul s’a ocupat de sarcinile femeilor în domeniul educării copiilor, în spiritul dragostei de patrie, în spiritul recunoştinţei nemărginite faţă de Uninea Sovietică, al dragostei şi prieteniei între popoare In copiii noştri trebue să sădim dragostea de muncă, abnegaţia pentru cauza poporului muncitor. In statul nostru, educaţia din familie se complectează reciproc cu cea din şcoală şi societate. Femeile trebue să-şi intensifice activitatea în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli. Intinzându-şi mâinile peste toate graniţele pentru a bara drumul războiului, asupririi şi mizeriei, femeile din toate tarile, de diferite convingeri şi credinţe, indiferent de culoarea pielei şi de naţionalitate, întăresc unitatea de luptă şi prietenia între popoare. Munca plină de avânt a Tenacilor din R.P.R. pentru întărirea şi înflorirea patriei, participarea lor la toate acţiunile de solidaritate internaţională iniţiate de Congresul Popoarelor, de Consiliul Aondial al Păcii şi de F.D.I.F., sunt un aport preţios în lupta pentru pace a milioanelor de femei din lumea întreagă. n r,n comeţele de luptă pentru pace din R.P.R., femeile reprezintă jumătate din numărul membrilor. Ele au strâns milioane de semnături,, P.e _Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. In acţiunea ce s’a desfăşurat în tara noastră pentru ajutorarea poporului coreean, mii de femei au participat în echipele de colectare, la trierea şi ambalarea hainelor şi alimentelor, aducând astfel sprijinul lor frăţesc luptei eroice a poporului coreean. Cu dragoste caldă de mame, ele îngrijesc pe cei pentru pace 1.500 copii coreeni găzduiţi în ţara noastră, îndrumată de Partidul Muncitoresc. Român, mişcarea femeilor din ţara noastră a constituit o şcoală politică şi practică pentru femei. Prin experienţa câştigată în muncă, sute şi mii de femei, s’au ridicat din simple gospodine şi ţărance muncitoare în munci de răspundere în aparatul de partid, de stat, economic şi administrativ. Sfaturi populare — organe locale ale puterii de stat şi în acelaş timp cele mai largi organizaţii de massă ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate — au creat posibilitatea participării masselor de oameni ai muncii, inclusiv a masselor de milioane de femei, la conducerea şi rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti. Plenara C.C. al U.F.D.R., din 10—îl Aprilie 1953, şi-a însuşit recomandarea partidului şi a trecut la organizarea mişcării de massă a femeilor în jurul sfaturilor populare, îndreptând spre această muncă întregul activ al U.F.R.-ului. Pentru cuprinderea şi îndrumarea acestei mişcări de massă a femeilor de către sfaturile populare, Consiliul de A miniştri al R.P.R. a hotărît înfiinţarea Comisiilor de femei ,pe lângă sfaturile populare. Au fost alese în adunări de către massele de femei, delegate ale femeilor, care au constituit apoi adunări ale delegatelor. Această formă de organizare s’a dovedit dela început că este cea mai corespunzătoare în condiţiile actuale, pentru mobilizarea milioanelor de femei muncitoare, intelectuale, ţărănci muncitoare, gospodine, la opera de înflorire a oraşelor şi satelor, de construire a socialismului, de apărare a păcii. La aceste consfătuiri şi adunări generale au participat peste 3 milioane 500 mii femei de la oraşe şi sate, care au ales şi confirmat peste 350 mii delegate, pentru adunările delegatelor, dând, viaţă unei mişcări largi de massă a femeilor din ţara noastră. Congresul Uniunii Femeilor Democrate din România din anul 1950 , a ales Comitetul Central al U.F.D.R. care şi-a dus până în prezent activitatea sa. Propunem Congresului nostru să dea deslegare şi să considere încheiată activitatea depusă de Comitetul Central al U.F.D.R., alegând în fruntea mişcării de femei din R.P.R. un organ reprezentativ — „Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R.“ în care să fie alese femei din toate domeniile de activitate de la oraşe şi sate, constructoare active ale socialismului şi neobosite luptătoare pentru pace. Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. va avea ca sarcină de bază mobilizarea masselor de femei de la oraşe şi sate la lupta activă pentru apărarea păcii ; cultivarea în rândurile femeilor a dragostei faţă de patria noastră scumpă, Republica Populară Română, a dragostei şi recunoştinţei faţă de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea ţării noastre; cultivarea în rândurile femeilor a spiritului solidarităţii internaţionale şi prieteniei între popoare. Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. va reprezenta mişcarea de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor în scopul strângerii legăturilor de prietenie cu femeile iubitoare de pace din toată lumea. După ce a subliniat marile drepturi şi libertăţi de care se bucură femeile din patria noastră, precum şi măreţele perspective ale dezvoltării socialiste a patriei noastre, vorbitoarea a spus în încheiere : Peste câteva zile va avea loc la Copenhaga Congresul Mondial al Femeilor. Acest congres va fi Congresul tuturor femeilor, ia cea mai largă reuniune internaţională a femeilor din cele ce s’au ţinut până acum ; va fi o trecere în revistă a forţei uriaşe a milioanelor de femei, de mame, din întreaga lume, hotărîte să apere alături de soţii şi fraţii lor, pacea şi viaţa copiilor lor. Delegatele pe care Congresul nostru le va alege, ca să ne reprezinte la acest măreţ Congres, vor exprima hotărîrea noastră de a participa alături de sutele de milioane de femei din lumea întreagă la lupta activă pentru pace şi prietenie între popoare. Stahanovista Maria Spineanu, de la uzinele „Victoria“ Calan, regiunea Hunedoara, a vorbit despre viaţa şi munca sa. Regimul de democraţie populară— a arătat vorbitoarea — mi-a dat posibilitatea ca prin muncă să-mi făuresc o viaţă mai bună. In trecut, am lucrat ani dea rândul pe pământul moşierilor şi chiaburilor. Astăzi, muncesc ca turnătoare la uzinele „Victoria“. îndrumată de partid am început să studiez şi să aplic metodele de lucru sovietice, ajungând să-mi depăşesc mereu normele. Acum lucrez în contul lunii Mai 1954 şi sunt fericită că pot să-mi dau toată priceperea şi puterea mea de muncă pentru îndeplinirea planului cincinal în patru ani, pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Vorbind despre înflorirea vieţii moţilor, în anii puterii populare, ţăranca muncitoare Silvia Costea din comuna Bunteşti, regiunea Oradea, a arătat că în raionul Beiuş s-au construit şi se construesc mereu noi şcoli, cămine culturale, biblioteci şi instituţii sanitare. „Viaţa noastră este zi de zi mai frumoasă. Odată cu lumina electrică, ce a început să se aprindă şi în satele noastre, se ivesc tot mai mult zorile unei vieţi fericite care ne înzecesc puterile în muncă. In satele noastre, puţini mai sunt aceia care mai sunt ţiică neştiutori de carte şi care învaţă acum. La noi, nimeni nu se mai plânge că nu are de lucru şi nu poate să-şi întreţină familia“. Irina Răchiţeanu, artistă emerită a R. P. R. a arătat că femeile artiste din ţara noastră, au misiunea de a mobiliza prin arta lor marea massă a femeilor muncitoare la luptă hotărîtă pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Misiunea aceasta — a spus vorbitoarea — este una din cele mai frumoase. Acolo, pe scenă, femeile artiste, prin interpretarea personagiilor pe care le fac să trăiască trebue să știe să le redea în așa chip încât să mobilizeze marea massă a femeilor la muncă tot mai rodnică. Stahanovista Maria Purdel, a vorbit despre succesele femeilor care muncesc în industrie. „Ca muncitoare la fabrica de maşini electrice „Dinamo” ma străduesc să dau cât mai multe maşini electrice pentru înfăptuirea măreţului plan de electrificare. Din anul 1950, când am terminat şcoala profesională, lucrez într'o brigadă de tiferet. Astăzi, mulţumită metodelor de muncă sovietice, dăm produse în contul anului 1957. Colectivista Maria Buciuceanu, preşedinta gospodăriei agricole colective „16 Februarie 1933“, din satul Corbul de Sus, regiunea Constanţa, , a vorbit despre munca rodnică dusă de colectiviste, despre aportul lor la întărirea economică, organizatorică şi dezvoltarea gospodăriei. „In gospodăria noastră — a spus vorbitoarea — femeile muncesc cu mult elan aducând contribuţia lor la dezvoltarea avutului obştesc. Avem femei fruntaşe în producţie, cum este de pildă, Georgeta Voicu, şefă de echipă la grădina de zarzavat, care a depăşit planul de producţie cu 120 la sută, Irina Armean, mulgătoare la 18 vaci sau ca Maria Pletea, şefă de echipă. In numele femeilor din raionul Caransebeş a vorbit delegata Elena Viorel, directoare la S.M.T. Zăgujeni. După ce a subliniat dragostea cu care femeile muncesc libere alături de bărbaţi în diferite sectoare de activitate, vorbitoarea a arătat aspecte din munca ei de directoare la S.M.T. şi totodată ajutorul pe care staţiunea pe care o conduce îl dă gospodăriilor agricole colective din raion. Delegata Maria Crişan, mecanic de locomotivă la Depoul C.F.R. Cluj, a vorbit despre posibilităţile largi pe care i le-a deschis regimul nostru democrat popular in calificarea ei profesională. Prof. univ. Elena Jeanrenaud, decanul Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi a vorbit despre munca femeilor din institutele de învăţămâmt superior, muncă îndreptată spre traducerea în viaţă a planului de reconstrucţie a regiunii. Delegata Antonia Bohoreţ, a adus salutul femeilor care lucrează, în gospodăria agricolă de stat din Valea Călugărească. Ea a arătat că aceste femei aduc un aport tot mai mare în muncile gospodăriei şi participă cu drag la acţiunile obşteşti. Aducând Congresului salutul din partea corpului didactic din regiunea Timişoara, Maria Munteanu, profesoară emerită, a vorbit despre munca de educare în spiritul învăţăturii leninist-staliniste a tinerei generaţii, căreia astăzi în regimul nostru de democraţie populară îi sunt deschise toate căile pentru cucerirea ştiinţei. Delegată Reghina Danciu, soţie de miner din Valea Jiului, a exprimat hotărîrea femeilor de a munci pentru îndeplinirea planurilor locale ale sfaturilor populare, pentru a contribui la înfrumuseţarea oraşelor şi centrelor miniere. Ea a subliniat realizările pe care soţiile de mineri le-au obţinut până acum în diferite acţiuni obşteşti strâns legate de munca soţilor lor. iscuţii la rape Delegata Silvia Dan, directoarea coloniei de copii coreeni din Siret, regiunea Suceava, a arătat în cuvântul său dragostea cu care poporul român şi îndeosebi femeile, înconjoară pe copiii coreeni ai căror părinţi au căzut înluptă împotriva cotropitorilor care au însângerat pământul Coreei. Ecaterina Vizureanu, membră în comisia de femei de pe lângă statull popular al oraşului Bârlad, a subliniat că aplicarea în viaţă a noii forme organizatorice a făcut ca în oraş masse largi de femei să fie mobilizate în acţiunile sfatului popular. Luând cuvântul, Maria Ionescu, directoarea şcoalei pedagogice de fete din Caracal, a vorbit despre condiţiile mereu mai bune în care trăiesc şi muncesc cadrele didactice din ţara noastră şi a subliniat rolul pe care îl au învăţătoarele în educarea copiilor oamenilor muncii în spiritul dragostei de patrie şi al prieteniei între popoare şi în atragerea femeilor la activitatea pe tărâm obştesc. Delegata Eva Kremer din comuna,, Horia, regiunea Arad, a arătat că noua formă de organizare a mişcării de femei a fost primită cu multă bucurie de către femei. In comunia Horia s-au organizat 58 de consfătuiri pe grupe de câte 10 femei, care şi-au ales delegatele lor, cuprinzând astfel toate femeile din comună, de naţionalitate română şi germană. In cinstea Congresului, 50 femei au contribuit prin munca lor la renovarea căminului cultural din comună. In raportul prezentat la acest Congres — a sfîns Sanda Gherghel, secretara comitetului regional de luptă pentru pace Galaţi — s'a arătat că în patria noastră liberă, femeile au doveditprin fapte dorinţa lor fierbinte de pace. In regiunea noastră, nenumărate sunt exemplele de femei care încadrate activ în această luptă nu precupeţesc eforturile lor pentru dobândirea de rezultate rodnice. Gospodina Pachiţa Huţu, preşedinta unei adunări de delegate din Iaşi, a arătat că munca femeilor a luat un mare avânt de când au avut loc adunările de delegate. In cinstea Congresului, femeile din oraşul Iaşi, dintre care numeroase femei casnice, s’au antrenat in acţiuni ce au ca scop să îmbunătăţească şi să înfrumuseţeze viaţa oamenilor muncii. Un comitet de femei format din soţii de ceferişti, cu ajutorul Direcţiei Regionale C.F.R., a amenajat camera mamei şi a copilului din gara Iaşi.. Stahanovista Elena Chişiu de la Industria Bumbacului , a vorbit printre altele despre succesele ei în producţie, arătând că prin folosirea metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici reuşeşte să depăşească zilnic planul de producţie cu 10 la sută, dând fire numai de calitatea I-a. Vorbitoarea a relevat condiţiile tot mai bune de muncă şi trai pe care le au femeile din ţara noastră, condiţii care fac ca din rândurile lor să se ridice mereu vrednice luptătoare pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Delegata Tudora Pârlog a arătat că în munca sa de preşedintă a gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“ din comuna Ianca, regiunea Galaţi, a căutat să promoveze cu încredere femeile în diferite munci de răspundere ale gospodăriei. Colectivista Maria Pastrama a urmat şcoala de brigadieri, unde şi-a însuşit cunoştinţe folositoare, iar astăzi este fruntaşă în gospodărie şi se achită cu cinste de sarcinile sale. Deasemeni, colectivista Tudoriţia Parpală, socotitoare, este fruntaşă pe raion. In gospodărie mai avem fruntaşe ca Maria Tache, Păuna Viorescu şi altele care sunt zi de zi popularizate pe tabla de onoare. învăţătoarea Maria Ioaniţiu, din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, a vorbit despre viaţa nouă pe care o trăiesc astăzi femeile muncitoare din satele şi cătunele din Munţii Apuseni. Vorbitoarea a arătat că femeile din satul Ocoliş au muncit astfel ca din 61 la sută de femei analfabete, să se ajungă astăzi la numai 2 femei care încă nu ştiu carte. In cinstea Congresului Mondial al Femeilor — a spus învăţătoarea Maria Ioaniţiu — îmi iau angajamentul să învăţ carte şi pe cele două tovarăşe din satul meu care au rămas încă analfabete. Poeta Nina Cassian, Laureată a Premiului de Stat a arătat în cuvântul său că regimul de democraţie populară a făcut posibilă dezvoltarea capacităţii creatoare a femeilor în toate domeniile de activitate. Vorbitoarea s-a referit apoi la problemele literaturii pentru copii, de care scriitoarele trebue să fie preocupate mai îndeaproape. Delegata Ioana Popa, preşedinta sfatului popular raional Craiova, a arătat că femeile participă cu muselan prin muncă voluntară, la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor . Prin comitetele de sprijin de pe lângă instituţiile sanitare, ele participă la ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului. Delegata Gabriela Baloşin a vorbit despre soţiile de militari arătând dragostea loc de a munci pentru construirea socialismului în patria noastră, prin încadrarea în producţie, prin participarea la acţiunile de culturalizare şi la îndeplinirea planurilor locale ale sfaturilor populare. Colectivista Smaranda Băbăian din comuina Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava a subliniat hărnicia cu care femeile din aceastat gospodărie, eliberate de exploatarea moşierilor şi chiaburilor, lucrează pentru mărirea avutului obştesc al gospodăriei precum şi lupta colectiviştilor împotriva acţiunilor, chiabureaţi. Delegata Emilia Rucci, preşedinta cooperativei dirn comuna Seleuşu,regiunea Stalin, după ce a vorbit despre succesele coopera-* tivei pe care o conduce, a scos, în relief fe-iul în care au fost antrenate femeile în cooperativă valorificând tot mai multe produsă prin mijlocirea acesteia. Delegata Aurelia Trandafir, strungar din regiunea Bacău, a vorbit despre succesele obţinutede ea în producţie, subliniind grija regimului nostru pentru calificarea femeilor* Vicepreşedinta Uniunii cooperativelor de consum din raionul R. Vâlcea, regiunea Piteşti, Elena Bagăluţ, a vorbit despre munca susţinută de mobilizare a masselor de coope- ratori cât şi a ţărănimii muncitoare în va-florificarea surplusului lor de produse agricole prin cooperativele săteşti. In domeniul muncii cooperaţiei au fost antrenate nume- roase femei care şi-au dat aportul lor la în-ndeplinirea sarcinilor ce reveneau fiecărei ceh operative din acest raion. Delegata Maria Wincler, secretar al comitatetului executiv al sfatului popular al ora-*şului Tg. Mureş, a vorbit despre munca înfrăţită a femeilor de naţionalitate maghiară şi română, desfăşurată în toate domeniile de activitate ale vieţii economice, sociale şi culturale. • După ce a subliniat că în regiunea Buciureşti ca şi pe întreg cuprinsul ţării, aplicarea noii forme organizatorice a constituit un eveniment important în viaţa femeilor, vicepreşedinta sfatului popular al regiunii Bucureşti, Anica Lefter, a dat ca exemplu făptui că în ultimul timp, numai în 14 raioane ale regiunii, 168 de femei au fost promovate în munca de director de cămin cultural. Delegata Paula Eftimescu, inginer chimist — regiunea Ploeşti a vorbit pe larg despre activitatea pe care o desfăşoară femeile ce lucrează în laboratoarele de cercetări ştiinţifice ale industriei de petrol, pentru mărirea producţiei de ţiţei, pentru obţinerea de derivate de calitate şi înlăturarea cauzelor de defectări tehnice ale utilajului petro-lifer. După ce a arătat felul entuziast în care femeile s-au încadrat în noua formă organizatorică, gospodina Frida Mitulschi din Oni sul Stalin a vorbit despre succesele în diferitele acţiuni pe tărâm obştesc pe care femeile le-au obţinut chiar de la începutul activităţii lor în adunarea delegatelor. Subliniind activitatea rodnică pe care femeile o depun în noua formă de organizară secretara sfatului popular al Oraşului Cluj, Florica Oprea, a spus : Cu prilejul alegerilor de delegate am putut vedea dorinţa fierbinte a fiecărei femei de a contribui tot mai mult, tot mai activ în toate domeniile vieţii, la construirea socialismului, la lupta pentru apărarea păcii. Delegata Stela Achimov, din Bucureşti a arătat că prin aplicarea noii forme organizatorice, în raionul Nicolae Bălcescu au fost mobilizate în jurul celor 3.080 delegate alese 33.000 femei, fapt care ilustrează lărgirea mişcării de femei. Stahanovista Szöcs Tereza din Regiunea Autonomă Maghiară a vorbit despre muncă liberă pe care o duce în condiţiile regimului de democraţie populară, precum şi despre succesele cu care a întâmpinat Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. Delegata Aspazia Vrabie, prim secretar al comitetului raional Botoşani al P.M.R. a arătat printre altele aportul femeilor la dezvoltarea economică şi culturală a oraşului Botoşani. In întreprinderile „Republica“, „Pionierul“, „Textila Moldova” majoritatea muncitorilor sunt femei. Multe din ele sunt astăzi stahanoviste şi fruntaşe în producţie. Femeile din raionul Botoşani ajută prin munca lor la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, contribuind prin muncă voluntară la construcţiile de şcoli, cămine culturale, etc. Delegata Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare, a arătat că noua formă de organizare a mişcării femeilor s’a dovedit mobilizatoare şi pentru soţiile de mineri din Baia Mare, întâmpinând Congresul Femeilor Democrate din R.P.R., soţiile de minări au muncit cu drag în diferite acţiuni obşteşti, înfiinţând o gospodărie anexă pe lângă casa de naşteri şi căminul de zi din localitate, lucrând cu spor la curăţirea şi înfrumuseţarea oraşului, etc.___|"