România Liberă, iunie 1953 (Anul 11, nr. 2696-2720)

1953-06-02 / nr. 2696

Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERĂ Mărfi 2 Iulie 1953 — Nr. 2698 Lucrările Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica Dragi tovarâţe, . In numele Comitetului Central al Partidu­­l’““Tui Muncitoresc Român şi al Guvernului Re­publicii Populare Române, aduc un călduros f­alut Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română. Acest Congres este o puternică manifes­tare a voinței de pace a milioanelor de fe­mei din ţara noastră. El este totodată o măr­turie a vieţii noi, libere şi luminoase, de care se bucură femeile în regimul de democraţie populară. Femeile din ţara noastră n'au uitat înjosi­rea şi umilinţa la care erau supuse la fiecare pas pe vremea regimului burghezo-moşie­­resc ca muncitoare, ca cetăţene şi chiar în Viaţa de familie. Sub regimul burghezo-mo­­şieresc, femeia era angajată în câmpul mun­cii cea din urmă şi concediată cea dintâi. Pe atunci, femeia cu greu se putea califica. La muncă egală cu a bărbatului femeia primea­­un salariu cu 40—50 la sută trai mic.­­ Constituţia Republicii Populare Române consfinţeşte cu putere fie lege că în ţara­­ noastră femeia are drepturi egale cu ale­­ bărbatului în toate domeniile vieţii de stat, economice, culturale şi social-politice. La noi în ţară, femeilor le sunt deschise toate drumurile, ele pot să-şi aleagă libere orice profesie şi pot promova până la cele mai înalte posturi de conducere. Lin număr tot mai mare de femei au intrat în producţie în cele mai diferite munci. Din rândurile lor s-au ridicat numeroase staha­­gnoviste şi fruntaşe în muncă, cunoscute şi iu­bite în întreaga ţară, mândria poporului nostru­ muncitor. Numeroase femei joacă un rol de seamă în viaţa culturală a Republicii Populare Ro­mâne, muncind cu devotament pe tărâmul­­ ’învăţământului, ştiinţei, artei şi literaturii. Masse tot mai largi de femei participă ac­­tiv la viaţa social-pollitică a ţării, zeci de mii de femei sunt deputate în sfaturile populare , regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale. ■ Numeroase femei fac parte din Marea Adu­­nare Naţională, din guvern sau deţin posturi de răspundere in organizaţiile obşteşti şi in aparatul de stat, în instituţiile de învăţă­mânt şi cele de cercetări ştiinţifice. Multe femei lucrează în posturi de director de în­­-' ■' "deprinderi, preşedinte de gospodării colecti­­­­i­ve, conducătoare de instituţii, şi trebue spus că cea mai mare parte dintre ele îndeplinesc , ‘ bine aceste munci, îndreptăţind încrederea ce i­­ le-a fost acordată. Urmând exemplul luminos al femeilor din Uniunea Sovietică, alături de toate femeile din ţările cu democraţie popu­lară, femeile din Republica Populară Româ­nă participă activ la construirea vieţii noi. Regimul nostru democrat popular acordă o atenţie permanentă ocrotirii mamei şi co­pilului, asigurând concedii plătite femeilor gravide, organizând nuarteroase maternităţi, creţe şi cămine de copii. Peste 11.000 de fe­mei poartă titlul de cinste de „Mamă Eroi­nă“, sunt distinse cu ordinul „Gloria Mater­nă“ sau cu „Medalia Maternităţii“. .. Consiliul de Miniştri examinează în pre­zent luarea unor noi măsuri în vederea lăr­girii avantagiilor pentru femeile gravide şi femeile mame aflate în câmpul muncii, pen­tru dezvoltarea reţelei instituţiilor de ocro­tire a mamei şi copilului, pentru sporirea numărului de crese şi cămine de zi. Femeile, care reprezintă jumătate din populaţia ţării, au un rol uriaş în opera de construire a socialismului. Orice manifestare de subapreciere a rolului femeii în economie, ■în aparatul de stat, trebue combătută şi li­chidată cu hotărîre. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român consideră că milioanele de femei dela oraşe şi sate pot şi trebue să fie atrase într'o măsură mai mare în diferite ramuri de producţie, în activita­tea sociial-politică şi culturală. Ele trebue promovate cu mai multă îndrăzneală şi ho­tărîre în munci de răspundere. Un rol în­semnat revine femeilor în acţiunile locale de interes obştesc, în controlul asupra activi­tăţii organelor comerţului de stat şi coopera­tist, peste tot unde spiritul gospodăresc al femeii poate fi de mare folos, contribuind la îmbunătăţirea muncii şi la lichidarea lipsu­rilor. In acest scop este necesară o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă a femeilor. Sfaturile populare constitue tocmai acea or­ganizaţie care poate şi trebue să atragă marea massă a femeilor în rezolvarea pro­blemelor de interes obştesc prin participarea lor activă în cadrul comisiilor permanente,­in comitetele de cetăţeni, în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli, în comitetele de sprijin de pe lângă spitale, în munca de alfa­betizare şi de culturalizare a masselor. Comitetul Central al Partidului a pus c­a sarcină organizaţiilor de partid să acorde o cât mai mare atenţie muncii politice educa­tive în rândul femeilor, atragerii femeilor în producţie şi promovării femeilor în munci de răspundere pe tărâmul activităţii de stat, e­conomice şi obşteşti. Comitetul Central a re­comandat organizaţiilor de femei din Repu­blica Populară Română ca, intensificând mişcarea de massă a femeilor, să asigure încadrarea acestei­ mişcări ■ în activitatea multilaterală a sfaturilor" populare. Comitetul Central al Partidului Muncito­resc Român își exprimă convingerea că acest Congres a! Femeilor Democrate din Republica Populară Română va constitui un puternic imbold pentru o şi mai mare dez­voltare a mişcării de massă, a femeilor din oraşele şi satele patriei noastre, că acest Congres va contribui la o şi mai largă atra­gere a femeilor în activitatea de dezvoltare economică şi culturală a ţării. Femeile reprezintă o uriaşă forţă în lupta pentru pace pe care o­ duce poporul nostru muncitor alături de toate popoarele iubitoare de pace. Femeile urăsc mai mult decât ori­cine urgiile războiului. Dragostea fierbinte a mamelor faţă de copiii cărora le-au dat viaţă este un izvor de puteri înzecite în lupta pen­tru apărarea şi menţinerea păcii. Masse tot mai largi de femei din toate colţurile lumii se pătrund de conştiinţa fap­tului că principala condiţie a succesului lup­te­­lor pentru o viaţă mai bună şi pentru viitorul fericit al copiilor este o pace trainică şi îndelungată. De aceea, întâmpinând cel pe al treilea Congres Mondial al Femeilor, fe­meile din toate ţările lumii cer cu hotărîre să se pună capăt războaielor barbare împo­triva popoarelor din Coreea, Vietnam, Malaia; ele acţionează pentru reducerea înarmărilor şi încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri, pentru rezol­varea problemelor internaţionale litigioase sau nerezolvate, pe baza înţelegerii recipro­ce între ţările cointeresate. Toţi oamenii iubitori de pace sunt preocu­paţi astăzi de a asigura rezolvarea pe cale­ paşnică a tuturor problemelor internaţionale, de a asigura o pace trainică, bazată pe cola­borarea între popoarele iubitoare de pace. Suntem siguri că acest Congres va fi o nouă şi puternică afirmare a hotărîrii mi­lioanelor de femei din ţara noastră de a-şi închina toate forţele lor pentru apărarea păcii, pentru făurirea unei vieţi noi, fericite, pentru viitorul însorit al copiilor noştri, pentru înflo­rirea patriei noastre scumpe — Republica Populară Română. Urez Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română spor la muncă ! Duminică au continuat lucrările Congre­sului Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de tov. Tinea Anton, preşedintele gospodăriei agri­cole colective din comuna I. C. Frimu, regiu­nea Bucureşti, au continuat discuţiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie în­tre popoare“. Au luat cuvântul: Ecaterina Vizu­reanu, membră a comisiei de femei de pe lângă sfatul popular al oraşului Bârlad, Maria Io­­nescu, directoarea şcolii pedagogice de fete din oraşul Caracal, Eva Kremer, colectivistă din comuna Horia, regiunea Arad, Sanda Gherghel, secretara comitetului de luptă pen­tru pace al regiunii Galaţi, Pachiţa Huţu, preşedinta Adunări Delegatelor din sectorul Păcurari, oraşul Iaşi, Elena Chişiu, stahano­vistă la Industria Bumbacului A din Bucu­reşti, Tudora Pârlog, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ianca, regiu­nea Galaţi, Maria Ioaniţiu, învăţătoare din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, Nina Cassian, poetă, Laureată a Premiu­lui de Stat, Ioana Popa, preşedinta sfatului popular al raionului Craiova, Gabriela Ba­­loşin, soţie de militar, Smaranda Băbălan, membră a gospodăriei agricole colective, din Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, Emi­lia Rucoi, preşedinta cooperativei din comu­na Seleuşu, regiunea Stalin, Aurelia Tran­dafir, strungar, regiunea Bacău, Elena Ba­­găluţ, vicepreşedintă a Uniunii Cooperative­lor de Consum din raionul R. Vâlcea, Maria Vincler, secretară a sfatului popular al ora­şului Tg. Mureş, care a vorbit în limba ma­ghiară, Anica Lefter, vicepreşedintă a Sfa­tului Popular al regiunii Bucureşti. Acad. Mihail Sadoveanu a adus un căl­duros salut Congresului din partea Comite­tului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Vorbitorul a spus printre altele: In 9 ani, ţara noastră a făcut progrese deose­bit de însemnate în toate sectoarele vieţii sociale şi economice. In toate aceste sec­toare, femeia a dobândit un rol tot mai în­semnat şi hărnicia de munca a femeilor din Republica Populară Română urmează o creş­tere în măsura în care poporul nostru mun­citor se ridică din punct de vedere material şi cultural. Salutului ce-l exprim aici, din toată inima, i se adaugă­ dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă con­ştiinţă faţă de patrie şi faţă de umanitate — a încheiat acad. M. Sadoveanu. După pauză, şedinţa a fost prezidată de tov. Eusabella Andok, secretara comitetului U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Maghiară. In numele Comitetului Executiv al Sfa­tului Popular al Capitalei, Congresul a fost salutat de tov. Crăciun Blidaru, președintele, Comitetului Executiv al Sfatului Popular al­ Capitalei. in numele Comitetului Central al U.T.M., tov. Nina Olteanu, membră a C.C. al U.T.M. a adus un tovărășesc salut Congresului Fe­meilor Democrate din R.P.R. Dr. Natalia Scurtu, directorul Direcţiei Ocrotirii Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii, a vorbit despre atenţia şi grija stăruitoare pe care o acordă regim­ul democrat-popular problemei ocrotirii mamei şi copilului. O delegaţie de pionieri din Capitală a­­adus un călduros salut participantelor la Congre­sul Femeilor Democrate di­n R.P.R. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Congre­sul a adoptat în unanimitate raportul Comi­siei de validare. Discuţiile asupra raportului au continuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cu­vântul: Paula Eftimescu, inginer chimist din regiunea Ploeşti, Frida Mitulschi, gospodină din oraşul Stalin, Florica Oprea, secretar al sfatului popular al oraşului Cluj, Stela Achi­­mov, membră în comisia de femei de pe lângă sfatul popular al raionului „N. Băl­­cescu“ din Capitală, Szycz Tereza, stahano­vistă la fabrica textilă „Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, Aspazia Vrabie, prim secretar al comitetului raional Botoşani al P.M.R., Florica Szabó soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. Aducând Congresului salutul Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., tov. Maria Moraru, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, a arătat că sindica­tele trebue să sprijine antrenarea unui nu-­ măr cât mai mare de femei în procesul de producţie, în organizaţiile de stat, economi-« ce, etc. . ' *'' După încheierea discuţiilor, Congresul a aprobat în unanimitate raportul, Comitetul Central al U.F.D.R. fiind considerat descăr­­cat de sarcinile sale. După pauză, în şedinţa prezidată de tov- Ileana Răceanu, s’a trecut La punctul 2 al or­dinai de zi . Congresul a ales în unanimitate Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. din care faci parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele care vor re-­ prezenta femeile din patria noastră la Con­­gresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în una­­nimitate rezoluţia Congresului Femeilor De­­mocrate din R.P.R. Cu deosebită emoţie participantele la Con-* gres au primit salutul unei delegaţii a Co-i­piilor coreeni găzduiţi de poporul nostru. într’o atmosferă de entuziasm Congresul a hotărît trimiterea unui mesaj către Con­­gresul Mondial al Femeilo­r și a unei tele-­­grame adresată Consiliului de Miniștri al R.P.R. Cuvântul de încheiere a Congresului a fost rostit de tov. Stela Enescu, ministrul Preve-« derilor Sociale. Congresul s'a încheiat printr'o puternică manifestare a ataşamentului femeilor din pa­tria noastră faţă de guvernul Republicii Popu­­lare Române, pentru pace şi prietenie între popoare, pentru viaţa şi viitorul fericit al cd-­­piilor. (Agerpres).­­ Şedinţele de Duminică dimineaţa şi de după amiază „Femeile­­ şi prietenie între Năzuinţa cea mai scumpă a poporului ro­mân ca şi a tuturor popoarelor lumii — a arătat vorbitoarea — este pacea. Pacea în­seamnă pentru oamenii muncii, pentru mi­lioanele de femei din ţara noastră construi- 1; re­a unei vieţi noi şi luminoase, liniştea că­­­,minelor, viitorul fericit al copiilor. Cu con­­... ştiinţa răspunderii pe care o poartă pentru­­ viaţa şi viitorul copiilor lor, femeile din ...R.P.R. îşi exprimă voinţa fermă de a apăra pacea, de a a-şi închina toate eforturile, ta­­­e­jeniul şi iniţiativa creatoare cauzei măreţe "a socialismului, înfloririi patriei noastre li­bere şi independente. Poporul român este vital interesat în men­ţinerea şi consolidarea păcii în lumea în­treagă. El socoteşte drept datoria sa sfântă să contribue la apărarea cauzei păcii, prin unirea eforturilor sale cu eforturile tuturor , popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Popoarele urăsc şi blestemă războiul. Po­­­­­porul nostru, toate femeile, toate mamele , din ţara noastră salută cu căldură şi nă­dejde fiecare acţiune care poate contribui la apărarea păcii şi condamnă cu asprime acele . ..cercuri reacţionare care împiedică pe faţă , sau pe ascuns rezolvarea paşnică a probie­­,‘ melor internaţionale şi continuă politica de­­pregătire a unui nou război. ’ Exprimând interesele poporului şi adâncul său ataşament pentru cau­za păcii, Guvernul R.P.R. sprijină cu putere propunerile Con­gresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii de a se rezolva toate chestiunile litigioase pe cale paşnică şi pe­ calea unor acorduri între ţările interesate. Un rol uriaş în fruntea luptei pentru reali­zarea acestor năzuinţe arzătoare ale po­­..... poarelor !! joacă politica consecventă de pace­­a Uniunii Sovietice. Politica de pace şi prietenie între popoare, măsurile concrete care sunt întreprinse de­­ U.R.S.S., China şi ţările de democraţie popu­lară, pentru reglementarea paşnică a tuturor problemelor litigioase sunt susţinute cu în­­­­­sufleţire de către întreaga omenire iubitoare , de pace şi libertate. In rândurile luptătorilor pentru pace din , întreaga lume, un loc de cinste îl ocupă “ femeile. Federaţia­­Democrată Internaţională a Femeilor numără peste 135 milioane de femei din 65 de ţări. Zi de zi ele duc o luptă neobosită pentru pace şi colaborare între popoare. După c­e a vorbit despre condiţiile grele de viaţă ale femeilor muncitoare din ţările ca­pitaliste, despre lupta lor pentru câştigarea ... de, drepturi, pentru un trai mai bun, împo- Iotriva militarizării ţărilor lor, pentru apăra­­***rea păcii, vorbitoarea a spus : In avantgarda mişcării internaţionale de­mocratice a femeilor păşesc femeile din • jjgUniunea Sovietică, Republica Populară Chi­­*­­neză şi ţările de democraţie populară. Grija­­ caldă pentru om în aceste ţări, înflorirea ..«’’-economică pe calea creşterii şi perfecţionării J'_ necontenite a producţiei socialiste, pontica ■ de pace şi prietenie intre popoare asigura necontenita ridicare a nivelului de trai şi cultural a! masselor. !V Devotate cu trup şi suflet patriei noastre e liber« şi independente, milioane de femei din '•Sitan noastră luptă cu avânt, sub conducerea SfPartidului Muncitoresc Român, pentru acelaş ţel: întărirea patriei, construirea so­­£ciaiismuiui, apărarea păcii, împotriva pri­­v­i­mejdiei unui nou război Ele se mândresc încă la toate succesele minunate ale poporu­lui nostru pot aduce şi contribuţia lor rod­■■Vpica. L. Rezultatele însemnate obţinute în dezvol­tarea economiei noastre naţionale asigură în măsură din ce în ce mai mare ocrotirea de către stat a familiei, mamei şi copilului. „„Condiţie necesară pentru participarea femei­lor în toate domeniile vieţii politice, econo­mice şi culturale. Vorbitoarea a subliniat apoi realizările ob­ţinute de regimul nostru democrat-popular în domeniul creării instituţiilor pentru ocro­tirea mamei şi copilului, înconjurate de grija partidului şi guvernu­lui, femeile muncitoare din R.P.R. muncesc cu abnegaţie şi devotament în întreprinderile socialiste, în agricultură, învăţământ, insti­tuţiile sanitare, în organizaţiile de comerţ in R.P.R. în lupta Raportul prezentat de tov. Ileana Răceanu şi sprijină activitatea gospodărească a sfatu­rilor populare. Peste 250.000 femei participă în întrecerea socialistă. Peste 1.650 muncitoare au primit înaltul titlu de stahanovistă şi mai mult de 18.000 surit fruntaşe în producţie. Anii de femei se califică la locul de muncă, urmează cursuri şi şcoli de calificare. Partidul Muncitoresc Român ne arată că atragerea femeilor în procesul de producţie, calificarea şi promovarea lor în munci de răspundere este o problemă de mare impor­tanţă pentru statul nostru de democraţie populară. Cu toate acestea, unele organe de stat şi organizaţii de massă — sindicatele, U.F.D.R., U.T.M..— nu introduc în viaţă cu toată consecvenţa această sarcină trasată de partid şi guvern. Regimul de democraţie populară a ridicat ţăranca muncitoare la o viaţă nouă. Ţărăncile muncitoare au astăzi un rol de seamă în viaţa satului. Ele dau dovadă de devotament crescând şi pricepere în muncă­ şi de vigi­lenţă faţă de duşman. Urmând chemarea partidului şi guvernului, înţelegând că drumul gospodăriei agricole co­lective este singurul drum spre belşug şi fericire, un număr tot mai mare de ţărănci muncitoare intră în gospodăriile agricole co­lective In gospodăria agricolă colectivă înfloresc şi mai puternic talentele, capacitatea de muncă şi de organizare a ţărănoilor munci­­toare, aci ele capătă o conştiinţă nouă, socia­listă. In anii regimului de democraţie populară, un număr mare de femei gospodine au do­bândit o nouă conştiinţă cetăţenească. Zeci de mii de femei gospodine Sprijină cu avânt munca sfaturilor populare, acţiunile lor edilitare, culturale, sociale, munca pentru descoperirea şi folosirea resurselor locale, pentru dezvoltarea industriei locale. Gospodinele trebue să intensifice activita­tea lor în domeniul îngrijirii avutului ob­ştesc, în primul rând a locuinţelor, în dome­niul controlului obştesc, asupra activităţii comerciale, să participe activ la diferitele acţiuni edilitare, culturale, sociale ale sfatu­rilor populare. In continuare, raportul s’a ocupat de sar­cinile femeilor în domeniul educării copiilor, în spiritul dragostei de patrie, în spiritul re­cunoştinţei nemărginite faţă de Uninea So­vietică, al dragostei şi prieteniei între popoare In copiii noştri trebue să sădim dra­gostea de muncă, abnegaţia pentru cauza poporului muncitor. In statul nostru, educaţia din familie se complectează reciproc cu cea din şcoală şi societate. Femeile trebue să-şi intensifice ac­tivitatea în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli. Intinzându-şi mâinile peste toate graniţele pentru a bara drumul războiului, asupririi şi mizeriei, femeile din toate tarile, de di­ferite convingeri şi credinţe, indiferent de culoarea pielei şi de naţionalitate, întăresc unitatea de luptă şi prietenia între popoare. Munca plină de avânt a Tenacilor din R.P.R. pentru întărirea şi înflorirea patriei, participarea lor la toate acţiunile de solida­ritate internaţională iniţiate de Congresul Popoarelor, de Consiliul A­ondial al Păcii şi de F.D.I.F., sunt un aport preţios în lupta pentru pace a milioanelor de femei din lumea întreagă. n r,n com­­eţele de luptă pentru pace din R.P.R., femeile reprezintă jumătate din numă­­rul membrilor. Ele au strâns milioane de semnături,, P.e _Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. In acţiunea ce s’a desfăşurat în tara noa­stră pentru ajutorarea poporului coreean, mii de femei au participat în echipele de colec­tare, la trierea şi ambalarea hainelor şi ali­mentelor, aducând astfel sprijinul lor frăţesc luptei eroice a poporului coreean. Cu dra­goste caldă de mame, ele îngrijesc pe cei pentru pace 1.500 copii coreeni găzduiţi în ţara noastră, îndrumată de Partidul Muncitoresc. Român, mişcarea femeilor din ţara noastră a consti­tuit o şcoală politică şi practică pentru femei. Prin experienţa câştigată în muncă, sute şi mii de femei, s’au ridicat din simple gospo­dine şi ţărance muncitoare în munci de răs­pundere în aparatul de partid, de stat, econo­­mic şi administrativ. Sfaturi­­ populare — organe locale ale puterii de stat şi în acelaş timp cele mai largi organizaţii de massă ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate — au creat posi­bilitatea participării masselor de oameni ai muncii, inclusiv a masselor de milioane de femei, la conducerea şi rezolvarea treburi­lor de stat şi obşteşti. Plenara C.C. al U.F.D.R., din 10—îl Apri­lie 1953, şi-a însuşit recomandarea partidu­lui şi a trecut la organizarea mişcării de massă a femeilor în jurul sfaturilor populare, îndreptând spre această muncă întregul ac­tiv al U.F­­.R.-ului. Pentru cuprinderea şi îndrumarea acestei mişcări de massă a femeilor de către sfatu­rile populare, Consiliul de A miniştri al R.P.R. a hotărît înfiinţarea Comisiilor de femei ,pe lângă sfaturile populare. Au fost alese în adunări de către massele de femei, delegate ale fe­meilor, care au con­stituit apoi adunări ale delegatelor. Această formă de organizare s’a dovedit dela început că­ este cea mai corespunzătoare în condi­ţiile actuale, pentru mobilizarea milioanelor de femei muncitoare, intelectuale, ţărănci muncitoare, gospodine, la opera de înflorire a oraşelor şi satelor, de construire a socia­lismului, de apărare a păcii. La aceste consfătuiri şi adunări generale au participat peste 3 milioane 500 mii femei de la oraşe şi sate, care au ales şi confirmat peste 350 mii delegate, pentru adunările de­legatelor, dând, viaţă unei mişcări largi de­ massă a femeilor din ţara noastră. Congresul Uniunii Femeilor Democrate din România din anul 1950 , a ales Comitetul Central al U.F.D.R. care şi-a dus până în prezent activitatea sa. Propunem Congresu­lui nostru să dea deslegare şi să considere încheiată activitatea depusă de Comitetul Central al U.F.D.R., alegând în fruntea miş­cării de femei din R.P.R. un organ reprezen­tativ — „Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R.“ în care să fie alese femei din toate domeniile de activitate de la oraşe şi sate, constructoare active ale socialismului şi ne­obosite luptătoare pentru pace. Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. va avea ca sarcină de bază mobilizarea mas­selor de femei de la oraşe şi sate la lupta activă pentru apărarea păcii ; cultivarea în rândurile femeilor a dragostei faţă de patria noastră scumpă, Republica Populară Româ­nă, a dragostei şi recunoştinţei faţă de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea ţării noastre; cultivarea în rân­durile femeilor a spiritului solidarităţii inter­naţionale şi prieteniei între popoare. Comite­tul Femeilor Democrate din R.P.R. va repre­zenta mişcarea de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a Fe­meilor în scopul strângerii legăturilor de prietenie cu femeile iubitoare de pace din toată lumea. După ce a subliniat marile drepturi şi li­bertăţi de care se bucură femeile din patria noastră, precum şi măreţele perspective ale dezvoltării socialiste a patriei noastre, vorbi­toarea a spus în încheiere : Peste câteva zile va avea loc la Copen­haga Congresul Mondial al Femeilor. Acest congres va fi Congresul tuturor femeilor, ia­­ cea mai largă reuniune internaţională a femeilor din cele ce s’au ţinut până acum ; va fi o trecere în revistă a forţei uriaşe a milioanelor de femei, de mame, din întreaga lume, hotărîte să apere alături de soţii şi fraţii lor, pacea şi viaţa copiilor lor. Delegatele pe care Congresul nostru le va alege, ca să ne reprezinte la acest măreţ Congres, vor exprima hotărîrea noastră de a participa alături de sutele de milioane de fe­mei din lumea întreagă la lupta activă pen­tru pace şi prietenie între popoare.­ ­ Stahanovista Maria Spineanu, de la uzinele „Victoria“ Calan, regiunea Hunedoara, a vorbit despre viaţa şi munca sa. Regimul de democraţie populară­­— a arătat vorbi­toarea — mi-a dat posibilitatea ca prin muncă să-mi făuresc o viaţă mai bună. In trecut, am lucrat ani dea rândul­ pe pămân­tul moşierilor şi chiaburilor. Astăzi, muncesc ca turnătoare la uzinele „Victoria“. îndru­mată de partid am început să studiez şi să aplic metodele de lucru sovietice, ajungând să-mi depăşesc mereu normele. Acum lucrez în contul lunii Mai 1954 şi sunt fericită că pot să-mi dau toată priceperea şi puterea mea de muncă pentru îndeplinirea planului cincinal în patru ani, pentru construirea so­cialismului şi apărarea păcii. Vorbind despre înflorirea vieţii moţilor, în anii puterii populare, ţăranca muncitoare Silvia Costea din comuna Bunteşti, regiunea Oradea, a arătat că în raionul Beiuş s-au construit şi se construesc mereu noi şcoli, că­­mine culturale, biblioteci şi instituţii sanitare. „Viaţa noastră este zi de zi mai frumoasă. Odată cu lumina electrică, ce a început să se aprindă şi în satele noastre, se ivesc tot mai mult zorile unei vieţi fericite care ne înzecesc puterile în muncă. In satele noastre, puţini mai sunt aceia care mai sunt ţiică ne­ştiutori de carte şi care învaţă acum. La noi, nimeni nu se mai plânge că nu are de lucru şi nu poate să-şi întreţină familia“. Irina Răchiţeanu, artistă emerită a R. P. R. a arătat că femeile artiste din ţara noastră, au misiunea de a mobiliza prin arta lor marea massă a femeilor muncitoare la luptă hotărîtă pentru construirea socialis­mului şi apărarea păcii. Misiunea aceasta — a spus vorbitoarea — este una din cele mai frumoase. Acolo, pe scenă, femeile artiste, prin interpretarea personagiilor pe care le fac să trăiască trebue să știe să le redea în așa chip încât să mobilizeze marea massă a femeilor la muncă tot mai rodnică. Stahanovista Maria Purdel, a vorbit despre succesele femeilor care muncesc în industrie. „Ca muncitoare la fabrica de maşini elec­trice „Dinamo” ma străduesc să dau cât mai multe maşini electrice pentru înfăptuirea mă­reţului plan de electrificare. Din anul 1950, când am terminat şcoala profesională, lucrez într'o brigadă de tiferet. Astăzi, mulţumită metodelor de muncă sovietice, dăm produse în contul anului 1957. Colectivista Maria Buciuceanu, preşedinta gospodăriei agricole colective „16 Februa­rie 1933“, din satul Corbul de Sus, regiunea Constanţa, , a vorbit despre munca rodnică dusă de colectiviste, despre aportul lor la în­tărirea economică, organizatorică şi dezvolta­rea gospodăriei. „In gospodăria noastră — a spus vorbitoarea — femeile muncesc cu mult elan aducând contribuţia lor la dez­voltarea avutului obştesc. Avem femei frun­taşe în producţie, cum este de pildă, Geor­­geta Voicu, şefă de echipă la grădina de zarzavat, care a depăşit planul de produc­ţie cu 120 la sută, Irina Armean, mulgătoare la 18 vaci sau ca Maria Pletea, şefă de echipă. In numele femeilor din raionul Caransebeş a vorbit delegata Elena Viorel, directoare la S.M.T. Zăgujeni. După ce a subliniat dra­gostea cu care femeile muncesc libere alături de bărbaţi în diferite sectoare de activitate, vorbitoarea a arătat aspecte din munca ei de directoare la S.M.T. şi totodată ajutorul pe care staţiunea pe care o conduce îl dă gos­podăriilor agricole colective din raion. Delegata Maria Crişan, mecanic de loco­motivă la Depoul C.F.R. Cluj, a vorbit des­pre posibilităţile largi pe care i le-a des­chis regimul nostru democrat popular in ca­lificarea ei profesională. Prof. univ. Elena Jeanrenaud, decanul Fa­cultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi a vor­bit despre munca femeilor din institutele de învăţămâmt superior, muncă îndreptată spre traducerea în viaţă a planului de reconstruc­ţie a regiunii. Delegata Antonia Bohoreţ, a adus salu­tul femeilor care lucrează, în gospodăria agricolă de stat din Valea Călugăreas­că. Ea a arătat că aceste femei aduc un aport tot mai mare în muncile gospodă­riei şi participă cu drag la acţiunile obşteşti. Aducând Congresului salutul din partea corpului didactic din regiunea Timişoara, Maria Munteanu, profesoară emerită, a vor­bit despre munca de educare în spiritul în­văţăturii len­i­nis­t-st­al­i­n­iste a tinerei gene­raţii, căreia astăzi în regimul nostru de de­mocraţie populară îi sunt deschise toate căile pentru cucerirea ştiinţei. Delegată Reghina Danciu, soţie de miner din Valea Jiului, a exprimat hotărîrea femei­lor de a munci pentru îndeplinirea planuri­lor locale ale sfaturilor populare, pentru a contribui la înfrumuseţarea oraşelor şi cen­trelor miniere. Ea a subliniat realizările pe care soţiile de mineri le-au obţinut până a­­cum în diferite acţiuni obşteşti strâns legate de munca soţilor lor.­ iscuţii la rape Delegata Silvia Dan, directoarea coloniei de copii coreeni din Siret, regiunea Suceava, a arătat în cuvântul său dragostea cu care poporu­l român şi îndeosebi femeile, încon­joară pe copiii coreeni ai căror părinţi au căzut în­­luptă împotriva cotropitorilor care au însângerat pământul Coreei. Ecaterina Vizureanu, membră în comisia de femei de pe lângă statull popular al ora­şului Bârlad, a subliniat că aplicarea în viaţă a noii forme organizatorice a făcut ca în oraş masse largi de femei să fie mobili­zate în acţiunile sfatului popular. Luând cuvântul, Maria Ionescu, directoa­rea şcoalei pedagogice de fete din Caracal, a vorbit despre condiţiile mereu mai bune în care trăiesc şi muncesc cadrele didactice din ţara noastră şi a subliniat rolul pe care îl au învăţătoarele în educarea copiilor oa­menilor muncii în spiritul dragostei de pa­trie şi al prieteniei între popoare şi în atra­gerea femeilor la activitatea pe tărâm ob­ştesc. Delegata Eva Kremer din comuna,, Horia, regiunea Arad, a arătat că noua formă de organizare a mişcării de femei a fost primită cu multă bucurie de către femei. In co­­munia Horia s-au organizat 58 de consfătuiri pe grupe de câte 10 femei, care şi-au ales delegatele lor, cuprinzând astfel toate fe­meile din comună, de naţionalitate română şi germană. In cinstea Congresului, 50 fe­mei au contribuit prin munca lor la reno­varea căminului cultural din comună. In raportul prezentat la acest Congres — a sfîns Sanda Gherghel, secretara comitetu­lui regional de luptă pentru pace Galaţi — s'a arătat că în patria noastră liberă, fe­meile au dovedit­­prin fapte dorinţa lor fier­binte de pace. In regiunea noastră, nenu­mărate sunt exemplele de femei care înca­drate activ în această luptă nu precupeţesc eforturile lor pentru dobândirea de rezul­tate rodnice. Gospodina Pachiţa Huţu, preşedinta unei adunări de delegate din Iaşi, a arătat că munca femeilor a luat un mare avânt de când au avut loc adunările de delegate. In cinstea Congresului, femeile din oraşul Iaşi, dintre care numeroase femei casnice, s’au antrenat in acţiuni ce au ca scop să îmbu­nătăţească şi să înfrumuseţeze viaţa oame­nilor muncii. Un comitet de femei format din soţii de ceferişti, cu ajutorul Direcţiei Regionale C.F.R., a amenajat camera ma­mei şi a copilului din gara Iaşi.. Staha­novista Elena Chişiu de la Industria Bumbacului , a vorbit printre altele despre succesele ei în producţie, arătând că prin folosirea metodelor de muncă ale stahano­­viştilor sovietici reuşeşte să depăşească zil­nic planul de producţie cu 10 la sută, dând fire numai de calitatea I-a. Vorbitoarea a relevat condiţiile tot mai bune de muncă şi trai pe care le­ au femeile din ţara noastră, condiţii care fac ca din rândurile lor să se ridice mereu vrednice luptătoare pentru construirea socialismului şi apărarea păci­i. Delegata Tudora Pârlog a arătat că în munca sa de preşedintă a gospodăriei agri­cole colective „Drumul lui Lenin“ din co­muna Ianca, regiunea Galaţi, a căutat să promoveze cu încredere femeile în diferite munci de răspundere ale gospodăriei. Colec­tivista Maria Pastrama a urmat şcoala de brigadieri, unde şi-a însuşit cunoştinţe folo­sitoare, iar astăzi este fruntaşă în gospodă­rie şi se achită cu cinste de sarcinile sale. Deasemeni, colectivista Tudoriţia Parpală, so­cotitoare, este fruntaşă pe raion. In gospo­dărie mai avem fruntaşe ca Maria Tach­e, Păuna Viorescu şi altele care sunt zi de zi popularizate pe tabla de onoare. învăţătoarea Maria Ioaniţiu, din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, a vorbit despre viaţa nouă pe care o trăiesc astăzi femeile muncitoare din satele şi că­tunele din Munţii Apuseni. Vorbitoarea a arătat că femeile din satul Ocoliş au mun­cit astfel ca din 61 la sută de femei anal­fabete, să se ajungă astăzi la numai 2 fe­mei care încă nu ştiu carte. In cinstea Con­gresului Mondial al Femeilor — a spus în­văţătoarea Maria Ioaniţiu — îmi iau an­gajamentul să învăţ carte şi pe cele două tovarăşe din satul meu care au rămas încă analfabete. Poeta Nina Cassian, Laureată a Premiului de Stat a arătat în cuvântul său că regi­mul de democraţie populară a făcut posi­bilă dezvoltarea capacităţii creatoare a fe­meilor în toate domeniile de­­ activitate. Vorbitoarea s-a referit apoi la proble­mele literaturii pentru copii, de care scrii­toarele trebue să fie preocupate mai îndea­proape. Delegata Ioana Popa, preşedinta sfatului popular raional Craiova, a arătat că femei­le participă cu mus­elan prin muncă volun­tară, la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor . Prin comitetele de sprijin de pe lângă ins­tituţiile sanitare, ele participă la ocrotirea sănătăţii mam­ei şi copilului. Delegata Gabriela Baloşin a vorbit des­­­pre soţiile de militari arătând dragostea loc de a munci pentru construirea socialismu­lui în patria noastră, prin încadrarea în producţie, prin participarea la acţiunile de culturalizare şi la îndeplinirea planurilor­ locale ale sfaturilor populare. Colectivista Smaranda Băbăian din co­mu­i­na Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava a sub­­­liniat hărnicia cu care femeile din aceastat gospodărie,­ eliberate de exploatarea moşie­rilor şi chiaburilor, lucrează pentru mărirea­ avutului obştesc al gospodăriei precum şi­ lupta colectiviştilor împotriva acţiunilor, chiabureaţi. Delegata Emilia Rucci, preşedinta coope­rativei dirn comuna Seleuşu,­­regiunea Stalin, după ce a vorbit despre succesele coopera-* ti­vei pe care o conduce, a scos, în relief fe-i­­ul în care au fost antrenate femeile în coo­perativă valorificând tot mai multe produsă prin mijlocirea acesteia. Delegata Aurelia Trandafir, strungar din regiunea Bacău, a vorbit despre succesele obţinute­­de ea­ în­ producţie, subliniind g­rija regimului nostru pentru calificarea femeilor* Vicepreşedinta Uniunii cooperativelor de consum din raionul R. Vâlcea, regiunea Pi­teşti, Elena Bagăluţ, a vorbit despre munca­ susţinută de mobilizare a masselor de coope-­ ratori cât şi a ţărănimii muncito­are în va-f­lorificarea surplusului lor de produse agri­­cole prin cooperativele săteşti. In domeniul muncii cooperaţiei au fost antrenate nume-­ roase femei care şi-au dat aportul lor la în-n­deplinirea sarcinilor ce reveneau fiecărei ceh operative din acest raion. Delegata Maria Wincler, secretar al comita­tetului executiv al sfatului popular al ora-*­şului Tg. Mu­reş, a vorbit despre munca în­frăţită a fem­eilor de naţionalitate maghiară şi română, desfăşurată în toate domeniile de activitate ale vieţii economice, sociale şi­ culturale. • După ce a subliniat că în regiunea Buciu­reşti ca şi pe întreg cuprinsul ţării­, aplicarea noii forme organizatorice a constituit un eve­niment important în viaţa femeilor, vicepre­şedinta sfatului popular al regiunii Bucu­reşti, Anica Lefter, a dat ca exemplu făptui că în ultimul timp, numai în 14 raioane ale regiunii, 168 de femei au fost promovate în munca de director de cămin cultural. Delegata Paula Eftimescu, inginer chimist — regiunea Ploeşti a vorbit pe larg des­pre activitatea pe care o desfăşoară femeile ce lucrează în laboratoarele de cercetări şti­inţifice ale industriei de petrol, pentru mă­rirea producţiei de ţiţei, pentru obţin­erea de derivate de calitate şi înlăturarea cauze­lor de defectări tehnice ale utilajului petro-­­lifer. După ce a arătat felul entuziast în care femeile s-au încadrat în noua formă organi­zatorică, gospodina Frida Mitulschi din On­i sul Stalin a vorbit despre succesele în dife­ritele acţiuni pe tărâm obştesc pe care fe­meile le-au obţinut chiar de la începutul ac­tivităţii lor în adunarea delegatelor. Subliniind activitatea rodnică pe care fe­meile o depun în noua formă de organizară secretara sfatului popular al Oraşului Cluj, Florica Oprea, a spus : Cu prilejul alegeri­lor de delegate am putut vedea dorinţa fier­binte a fiecărei femei de a contribui tot mai mult, tot mai activ în toate domeniile vie­ţii, la construirea socialismului, la lupta pentru apărarea păcii. Delegata Stela Achimov, din Bucureşti a arătat că prin aplicarea noii forme organi­zatorice, în raionul Nicolae Bălcescu au fost mobilizate în jurul celor 3.080 delegate al­ese 33.000 femei, fapt care ilustrează lărgirea mişcării de femei. Stahanovista Szöcs Tereza din Regiunea Autonomă Maghiară a vorbit despre muncă liberă pe care o duce în condiţiile regimului de democraţie populară, precum şi despre succesele cu care a întâmpinat Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. Delegata Aspazia Vrabie, prim secretar al comitetului raional Botoşani al P.M.R. a arătat printre altele aportul femeilor la dez­voltarea economică şi culturală a oraşului Botoşani. In întreprinderile „Republica“, „Pionierul“, „Textila Moldova” majoritatea muncitorilor sunt femei. Multe din ele sunt astăzi stahanoviste şi fruntaşe în producţie. Femeile din raionul Botoşani ajută prin munca lor la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, contribuind prin muncă voluntară la construcţiile de şcoli, cămine culturale, etc. Delegata Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare, a arătat că noua form­ă de organizare a mişcării fe­meilor s’a dovedit mobilizatoare şi pentru soţiile de mineri din Baia Mare, întâmpinând Congresul Femeilor Democrate din R.P.R., so­ţiile de minări au muncit cu drag în diferite acţiuni obşteşti, înfiinţând o gospodărie ane­xă pe lângă casa de naşteri şi căminul de zi din localitate, lucrând cu spor la cură­­ţirea şi înfrumuseţarea oraşului, etc.___|"

Next