România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)
1953-07-02 / nr. 2722
zív", ib* * ( p ) Proletari din toate tftrile, unitivA ! mam mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Adunările generale pentru adoptarea statutului model al gospodăriei agricole colective La Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective reprezentanţii aleşi de colectiviştii din toată ţara au votat în unanimitate noul statut model al gospodăriei agricole colective. In perioada premergătoare Congresului, proiectul statutului model a fost desbătut pe larg în adunările generale ale membrilor tuturor gospodăriilor colective, a fost analizat şi complectat de colectiviştii din întreaga ţară. La elaborarea statutului a participat în mod activ ţărănimea muncitoare. Bazându-se pe experienţa îndelungată a construcţiei colhoznice în Uniunea Sovietică şi a gospodăriilor colective din ţara noastră, îmbogăţit de propunerile unui mare număr de colectivişti, statutul model inmănunchiază principiile de organizare a marii gospodării socialiste , el stabileşte regulile călăuzitoare pentru constituirea unor gospodării colective puternice şi înfloritoare, corespunde nevoilor de desvoltare a agriculturii noastre pe făgaşul socialismului. In momentul de faţă, în unele gospodării agricole colective se ţin adunări generale pentru adoptarea statutului model al gospodăriei colective. Curând asemenea adunări vor avea loc in toate gospodăriile colective. In aceste adunări generale delegaţii ce au luat parte la Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective vor face dări de seamă în care vor prezenta problemele desbătute ca şi învăţămintele ce s-au desprins din discuţiile purtate. In acelaş timp va fi prelucrat şi pus în discuţia massei colectiviştilor statutul model aprobat la Congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective de reprezentanţii aleşi ai colectiviştilor. Adunările generale pentru adoptarea statutului model constitue un eveniment de mare însemnătate în viaţa fiecărei gospodării colective. Cu acest prilej se vor discuta principiile fundamentale ale statutului model, iar pe baza lui se va analiza întreaga activitate desfăşurată până acum, se vor lua hotărîri în vederea consolidării şi dezvoltării neîncetate a gospodăriilor colective. Discuţiile din adunările generale pentru adoptarea statutului vor fi purtate în lumina sarcinilor trasate de guvern şi partid, în cuvântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la primul Congres al colectiviştilor fruntaşi , de a obţine producţii mereu sporite la hectar, de a asigura creşterea producţiei de cereale marfă în ţara noastrâ. O etapă importantă în îndeplinirea sarcinilor pe care partidul şi guvernul le pun în faţa întregului popor, o etapă pe drumul întăririi şi lărgirii sectorului socialist din agricultură este campania agricolă de vară. Dacă recoltele ce se anunţă bogate vor fi strânse la timp, dacă nu se va pierde niciun bob de grâu, aceasta va însemna întărirea economică şi organizatorică a gospodăriilor colective, asigurarea belşugului de grâne pentru ridicarea bunei stări a colectiviştilor, va fi o substanţială contribuţie a colectiviştilor la asigurarea pâinii poporului. De aceea este necesar ca discuţiile din adunările generale să fie axate îndeosebi asupra felului cum se aplică prevederile statutului acum în perioada hotărîtoare a luptei pentru strângerea recoltelor bogate ale anului 1953. Discuţiile purtate de colectivişti vor scoate la iveală lipsurile care există în unele gospodării, astfel ca lichidarea lor să asigure desfăşurarea neîntreruptă a lucrărilor de întreţinere a culturilor, a secerişului, desmiriştitului şi treerişului, prin folosirea deplină a tuturor forţelor de muncă, a tuturor uneltelor şi maşinilor agricole. Discuţiile vor arăta hotărîrea colectiviştilor de a-şi îndeplini cu cinste datoria patriotică de a-şi preda cotele către stat. Succesul campaniei agricole de vară este determinat în mare măsură de organizarea muncii pe brigăzi şi echipe, de planificarea ei amănunţită. Discutând prevederile statutului, colectiviştii au dreptul şi datoria să critice cu toată asprimea acele conduceri care nu se ocupă îndeajuns de întărirea brigăzii permanente de producţie. Una dintre problemele centrale ce se vor discuta în adunările generale este aceea a obligaţiilor statutare ale colectiviştilor. Prima şi principala datorie a tuturor colectiviştilor este de a participa la munca pentru executarea numeroaselor şi variatelor lucrări agricole menite să asigure recolte sporite la heeftar.. In felul acesta adunările generale vor contribui atât la folosirea justă a forţelor de muncă ale brigăzilor, la întărirea legăturii dintre brigada de câmp şi brigada de tractoare, cât şi a creşterii răspunderii personale a fiecărui colectivist faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit în gospodărie. Foarte important este ca în aceste adunări să se pună în discuţia colectiviştilor necesitatea aplicării normelor de lucru şi a ţinerii evidenţei lor. Discutând problema normelor vor putea fi luate măsuri imediate în vederea îndreptării unor greşeli existente în unele gospodării colective, unde se aplică încă pe scară largă normele colective, sau se folosesc norme necorespunzătoare condiţiilor specifice ale gospodăriei. O justă folosire a normelor de lucru, ţinerea la zi a evidenţei zilelor muncă, şi în vehere a evidenţei contabile, fac posibilă aplicarea în gospodăriile colective a principiului socialist al retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii depuse. Ţinând seamă că în prezent colectiviştii încep să culeagă roadele muncii unui an de zile, în cadrul discuţiilor e nevoie să se acorde o atenţie specială modului de repartizare a veniturilor. Statutul model arată că, din produsele obţinute, cea dintâi datorie a gospodăriilor colective este de a-şi achita obligaţiile faţă de stat. Cotele obligatorii şi plata în natură pentru lucrările executate de S.M.T. constitue o datorie de cinste a tuturor gospodăriilor colective, o obligaţie ce trebue îndeplinită întocmai. Recenta recomandare făcută de guvern şi partid gospodăriilor colective să repartizeze pentru anul 1953 drept avans în natură colectiviştilor o cantitate egală cu 15 la sută din produsele datorate statului, înainte de predarea cotelor obligatorii,şi plăţii în natură la S.M.T., este încă o dovadă a grijii pe care o poartă guvernul şi partidul pentru viaţa colectiviştilor, un ajutor de preţ pe linia creşterii bunei stări a membrilor gospodăriilor colective. Mai departe statutul model precizează că din produsul gospodăriilor colective se formează fonduri necesare continuării activităţii şi desvoltării lor economice. Experienţa dovedeşte că acolo unde prevederile statutului privitoare la reţinerea fondurilor de seminţe şi furaje, la repartizarea cotelor pentru mărirea fondului de bază, etc., au fost respectate, acolo gospodăriile colective şi-au continuat în bune condiţiuni activitatea, au desvoltat avuţia obştească , izvorul creşterii bunei stări a colectiviştilor. Dimpotrivă, acolo unde nu s'au repartizat aceste fonduri, gospodăriile au avut greutăţi în activitatea lor. Iată de ce prevederile statutare cu privire la repartizarea veniturilor in natură şi în bani vor trebui respectate până în cel mai mic amănunt. Încercările de a se împărţi toate veniturile între membri, fără reţinerea fondurilor stabilite de statut, trebue combătute ca tendinţe potrivnice intereselor gospodăriei colective şi ale colectiviste.)1. Adunările generale pentru adoptarea statutului sunt o expresie a democratismului regimului nostru, care stă şi la temelia vieţii în gospodăria colectivă. Adunările generale pregătite temeinic vor da posibilitate tuturor colectiviştilor să folosească dreptul lor de a participa la conducerea treburilor obşteşti. In aceste adunări fiecare colectivist va putea să-şi spună deschis părerea despre activitatea gospodăriei, să critice cu curaj consiliul de conducere, să-l ajute să-şi îmbunătăţească munca. Discutarea principiilor statutului model va da posibilitatea analizării activităţii gospodăriilor colective, combaterii tendinţei manifestată de unele consilii de conducere care au luat uneori hotărîri fără a le supune adunărilor generale, sau a tendinței unor comitete executive ale sfaturilor populare, care au înlocuit munca de convingere, de îndrumare temeinică, prin metode de comandă, metode birocratice străine de linia partidului, potrivnice principiilor statutului model. Discuţiile vor trebui să se desfăşoare în spiritul întăririi vigilenţei împotriva oricăror încercări ale duşmanului de clasa de a sabota aplicarea şi respectarea principiilor statutului model, chezăşie a întăririi şi înfloririi gospodăriilor colective. Apreciind importanţa adunărilor generale în viaţa gospodăriilor colective, comitetele executive ale sfaturilor populare au sarcina să sprijine consiliul de conducere în pregătirea lor. Adunările generale pentru adoptarea statutului trebue organizate în aşa fel încât ele să se desfăşoare la un înalt nivel, să constitue un prilej pentru desvăluirea şi lichidarea lipsurilor şi greutăţilor, un moment principal pe drumul întăririi organizatorico-economice a gospodăriilor colective. Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să trimită în gospodăriile colective dintre cei mai buni activişti ai lor, care să îndrume consiliile de conducere în pregătirea dărilor de seamă asupra discuţiilor purtate la Congres cât şi asupra statutului model astfel ca dările de seamă să ridice problemele cele mai importante, specifice fiecărei gospodării colective în parte, pentru a creia o sănătoasă bază de discuţii, pentru a stimula interesul colectiviştilor în desbaterea problemelor de viaţă ale gospodăriei lor colective. Acordând toată atenţia pregătirii, și desfășurării adunărilor generale pentru adoptarea statutului model, comitetele executive ale sfaturilor populare vor ajuta gospodăriile colective să se întărească, să demonstreze superioritatea agriculturii făcute pe mari întinderi de pământ cu mijloace mecanizate, vor convinge mii şi mii de ţărani muncitori de justeţea liniei partidului în construirea socialismului la sate. Anul XI - Nr. 2722 4 pagini 20 bani Joi 2 Iulie 1953 IN NUMĂRUL DE AZI V. NICOLAEV: Unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor (pag. 2-3) ALEXANDRU CARDAN: Schimb de experienţă între sfaturile populare — Valorificarea resurselor locale in regiunea Stalin (pag. 2-a) STEFAN COVACS: Folosesc metoda lui Victor Comarov. (Pag. 2-a) ■ V. PAUNESCU : Pentru sprijinirea efectivă a sfaturilor populare comunale în campania de vară (pag. 3-a) — Opinia publică mondială înfierează aşa»■.marea soţilor Rosenberg (pag. 3-a)1 Scrisoarea generalului-maior Dibrova adresată comandanţilor sectoarelor occidentale ale Berlinului (pag.4-a — Declaraţia lui Palmiro Togliatti în legătură cu criza de guvern din Italia (pag. 4-a) — P. NAUMOV: Cum a fost pregătită provocarea de la Berlin (pag.4-a) Din Republica noastră Populară Toate forţele pentru o recoltă îmbelşugată! In raionul Caracal s’a terminat secerişul orzului CARACAL (de la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori, membrii întovărăşirilor agricole, colectiviştii, muncitorii şi tehnicienii dela gospodăriile de stat şi de la S.M.T. din raionul Caracal, au pornit anul acesta cu multă Insuflefre recoltatul păioaselor. Datorită avântului cu care au lucrat organizându-şi temeinic munca, ei au pututsă obţină un succes deosebit în muncile de vara. Astfel, la 29 iunie au reuşit să termine de secerat întreaga suprafaţă cultivată cu orz. Primii care au terminat de secerat orzul au fost colectiviştii şi ţăranii muncitori din comuna Traian, urmaţi de cei din comunele Stoeneşti, Fărcaşele, Amărăştii de Sus, etc. La gospodăria de stat Deveselu, recoltarea orzului sa făcut cu cinci combaine. Combainiepoi Ivan Mihai, Adrian Dumitrescu şi alţii au depăşit zilnic normele cu câte 25—30 la sută. Producţia de orz obţinută la hectar de această gospodărie este de 4—5 ori mai mare decât cea de anul trecut. Succesul obţinut de oamenii muncii din satele raionului Caracal le,sporeşte elanul, le dă şi mai multe puteri pentru a continua bătălia pentru strângerea recoltei. Acum ei continuă cu intensitate secerişul grâului. Predarea cotelor de cereale către stat Căldura din ultimul timp a creat condiţii optime ca în numite regiuni din ţară să se treacă, pe lângă strânsul recoltei de orz, şi la recoltarea grâului şi a secarei. In tot cuprinsul regiunii Arad, zi de zi, noi gospodării colective şi de stat, comune întregi, desfăşoară cu tot mai multă însufleţire muncile pentru a culege roadele străduinţei lor. In întreaga regiune recoltatul orzului şi al rapiţei se apropie de sfârşit. In unele raioane cum ar fi Sânnicolaul Mare s'a trecut la recoltarea secarei şi a grâului, strângându-se recolta de pe însemnate suprafeţe. In raionul Arad s'au secerat până în prezent 15 ha. grâu şi tot atâta secara. Gospodăriile colective din comunele Periam, Cenejdu Mare, Şandra din raionul Sânnicolaul Mare au terminat seceratul orzului şi în prezent treerişul este în toi. Gospodăria agricolă de stat Grabăţ din raionul Sânnicolaul Mare, ca şi cea din comuna Zăbrani, raionul Lipova, au terminat recoltatul orzului, şi au dus primele cantităţi de cereale la bazele de recepţie. Unităţile socialiste, ca şi ţăranii muncitori, socotesc predarea cotelor către stat, ca cea mai înaltă îndatorire patriotică. Numai gospodăria colectivă din comuna Periam a predat statului 9.800 kgr. orz, iar colectiviştii din comuna Şandra au dus la baza de recepţie 5.500 kgr. de orz. Paralel cu lucrările de recoltare şi treerat, ţăranii muncitori, întovărăşiţii, precum şi membrii gospodăriilor colective dau o deosebită atenţie asigurării unor recolte bogate şi în anul viitor. Terenurile pe care s'au recoltat raipiţa şi păioasele au fost imediat desmiriştiite. Numai in raionul Sânnicolaul Mare s’au desmirişit peste 700 de hectare. Succesele mecanizatorilor din S. M. T. TIMIŞOARA (de la subredacţia noastră). Mecanizatorii staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea Timişoara desfăşoară tot mai intens munca pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în campania agricolă de vară, întrecerea socialistă pornită de la S.M.T. Segarcea, regiunea Craiova, însufleţeşte munca pentru terminarea înainte de termen a lucrărilor agricole, economisirea de carburanţi şi piese de schimb, ridicarea nivelului agrotehnic al lucrărilor, etc. Întrecerea începe să dea roade tot mai Însemnate. Până în prezent cele 30 de brigăzi de tractoare ale S.M.T. din cuprinsul regiunii Timişoara au recoltat păioase pe mare parte din suprafaţa contractată. Pe lângă aceasta s-a trecut imediat la desmiriştit, executându-se un" volum de lucrări de 568 hantri. Pe regiune sunt fruntaşe S.M.T. Biled şi Orţişoara, care au terminat ultimele pregătiri pentru începerea treetatului. Conducerea S.M.T. Biled, în colaborare cu serviciul regional S.M.T., a organizat un schimb de experienţă in vederea aplicării pe scară largă a metodei Brediuc. In cadrul demonstraţiei practice care s’a făcut la această staţiune, în faţa mecanizatorilor din diferite S.M.T. din regiune, preşedinţi şi brigadieri din gospodăriile colective din împrejurimi, s’a hotărît ca la majoritatea ariilor deservite de S.M.T. Biled să se aplice această metodă care dă randament sporit la treeriş. Acesta a fost angajamentul nu numai al mecanizatorilor de la S.M.T. Biled, ci şi al celorlalţi tractorişti şi batozari de la S.A.T. Remetea Mare, Peciu Nou, Lugoj, Bethausen, etc. Se ridică noi stahanovişti şi fruntaşi în producţie ÎAŞT. — (de la sub redacţia noastră) „Filatura tineretului“, sub acest nume este cunoscută în oraşul Iaşi filatura „Ţesătura“ construită în anii puterii populare. Aproape toate muncitoarele care lucrează în jurul maşinilor au învăţat aici meseria de filatoare. Cele mai multe dintre ele până acum 2—3 ani nu văzuseră încă cum arată o fabrică. Şi totuşi la foarte multe dintre ringurile, flegerele, laminoarele sau cardele din filatură sunt înfipte steguleţe roşii de stahanovist sau fruntaş în producţie. Primele care s-au avântat în lupta pentru obţinerea de cât mai mari succese în cadrul întrecerii socialiste au fost utemistele Isaac Zenobia, Maria Soroceanu şi Maria Beşleagă. Insuşindu-şi temeinice cunoştinţe profesionale, folosind din plin cele 480 minute de lucru, fiecare din aceste trei tinere filatoare au reuşit să , dea zi cu zi peste plan zeci de kilograme fire de cea mai bună calitate. Pentru meritele lor in producţie filatoarele au primit înaltul titlu de stahanoviste, încredinţându-li-se în acelaş timp conducerea a câte unei brigăzi de tineret. Exemplul lor patriotic a fost urmat curând de numeroase alte textiliste care muncind cu acelaş elan au dobândit zilnic însemnate depăşiri de norme, dând totodată produse de caiitate superioară. Tinerele filatoare Elena Lungu, Maria Pavelescu, şefa de levată Elena Săftiuc, Maria Pădure, au fost confirmate stahanoviste iar peste 70 de tinere au primit titlul de fruntaşă în producţie. întâmpinarea zilei de 23 August şi a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor a dat un puternic imbold tinerelor textiliste de la filatura „Ţesătura“ să extindă mişcarea stahanovistă. Ca rezultatelor dobândite în producţie tovarăşele Augustina Hriţcu, Serafina Spătaru, Iie Angela, au fost confirmate în adunările de grupe sindicate ca stahanoviste, iar alte aproape 30 muncitoare fruntaşe în producţie. Odată cu succesele obţinute în producţie se îmbunătăţeşte şi nivelul de trai al muncitoarelor. Aproape lunar Maria Beşleagă, Elena Lungu, Maria Soroceanu, şi foarte multe altele ridică contravaloarea a două salarii, atât pentru depăşirile de normă cât şi pentru buna calitate a produselor. Isarie Zenobia, Elena Lungu şi alte muncitoare fruntaşe în muncă s-au mutat nu de mult în blocul de locuinţe al întreprinderii, construit de curând. Ele şi-au cumpărat mobilă nouă, aparate de radio, numeroase cărţi pentru biblioteca lor, şi altele. „Concursul tinerilor solişti La începutul lunii iunie s-a desfăşurat tri principalele oraşe ale ţării noastre „Concursul tinerilor solişti“ organizat de Comitetul pentru Artă, în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţiaori pentru Pace şi Prieteni«. La acest concurs au participat solişti vocali, instrumentişti şi dansatori din întreaga ţară, membri ai institutelor de artă şi ai instituţiiior culturale. In prima etapă a concursului care a avut loc între 1 şi 5 iunie, la Iaşi, Cluj, Bucureşti şi Timişoara, au participat peste 500 de tineri solişti din diferite centre ale ţării. Dintre aceştia, au fost selecţionaţi un mare număr pentru etapa finală, care s’a desfăşurat la Bucureşti între 25 iunie şi 1 iulie. La concursurile de canto s’au prezentat ieri etapa finală 69 de solişti, la concursul Instrumentelor de coarde 33 de solişti, la concursul instrumentelor de suflat 40 de tineri, la concursul de muzică de cameră 5 formaţii care au cuprins 23 persoane, iar la concursul de pian au participat peste 50 de solişti. Tinerii participanţi la concursul de pian au interpretat bucăţi din repertoriul clasic (Mozart, Beethoven, Liszt), din repertoriul sovietic, (Procofev, Haciaturian, Cabalevschi) şi piese ale compozitorilor noştri (George Enescu, Paul Constantinescu, Sabin Drăgoi şi alţii),. Printre compoziţile executate la concursul de muzică de cameră au fost Quartetul nr. 1 în sol major de Gh. Dumndrescu, Suita pe teme populare româneşti de Norbert Petre, Quartetul în fa major de Glazunov şi altele, iar tinerii solişti vocali au interpretat, printre altele, iar din opera „Eugen Oneghin“ de Ceaicovschi, arii din opera „Ivan Susanin“ de Glinca, din opereta „Vânt de libertate“ de Dunaevschi, şi altele. „Concursul tinerilor solişti“ este încă unul din succesele artei noastre muzicale care se dezvoltă din plin, în condiţiile minunate create de regimul nostru de i moor,at-populer(Agarpres). Spartachiada satelor ORADEA. Tinerii ţărani muncitori dir raionul Oradea se întrec cu avânt în cadrul marii competiţii sportive de masse „Spartachiada satelor“. La cele trei etape ale acestei competiţii, desfăşurate până în prezent,au luat parte peste 2.000 de ţărani muncitori din satele şi comunele raionului. , Finala raională a „Spartachiadei satelor“ s’a desfăşurat Duminică în staţiunea balneară Victoria. Oamenii muncii aflaţi aici, în concediu de odihnă au asistat în număr mare la concursurile de atletism, volei şi oină, la care au participat peste 450 de sportivi şi sportive. Ei au aplaudat cu căldura pe colectivistele, din echipa de volei a gospodăriei agricole colective din Borş şi pe colectiviştii de la gospodăria colectivă Biharea, care au cucerit locul întâi la volei. Cu mult interes au fost urmărite Întrecerile la oină şi atletism. Din cele 6 echipe care au participat la concursul de oină,pe primul joc s-a clasat echipa ţăranilor muncitori din comuna Odorheiu. La concursul de atletism, rezultate remarcabile au realizat ţăranul muncitor Trăian Varodi din satul Tăriani, care a aruncat grenada la 62 metri şi colectivista Iuliana Penzeş, care, tot în proba de aruncare a grenadei, a realizat 32 m. Cu prilejul „Spartachiadei satelor“, s-au amenajat prin muncă voluntară zeci de terenuri şi baze sportive. In prezent ţăranii muncitori din raionul Oradea, au la dispoziţie 549 de terenuri de sport. (Agerpres). FLORI PENTRU SOLII PĂCII ŞI TINEREŢII Să ne imaginăm că suntem la sfârşitul lunii iulie. Din toate colţurile lumii, tinerii participanţi la Festivalul Mondial se apropie de graniţele ţării noastre. Din trenurile încărcate cu delegaţi se aud cântecele tinereţii. Iată staţiile de frontieră, Ungheni, Curtici, Episcopia Bihorului, Giurgiu. Ingări tinerii sunt întâmpinaţi cu flori şi cântece. Şi trenurile pornesc mai departe spre oraşul tinereţiiDelegaţii privesc prin ferestrele vagoanelor câmpiile întinse ale patriei noastre,, Carpaţii împăduriţi, apele repezi de munte, satele ce răsar printre dealuri. Iata-i ajunşi în Bucureşti. In gară sunt primiţi de sute de tineri. Din mulţime, o tânără bronzată, cu ochii vioi îşi face cu greu drum spre vagonul cu oaspeţi abia sosit. Ea poartă un bucheţel de flori albastre ca seninul cerului şi cu un gest plin de căldură îl întinde unui tânăr venit din alte ţări. Sunt flori ce au crescut şi au înflorit sub îngrijirea, ei, sunt flori pe care le-a îngrijit cu deosebită atenţie pentru prietenii din alte ţăr... ...Maria Morcovan segândeşte deseori în faţa straturilor care nu au înflorit încă, la micul bucheţel pe care-l va da cu mâna ei tânărului venit de departe. ★ Trăind mai mult timp în lumea florilor, începi să le înţelegi. Cunoşti povestea vieţii fiecărei flori. Căci fiecare floare are o poveste a ei. Dar florile ce sunt crescute pentru Festivalul Mondial au o poveste deosebită. In cartierele liniştite de la marginea oraşului Bucureşti, în cele zece sere ale întreprinderii horticole „1 Mai“ se pregătesc fiori pentru Festival. Aşa începe povestea florilor destinate sărbătorii prieteniei şi păcii. Sunt flori ca toate florile, dar ele se nasc şi cresc mai repede ca celelalte, mai repede ca în alţi ani. Acest lucru s-a putut realiza datorită metodelor micturiniste. Şi deosebit este faptul că ele nu vor înfrumuseţa numai camera unei ţesătoare, a unui tânăr student sau a unui inginer din ţara noastră. In vara aceasta, margaretele albe, crescute în serele de la marginile Bucureştiului, vor fi prinse în părul cârlionţat şi negru ca abanosul al unei tinere negrese, garoafa roşie va fi prinsă de cingătoarea unei spaniole, elegantele gladiole vor înfrumuseţa camerele unde vor fi găzduiţi tinerii ce vor veni la Festival. Din trandafiri se vor face ghirlande pentru carnaval, iar din albăstrele şi „Nu mă uita“ tinerele fete îşi vor face coroniţe ce le vor prinde în păr.Dar aceste fiori cresc abia acum. Oamenii care le îngrijesc au socotit în aşa fel timpul încât ele să înflorească pe rând de l la începutul şi până la sfârşitul lunii August. Despina Chiţimia, bătrâna specialistă în floricultură, de la întreprinderea Nr. 3, ne spune: — îngrijim aceste flori ca pe copiii noştri. Le ferim de razele prea puternice ale soarelui de amiază, le săpăm la rădăcină pentru ca pământul să fie ,tât mai afânat. Despina Chiţimia creşte flori de aproape 40 de ani. Ea cunoaşte toate necazurile Hoţilor, tot ce te poate face rău. — In nici un an de când cresc flori nu au crescut atât de multe ca în acest an, ne spune bătrâna. Şi este adevărat. Unitatea horticolă Nr. 3 trebue să dea aproape patru sute de mii de plante diferite pentru înfrumuseţarea parcurilor din Capitală şi peste o sută douăzeci mii de flori tăiate şi flori pentru ornante.-:Le-Cele două parcele cu muşcate roşii îngrijite de bătrâna Chiţimia sunt mândria sere. Aceste flori roşii vor încinge ca un cordon scenele pe care se vor produce echipele artistice. Tinerii nu vor şti că ele au fost crescute şi îngrijite pentru ei de bătrâna Despina Chiţimia, dar ea ştie şi este fericită că florie crescute de ea constitue un dar pentru solii tinereţii, pentru solii păcii. ★ Intr’una din sere, tânărul Ganea rându,'â pliantele exotice. — Sunt plante pretenţioase, plante ce trebue îngrijite cu deosebită atenţie in climatul nostru, ne spune el. Iată, cu aceşti palmieri voi ornamenta cu mâna mea una din sălile de festivităţi pentru Festivalul Mondial. Pe scenele teatrelor în aer liber, în sălile de spectacole, tânărul decorator va aranja cu măestrie plantele exotice îngrijite în unitatea horticolă Nr. 3. Ganea face parte şi din echipa de dansuri a raionului Stalin care se pregăteşte pentru Festival. In serile de August, în lumina reflectoarelor, poate că şi echipa sa va dansa pe una din scenele decorate de el şi atunci va spune cu mândrie tinerilor săi prieteni: — Vedeţi, aceste fiori sunt crescute în sera noastră, de harnicele noastre tovarăşe, iar eu le-am aranjat cât mai frumos pentru voi, dragi prieteni. Flori. Cât mai frumoase şi mai multe flori pentru Festival. Aceasta este dorinţa fiecărei tânăr, fiecărui muncitor care lucrează la serele întreprinderii horticole „1 Mai“.. ■AIn Parcul Cultural Sportiv „23 August“ de o parte şi de alta a aleilor pietruite se vor întinde în luna August covoare de planta „mozaic“ colorate în galben, verde, roşu. Aceste plante, care vor forma uriaşele covoare colorate, sunt azi crescute cu grijă in sere şi apoi transplantate în parcuri, astfel încât în timpul Festivalului ele să înflorească. Cele zece sere din Capitală se pregătesc intens pentru a da cât mai multe fiori pentru Festival. In luna August, Bucureştiul, oraşul tinereţii, va înflori. Pe străzile lui se va simţi parfumul florilor care azi sunt atla îmbobocite în parcuri şiîn sere. rsta ::c:;ei în numeroase sere de la marginea Bucureştiului se pregătesc flori pentru Festival, pentru sărbătoarea prieteniei şi a păcii. In clişeu: Un aspect din sera de cultură a garoafelor de la Grozăveşti.