România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)

1953-07-02 / nr. 2722

zív", i­b* * ( p ) Proletari din toate tftrile, uniti­vA !­ mam mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Adunările generale pentru adoptarea statutului model al gospodăriei agricole colective La Congresul fruntaşilor din gospodă­riile colective reprezentanţii aleşi de co­lectiviştii din toată ţara au votat în una­nimitate noul statut model al gospodăriei agricole colective. In perioada premergă­toare Congresului, proiectul statutului mo­del a fost desbătut pe larg în adunările generale ale membrilor tuturor gospodării­lor colective, a fost analizat şi complectat de colectiviştii din întreaga ţară. La elabo­rarea statutului a participat în mod activ ţărănimea muncitoare. Bazându-se pe experienţa îndelungată a construcţiei colhoznice în Uniunea Sovietică şi a gospodăriilor colective din ţara noastră, îmbogăţit de propu­nerile unui mare număr de colectivişti, statutul model inmănunchiază principiile de organizare a marii gospodării socia­liste , el stabileşte regulile călăuzitoare pentru constituirea unor gospodării colec­tive puternice şi înfloritoare, corespunde nevoilor de desvoltare a agriculturii noa­stre pe făgaşul socialismului. In momentul de faţă, în unele gospodării agricole colective se ţin adunări generale pentru adoptarea statutului model al gos­podăriei colective. Curând asemenea adu­nări vor avea loc in toate gospodă­riile colective. In aceste adunări ge­nerale delegaţii ce au luat parte la Con­gresul fruntaşilor din gospodăriile colec­tive vor face dări de seamă în care vor prezenta problemele desbătute ca şi învă­ţămintele ce s-au desprins din discuţiile purtate. In acelaş timp va fi prelucrat şi pus în discuţia massei colectiviştilor sta­tutul model aprobat la Congresul frunta­şilor din gospodăriile agricole colective de reprezentanţii aleşi ai colectiviştilor. Adunările generale pentru adoptarea statutului model constitue un eveniment de mare însemnătate în viaţa fiecărei gos­podării colective. Cu acest prilej se vor discuta principiile fundamentale ale statu­tului model, iar pe baza lui se va analiza întreaga activitate desfăşurată până acum, se vor lua hotărîri în vederea consolidării şi dezvoltării neîncetate a gospodăriilor co­­lective. Discuţiile din adunările generale pentru adoptarea statutului vor fi purtate în lumina sarcinilor trasate de guvern şi partid, în cuvântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la primul Congres al colectiviştilor fruntaşi , de a obţine­ pro­ducţii mereu sporite la hectar, de a asi­gura creşterea producţiei de cereale mar­fă în ţara noastrâ. O etapă importantă în îndeplinirea sar­cinilor pe care partidul şi guvernul le pun în faţa întregului popor, o etapă pe drumul întăririi şi lărgirii sectorului so­cialist din agricultură este campania agri­colă de vară. Dacă recoltele ce se anunţă bogate vor fi strânse la timp, dacă nu se va pierde niciun bob de grâu, aceasta va însemna întărirea economică şi orga­nizatorică a gospodăriilor colective, asi­gurarea belşugului de grâne pentru ridi­carea bunei stări­ a colectiviştilor, va fi o substanţială contribuţie a colectiviştilor la asigurarea pâinii poporului. De aceea este necesar ca discuţiile din adunările generale să fie axate îndeosebi asupra felului cum se aplică prevederile statutului acum în perioada hotărîtoare a luptei pentru strângerea recoltelor bo­gate ale anului 1953. Discuţiile purtate de colectivişti vor scoate la iveală lipsurile care există în unele gospodării, astfel ca lichidarea lor să asigure desfăşurarea neîntreruptă a lucrărilor de întreţinere a culturilor, a se­cerişului, desmiriştitului şi treeri­şului, prin folosirea deplină a tuturor forţelor de muncă, a tuturor uneltelor şi maşinilor agricole. Discuţiile vor arăta hotărîrea colectiviştilor de a-şi îndeplini cu cinste datoria patriotică de a-şi preda cotele către stat. Succesul campaniei agricole de vară este determinat în mare măsură de orga­nizarea muncii pe brigăzi şi echipe, de pla­nificarea ei amănunţită. Discutând preve­derile statutului, colectiviştii au dreptul şi datoria să critice cu toată asprimea a­­cele conduceri care nu se ocupă îndeajuns de întărirea brigăzii permanente de pro­ducţie. Una dintre problemele centrale ce se vor discuta în adunările generale este aceea a obligaţiilor statutare ale colectiviştilor. Prima şi principala da­torie a tuturor colectiviştilor este de a participa la munca pentru execu­tarea numeroaselor şi variatelor lu­crări agricole menite să asigure recolte sporite la heeftar.. In felul acesta adunările generale vor contribui atât la folosirea justă a forţelor de muncă ale brigăzilor, la întărirea legăturii dintre brigada de câmp şi brigada de tractoare, cât şi a creşterii răspunderii personale a fiecărui colectivist faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit în gospodărie. Foarte important este ca în aceste adu­nări să se pună în discuţia colectiviştilor necesitatea aplicării normelor de lucru şi a ţinerii evidenţei lor. Discutând problema normelor vor putea fi luate măsuri ime­diate în vederea îndreptării unor greşeli existente în unele gospodării colective, unde se aplică încă pe scară largă normele colective, sau se folosesc norme necores­punzătoare condiţiilor specifice ale gospo­dăriei. O justă folosire a normelor de lu­cru, ţinerea la zi a evidenţei zilelor mun­că, şi în vehere a evidenţei contabile, fac posibilă aplicarea în gospodăriile colective a principiului socialist al retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii depuse. Ţinând seamă că în prezent colectiviştii încep să culeagă roadele muncii unui an de zile, în cadrul discuţiilor e nevoie să se acorde o atenţie specială modului de re­partizare a veniturilor. Statutul mo­del arată că, din produsele obţi­nute, cea dintâi datorie a gospodăriilor colective este de a-şi achita obligaţiile faţă de stat. Cotele obligatorii şi plata în na­tură pentru lucrările executate de S.M.T. constitue o datorie de cinste a tuturor gos­podăriilor colective, o obligaţie ce trebue îndeplinită întocmai. Recenta recomandare făcută de guvern şi partid gospodăriilor colective să repar­tizeze pentru anul 1953 drept avans în natură colectiviştilor o cantitate e­gală cu 15 la sută din produsele da­torate statului, înainte de predarea cote­lor obligatorii,şi plăţii în natură la S.M.T., este încă o dovadă a grijii pe care o poartă guvernul şi partidul pentru viaţa colectiviştilor, un ajutor de preţ pe linia creşterii bunei stări a membrilor gospodă­riilor colective. Mai departe statutul model pre­cizează că din produsul gospo­dăriilor colective se formează fonduri ne­cesare continuării activităţii şi desvoltării lor economice. Experienţa dovedeşte că a­­colo unde prevederile statutului privitoare la reţinerea fondurilor de seminţe şi fu­raje, la repartizarea cotelor pentru mărirea fondului de bază, etc., au fost respectate, acolo gospodăriile colective şi-au continuat în bune condiţiuni acti­vitatea, au desvoltat avuţia ob­ştească , izvorul creşterii bunei stări a colectiviştilor. Dimpotrivă, acolo unde nu s'au repartizat aceste fonduri, gospodăriile au avut greutăţi în activitatea lor. Iată de ce prevederile statutare cu privire la re­partizarea veniturilor in natură şi în bani vor trebui respectate până în cel mai mic amănunt. Încercările de a se împărţi toate veniturile între membri, fără reţinerea fondurilor stabilite de statut, trebue com­bătute ca tendinţe potrivnice intereselor gospodăriei colective şi ale colectiviste­.)1. Adunările generale pentru adoptarea statutului sunt o expresie a democratis­mului regimului nostru, care stă şi la temelia vieţii în gospodăria colectivă. Adunările generale pregătite temeinic vor da posibilitate tuturor colectiviştilor să folosească dreptul lor de a par­ticipa la conducerea treburilor ob­şteşti. In aceste adunări fiecare colectivist va putea să-şi spună des­­chis părerea despre activitatea gospodă­riei, să critice cu curaj consiliul de con­­ducere, să-l ajute să-şi îmbunătăţească munca. Discutarea principiilor statutului mo­del va da posibilitatea analizării acti­vităţii gospodăriilor colective, combaterii tendinţei manifestată de unele consilii de conducere care au luat uneori hotărîri fără a le supune adunărilor generale, sau a tendinței unor comitete executive ale sfaturilor populare, care au înlocuit munca de convingere, de îndrumare te­meinică, prin metode de comandă, me­tode birocratice străine de linia parti­dului, potrivnice principiilor statutului model. Discuţiile vor trebui să se desfăşoare în spiritul întăririi vigilenţei împotriva oricăror încercări ale duşmanului de clasa de a sabota aplicarea şi respectarea prin­cipiilor statutului model, chezăşie a întă­ririi şi înfloririi gospodăriilor colective. Apreciind importanţa adunărilor gene­rale în viaţa gospodăriilor colective, co­mitetele executive ale sfaturilor populare au sarcina să sprijine consiliul de condu­cere în pregătirea lor. Adunările generale pentru adoptarea statutului trebue orga­nizate în aşa fel încât ele să se desfă­şoare la un înalt nivel, să consti­tue un prilej pentru desvăluirea şi lichidarea lipsurilor şi greutăţilor, un moment principal pe drumul întăririi organizatorico-economice a gospodăriilor colective. Comitetele executive ale sfaturi­lor populare au datoria să trimită în gos­podăriile colective dintre cei mai buni ac­tivişti ai lor, care să îndrume consiliile de conducere în pregătirea dărilor de sea­mă asupra discuţiilor purtate la Congres cât şi asupra statutului model astfel ca dările de seamă să ridice problemele cele mai importante, specifice fiecărei gos­podării colective în parte, pentru a creia o sănătoasă bază de discuţii, pentru a stimula interesul colectiviştilor în des­­baterea problemelor de viaţă ale gospodă­riei lor colective. Acordând toată atenţia pregătirii, și desfășurării adunărilor generale pentru adoptarea statutului model, comitetele executive ale sfaturilor populare vor ajuta gospodăriile colective să se întărească, să demonstreze superioritatea agriculturii făcute pe mari întinderi de pământ cu mijloace mecanizate, vor convinge mii şi mii de ţărani muncitori de justeţea liniei partidului în construirea socialis­mului la sate. Anul XI - Nr. 2722 4 pagini 20 bani Joi 2 Iulie 1953 IN NUMĂRUL DE AZI V. NICOLAEV: Unitatea de nezdrunci­nat dintre partid şi popor (pag. 2-3) ALEXANDRU CARDAN: Schimb de experienţă între sfaturile populare — Valorificarea resurselor locale in regiunea Stalin (pag. 2-a) STEFAN COVACS: Folosesc metoda lui Victor Comarov. (Pag. 2-a) ■ V. PAUNESCU : Pentru sprijinirea efec­tivă a sfaturilor populare comunale în campania de vară (pag. 3-a) — Opinia publică mondială înfierează aşa­»■.marea soţilor Rosenberg (pag. 3-a)­­1 Scrisoarea generalul­ui-maior Dibrova adresată comandanţilor sectoarelor occi­dentale ale Berlinului (pag.4-a — Declaraţia lui Palmiro Togliatti în legă­tură cu criza de guvern din Italia (pag. 4-a) — P. NAUMOV: Cum a fost pregătită provocarea de la Berlin (pag.4-a) Din Republica noastră Populară Toate forţele pentru o recoltă îmbelşugată! In raionul Caracal s’a terminat secerişul orzului CARACAL (de la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori, membrii întovărăşirilor a­­gricole, colectiviştii, muncitorii şi tehnicienii dela gospodăriile de stat şi de la S.M.T. din raionul Caracal, au pornit anul acesta cu multă Insuflefre recoltatul păioasel­or. Datorită avântului cu care au lucrat organi­­zându-şi temeinic munca, ei au putut­­să ob­ţină un succes deosebit în muncile de vara. Astfel, la 29 iunie au reuşit să ter­mine de secerat întreaga suprafaţă cultivată cu orz. Primii care au terminat de secerat orzul au fost colectiviştii şi ţăranii munci­tori din comuna Traian, urmaţi de cei din co­munele Stoeneşti, Fărcaşele, Amărăştii de Sus, etc. La gospodăria de stat Deveselu, recoltarea orzului sa făcut cu cinci combaine. Combainiepoi Ivan Mihai, Adrian Dumitrescu şi alţii au depăşit zilnic normele cu câte 25—30 la sută. Produc­ţia de orz obţinută la hectar de această gos­podărie este de 4—5 ori mai mare decât cea de anul trecut. Succesul obţinut de oa­menii muncii din satele raionului Caracal le,sporeşte elanul, le dă şi mai multe puteri pentru a continua bătălia pentru strângerea recoltei. Acum ei continuă cu intensitate se­cerişul grâului. Predarea cotelor de cereale către stat Căldura din ultimul timp a creat condiţii optime ca în numite regiuni din ţară­ să se treacă, pe lângă strânsul recoltei de orz, şi la recoltarea grâului şi a secarei. In tot cu­prinsul regiunii Arad, zi de zi, noi gos­podării colective şi de stat, comune întregi, desfăşoară cu tot mai multă însufleţire mun­cile pentru a culege roadele străduinţei lor. In întreaga regiune recoltatul orzului şi al­ rapiţei se apropie de sfârşit. In unele raioa­ne cum ar fi Sânnicolaul Mare s'a trecut la recoltarea secarei şi a grâului, strângân­­du-se recolta de pe însemnate suprafeţe. In raionul Arad s'au secerat până în pre­zent 15 ha. grâu şi tot atâta secara. Gos­po­­dăriile colective d­in comunele Periam, Ce­­nejdu­ Mare, Şandra din raionul Sânnicolaul Mare au terminat seceratul orzului şi în prezent treerişul este în toi. Gospodăria agricolă de stat Grabăţ din raionul Sânni­colaul Mare, ca şi cea din comuna Zăbrani, raionul Lipova, au terminat recoltatul orzu­lui, şi au dus primele cantităţi de cereale la bazele de recepţie. Unităţile socialiste, ca şi ţăranii muncitori, socotesc predarea cotelor către stat, ca cea mai înaltă îndatorire patriotică. Numai gos­podăria colectivă din comuna Periam a pre­dat statului 9.800 kgr. o­rz, iar colectiviştii din comuna Şandra au dus la baza de re­cepţie 5.500 kgr. de orz. Paralel cu lucrările de recoltare şi tree­­rat, ţăranii muncitori, întovărăşiţii, precum şi membrii gospodăriilor colective d­au o de­osebită atenţie asigurării unor recolte bo­gate şi în anul viitor. Terenurile pe care s'au recoltat raipiţa şi păioasele au fost ime­diat desmiriştiite. Numai in raionul Sânnico­laul Mare s’au desmirişit peste 700 de hec­tare. Succesele mecanizatorilor din S. M. T. TIMIŞOARA (de la subredacţia noastră). Mecanizatorii staţiunilor de maşini şi trac­toare din regiunea Timişoara desfăşoară tot mai intens munca pentru îndeplinirea sarci­nilor ce le revin în campania agricolă de vară, întrecerea sociali­stă pornită de la S.M.T. Segarcea, regiunea Craiova, însufleţeşte mun­ca pentru terminarea înainte de termen a lucrărilor agricole, economisirea de carbu­ranţi şi piese de schimb, ridicarea nivelului agrotehnic al lucrărilor, etc. Întrecerea începe să dea roade tot mai În­semnate. Până în prezent cele 30 de brigăzi de tractoare ale S.M.T. din cuprinsul regiunii Timişoara au recoltat păioase pe mare parte din suprafaţa contractată. Pe lângă aceasta s-a trecut imediat la desmiriştit, executân­­du-se un" volum de lucrări de 568 hantri. Pe regiune sunt fruntaşe S.M.T. Biled şi Orţi­­şoara, care au terminat ultimele pregă­tiri pentru începerea treetatului. Conducerea S.M.T. Biled, în colaborare cu serviciul re­gional S.M.T., a organizat un schimb de ex­perienţă in vederea aplicării pe scară largă a metodei Brediuc. In cadrul demonstraţiei practice care s’a făcut la această staţiune, în faţa mecanizatorilor din diferite S.M.T. din regiune, preşedinţi şi brigadieri din gospo­dăriile colective din împrejurimi, s’a hotărît ca la majoritatea ariilor deservite de S.M.T. Biled să se aplice această metodă care dă randament sporit la treeriş. Acesta a fost an­gajamentul nu numai al mecanizatorilor de la S.M.T. Biled, ci şi al celorlalţi tractorişti şi batozari de la S.A­.T. Remetea Mare, Peciu Nou, Lugoj, Bethausen, etc. Se ridică noi stahanovişti şi fruntaşi în producţie ÎAŞT. — (de la sub redacţia noastră) „Fila­tura tineretului“, sub acest nume este cunos­cută în oraşul Iaşi filatura „Ţesătura“ cons­truită în anii puterii populare. Aproape toate muncitoarele care lucrează în jurul maşini­lor au învăţat aici meseria de filatoare. Cele mai multe dintre ele până acum 2—3 ani nu văzuseră încă cum arată o fabrică. Şi totuşi la foarte multe dintre ringurile, flegerele, la­­minoarele sau cardele din filatură sunt în­fipte steguleţe roşii de stahanovist sau frun­taş în producţie. Primele care s-au avântat în lupta pentru obţinerea de cât mai mari succese în cadrul întrecerii socialiste au fost utemistele Isaac Zenobia, Maria Soroceanu şi Maria Beşlea­gă. Insuşindu-şi temeinice cunoştinţe profesio­nale, folosind din plin cele 480 m­inute de lucru, fiecare din aceste trei tinere filatoare au reuşit să , dea zi cu zi peste plan zeci de kilograme fire de cea mai bună calitate. Pentru meritele lor in producţie filatoarele au primit înaltul titlu de stahanoviste, în­­credinţându-li-se în acelaş timp conducerea a câte unei brigăzi de tineret. Exemplul lor patriotic a fost urmat curând de numeroase alte textil­iste care muncind cu acelaş elan au dobândit zilnic însemnate de­păşiri de norme, dând totodată produse de caii­tate superioară. Tinerele filatoare Elena Lungu, Maria Pavelescu, şefa de levată Elena Săftiuc, Maria Pădure, au fost con­firmate stahanoviste iar peste 70 de tinere au primit titlul de fruntaşă în producţie. întâmpinarea zilei de 23 August şi a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor a dat un puternic imbold ti­nerelor textiliste de la filatura „Ţesătura“ să extindă mişcarea stahanovistă. C­a rezultatelor dobândite în producţie tovară­şele Augustina Hriţcu, Serafina Spătaru, I­ie Angela, au fost confirmate în adunările de grupe sindicate ca stahanoviste, iar alte aproape 30 muncitoare fruntaşe în producţie. Odată cu succesele obţinute în producţie se îmbunătăţeşte şi nivelul de trai al munci­toarelor. Aproape lunar Maria Beşleagă, Elena Lungu, Maria Soroceanu, şi foarte multe altele ridică contravaloarea a două salarii, atât pentru depăşirile de normă cât şi pentru buna calitate a produselor. Isarie Zenobia, Elena Lungu şi alte muncitoare fruntaşe în muncă s-au mutat nu de mult în blocul de locuinţe al întreprinderii, cons­truit de curând. Ele şi-au cumpărat mobilă nouă, aparate de radio, numeroase cărţi pen­tru biblioteca lor, şi altele. „Concursul tinerilor solişti La începutul lunii iunie s-a desfăşurat tri principalele oraşe ale ţării noastre „Con­cursul tinerilor solişti“ organizat de Comite­­tul pentru Artă, în cinstea celui de al IV-lea­ Festival Mondial al Tineretului şi Studenţia­­ori pentru Pace şi Prieteni«. La acest concurs au participat solişti vo­cali, instrumentişti şi dansatori din întreaga ţară, membri ai institutelor de artă şi ai in­st­i­tu­ţi­iior culturale. In prima etapă a concursului care a avut loc între 1 şi 5 iunie, la Iaşi, Cluj, Bucu­reşti şi Timişoara, au participat peste 500 de tineri solişti din diferite centre ale ţării. Din­tre aceştia, au fost selecţionaţi un mare nu­măr pentru etapa finală, care s’a desfăşurat la Bucureşti între 25 iunie şi 1 iulie. La concursurile de canto s’au prezentat i­eri etapa finală 69 de solişti, la concursul In­strumentelor de coarde 33 de solişti, la con­cursul instrumentelor de suflat 40 de tine­ri, la concursul de muzică de cameră 5 formaţii care au cuprins 23 persoane, iar la concursul de pian au partici­pat peste 50 de solişti. Tinerii participanţi la concursul de pian au­ interpretat bucăţi din repertoriul clasic (Mo­zart, Beethoven, Liszt), din repertoriul so­vietic, (Procof­ev, Haciaturian, Cabalevschi)­ şi piese ale compozitorilor noştri (George Enescu, Paul Constantinescu, Sabin Drăgoi şi alţii),. Printre compoziţile executate la concursul de muzică de cameră au fost Quartetul nr. 1 în sol major de Gh. Dumndrescu, Suita pe teme populare româneşti de Norbert Petre, Quartetul în fa major de Glazunov şi altele, iar tinerii solişti vocali au interpretat, prin­tre altele, iar­ din opera „Eugen Oneghin“ de Ceaicovschi, ari­i din opera „Ivan Susa­nin“ de Glinca, din opereta „Vânt de liber­tate“ de Dunaevschi, şi altele. „Concursul tinerilor solişti“ este încă unul din succesele artei noastre muzica­le care se dezvoltă din plin, în condiţiile minunate create de regimul nostru de i moor,at-populer­(Agarpres). Spartachiada satelor ORADEA.­­ Tinerii ţărani muncitori dir­ raionul Oradea se întrec cu avânt în cadrul marii competiţii sportive de masse „Sparta­­chiada satelor“. La cele trei etape ale aces­tei competiţii, desfăşurate până în prezent,­­au luat parte peste 2.000 de ţărani munci­tori din satele şi comunele raionului. , Finala raională a „Spartachiadei satelor“ s’a desfăşurat Duminică în staţiunea bal­neară Victoria. Oamenii muncii aflaţi aici, în concediu de odihnă au asistat în număr mare la concursurile de atletism, volei şi oină, la care au participat peste 450 de spor­tivi şi sportive. Ei au aplaudat cu căldura pe colectivistele, din echipa de volei a gos­podăriei agricole colective din Borş şi­ pe colectiviştii de la gospodăria colectivă Biha­­rea, care au cucerit locul întâi la volei. Cu mult interes au fost urmărite Întrecerile la oină şi atletism. Din cele 6 echipe care au participat la concursul de oină,­pe primul joc s-a clasat echipa ţăranilor muncitori din comuna Odorheiu. La concursul de atle­tism, rezultate remarcabile au realizat ţăra­nul muncitor Trăian Varodi din satul Tăriani, care a aruncat grenada la 62 metri şi co­lectivista Iuliana Penzeş, care, tot în proba de aruncare a grenadei, a realizat 32 m. Cu prilejul „Spartachiadei satelor“, s-au­ amenajat prin muncă voluntară zeci de te­renuri şi baze sportive. In prezent ţăranii muncitori din raionul Oradea, au la dispo­ziţie 549 de terenuri de sport. (Agerpres). FLORI PENTRU SOLII PĂCII ŞI TINEREŢII Să ne imaginăm că suntem la sfârşitul lunii iulie. Din toate colţurile lumii, tinerii participanţi la Festivalul Mondial se apro­pie de graniţele ţării noastre. Din trenurile încărcate cu delegaţi se aud cântecele tine­reţii. Iată staţiile de frontieră, Ungheni, Curtici, Episcopia Bihorului, Giurgiu. In­gări tinerii sunt întâmpinaţi cu flori şi cântece. Şi tre­nurile pornesc mai departe spre oraşul tine­reţii­­Delegaţii privesc prin ferestrele vagoa­nelor câmpiile întinse ale patriei noastre,, Carpaţii împăduriţi, apele repezi de munte, satele ce răsar printre dealuri. Iata-i ajunşi în Bucureşti. In gară sunt primiţi de sute de tineri. Din mulţime, o tânără bronzată, cu ochii vioi îşi face cu greu drum spre vagonul cu oaspeţi abia sosit. Ea poartă un bucheţel de flori albastre ca seninul cerului şi cu un gest plin de căldură îl întinde unui tânăr venit din alte ţări. Sunt flori ce au crescut şi au înflorit sub îngrijirea, ei, sunt flori pe care le-a îngri­jit cu deosebită atenţie pentru prietenii din alte ţăr... ...Maria Morcovan se­­gândeşte deseori în faţa straturilor care nu au înflorit încă, la micul bucheţel pe care-l va da cu mâna ei tânărului venit de departe. ★ Trăind mai mult timp în lumea florilor, începi să le înţelegi. Cunoşti povestea vieţii fiecărei flori. Căci fiecare floare are o po­veste a ei. Dar florile ce sunt crescute pen­tru Festivalul Mondial au o poveste deose­bită. In cartierele liniştite de la marginea ora­şului Bucureşti, în cele zece sere ale între­prinderii horticole „1 Mai“ se pregătesc fiori pentru Festival. Aşa începe povestea florilor destinate sărbătorii prieteniei şi păcii. Sunt flori ca toate florile, dar ele se nasc şi cresc mai repede ca celelalte, mai repede ca în alţi ani. Acest lucru s-a putut realiza datorită metodelor micturiniste. Şi deosebit este faptul că ele nu vor înfrumuseţa numai camera unei ţesătoare, a unui tânăr student sau a unui inginer din ţara noastră. In vara aceasta, margaretele albe, crescute în serele de la marginile Bucureştiului, vor fi prinse în părul cârlionţat şi negru ca abano­sul al unei tinere negrese, garoafa roşie va fi prinsă de cingătoarea unei spaniole, e­­legantele gladiole vor înfrumuseţa camerele unde vor fi găzduiţi tinerii ce vor veni la Festival. Din trandafiri se vor face ghirlande pentru carnaval, iar din albăstrele şi „Nu mă uita“ tinerele fete îşi vor face coroniţe ce le vor prinde în păr.­­Dar aceste fiori cresc abia acum. Oame­nii care le îngrijesc au socotit î­n aşa fel timpul încât ele să înflorească pe rând de l la începutul şi până la sfârşitul lunii August. Despina Chiţimia, bătrâna specialistă în floricultură, de la întreprinderea N­r. 3, ne spune: — îngrijim aceste flori ca pe copiii noştri. Le ferim de razele prea puternice ale soare­lui de amiază, le săpăm la rădăcină pentru ca pământul să fie ,t­ât mai afânat. Despina Chiţimia creşte flori de aproape 40 de ani. Ea cunoaşte toate necazurile Ho­ţilor, tot ce te poate face rău. — In nici un an de când cresc flori nu au crescut atât de multe ca în acest an, ne spune bătrâna. Şi este adevărat. Unitatea horticolă Nr. 3 trebue să dea aproape patru sute de mii de plante diferite pentru înfrumuseţarea par­curilor din Capitală şi peste o sută douăzeci mii de flori tăiate şi flori pentru ornante.-:Le-Cele două parcele cu muşcate roşii îngri­jite de bătrâna Chiţimia sunt mândria sere. Aceste flori roşii vor încinge ca un cordon scenele pe care se vor produce echipele ar­­tistice. Tinerii nu vor şti că ele au fost­ crescute şi îngrijite pentru ei de bătrâna Despina Chiţimia, dar ea ştie şi este fericită că florie crescute de ea constitue un dar pentru solii tinereţii, pentru solii păcii. ★ Intr’una din sere, tânărul Ganea rându,'â pliantele exotice. — Sunt plante pretenţioase, plante ce trebue îngrijite cu deosebită atenţie in cli­matul nostru, ne spune el. Iată, cu aceşti palmieri voi ornamenta cu mâna mea una din sălile de festivităţi pentru Festivalul Mondial. Pe scenele teatrelor în aer liber, în sălile de spectacole, tânărul decorator va aranja cu măestrie plantele exotice îngrijite în uni­tatea horticolă Nr. 3. Ganea­ face parte şi din echipa de dansuri a raionului Stalin care se pregăteşte pentru Festival. In serile de August, în lumina re­flectoarelor, poate că şi echipa sa va dansa pe una din scenele decorate de el şi atunci va spune cu mândrie tinerilor săi prieteni: — Vedeţi, aceste fiori sunt crescute în­ sera noastră, de harnicele noastre tovarăşe, iar eu le-am aranjat cât mai frumos pentru voi, dragi prieteni. Flori. Cât mai frumoase şi mai multe flori pentru Festival. Aceasta este dorinţa fiecărei­ tânăr, fiecărui muncitor care lucrează la se­rele întreprinderii horticole „1 Mai“.. ■A­In Parcul Cultural Sportiv „23 August“ de o parte şi de alta a aleilor pietruite se vor întinde în­­ luna August covoare de planta „mozaic“ colorate în galben, verde, roşu. Aceste plante, care vor forma uriaşele co­voare colorate, sunt azi crescute cu grijă in sere şi apoi transplantate în parcuri, astfel încât în timpul Festivalului ele să înflo­rească. Cele zece sere din Capitală se pregătesc intens pentru a d­a cât mai multe fiori pentru Festival. In luna August, Bucureştiul, oraşul tine­reţii, va înflori. Pe străzile lui se va simţi parfumul florilor care azi sunt at­l­a îm­bobocite în parcuri şi­­în sere. rsta ::c:;ei în numeroase sere de la marginea Bucureştiului se pregătesc flori pentru Festi­val, pentru sărbătoarea prieteniei şi a păcii. In clişeu: Un aspect din sera de cultură a garoafelor de la Grozăveşti.

Next