România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)
1953-07-02 / nr. 2722
Pag. 2-a Schimb de experienţă între sfaturile populare Valorificarea resurselor locale în regiunea Stalin Cutreerâmul regiunea Stalin vizitatorul rămâne plăcut impresionat de bogăţiile care i se perindă prin faţă. In locurile de şes se întind ogoare mănoase, pe alocuri sclipesc in bătaia soarelui apele Târnavei, Oltului şi ale altor numeroase râuri bogate în peşte. Urmează apoi terenurile de la poalele munţilor în care se află importante bogăţii, ca turbă, marmoră, lignit, piatra de var. Voie care acoperă dealurile, întinsele livele cu pomi fructiferi, precum şi pădurile de stejar şi brad, constitue alte bogăţii ale regiunii. In cea de a VLa sesiune a sfatului popular regional Stalin s'a analizat amănunţit problema valorificării bogăţiilor naturale, a resurselor locale. Hotărîrile luate cu privire la această problemă au constituit pentru comitetul executiv al sfatului popular regional punctul de pornire a unei intense activităţi. Antrenând în acţiunea de valorificare a resurselor locale întreg aparatul său, activizând pe deputaţi, comisiunile permanente şi activele lor de cetăţeni, comitetul executiv al sfatului popular regional Stalin a reuşit să obţină o serie de succese însemnate. O atenţie deosebită a acordat comitetul executiv regional muncii de îndrumare şi sprijinire a secţiunii de gospodărie comunală şi industrie locală, căreia îi revin direct o serie de sarcini importante în acţiunea de valorificare a resurseor locale. Membrii comitetului executiv participă la şedinţele secţiunii, sprijină întocmirea planului de muncă al acesteia şi îi dă sprijin efectiv ori de câte ori are nevoie. Aşa de pildă, secţiunea a ridicat recent problema lipsei de specialişti care să întreprindă unele studii pe teren. Apelând la sprijinul întreprinderii ,,Partizanul Păcii“ comitetul executiv a putut pune la dispoziţia secţiunii specialiştii de care avea nevoie. Datorită acestui fapt, în satul târâş s-a putut începe exploatarea lignitului. Deasemeni, pe baza unui plan temeinic întocmit, comitetul executiv a reuşit să mobilizeze majoritatea comisiunilor permanente dle gospodărie comunală şi industrie locală din regiune la studierea posibilităţilor pentru descoperirea şi valorificarea resurselor locale. Identificarea şi valorificarea deşeurilor din întreprinderi, valorificarea produselor de pădure, a fructelor, etc., sunt probleme incluse în planurile de muncă ale comisiunilor permanente. O mare atenţie este acordată propunerilor venite din mijlocul maselor. Aceste propuneri sunt făcute fie prin intermediul comisiunilor permanente, fie prin scrisorile adresate direct comitetului executiv. Un grup de cetăţeni din comunele Hendorf şi Netuş din raionul Agnita, bunăoară, au propus ca apa care curge prin părţile locului şi care se aduce mari pagube când se revarsă, să fie folosită pentru amenajarea unui eleşteu de peşte. Propunerea fiind studiată de comitetul executiv a fost găsită justă, in prezent în raionul Agnita a fost amenajat un eleşteu care se întinde pe o suprafaţă de zeci de hectare. Muncind în felul acesta, noi am reuşit să obţinem o sere de rezultate frumoase. Faţă de primul trimestru al anului 1952, în primul trimestru al anului curent valoarea producţiei globale a industriei locale din regiune a crescut cu 170 la sută ; industria materialelor de construcţii, lemn, textile şi chimică s’a desvoltat mult. In ce priveşte lărgirea producţiei de materiale de construcţii, sunt în curs lucrările pentru desvoltarea fabricilor de cărămidă din Dâmbău, Făgăraş şi Agnita, se fac de asemeni ultimele pregătiri pentru începerea construcţiilor noilor fabrici din Dumbrăveni şi Sibiu şi o serie de lucrări pentru desvoltarea fabricii de var din Tohanul Vechi. Exploatarea turbei se face acum şi în raionul Sighişoara Din carierele deschise de curând în regiune se extrage deasemeni piatra necesară industriei de stolăre, precum şi nisip metalurgic necesar industriei grele din oraşul şi regiunea noastră. In acelaş timp, la Sighişoara a luat fiinţă, prin folosirea resurselor locale, o turnătorie de fontă care a început să toarne piese grele pentru întreprinderea „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin. Această turnătorie contribue la desvoltarea unităţilor industriei locale din regiune. In atelierele ei se toarnă pese necesare fabricilor textile şi de cărămidă. ★ In cuvântarea rostită în faţa alegătorilor din circumscripţia electorală „Griviţa Roşie“ tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că : „Fiecare sfat popular are posibilităţile cele mai largi de a da avânt iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, de a mobiliza re- Alexandru Cârdan vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional Stalin sursele locale in vederea soluţionării cu succes a numeroase probleme de interes vital pentru populaţie“. Călăuzindu-se după aceste cuvinte ale conducătorului poporului, nostru, comitetul executiv regional şi-a făcut ca preocupare permanenta găsirea de noi resurse locale pentru valorificare. In acest scop el acordă o atenţie deosebită propunerilor prezentate de comisiunile permanente, propuneri care sunt studiate in mod amănunţit. Studiind împreună cu activul de cetăţeni din care face parte broşura sovietică intitulată „Fabricarea colofoniului şi terebentinei“, tehnicianul chimist Leszner Ladislau a discutat în cadrul comisiunii permanente posibilitatea aplicării bogatei experienţe sovietice în industria locală din regiune. In urma propunerii făcută de comisiunea permanentă de gospodărie comunală şi industre locală, comitetul executiv a întreprins recent o largă acţiune pentru valorificarea materiilor prime necesare desvoltării industriei chimice, in urma prelucrării cioatelor de brad se obţine coofoniu, necesar ca materie primă fabricilor de hârtie. Tot din cioate de brad se obţine terebentină necesară în industria lacurilor şi vopselelor. Comitetul executiv a hotărît alocarea fondurilor necesare pentru construirea extractoarelor. Pentru fabricarea aparatului necesar noii întreprinderi chimice locale, comitetul executiv a apelat la sprijinul întreprinderilor republicane. Atelierele C.F.R. din Oraşul Stalin şi Uzinele „Steagul Roşu“ au întocmit documentaţia. Cazanele necesare sunt în curs de construire. Deasemeni pentru mărirea producţiei noastre de săpun am găsit o metodă avantajoasă pentru îmbunătăţirea acizilor naftenici. In urma decolorării şi desodorizării acestei noi şi valoroase materii prime, producţia de săpun din întreprinderile noastre locale va creşte cu peste 50 la sută. In acelaş timp va scădea şi preţul de cost, obţinându-se un săpun de calitate superioară. Odată cu înfiinţarea noii unităţi chimice, în laboratorul ei va începe studierea posibilităţilor de valorificare şi a altor bogăţii naturale ce pot fi folosite ca materii prime în industria chimică. Acţiunea se va duce cu sprijinul industriei forestiere care dispune de cazane cu aburi necesare şi va putea încetpe deocamdată pe lângă întreprinderile forestiere din Zăbrătău, Tălmaciu şi Orlat, urmând a fi extinsă şi la celelalte întreprinderi forestiere. O altă acţiune începută de către comitetul executiv este crearea pepinierelor de pomi fructiferi pe lângă şcolile din regiune. Până în prezent s-au înfiinţat 321 astfel de pepiniere. Această acţiune va duce la desvoltarea livezilor de pomi fructiferi, la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor regiunii noastre şi va contribui la educarea cetăţenilor în spiritul gospodăririi cu grijă a proprietăţii obşteşti. In raionul Târnăveni, bunăoară, vor fi plantaţi peste 50.000 de puieţi de nuci. Plantarea altor zeci de mii de duzi pe marginea drumurilor comunale va duce la înfrumuseţarea satelor şi la desvoltarea sericiculturii. Tot în scopul identificării şi valorificării de noi resurse locale, comitetul executiv a început recent o largă acţiune care se bazează pe sprijinul maselor. Această acţiune are mai multe obiective şi anume: valorificarea bogăţiilor solului şi subsolului ; folosirea terenurilor degradate; desvoltarea pomiculturii; identificarea şi valorificarea deşeurilor şi maşinilor nefolosite de marile întreprinderi; identificarea clădirilor nefolosite, etc. In vederea pornirii acestei acţiuni a avut loc o şedinţă lărgită a comitetului executiv regional la care au participat reprezentanţi ai organelor cooperatiste şi ai ASIT In şedinţele care au urmat apoi la raioane au fost numiţi responsabili pe comune, care să înceapă, cu sprijinul maselor largi populare, acţiunea pe teren. Primele rezultate s’au şi arătat Astfel, în raionul Sighişoara, în urma sesizărilor venite din mase, au fost identificate o serie de clădiri nefolosite printre care: două fabrici de pere, o fabrică de spirt şi o fabrică de mezeluri De asemenea au fost identificate numeroase maşini nefolosite. Odată cu aceasta, cetăţenii din raionul respectiv au făcut şi propuneri concrete pentru folosirea clădirilor şi utilajului menite să ducă la creierea de noi ramuri ale industriei locale. Vorbind despre realizările obţinute în acţiunea de valorificare a resurselor locale nu putem trece cu vederea sprijinul pe care l-am primit din partea întreprinderilor republicane cu care colaborăm intens. In raioanele unde comietele executive au ţinut seamă de ajutorul ce-1 pot primi din partea marilor întreprinderi, rezultatele nu au intârziat să se arate. Datorită colaborării pe bază de contract cu uzinele „Independenţa“, întreprinderea economiă orăşenească din Sibiu a fost sprijinită de chimiştii acestei uzine şi a putut trece astfel la fabricarea unui produs nou: săpunul industrii. Rezultate frumoase au fost obţinute şi de întreprinderile economice din raioanele Sibiu şi Sighişoara, unde în urma unei colaborări rodnice au putut să ia fiinţă şi să se desvolte noi ramuri de producţie. Cu toate aceste succese, în regiunea noastră mai sunt încă lipsuri pe linia colaborării cu întreprinderile republicane. Unele comitete executive cum sunt cele din raioanele Stalin, Făgăraş şi Mediaş, nu acordă atenţii cuvenită acestei probleme. In raionul Stalin, deşi au fost încheiate în cursul anului trecut o serie de contracte, îndeplinirea clauzelor contractuale nu a fost urmărită. In scurt timp de la semnarea contractelor, această problemă a fost dată cu totul udării. Comitetul executiv regional îşi propune să se preocupe mai îndeaproape de colaborarea între întreprinderile republicane şi cele locale In acest scop comitetele executive raionale şi orăşeneşti din regiunea Stalin vor fi îndrumate să treacă neîntârziat la studierea posibilităţilor existente în această direcţie, creind condiţiile pentru încheierea de noi contracte între întreprinderile de interes local şi cele republicane. În afară de acestea, în munca noastră mai există şi o serie de alte lipsuri Bunăoară noi nu am acordat atenţia cuvenită desvoltării ramurei alimentare. Deşi în sesiunea a VI-a s-a trasat ca sarcină înfiinţarea unei fabrici pentru prelucrarea legumelor, nu ne-am preocupat temeinic să traducem în viaţă această hotărîre. Lipsuri serioase în ce priveşte desvoltarea ramurei alimentare întâlnim în raioanele Făgăraş, unde deşi sunt condiţiunni prielnice pentru creşterea vitelor, oilor, iepurilor de casă şi pentru desvoltarea stupăritului, nu se acordă importanţă acestor probleme. Pe lângă sfaturile populare comunale din acest raion există un număr mult prea mic de gospodării anexe care nu oglindesc nici pe departe posibilităţile reale. Datorită acestei situaţii, fabrica locală de mezeluri este nevoită să se aprovizioneze cu carne din fond centralizat. In regiune există peste 200 de mori ale căror reziduri ar putea folosi ca hrană la crescătorii de păsări, porci, ele. Dar nici în această direcţie nu a existat o preocupare în unele raioane. O altă lipsă care trebue lichidată este problema pietrei necesare reparării drumurilor. Deşi în raioanele Făgăraş, Stalin şi Rupea există numeroase posibilităţi pentru exploatarea pietrei de bună calitate, comitetul executiv regional nu s-a preocupat de desvoltarea carierelor existente şi de crearea altora noi, în raport cu necesităţile regiunii. Faptul că comitetul executiv regional nu şi-a putut îndeplini uneori sarcinile ce i revin, cum este de pildă cazul cu fabrica de conserve de legume, se datoreşte şi lipsei unor imobile necesare creerii de noi unităţi Deşi astfel de clădiri există, noi nu le putem folosi deoarece unele organe centrale de stat cum ar fi Ministerul Industriei Cărnii, Peştelui şi Laptelui, Ministerul Industriei Alimentare, şi Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, nu ne sprijină, păstrându-se pentru alta întrebuinţare. Pe baza resurselor locale existente, comitetul executiv îşi propune ca într-un viitor apropiat să înceapă o serie de noi acţiuni. Printre acestea se numără desvoltarea ramurei industriei alimentare a atelierului din Mediaş pentru fabricarea pieselor necesare electrificării; construirea unor turbine necesare microcentralelor ; valorificarea castanelor pentru extragerea amidonului; desvoltarea industriei locale a lemnului în raioanele Rupea şi Agnita Problema valorificării bogăţiilor locale este o problemă de deosebită importanţă şi comitetul executiv regional Stalin consideră că are multe de făcut în această direcţie, in afară de îndrumarea temeinică a tehnicienilor şi activiştilor din cadrul secţiunilor de gospodărie comunală şi industrie locală, el îşi propune ca o sarcină de seamă antrenarea în această acţiune într’o măsură mai mare a comisiunilor permanente şi a activelor lor de cetăţeni, intensificând zi de zi acţiunea de valorificare a resurselor locale pornită in regiunea noastră, ne vom achla cu cinste de sarcinile ce ne revin, punând la dispoziţia oamenilor muncii produse de larg consum cât mai multe şi de bună calitate. Unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor Popoarele din patria noastră traduc cu succes în viaţă măreţul program al construcţiei comuniste, program trasat de cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S. Mersul mereu înainte al ţării noastre pe drumul spre comunism se face sub conducerea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — marea forţă îndrumătoare şi conducătoare a poporului sovietic. Partidul Comunist şi-a cucerit rolul de forţă conducătoare a societăţii sovietice prin decenii de luptă eroică, pină de abnegaţie pentru interesele poporului pentru lichidarea exploatării şi a exploatatorilor, pentru triumful socialismului în ţara noastră. Partidul Comunist a organizat alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare care reprezintă majoritatea zdrobitoare a societăţii şi sprijinirndu-se pe această uriaşă forţă a asigurat nimicirea puterii capitaliştilor şi a meşerilor, a asigurat crearea şi întărirea primului stat sovietic socialist din lume, construirea socetâţii socialiste. Sub conducerea Partidului Comunist, poporul sovietic a înfăptuit o operă măreaţă, deschizând o epocă nouă în istoria mondială, izvorul forţei şi al invincibilitâţii orânduirii sovietice, chezăşia construirii cu succes a comunismului in ţara noastră, îl constitue legătura indestructibilă dintre partid şi mas- bole de milioaneale celor ce muncesc, unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, unitate călită în decursul luptei de o jumătate de secol pentru fericirea poporului pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Paridul Comunist este un partid revoluţionar de tip nou, partidul leninismului. El a intrat în arena politică ca avantgardă de lupta a clasei muncitoare, în calitate de conducător şi organizator al luptei revoluţionare a masselor populare pentru eliberarea de sub jugul exploatatorilor. In toatăactivitatea sa, Partidul Comunist V. Nicolaev pornea întotdeauna şi porneşte de la teza marxist-leninistă cu privire la rolul hotărîtor al masselorpopulare în dezvoltarea societăţii. Ştiinţa marxist-leninistă a zdrobit născocirile subiectiviste idealiste ale istoricilor burghezi, teoriile false ale narodnicilor şi ale eserilor care negau rolul creator al popoarelor în istorie şi afirmau că istoria nu este împinsă înainte de către massele populare, ci de către personalităţile de vază, eroii Marxism-leninismul ne învaţă că istoria dezvoltării sociale este istoria dezvoltării producţiei, istoria însăşi a producătorilor de bunuri materiale, istoria masselor de oameni ai muncii, că adevăraţii creatori ai istoriei, sunt massele populare care realizează producţia de bunuri materiale necesare pentru existenţa societăţii. Personalităţile de seamă, eroii, pot juca un rol serios în dezvoltarea istoriei numai dacă ei vor şti să înţeleagă just necesităţile dezvoltării vieţii materiale a societăţii, să înţeleagă cum trebue schimbate aceste condiţii în mai bine, dacă ei exprimă just, nevoile claselor înaintate ale societăţii şi se sprijină în activitatea lor pe susţinerea masselor de milioane ale poporului, care împing înainte istoria şi creează eroii, de aceea Partidul Comunist luptă hotărît împotriva cultului personalităţii; teoria şi practica lui sunt pătrunse de credinţa cia mai adâncă în nesecatele forţe creatoare ale clasei muncitoare şi ale tuturor celor ce muncesc. Partidul Comunist şi puterea sovietică au trezit la viaţă puternicele forţe creatoare ale poporului. Nimicind orânduirea exploatatoare, popoarele din patria noastră sub conducerea Partidului Comntrist au desfăşurat o uriaşă activitate creatoare în construirea unei societăţi noi, socialiste. Tocmai această activitate creatoare a masselor de milioane, munca lor conştientă, plină de abnegaţie pentru înflorirea patriei, curajul şi eroismul lor in apărarea patriei de atacurile duşmanilor, au constituit izvorul victoriilor noastre de importanţă istorică-mondială în construirea vieţii noi. Creaţia vie a masselor populare este factorul de bază al întregii vieţi a societăţii sovietice. ★ Baza unităţii de nezdruncinat dintre Partidul Comunist şi popor o constitue faptul că Partidul slujește permanent poporul, o constitue politica justă a Partidului, politică care corespunde intereselor poporului. Partidul Comunist nu are alte interese în afara intereselor poporului. Întreaga lui politică este îndreptată în scopul întăririi puterii economice a statului nostru, pentru permanenta ridicare a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. De aceea, poporul sovietic nutreşte o nemărginită încredere şi dragoste faţă de Partidul său Comunist, sprijină permanent politica elaborată de partid şi o traduce activ în viaţă. Forţa şi vitalitatea politicii Partidului Comunist constă in aceea că se sprijină pe cunoaşterea ştiinţifică a legilor dezvoltării sociale şi oglindeşte just necesităţile dezvoltării vieţii materiale a societăţii. Politca Partidului este construită pe baza de granit a teoriei marxism-leninismului care dă Partidului nostru o forţă invincibilă, priceperea de a deschide căi noi în istorie, de a vedea limpede ţelul mişcării noastre înainte, de a cuceri şi de a întări mai repede şi mai temeinic victoriile. Conducându-se după învăţătura marxistleninistă, Partidul a elaborat întotdeauna o asemenea politică care răspundea necesităţilor de dezvoltare a vieţii materiale a societăţii, ridica asemenea probleme, ce corespundeau intereselor vitale ale celor ce muncesc. Partidul a elaborat şi a tradus în viaţă politica industrializării socialiste a ţării şi a colectivizării agriculturii. înfăptuirea acestei politici a schimbat în chip fundamental ţara noastră, transformând-o dintr’o ţară agrară şi înapoiată într’un puternic stat socialist, industrial şi colhoznic în cursul luptei pentru socialism. Partidul a trezit la viaţă nenumăratele forţe creatoare ale clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, fapt care şi-a găsit expresia în avântul larg al întrecerii socialiste, în creşterea nemaivăzută a activităţii în munca « masselor, care a asigurat un puternic avânt al forţelor de producţie la oraş şi la sat, crearea unei trainice baze materiale de producte a socialismului, creşterea bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului, înfăptuind în mod consecvent politica naţională feninist-stalinistă. Partidul a strâns toate popoarele ţării noastre într’o singură familie frăţească, a călit prietenia de nezdruncinat a popoarelor din U.R.S.S. Partidul a dezvoltat şi a întărit in mod neobosit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime, baza trăinicie) şi a invincibilităpi Statului Sovietic. In urma victoriei socialismului in ţara noastră, s’a format unitatea moral-politică a societăţii sovietice, s’a contopit într’un singur tot poporul şi comunismul. Legătura indestructibilă dintre Partid şi massele de multe milioane de oameni ai muncii, dragostea şi devotamentul neţărmurit al poporului nostru faţă de Partidul Comunist au fost supuse unei serioase verificări în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, când asupra patriei noastre atârna un pericol de moarte. Susţinerea fierbinte a Partidului Comunist şi a Guvernului Sovietic de către massele largi populare, măreţele lor fapte patriotice pe front şi în interiorul ţării, au fost acea forţă hotărîtoare care a asigurat patriei noastre victoria istorică asupra celui mai înverşunat dușman al omenirii — fascismul. Unitatea și coeziunea Partidului Comunist, legătura lui indestructibilă cu poporul, sunt un rezultat al politicii juste a partidului în conducerea masselor. După cum arată întreaga istorie a luptei poporului sovietic pentru construirea socialismului, marile victorii au fost cucerite de ţara noastră înainte de toate datorită faptului că Partidul a ştiut întotdeauna să convingă massele de justeţea politicii sale şi să le mobilizeze pentru traducerea în viaţă a acestei politici. „Cauza victoriilor noastre : faptul că Partidul nostru şi puterea sovietică se adresează direct masseior de oameni ai muncii arătându-le orice dificultate nouă şi orice problemă nouă ; priceperea de a explica masseior de ce este necesar ca intr’un moment sau altul trebuie canalizate toate forţele asupra uneia sau a alteia din laturile activităţii sovietice; priceperea de a ridica energia, eroismul, entuziasmul masselor, concentrând eforturile revoluţionare încordate asupra celei mai importante probleme actuale“. (V. I. Lenin, Opere, vol. 30, pag. 118, ed. rusă). Una din principalele trăsături ale conducerii de către Partid a construcţiei comuniste a fost întotdeauna şi este priceperea de a pleca urechea la glasul masselor, priceperea nu numai de a învăţa massele dar şi de a învăţa de la ele. Priceperea de a folosi până la capăt, în interesele construirii comunismului, experienţa acumulată de poporul sovietic, de a îndrepta pe un făgaş just iniţiativa creatoare a poporului constitue una din cele mai importante condiţii care asigură relaţii reciproce, juste între Partid şi massele de multe milioane ale oamenilor muncii. Puternicul avânt de după război al economiei şi culturii ţării noastre, neîncetata creştere a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic în anii de după război, constitue o nouă mărturie a măreţei forţe dătătoare de viaţă a politicii Partidului Comunist. Prin munca sa organizatorică, Partidul Comunist a obţinut uriaşe succese în dezvoltarea necontenită a economiei socialste, în întărirea puterii statului socialist, a obţinut creşterea prestigiului internaţional al U.R.S.S. — bastion al păcii şi securităţii popoarelor. Directivele Congresului al XIX-lea al P.C.U S. cu privire la cel de al cincilea plan cincinal de dezvoltare a U.R.S.S. pe 1951 — 1955 prevăd un nou şi puternic avânt al tuturor ramurilor economiei naţionale a U.R.S.S., creşterea simţitoare a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. Poporul sovietic a primit hotărîrile Congresului al XIX-lea ca un program combativ de luptă pentru comunism. Niciodată încă iniţiativa masselor populare nu s’a manifestat la noi pe o scară atât de vastă şi atât da multilateral ca în prezent. Tot mai larg se extinde în întreaga noastră ţară întrecerea socialistă a întregului popor pentru îndeplinirea şi depăşirea celui de al cincilea plan cincinal. Creşterea activităţii politice şi în muncă a oamenilor sovietici constitue un minunat răspuns la neîncetata grijă pe care Partidul Comunist o manifestă pentru bunăstarea şi înflorirea poporului sovietic, constitue o expresie limpede a măreţei unităţi dintre Partid şi popor în lupta pentru construirea societăţii comuniste. Conducându-se potrivit ştiinţei ieniniststaliniste despre construirea comunismului, Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic au elaborat o politică fundamentală din punct de vedere ştiinţific atât în problemele interne cât şi în problemele internaţionale în ambiţiunile trecerii de la socialism la comunism. Această politică expusă în cuvântările tovarăşilor G. M. Malencov, L. P Beria şi V. M. Molotov la 9 Marie, corespunde intereselor vitale ale oamenilor muncii din ţara noastră şi se bucură de sprijinul lor nelimitat. O demonstrare a unităţii indestructibila dintre partid, guvern şi popor a constituit-o cea de a patra sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S., în care Sovietul Suprem a dat în unanimitate putere de lege măsurilor propuse de partid şi guvern, măsuri care se referă la îmbunătăţirea conducerii activităţii de stat şi a activităţii economice. „ *) Din ziarul „Izvestia" Nr. 151 (11.222). ROMÂNIA LIBERĂ Tabere şi colonii de vară la mare pentru copii CONSTANŢA (de la subredacţia noastră). Anul acesta se vor deschide pe litoralul mării şi în oraşul Constanţa un număr de aproape 30 tabere şi colonii de vară, în care îşi vor petrece vacanţa circa 16.000 copii din regiunea noastră şi din alte regiuni ale ţării. Unele dintre ele au şi început să funcţioneze. La Eforie, de pildă, s-a deschis colonia Ministerului Sănătăţii, unde se găsesc peste 1000 de copii, precum şi tabăra Ministerului învăţământului Public cu aproximativ 400 pionieri şi şcolari. In staţiunea balneară Vasile Roaită funcţionează o colonie a ocrotirii mamei şi copilului, în care sunt găzduiţi 172 copii cu mamele lor, în majoritate din Regiunea Autonomă Maghiară, Cluj şi Timişoara. Alte asemenea tabere şi colonii ale diferitelor ministere, instituţii şi întreprinderi de stat, vor fi deschise peste câteva zile la Techirghiol, Vasie Roaită şi Tuzla. Numai la staţiunea Vasile Roaită sunt pregătite numeroase tabere pentru copiii muncitorilor de la Combinatul Poligrafic Casa Scânteii ,,La Stalin“, Atelierele C.F.R.-Palas, Sovromconstrucţie 7 şi altele. Taberele şi coloniile de vară, prevăzute cu cadre bine pregătite şi cu material sportiv şi didactic, vor face deosebit de plăcută vacanţa de vară a eonilor. Expoziţie regională de artă populară TG. MUREŞ. In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, la Tg. Mureş s-a deschis de curând o expoziţie regională de artă populară, în cadrul căreia sunt prezentate peste 100 obiecte de artă, ţesături, cusături populare, împletituri şi sculpturi în lemn, din toate colţurile Regiunii Autonome Maghiare. Printre obiectele expuse, deosebit de interesante sunt împletiturile din papură şi paie, executate de ţăranii muncitori din satul Câmpeniţa şi ţesăturile de bumbac din Comuna Căluşeri. Atrăgătoare sunt deasemeni costumele naţionale româneşti din comuna Lunca, raionul Reghin, cum şi cele din raionul Odorhei. Cu multă dibăcie am fost sculptate în lemn porţile secueşti în miniatură din raionul Gheorghieni. Ţăranii muncitori din raionul Tg. Secuesc au trimis la această expoziţie numeroase sculpturi în lemn cu garnituri de placaj, statuete executate din lemn de Tisa, lucrări din lemn de păr, bastoane ornate şi altele. Foarte reuşite sunt obiectele executate din lut ars, ca de pildă, „Ciobanul cu oile“, „Homarul“, „Ursuleţii“ şi altele din raionul Sângiorgiul de Pădure. Raionul Sf. Gheorghe este reprezentat la această expoziţie prin numeroase cusături şi broderii executate cu mult gust, costume naţionale şi altele. Obiecte de artă populară cu pieptare bărbăteşti cu motive secueşti, vaze pentru fiori din ceramică vopsite în ulii, casete lucrate în furnir şi multe altele au prezentat deasemeni şi cooperativele meşteşugăreşti din Regiunea Autonomă Maghiară. (Agerpres). Baze sportive în satele raionului Găeşti GAEŞTI (deja corespondentul nostru). Alături de tineretul din întreaga ţară, tinerii din comunele raionului Găeşti se pregătesc cu intensitate pentru întâmpinarea Festvalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Prin munca voluntară, la care participă cu tot entuziasmul şi însufleţirea tinereţii lor,, ei au reuşit să amenajeze noi baze sportive săteşti, au contribuit la înfrumuseţarea comunelor lor. In comuna Ştefan cel Mare, bunăoară, având sprijinul sfatului popular comunal, tinerii au amenajat, folosind posibilităţile locale, o bază sportivă model pe raion care cuprinde o pistă pentru cursa cu obstacole G.M.A., un teren de volei şi o groapă pentru sărituri. Tot in cinstea Festivalului sunt amenajate baze sportive de către tinerii din colectivul sportiv „Flacăra“ din comuna Cobia şi de către elevii şcolii profesionale. O frumoasă iniţiativă au luat tinerii ţărani muncitori din comuna Gura Foii. Cu sprijinul sfatului popular comunal care i-a ajutat la procurarea materialelor necesare, ei au pornit la o acţiune de îngrijire şi înfrumuseţare a comunei lor. Pentru a cinsti evenimentul aşteptat cu atâta nerăbdare, în afară de amenajarea unui teren de sport, tinerii din această comună au trecut la întocmirea unui plan de acţiune care cuprinde printre altele şi tencuirea exteriorului localului căminului cultural, văruirea şcolilor, etc. Şi aici, în fruntea tineretului au stat utemiştii, dintre care s-au evidenţiat în speria Marin Pistolea, Toma Şelaru, Gh. Victor, Silvian Voicu, Ion Şelaru, Al. Rădulescu, care au prestat numeroase ore de muncă voluntară, dând un frumos exemplu celorlalţi tineri. Joi 2 Iulie 1953 - tir. 2723 Folosesc metoda lui Victor Comarov încă din primele zile când am aflat că stahanovistul sovietic Victor Comarov, strungar la uzinele „V. I. Lenin“ din Moscova, aplică o nouă metodă de strunjire, am fost cuprins de o puternică dorinţă de a afla cât mai curând amănunte. Această dorinţă era justificată de conştiinţa faptului că noua metodă ne va ajuta să îndeplinim şi chiar să depăşim sarcina de a realiza planul cincinal în patru ani, aşa cum ne-am angajat în faţa partidului. Despre excepţionale rezultate ale acestei metode, despre felul cum trebue aplicată, am aflat din emisiunile postului de radio Moscova. Am aflat atunci că împletirea metodei Bâcov-Bortchevici cu metoda Colesov poate să dea rezultate cum n’au fost încă cunoscute în rândul strungarilor. Conştienţi că introducerea metodelor înaintate de lucru sunt chezăşia succeselor noastre, tovarăşii mei din brigadă mi-au dat din primele zile un sprijin imens în introducerea acestei noi şi importante metode de lucru. Prin împletirea metodei Colesov, care înseamnă un avans mai mare, cu metoda Bâcov-Bortchevici, care se bazează pe o turaţie mai mare, rezultă o producţie mult sporită faţă de cea de până acum. Pentru aplicarea acestei metode este necesar un cuţit care să aibărezistenţă atât la o turaţie mare cât şi la un avans mare. Aceasta presupune existenţa unei plăcuţe foarte dure şi rezistente. La tăierea rapidă cu unghiu pozitiv toată puterea de aşchiere se aşează pe vârful cuţitului, iar la cuţitul cu unghiu negativ puterea de aşchiere apasă mai înăuntru de vârful cuţitului, pe drumul acestuia. După mai multe încercări am confecţionat un cuţit cue unghiu de aşchiere negativ, iar muchiile tăietoare după forma cuţitului Colesov. Plăcuţa am aşezat-o într’un cuţit frontal, polezând unghiurile tăietoare după metoda Colesov şi unghiurile de aşchiere după metoda Bâcov-Bortchevici, adică negativ. Rezultatul pe care l-am obţinut prin folosirea acestui cuţit, a fost excepţional. In zilele de 12— 14 Mai am strunjit axa la un dispozitiv, la o turaţie de 600 pe minut, cu o adâncime de 1,5 mm. Totuşi nu eram încă mulţumit de rezultat dat fiind că turaţia nu era suficient de mare. De aceea, am trecut la un alt strung, cu o turaţie de 1200 pe minut. Astfel am strunjit o axă de motor cu un avans de 1,5 adâncime in 5 minute și 10 secunde în loc de 40 minute cât este timpul planificat. In ultimul schimb de experienţă ce l-am avut cu strungarii reşiţeni am strunjit cu acest cutit o axă de macarare.;'j. uzând 14 norme în 8 ore. Metoda Comarov este o metoda superioară de strunjire ducând la sporirea pridverităţii muncii. De aceea studierea şi aplicarea acestei metode trebue să constitue o preocupare a tuturor strungarilor, şi în aceiaşi măsură a conducerilor întreprinderilor respective, care trebue să acorde tot sprijinul şi vederea extinderii şi. Prin organizarea de schimburi de experienţă, expuneri teoretice, tronularizarea noului tip de cuţit, etc., această metodă se va putea generaliza în numeroase locuri de muncă. După ce ne-am convins că metoda dă rezultate bune, la fabrica noastră au avut loc asemenea schimburi de experienţă, întâi cu strungarii fabricii noastre, apoi cu strungarii altor întreprinderi din oraş şi din întreaga regiune. Deasemeni, Consiliul Sindical Regional Timişoara, în colaborare cu subfiliala A. S.I.T.-Timişoara, au organizat la fabrica „Electromotor“ o demonstraţie practică a metodei Comarov. In cadrul demonstraţiei a reieşit că metoda este aplicabilă la piese forjate, laminate şi turna- te din oţel, dacă piesele au o suprafaţă destul de netedă care să asigure cuţitului o continuitate de lucru. Atât conducerea fabricii noastre cât şi organizaţia de partid mi-au dat un sprijin continuu în vederea aplicării noii metode. Preţioasele îndrumări primite din partea organizaţiei de partid, condiţiile create de conducere pentru folosirea metodei Comarov, m-au stimulat puternic în muncă. După experimentarea cu succes a noii metode de strunjire, conducerea fabricii noastre a întocmit un plan de acţiune în vederea extinderii ei, planificând expuneri teoretice în faţa strungurilor. Astfel, în mimai câteva zile de la pornirea acestei acţiuni metoda Comarov a început să fie aplicată de încă 6 strungari cu rezultate deosebit de pozitive. In momentul de faţă metoda este studiată de către toţi strungarii întreprinderii. Avantajele aplicării metodei Comarov sunt foarte însemnate. Datorită ei productivitatea muncii poate creşte aproximativ de 2—3 ori în momentul în care metoda va fi bine stăpânită de către strungari. Extinderea acestei metode înaintate va contribui la realizarea măreţelor noastre obiective, va grăbi realizarea planului nostru cincinal în 4 ani, va ridica simţitor nivelul de trai al muncitorilor. Jtsfan Kovács strungar-stahanovist la „Electromotor'' Timişoara ,Colţul roşu" al gospodăriei agricole colective „Gh. Doja"-Oradea (ORADEA. La lumina becurilor electrice de la „colţul roşu“ al gospodăriei agricole colective „Gheorghe Doja“, din comuna Borş, regiunea Oradea, se întâlnesc deseori oameni care în cursul zilei au muncit pe întinsele tarlale ale gospodăriei, la grădina de zarzavat sau la crescătoriile de vile. Tineri şi bătrâni, discutând în limba română sau maghiară, stau alaturi în sala mare a „colţului roşu“. Unii mută cu atenţie piesele de şah, alţii s-au apropiat de aparatul de radio, cei mai mulţi stau aplecaţi peste mese în faţa cărţilor, citind cu mult interes slovele pe care o bună parte dintre ei nu le-au cunoscut până mai ieri. Bibliotecarul Vera Karol este şi de data aceasta printre colectivişti. El se mândreşte cu roadele muncii sale. In acest an a reuşit să atragă la bibliotecă aproape 85 la sută din mărul membrilor gospodăriei agricole cotive. Din alte săli se aud cântecele pline de veselie pe care le repeta corul gospodăriei, sau jocurile vioaie ale echipei de dansuri. Mai bine de 80 de colectiviști fac parte din echipele artistice ale gospodăriei. Tot la „colţul roşu“ au loc repetiţiile pieselor de teatru. Echipa de teatru a dat in ultimul timp numeroase spectacole în gospodăria colectivă, iar unele chiar şi în satele învecinate ca Sântăul Mic, Sântăul Mare şi altele. In cinstea Festivalului Mondial, colectiviştii din echipa de teatru pregătesc piesa „Tânăra Gardă“, iar echipa de dansuri învaţă noi jocuri româneşti, maghiare, germane şi sovietice. La „colţul roşu“ al gospodăriei sunt prezenţi mai întotdeauna utemiştii David Andrei, Magdalena Berdoş, precum şi colectivişti vârstnici ca Mihai Sotorgi, Ludovic Naghi, Carol Bondyi şi alţii care sunt fruntaşi nu numai în muncile agricole, dar şi în munca artistică şi culturală Deasemenea prin „colţul roşu“ s-a organizat o susţinută acţiune sportivă. Aci se găseşte diploma sportivului Ambru Victor, câştigată la concursul de şah pe raion, organizat în cinstea Festivalului. Cu ea se mândreşte întreg colectivul sportiv. Până acum, pe pieptul a 58 de tineri din gospodăria colectivă din Borş străluceşte insigna G.M.A., iar alţi 68 au devenit de curând aspiranţi, întreaga activitate cultural-artistică a gospodăriei colective din comuna Borş este organizată de „colţul roşu". Aici, au funcţionat cursurile de alfabetizare, precum şi diferite cercuri de studiu : cel agrotehnic, zootehnic şi legumicol. Când vorbesc despre succesele lor colectiviştii din comuna Borş pomenesc întotdeauna de „colţul roşu“, care, prin activitatea sa multilaterală, a contribuit ca această gospodărie colectivă să devină o gospodărie fruntaşă în regiunea Oradea. (Agerpres).