România Liberă, iulie 1953 (Anul 11, nr. 2722-2747)

1953-07-02 / nr. 2722

Pag. 2-a Schimb de experienţă între sfaturile populare Valorificarea resurselor locale în regiunea Stalin Cutreerâmul regiunea Stalin vizitatorul ră­mâne plăcut impresionat de bogăţiile care i se perindă prin faţă. In locurile de şes se întind ogoare mănoase, pe alocuri scli­pesc in bătaia soarelui apele Târnavei, Ol­tului şi ale altor numeroase râuri bogate în­ peşte. Urmează apoi terenurile de la poa­lele munţilor în care se află importante bogăţii, ca turbă, marmoră, lignit, piatra de­ var. Voie care acoperă deal­uri­le, întinsele livele cu pomi fructiferi, precum şi pădurile de stejar şi brad, constitue alte bogăţii ale regiunii. In cea de a VLa sesiune a sfatului popu­lar regional Stalin s'a analizat amănunţit problema valorificării bogăţiilor naturale, a resurselor locale. Hotărîrile luate cu privire la această problemă au constituit pentru comitetul executiv al sfatului popular re­gional punctul de pornire a unei intense activităţi. Antrenând în acţiunea de valorifi­care a resurselor locale întreg aparatul său, activizând pe deputaţi, comisiunile perma­nente şi activele lor de cetăţeni, comi­tetul executiv al sfatului popular regional Stalin a reuşit să obţină o serie de succese însemna­te. O atenţie deosebită a acordat comitetul executiv regional muncii de îndrumare şi sprijinire a secţiunii de gospodărie comunală şi industrie locală, căreia îi revin direct o serie de sarcini importante în acţiunea de v­alorificare a resurse­or locale. Membrii co­mitetului executiv participă la şedinţele sec­ţiunii, sprijină întocmirea planului de muncă al acesteia şi îi dă sprijin efectiv ori de câte ori are nevoie. Aşa de pildă, secţiunea a ridicat recent problema lipsei de specialişti care să întreprindă unele studii pe teren. Apelând la sprijinul întreprinderii ,,Par­tizanul Păcii“ comitetul executiv a putut pune la dispoziţia secţiunii specialiştii de care avea nevoie. Datorită acestui fapt, în satul târâş s-a putut începe exploata­rea lignitului. Deasemeni, pe baza unui plan temeinic întocmit, comitetul execu­tiv a reu­şit să mobilizeze majoritatea co­­misiunilor permanente dle gospodărie comu­nală şi industrie locală din regiune la stu­dierea posibilităţilor pentru descoperirea şi valorificarea resurselor locale. Identificarea şi valorificarea deşeurilor din întreprinderi, valorificarea produselor de pădure, a fructelor, etc., sunt probleme incluse în planurile de muncă ale com­isiu­­nilor permanente. O mare atenţie este acordată propunerilor venite din mijlocul maselor. Aceste propu­neri sunt făcute fie prin intermediul comi­­siunilor permanente, fie prin scrisorile adre­sate direct comitetului executiv. Un grup de cetăţeni din comunele Hendorf şi Netuş din raionul Agnita, bunăoară, au propus ca apa care curge prin părţile locului şi care se aduce mari pagube când se revarsă, să fie folosită pentru amenajarea unui eleşteu de peşte. Propunerea fiind studiată de comitetul executiv a fost găsită justă, in prezent în raionul Agnita a fost amenajat un eleşteu care se întinde pe o suprafaţă de zeci de hectare. Muncind în felul acesta, noi am reuşit să obţinem o sere de rezultate frumoase. Faţă de primul trimestru al anului 1952, în primul trimestru al anului curent valoa­rea producţiei globale a industriei locale din regiune a crescut cu 170 la sută ; indus­tria materialelor de construcţii, lemn, tex­tile şi chimică s’a desvoltat mult. In ce priveşte lărgirea producţiei de ma­teriale de construcţii, sunt în curs lucrările pentru desvoltarea fabricilor de cărămidă din Dâmbău, Făgăraş şi Agnita, se fac de­ a­­semeni ultimele pregătiri pentru începerea construcţiilor noilor fabrici din Dumbră­veni şi Sibiu şi o serie de lucrări pentru desvoltarea fabricii de var din Toh­anul Vechi. Exploatarea turbei se face acum şi în raionul Sighişoara Din carierele deschi­se de curând în regiune se extrage dease­meni piatra necesară industriei de stolă­­re, precum şi nisip metalurgic necesar in­dustriei grele din oraşul şi regiunea noas­tră. In acelaş timp, la Sighişoara a luat fiinţă, prin folosirea resurselor locale, o turnătorie de fontă care a început să toarne piese grele pentru întreprinderea „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin. Această turnăto­rie contribue la desvoltarea unităţilor indus­triei locale din regiune. In atelierele ei se toarnă pese necesare fabricilor textile şi de cărămidă. ★ In cuvântarea rostită în faţa alegătorilor din circumscripţia electorală „Griviţa Ro­şie“ tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că : „Fiecare sfat popular are posibilităţile cele mai largi de a da avânt iniţiativei crea­toare a oamenilor muncii, de a mobiliza re- Alexandru Cârdan vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional Stalin sursele locale in vederea soluţionării cu suc­ces a numeroase probleme de interes vital pentru populaţie“. Călăuzindu-se după aceste cuvinte ale conducătorului poporului, nostru, comitetul executiv regional şi-a făcut ca preocupare permanenta găsirea de noi resurse locale pentru valorificare. In acest scop el acordă o atenţie deosebită propunerilor prezentate de comisiunile permanente, propuneri care sunt studiate in mod amănunţit. Studiind împreună cu activul de cetăţeni din care face parte broşura sovietică intitulată „Fabricarea colofoniului şi terebentinei“, teh­nicianul chimist Leszner Ladislau a discutat în cadrul comisiunii permanente posibilitatea aplicării bogatei experienţe sovietice în in­dustria locală din regiune. In urma propunerii făcută de comisiunea permanentă de gospodărie comunală şi in­­dustre locală, comitetul executiv a întreprins recent o largă acţiune pentru valorificarea materiilor prime necesare desvoltării indus­triei chimice, in urma prelucrării cioatelor de brad se obţine co­ofoniu, necesar ca ma­terie primă fabricilor de hârtie. Tot din cioate de brad se obţine terebentină nece­sară în industria lacurilor şi vopselelor. Comitetul executiv a hotărît alocarea fon­durilor necesare pentru construirea extrac­­toarelor. Pentru fabricarea aparatului necesar noii întreprinderi chimice locale, comitetul executiv a apelat la sprijinul întreprinderi­lor republicane. Atelierele C.F.R. din Oraşul Stalin şi Uzinele „Steagul Roşu“ au întoc­­mit documentaţia. Cazanele necesare sunt în curs de construire. Deasemeni pentru mărirea producţiei noastre de săpun am gă­sit o metodă avantajoasă pentru îmbunătăţi­rea acizilor naftenici. In urma decolorării şi desodorizării acestei noi şi valoroase materii prime, producţia de săpun din întreprinderile noastre locale va creşte cu peste 50 la sută. In acelaş timp va scădea şi preţul de cost, obţinându-se un săpun de calitate superioa­ră. Odată cu înfiinţarea noii unităţi chimice, în laboratorul ei va începe studierea posibi­lităţilor de valorificare şi a altor bogăţii na­turale ce pot fi folosite ca materii prime în industria chimică. Acţiunea se va duce cu sprijinul industriei forestiere care dispune de cazane cu aburi necesare şi va putea în­­cetpe deocamdată pe lângă întreprinderile fo­restiere din Zăbrătău, Tălmaciu şi Orlat, ur­mând a fi extinsă şi la celelalte întreprinderi forestiere. O altă acţiune începută de către comitetul executiv este crearea pepinierelor de pomi­ fructiferi pe lângă şcolile din regiune. Până în prezent s-au înfiinţat 321 astfel de pe­piniere. Această acţiune va duce la desvol­tarea livezilor de pomi fructiferi, l­a înfru­museţarea oraşelor şi satelor regiunii noas­tre şi va contribui la educarea cetăţenilor în spiritul gospodăririi cu grijă a proprie­tăţii obşteşti. In raionul Târnăveni, bunăoară, vor fi plantaţi peste 50.000 de puieţi de nuci. Plantarea altor zeci de mii de duzi pe marginea drumurilor comunale va duce la înfrumuseţarea satelor şi la desvoltarea sericiculturii. Tot în scopul identificării şi valorificării de noi resurse locale, comitetul executiv a început recent o largă acţiune care se ba­zează pe sprijinul maselor. Această acţiune are mai multe obiective şi anume: valorifi­carea bogăţiilor solului şi subsolului ; folosi­rea terenurilor degradate; desvoltarea pomi­­culturii; identificarea şi valorificarea deşeu­rilor şi maşinilor nefolosite de marile între­prinderi; identificarea clădirilor nefolosite, etc. In vederea pornirii acestei acţiuni a a­­vut loc o şedinţă lărgită a comitetului exe­cutiv regional la care au participat repre­zentanţi ai organelor cooperatiste şi ai ASIT In şedinţele care au urmat apoi­ la raioane au fost numiţi responsabili pe comune, care să înceapă, cu sprijinul maselor largi popu­lare, acţiunea pe teren. Primele rezultate s’au şi arătat Astfel, în raionul Si­ghişoara, în urma sesizărilor venite din mase, au fost identificate o serie de clădiri nefolosite printre care: două fabrici de p­ere, o fabrică de spirt şi o fabrică de mezeluri De asemenea au fost identificate numeroase maşini nefolosite. Odată cu aceasta, cetăţe­nii din raionul respectiv au făcut şi propuneri concrete pentru folosirea clădirilor şi utila­jului menite să ducă la creierea de noi ra­muri ale industriei locale. Vorbind despre realizările obţinute în ac­ţiunea de valorificare a resurselor locale nu putem trece cu vederea sprijinul pe care l-am­ primit din partea întreprinderilor republicane cu care colaborăm intens. In raioanele unde comietele executive au ţinut seamă de ajutorul ce-1 pot primi din partea marilor întreprinderi, rezultatele nu au intârziat să se arate. Datorită colaborării pe bază de contract cu uzinele „Independen­ţa“, întreprinderea economiă orăşenească din Sibiu a fost sprijinită de chimiştii aces­tei uzine şi a putut trece astfel la fabricarea unui produs nou: săpunul industrii­. Rezultate frumoase au fost obţinute şi de întreprinderile economice din raioanele Sibiu şi Sighişoara, unde în urma unei colaborări rodnice au putut să ia fiinţă şi să se des­­volte noi­ ramuri de producţie. Cu toate aceste succese, în regiunea noas­tră mai sunt încă lipsuri pe linia colaboră­rii cu întreprinderile republicane. Unele co­mitete executive cum sunt cele din raioanele Stalin, Făgăraş şi Mediaş, nu acordă atenţii cuvenită acestei probleme. In raionul Stalin, deşi au fost încheiate în cursul anului trecut o serie de contracte, îndeplinirea clauzelor contractuale nu a fost urmărită. In scurt timp de la semnarea contractelor, această pro­­blemă a fost dată cu totul udării. Comitetul executiv regional îşi propune să se preocupe mai îndeaproape de colaborarea între între­prinderile republi­cane şi cele locale In acest scop comitetele executive raionale şi orăşeneşti din regiunea Stalin vor fi îndrumate să trea­că neîntârziat la studierea posibilităţilor e­­xistente în această direcţie, creind condi­ţiile pentru încheierea de noi contracte în­tre întreprinderile de interes local şi cele republicane. În afară de acestea, în munca noastră mai există şi o serie de alte lipsuri Bunăoară noi nu am acordat atenţia cuvenită des­voltării ramurei alimentare. Deşi în sesiunea a VI-a s-a trasat ca sarcină înfiinţarea unei fabrici pentru prelucrarea legumelor, nu ne-am preocupat temeinic să traducem în viaţă această hotărîre. Lipsuri serioase în ce priveşte desvoltarea ramurei alimentare întâlnim în raioanele Fă­găraş, unde deşi sunt condiţiunni prielnice pentru creşterea vitelor, oilor, iepurilor d­e casă şi pentru desvoltarea stupăritului, nu se acordă importanţă acestor probleme. Pe lângă sfaturile populare comunale din acest raion există un număr mult prea mic de gospodă­rii anexe care nu oglindesc nici pe departe posibilităţile reale. Datorită acestei situaţii, fabrica locală de mezeluri este nevoită să se aprovizioneze cu carne din fond centra­lizat. In regiune există peste 200 de mori ale că­ror reziduri ar putea folosi ca hrană la cres­cătorii de păsări, porci, ele. Dar nici în această direcţie nu a existat o preocupare în unele raioane. O altă lipsă care trebue lichidată este problema pietrei necesare reparării drumuri­lor. Deşi în raioanele Făgăraş, Stalin şi Ru­pea există numeroase posibilităţi pentru ex­ploatarea pietrei de bună calitate, comitetul executiv regional nu s-a preocupat de des­voltarea carierelor existente şi de crearea al­tora noi, în raport cu necesităţile regiunii. Faptul că comitetul executiv regional nu şi-a putut îndeplini uneori sarcinile ce­ i re­­vin, cum este de pildă cazul cu fabrica de conserve de legume, se datoreşte şi lipsei unor imobile necesare creerii de noi unităţi Deşi astfel de clădiri există, noi nu le pu­tem folosi deoarece unele organe centrale de stat cum ar fi Ministerul Industriei Cărnii, Peştelui şi Laptelui, Ministerul In­dustriei Alimentare, şi Ministerul Gospodă­riei Comunale şi Industriei Locale, nu ne sprijină, păstrându-se pentru alta întrebuin­ţare. Pe baza resurselor locale existente, comi­tetul executiv îşi propune ca într-un viitor apropiat să înceapă­ o serie de noi acţiuni. Printre acestea se numără desvoltarea ra­murei industriei alimentare a atelierului din Mediaş pentru fabricarea pieselor necesare electrificării; construirea unor turbine nece­sare microcentralelor ; valorificarea casta­nelor pentru extragerea amidonului; desvol­tarea industriei locale a lemnului în raioa­nele Rupea şi Agnita Problema valorificării bogăţiilor locale este o problemă de deosebită importanţă şi comitetul executiv regional Stalin consideră că are multe de făcut în această direcţie, in afară de îndrumarea temeinică a tehnicie­nilor şi activiştilor din cadrul secţiunilor de gospodărie comunală şi industrie locală, el îşi propune ca o sarcină de seamă antrena­rea în această acţiune într’o măsură mai mare a comisiunilor permanente şi a acti­velor lor de cetăţeni, intensificând zi de zi acţiunea de valorifi­care a resurselor locale pornită in regiunea noastră, ne vom ach­la cu cinste de sarcinile ce ne revin, punând la dispoziţia oamenilor muncii produse de larg consum cât mai mul­te şi de bună calitate. Unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor Popoarele din patria noastră traduc cu succes î­n viaţă măreţul program al cons­trucţiei comuniste, program trasat de cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S. Mersul me­reu înainte al ţării noastre pe drumul spre comunism se face sub conducerea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — ma­rea forţă îndrumătoare şi conducătoare a po­porului sovietic. Partidul Comunist şi-a cucerit rolul de for­ţă conducătoare a societăţii sovietice prin decenii de luptă eroică, pină de abnegaţie pentru interesele poporului pentru lichida­rea exploatării şi a exploatatorilor, pentru triumful socialismului în ţara noastră. Partidul Comunist a organizat alianţa din­tre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoa­re care reprezintă majoritatea zdrobitoare a societăţii şi sprijinirndu-se pe această uriaşă forţă a asigurat nimicirea puterii capitalişti­lor şi a meş­erilor, a asigurat crearea şi în­tărirea primului stat sovietic socialist din lume, construirea socetâţii socialiste. Sub c­onducerea Partidului Comunist, poporul so­vietic a înfăptuit o operă măreaţă, deschizând o epocă nouă în istoria mondială, izvorul forţei şi al in­vi­ncibi­litâţii orândui­rii sovietice, chezăşia construirii cu succes a comunismului in ţara noastră, îl constitue legătura indestructibilă dintre partid şi mas- bole de milioane­­ale celor ce muncesc, uni­tatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, unitate călită în decursul luptei de o jumă­tate de secol pentru fericirea poporului pen­tru înflorirea patriei noastre socialiste. Paridul Comunist este un partid revo­luţionar de tip nou, partidul leninismului. El a intrat în arena politică ca avantgardă de lupta a clasei muncitoare, în calitate de conducător şi organizator al luptei revolu­ţionare a m­asselor populare pentru elibera­rea de sub jugul exploatatorilor. In toată­­activitatea sa, Partidul Comunist V. Nicolaev pornea întotdeauna şi porneşte de la teza m­arxist-leninistă cu privire la rolul hotărîtor al masselor­­populare în dezvoltarea societă­ţii. Ştiinţa m­arxist-leninistă a zdrobit născo­cirile subiectiviste idealiste ale istoricilor bur­ghezi, teoriil­e false ale narodnicilor şi ale eserilor care negau rolul creator al popoa­relor în istorie şi afirmau că istoria nu este împinsă înainte de către massele populare, ci de către personalităţile de vază, eroii Marxism-leninismul ne învaţă că istoria dez­voltării sociale este istoria dezvoltării pro­ducţiei, istoria însăşi a producătorilor de bu­nuri materiale, istoria masselor de oameni ai muncii, că adevăraţii creatori ai istoriei, sunt massele populare care realizează pro­ducţia de bunuri materiale necesare pentru existenţa societăţii. Personalităţile de seamă, eroii, pot juca un rol serios în dezvoltarea istoriei numai dacă ei vor şti să înţeleagă just necesităţile dez­voltării vieţii materiale a societăţii, să înţe­leagă cum trebue schimbate aceste condiţii în mai bine, dacă ei exprimă just, nevoile claselor înaintate ale societăţii şi se sprijină în activitatea lor pe susţinerea masselor de milioane ale poporului, care împing înainte istoria şi creează eroii, de aceea Partidul Co­munist luptă hotărît împotriva cultului per­sonalităţii; teoria şi practica lui sunt pătrun­se de credinţa cia mai adâncă în nesecatele forţe creatoare ale cl­asei muncitoare şi ale tuturor celor ce muncesc. Partidul Comunist şi pute­rea sovietică au trezit la viaţă puternicele forţe creatoare ale poporului. Nimicind orânduirea exploata­toare, popoarele din patria noastră sub con­ducerea Partidului Comntrist au desfăşurat o uriaşă activitate creatoare în construirea unei societăţi noi, socialiste. Tocmai această activitate creatoare a masselor de milioane, munca lor conştientă, plină de abnegaţie pentru înflorirea patriei, curajul şi eroismul lor in apărarea patriei de atacurile duşmani­lor, au constituit izvorul victoriilor noastre de importanţă i­storică-mondi­ală în construi­­rea vieţii noi. Creaţia vie a masselor popu­lare este factorul de bază al întregii vieţi a societăţii sovietice. ★ Baza unităţii de nezdruncinat dintre Par­tidul Comunist şi popor o constitue faptul că Partidul slujește permanent poporul, o cons­titue politica justă a Partidului, politică care corespunde intereselor poporului. Partidul Comunist nu are alte interese în afara intereselor poporului. Întreaga lui po­litică e­ste îndreptată în scopul întăririi pu­terii economice a statului nostru, pentru permanenta ridicare a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. De aceea, poporul sovietic nutreşte o nemărgi­­nită încredere şi dragoste faţă de Partidul său Comunist, sprijină permanent politica elaborată de partid şi o traduce activ în viaţă. Forţa şi vitalitatea politicii Partidului Co­munist constă in aceea că se sprijină pe cu­noaşterea ştiinţifică a legilor dezvoltării so­ciale şi oglindeşte just necesităţile dezvol­tării vieţii materiale a societăţii. Pol­it­ca Partidului este construită pe baza de granit a teoriei m­arxism-leninis­mului care dă Par­tidului nostru o forţă invincibilă, priceperea de a deschide căi noi în istorie, de a vedea limpede ţelul mişcării noastre înainte, de a cuceri şi de a întări mai repede şi mai te­meinic victoriile. Conducându-se după învăţătura m­arxist­­leninistă, Partidul a elaborat întotdeauna o asemenea politică care răspundea necesită­ţilor de dezvoltare a vieţii materiale a so­cietăţii, ridica asemenea probleme, ce cores­pundeau intereselor vitale ale celor ce mun­cesc. Partidul a elaborat şi a tradus în viaţă politica industrializării socialiste a ţării şi a colectivizării agriculturii. înfăptuirea ace­stei politici a schimbat în chip fundamental ţara noastră, transformând-o dintr’o ţară a­­grară şi înapoiată într’un puternic stat so­cialist, industrial şi colhoznic în cursul lup­tei pentru socialism. Partidul a trezit la viaţă nenumăratele forţe creatoare ale clasei mun­citoare şi ale tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, fapt care şi-a găsit expresia în avântul larg al întrecerii socialiste, în creş­­terea nemaivăzută a activităţii în munca « masselor, care a asigurat un puternic avânt al forţelor de producţie la oraş şi la sat, crearea unei trainice baze materiale de pro­ducte a socialismului, creşterea bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului, înfăptuind în mod consecvent politica na­ţională feninist-stalinistă. Partidul a strâns toate popoarele ţării noastre într’o singură familie frăţească, a călit prietenia de nez­druncinat a popoarelor din U.R.S.S. Parti­dul a dezvoltat şi a întărit in mod neobosit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime, baza trăinicie) şi a invincibilităpi Sta­tului Sovietic. In urma victoriei socia­lismului in ţara noastră, s’a format unitatea mor­a­l-pol­it­ică a societăţii sovietice, s’a con­topit într’un singur tot poporul şi comunis­mul. Legătura indestructibilă dintre Partid şi massele de multe milioane de oameni ai muncii, dragostea şi devotamentul neţărmu­rit al poporului nostru faţă de Partidul Co­munist au fost supuse unei serioase verifi­cări în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, când asupra patriei noastre atârna un pericol de moarte. Susţinerea fierbinte a Partidului Comunist şi a Guvernului Sovie­tic de către massele largi populare, măreţele lor fapte patriotice pe front şi în interiorul ţării, au fost acea forţă hotărîtoare care a asigurat patriei noastre victoria istorică asu­pra celui mai înverşunat dușman al omeni­rii — fascismul. Unitatea și coeziunea Partidului Comunist, legătura lui indestructibilă cu poporul, sunt un rezultat al politicii juste a partidului în conducerea masselor. După cum arată în­treaga istorie a luptei poporului sovietic pen­tru construirea socialismului, marile victorii au fost cucerite de ţara noastră înainte de toate datorită faptului că Partidul a ştiut în­totdeauna să convingă massele de justeţea politicii sale şi să le mobilizeze pentru tra­ducerea în viaţă a acestei politici. „Cauza victoriilor noastre : faptul că Parti­dul nostru şi puterea sovietică se adresează direct masseior de oameni ai muncii arătân­­du-le orice dificultate nouă şi orice problemă nouă ; priceperea de a explica masseior de ce este necesar ca intr’un moment sau altul tre­buie canalizate toate forţele asupra uneia sau a alteia din laturile activităţii sovietice; priceperea de a ridica energia, eroismul, en­tuziasmul masselor, concentrând eforturile re­voluţionare încordate asupra celei mai impor­tante probleme actuale“. (V. I. Lenin, Ope­re, vol. 30, pag. 118, ed. rusă). Una din principalele trăsături ale condu­cerii de către Partid a construcţiei comuniste a fost întotdeauna şi este priceperea de a pleca urechea la glasul masselor, priceperea nu numai de a învăţa massele dar şi de a în­văţa de la ele. Priceperea de a folosi până la capăt, în interesele construirii comunismului, experienţa acumulată de poporul sovietic, de a îndrepta pe un făgaş just iniţiativa crea­toare a poporului constitue una din cele mai importante condiţii care asigură relaţii re­ciproce, juste între Partid şi massele de multe milioane ale oamenilor muncii. Puternicul avânt de după război al econo­miei şi culturii ţării noastre, neîncetata creş­tere a bunei stări materiale şi a nivelului cul­tural al poporului sovietic în anii de după război, constitue o nouă mărturie a măreţei forţe dătătoare de viaţă a politicii Partidului Comunist. Prin munca sa organizatorică, Partidul Co­munist a obţinut uriaşe succese în dezvolta­rea necontenită a economiei socialste, în întărirea puterii statului socialist, a obţinut creşterea prestigiului internaţional al U.R.S.S. — bastion al păcii şi securităţii popoarelor. Directivele Congresului al XIX-lea al P.C.U S. cu privire la cel de al cincilea plan cincinal de dezvoltare a U.R.S.S. pe 1951 — 1955 pre­văd un nou şi puternic avânt al tuturor ra­murilor economiei naţionale a U.R.S.S., creş­terea simţitoare a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. Poporul sovietic a primit hotărîrile Con­gresului al XIX-lea ca un program combativ de luptă pentru comunism. Niciodată încă iniţiativa masselor populare nu s’a manifes­tat la noi pe o scară atât de vastă şi atât da multilateral ca în prezent. Tot mai larg se extinde în întreaga noastră ţară întrecerea socialistă a întregului popor pentru îndepli­nirea şi depăşirea celui de al cincilea plan cincinal. Creşterea activităţii politice şi în muncă a oamenilor sovietici constitue un minunat răspuns la neîncetata grijă pe care Partidul Comunist o manifestă pentru bunăstarea şi înflorirea poporului sovietic, constitue o expresie limpede a măreţei unităţi dintre Partid şi popor în lupta pentru construirea societăţii comuniste. Conducându-se potrivit ştiinţei ieninist­­staliniste despre construirea comunismului, Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic au elaborat o politică fundamentală din punct de vedere ştiinţific atât în problemele interne cât şi în problemele internaţionale în ambi­ţiunile trecerii de la socialism la comunism. Această politică expusă în cuvântările tovarăşilor G. M. Malencov, L. P Beria şi V. M. Molotov la 9 Marie, corespunde inte­reselor vitale ale oamenilor muncii din ţara noastră şi se bucură de sprijinul lor nelimi­tat. O demonstrare a unităţii indestructibila dintre partid, guvern şi popor a constituit-o cea de a patra sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S., în care Sovietul Suprem a dat în unanimitate putere de lege măsurilor propuse de partid şi guvern, măsuri care se referă la îmbunătăţirea conducerii activită­ţii de stat şi a activităţii economice. „ *) Din ziarul „Izvestia" Nr. 151 (11.222). ROMÂNIA LIBERĂ Tabere şi colonii de vară la mare pentru copii CONSTANŢA (de la subredacţia noastră). Anul acesta se vor deschide pe litoralul mării şi în oraşul Constanţa un număr de aproape 30 tabere şi colonii de vară, în care îşi vor petrece vacanţa circa 16.000 copii din regiu­nea noastră şi din alte regiuni ale ţării. Unele dintre ele au şi început să funcţioneze. La Eforie, de pildă, s-a deschis colonia Ministerului Sănătăţii, unde se găsesc peste 1000 de copii, precum şi tabăra Ministerului învăţământului Public cu aproximativ 400 pionieri şi şcolari. In staţiunea balneară Vasile Roaită funcţionează o colonie a ocro­tirii mamei şi copilului, în care sunt găzduiţi 172 copii cu mamele lor, în majoritate din Regiunea Autonomă Maghiară, Cluj şi Timi­şoara. Alte asemenea tabere şi colonii ale diferite­lor ministere, instituţii şi întreprinderi de stat, vor fi deschise peste câteva zile la Techir­­ghiol, Vasie Roaită şi Tuzla. Numai la staţi­unea Vasile Roaită sunt pregătite numeroase tabere pentru copiii muncitorilor de la Combi­natul Poligrafic Casa Scânteii ,,L­a Stalin“, Atelierele C.F.R.-Palas, Sovromconstrucţie 7 şi altele. Taberele şi coloniile de vară, prevăzute cu cadre bine pregătite şi cu material sportiv şi didactic, vor face deosebit de plăcută vacanţa de vară a eonilor. Expoziţie regională de artă populară TG. MUREŞ.­­ In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, la Tg. Mureş s-a deschis de curând o expoziţie regională de artă popu­lară, în cadrul căreia sunt prezentate peste 100 obiecte de artă, ţesături, cusături popu­lare, împletituri şi sculpturi în lemn, din toate colţurile Regiunii Autonome Maghiare. Printre obiectele expuse, deosebit de in­teresante sunt împletiturile din papură şi paie, executate de ţăranii muncitori din satul Câmpeniţa şi ţesăturile de bumbac din Co­muna Căluşeri. Atrăgătoare sunt deasemeni costumele naţionale româneşti din comuna Lunca, raionul Reghin, cum şi cele din raionul Odorhei. Cu multă dibăcie am­ fost sculptate în lemn porţile secueşti în miniatură din raionul Gheorghieni. Ţăranii muncitori din raionul Tg. Secuesc au trimis la această expoziţie numeroase sculpturi în lemn cu garnituri de placaj, sta­tuete executate din lemn de Tisa, lucrări din lemn de păr, bastoane ornate şi altele. Foarte reuşite sunt obiectele executate din lut ars, ca de pildă, „Ciobanul cu oile“, „Homarul“, „Ursuleţii“ şi altele din raionul Sângiorgiul de Pădure. Raionul Sf. Gheor­­ghe este reprezentat la această expoziţie prin numeroase cusături şi broderii executate cu mult gust, costume naţionale şi altele. Obiecte de artă populară cu pieptare băr­băteşti cu motive secueşti, vaze pentru fiori din ceramică vopsite în ulii, casete lucrate în furnir şi multe altele au prezentat dease­meni şi cooperativele meşteşugăreşti din Re­giunea Autonomă Maghiară. (Agerpres). Baze sportive în satele raionului Găeşti GAEŞTI (deja corespondentul nostru).­­ Alături de tineretul din întreaga ţară, tine­rii din comunele raionului Găeşti se pregă­tesc cu intensitate pentru întâmpinarea Fes­­t­valului­ Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor pentru Pace şi Prietenie. Prin munca voluntară, la care participă cu tot entuzias­mul şi însufleţirea tinereţii lor,, ei au reuşit să amenajeze noi baze sportive săteşti, au contribuit la înfrumuseţarea comunelor lor. In comuna Ştefan cel Mare, bunăoară, a­­vând sprijinul sfatului popular comunal, tine­rii au amenajat, folosind posibilităţile locale, o bază sportivă model pe raion care cuprinde o pistă pentru cursa cu obstacole G.M.A., un teren de volei şi o groapă pentru sărituri. Tot in cinstea Festivalului sunt amena­jate baze sportive de către tinerii din colec­tivul sportiv „Flacăra“ din comuna Cobia şi de către elevii şcolii profesionale. O frumoasă iniţiativă au luat tinerii ţărani muncitori din comuna Gura Foii. Cu spri­jinul sfatului popular comunal care i-a aju­tat la procurarea materialelor necesare, ei au pornit la o acţiune de îngrijire şi înfru­museţare a comunei lor. Pentru a cinsti e­­venimentul aşteptat cu atâta nerăbdare, în afară de amenajarea unui teren de sport, ti­nerii din această comună au trecut la în­tocmirea unui plan de acţiune care cuprin­de printre altele şi tencuirea exteriorului lo­calului căminului cultural, văruirea şcolilor, etc. Şi aici, în fruntea tineretului au stat utemiştii, dintre care s-au evidenţiat în spe­ria­ Marin Pistolea, Tom­a Şelaru, Gh. Vic­tor, Silvian Voicu, Ion Şelaru, Al. Rădu­­lescu, care au prestat numeroase ore de mun­că voluntară, dând un frumos exemplu ce­lorlalţi tineri. Joi 2 Iulie 1953 - tir. 2723 Folosesc metoda lui Victor Comarov încă din primele zile când am aflat că stahanovistul sovietic Victor Comarov, strun­gar la uzinele „V. I. Lenin“ din Moscova,­­ aplică o nouă metodă de strunjire, am fost cuprins de o puternică dorinţă de a afla cât mai curând amănunte. Această dorinţă era justificată de conştiinţa faptului că noua metodă ne va ajuta să îndeplinim şi chiar să depăşim sarcina de a realiza planul cin­cinal în patru ani, aşa cum ne-am angajat în faţa partidului. Despre excepţionale­­ rezultate ale acestei metode, despre felul cum trebue aplicată, am aflat din emisiunile postului de radio Mos­cova. Am aflat atunci că împletirea metodei Bâcov-Bortchevici cu metoda Colesov poate să dea rezultate cum n’au fost încă cunoscute în rândul strungarilor. Conştienţi că intro­ducerea metodelor înaintate de lucru sunt chezăşia succeselor noastre, tovarăşii mei din brigadă mi-au dat din primele zile un sprijin imens în intro­ducerea acestei noi şi importante metode de lucru. Prin împletirea me­todei Colesov, care în­seamnă un avans mai mare, cu metoda Bâ­­cov-Bortchev­ici, care se bazează pe o turaţie mai mare, rezultă o producţie mult sporită faţă de cea de până a­­cum. Pentru aplicarea acestei metode este ne­cesar un cuţit care să aibă­­rezistenţă atât la o turaţie mare cât şi la un avans mare. Aceas­ta presupune existenţa unei­ plăcuţe foarte dure şi rezistente. La tăierea rapidă cu unghiu pozitiv toată puterea de aşchiere se aşează pe vârful cuţi­tului, iar la cuţitul cu ungh­iu negativ pu­terea de aşchiere apasă mai înăuntru de vârful cuţitului, pe drumul acestuia. După mai multe încercări am confecţionat un cuţit cue unghiu de aşchiere negativ, iar muchiile tăietoare după forma cuţitului Co­­lesov. Plăcuţa am aşezat-o într’un cuţit frontal, polezând unghiurile tăietoare după metoda Colesov şi unghiurile de aşchiere după me­toda Bâcov-Bortchevici, adică negativ. Rezul­tatul pe care l-am obţinut prin folosirea aces­tui cuţit, a fost excepţional. In zilele de 12— 14 Mai am strunjit axa la un dispozitiv, la o turaţie de 600 pe minut, cu o adâncime de 1,5 mm. Totuşi nu eram încă mulţumit de rezultat dat fiind că turaţia nu era suficient de mare. De aceea, am trecut la un alt strung, cu o turaţie de 1200 pe minut. Astfel am strunjit o axă de motor cu un avans de 1,5 adâncime in 5 minute și 10 secunde în loc de 40 mi­nute cât este timpul planificat. In ultimul schimb de experienţă ce l-am avut cu strun­garii reşiţeni am strun­jit cu acest cutit o axă de macara­re.;'j. u­zând 14 norme în 8 ore­. Metoda Comarov este o metoda superioară de strunjire ducând la sporirea pridveri­­­tăţii muncii. De aceea studierea şi aplicarea acestei metode trebue să constitue o preocu­pare a tuturor strungarilor, şi în aceiaşi mă­sură a conducerilor întreprinderilor respec­tive, care trebue să acorde tot sprijinul ş­i vederea extinderii şi. Prin organizarea d­e schimburi de experienţă, expuneri teoretice­, tronularizarea nou­lui tip de cuţit, etc., a­­ceastă metodă­ se va putea generaliza în nu­meroase locuri de muncă. După ce ne-am convins că metoda dă re­zultate bune, la fabrica noastră au avut loc asemenea schimburi de experienţă, întâi cu strungarii fabricii noastre, apoi cu strungarii altor întreprinderi din oraş şi din întreaga regiune. Deasemeni, Consiliul Sindical Re­gional Timişoara, în colaborare cu subfi­liala A. S.I.T.-Timişoa­ra, au organizat l­a fa­brica „Electromotor“ o demonstraţie practică a metodei Comarov. In cadrul demonstraţiei a reieşit că metoda este aplicabilă la pie­se for­jate, laminate şi turna-­ te din oţel, dacă piesele au o suprafaţă destul de netedă care să asi­gure cuţitului o conti­nuitate de lucru. Atât conducerea fa­­­bricii noastre cât şi organizaţia de partid mi-au dat un sprijin continuu în vederea aplicării noii metode. Preţioasele îndrumări primite din partea organizaţiei de partid, condiţiile create de conducere pentru folosirea metodei Comarov, m-au stimulat puternic în muncă. După ex­perimentarea cu succes a noii metode de strunjire, conducerea fabricii noastre a întoc­mit un plan de acţiune în vederea extinderii ei, planificând expuneri teoretice în faţa strungurilor. Astfel, în mimai câteva zile de la pornirea acestei acţiuni metoda Coma­rov a început să fie aplicată de încă 6 strun­gari cu rezultate deosebit de pozitive. In momentul de faţă metoda este studiată de către toţi strungarii întreprinderii. Avantajele aplicării metodei Comarov sunt foarte însemnate. Datorită ei productivitatea muncii poate creşte aproximativ de 2—3 ori în momentul în care metoda va fi bine stăpânită de către strungari. Extinderea acestei metode înaintate va contribui la reali­zarea măreţelor noastre obiective, va grăbi realizarea planului nostru cincinal în 4 ani, va ridica simţitor nivelul de trai al muncito­rilor. Jtsfan Kovács strungar-stahanovist la „Electromotor'' Timişoara ,Colţul roşu" al gospodăriei agricole colective „Gh. Doja"-Oradea (ORADEA. La lumina becurilor electrice de la „colţul roşu“ al gospodăriei agricole co­lective „Gheorghe Doja“, din comuna Borş, regiunea Oradea, se întâlnesc deseori oa­meni care în cursul zilei au muncit pe întinsele tarlale ale gospodăriei, la gră­dina de zarzavat sau la crescătoriile de vile. Tineri şi bătrâni, discutând în limba româ­nă sau maghiară, stau alaturi în sala mare a „colţului roşu“. Unii mută cu atenţie pie­sele de şah, alţii s-au apropiat de aparatul de radio, cei mai mulţi stau aplecaţi peste mese în faţa cărţilor, citind cu mult interes slovele pe care o bună parte dintre ei nu le-au cunoscut până mai ieri. Biblio­tecarul Vera Karol este şi de data aceasta printre colectivişti. El se mândreşte cu roa­dele muncii sale. In acest an a reuşit să atragă la bibliotecă aproape 85 la sută din­­ mărul membrilor gospodăriei agricole co­ti­ve. Din alte săli se aud cântecele pline de veselie pe care le repeta corul gospodăriei, sau jocurile vioaie ale echipei de dansuri. Mai bine de 80 de colectiviști fac parte din echipele artistice ale gospodăriei. Tot la „colţul roşu“ au loc repetiţiile pieselor de teatru. Echipa de teatru a dat in ultimul timp numeroase spectacole în gospodăria colectivă, iar unele chiar şi în satele în­vecinate ca Sântăul Mic, Sântăul Mare şi altele. In cinstea Festivalului Mondial, co­lectiviştii din echipa de teatru pregătesc piesa „Tânăra Gardă“, iar echipa de dan­suri învaţă noi jocuri româneşti, maghiare, germane şi sovietice. La „colţul roşu“ al gospodăriei sunt pre­zenţi mai întotdeauna utemiştii David An­drei, Magdalena Berdoş, precum şi colecti­vişti vârstnici ca Mihai Sotorgi, Ludovic Naghi, Carol Bondyi şi alţii care sunt frun­taşi nu numai în muncile agricole, dar şi în munca artistică şi culturală Deasemenea prin „colţul roşu“ s-a organizat o susţinută acţiune sportivă. Aci se găseşte diploma sportivului Ambru Victor, câştigată la concursul de şah pe raion, organizat în cinstea Festivalului. Cu ea se mândreşte întreg colectivul spor­tiv. Până acum, pe pieptul a 58 de tineri din gospodăria colectivă din Borş strălu­ceşte insigna G.M.A., iar alţi 68 au deve­nit de curând aspiranţi, întreaga activitate cul­tur­al-artistică a gospodăriei colective din comuna Borş este organizată de „colţul roşu". Aici, au func­ţionat cursurile de alfabetizare, precum şi diferite cercuri de studiu : cel agrotehnic, zootehnic şi legumicol. Când vorbesc des­pre succesele lor colectiviştii din comuna Borş pomenesc întotdeauna de „colţul roşu“, care, prin activitatea sa multilaterală, a contribuit ca această gospodărie colectivă să devină o gospodărie fruntaşă în regiunea Oradea. (Agerpres).

Next