România Liberă, septembrie 1953 (Anul 11, nr. 2774-2799)

1953-09-01 / nr. 2774

proletari din toate ţările, unifi-vă ! ]mm Ibi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Controlul maselor contribue la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor munci Programul de măsuri economice, adop­tat recent de către Plenara lărgită a Co­mitetului Central al Partidului Muncito­resc Român, având ca obiectiv realizarea într’un timp apropiat a unei serioase îm­bunătăţiri a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prevede sporirea simţitoare a pro­ducţiei bunurilor industriale de larg con­sum ca şi desvoltarea neîncetată a pro­ducţiei agricole. Desvoltarea producţiei mărfurilor ali­mentare şi industriale ca şi sporirea pro­ducţiei marfă în agricultură vor avea ca urmare şi o mai intensă circulaţie a măr­furilor. Volumul de mărfuri din reţeaua comer­ţului de stat şi cooperatist va fi de peste 22 miliarde lei în anul 1954 şi de circa 20 miliarde lei în anul 1955. Punerea la dispoziţia populaţiei a aces­tor mărfuri trebue să se facă în modul cel mai civilizat, la înălţimea cerinţelor me­reu crescânde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Unul din principalele mijloace capabile a contribui la ridicarea nivelului comerţu­lui socialist îl constitue controlul mase­lor asupra activităţii aparatului comer­cial. Având posibilitatea printr’un control te­meinic de a descoperi lipsurile existente în cadrul acestei activităţi, ,a le sesiza foru­rilor competente, dând în felul acesta un ajutor tovărăşesc lucrătorilor din comer­ţul socialist, masele largi de oameni ai muncii pot lupta pentru îmbunătăţirea necontenită a aprovizionării lor cu bu­nuri de larg consum. O strălucită pildă a modului în care tre­bue să funcţioneze controlul maselor ne-o dă şi în această privinţă minunata experienţă sovietică. Deputat», membri ai comis­iu­ni­lor per­manente de pe lângă sovietele raionale, orăşeneşti şi comunale se interesează în­deaproape de problemele aprovizionării populaţiei, urmăresc modul în care func­ţionează unităţile comerciale, contribue din plin la îmbunătăţirea comerţului so­vietic, învăţând din experienţa sovietică, ghid de preţ în toate sectoarele de activitate, oamenii muncii din ţara noastră trebue să acorde o deosebită atenţie acestei proble­me-Comisiunile permanente de aprovizio­nare şi comerţ de pe lângă sfaturile popu­lare regionale, raionale şi orăşeneşti tre­bue să-şi trăiască viaţa, să activeze in­tens, una din principalele lor sarcini fiind controlul asupra desfăşurării muncii de desfacere a bunurilor de larg consum. Aceste comisiuni permanente trebue să-şi lărgească necontenit activele de ce­tăţeni, să mobilizeze în jurul lor tehni­cieni şi specialişti în problemele comer­ţului, gospodine şi cadre din conducerea organizaţiilor comerciale locale şi cu aju­torul acestora să-şi mărească neîncetat sfera preocupărilor, să cunoască amănun­ţit problemele comerţului, deficienţele din comerţ, să facă propuneri pentru înlătura­rea lor. Comisiuniile permanente au un ajutor de preţ în munca lor, în echipele de con­trol obştesc organizate de consiliile sindi­cale regionale prin organizaţiile sindicale de pe lângă fiecare întreprindere. Exemple pozitive în legătură cu realiză­rile echipelor de control obştesc din toată ţara şi îndeosebi a celor din Capitală, se pot da multe, ele demonstrând priceperea şi spiritul gospodăresc a­l muncitorilor şi funcţionarilor ce fac parte din aceste echi­pe. Echipele de control obştesc a căror ac­tivitate se rezumă îndeosebi la suprave­gherea felului în care se respectă regulile de comerţ — atitudinea faţă de cumpără­tori, lichidarea vânzărilor preferenţiale, afişarea preţurilor, etc. — au dreptul şi chiar datoria să-şi extindă controlul şi în alte direcţii. Ele au latitudinea de exemplu să verifice calitatea produselor, să urmă­rească modul în care decurge aproviziona­­rea magazinelor, să controleze felul în care sunt păstrate mărfurile, să sesizeze foru­rilor competente nemulţumirile constatate în legătură cu or­driul magazinelor. Aceste echipe au deasemenea posibilitatea şi chiar obligaţia de­­a semnala sfaturilor populare orice deficienţe în ceea ce pri­veşte desvoltarea reţelei comerciale, de a propune înfiinţarea unor unităţi in raioa­nele ori cartierele unde acestea sunt în număr insuficient, etc. In cadrul acestor echipe, pe lângă dele­gaţii întreprinderilor, trebue atrase femei din câmpul muncii, cât mai multe gospo­dine,, soţii de muncitori şi funcţionari, care cunosc munca unităţilor comerciale din contactul cu vânzătorii şi lucrătorii din comerţul socialist. Semnalând lipsu­rile constatate, lipsuri pe care au posibi­litatea să le descopere mai bine ca orici­ne, femeile muncitoare, gospodinele pot contribui la îmbunătăţirea­ permanentă a modului de distribuire a produselor de larg consum, la organizarea unui comerţ civilizat, cu adevărat socialist. Pentru ca activitatea comisiunilor per­manente, a comisiilor de femei şi a echi­pelor de control obştesc să-şi atingă sco­pul, este necesar ca organele locale ale puterii de stat să­ dea curs sesizărilor pri­mite, să le rezolve de urgenţă şi să co­munice rezultatele măsurilor luate celor ce au făcut respectivele sesizări. Secţiunile comerciale trebue să colabo­reze strâns cu comisiile de femei şi con­trolorii obşteşti, să organizeze şedinţe co­mune ori să trimită reprezentanţii lor la şedinţele comisiunilor permanente pentru a cunoaşte metodele de lucru ale celor ce exercită controlul maselor, ca şi rezulta­tele acestui control. Neînţelegerea rolului controlului mase­lor în îmbunătăţirea aprovizionării, a fap­tului că acest control constitue un real ajutor în muncă îl manifestă unii lucrători din comerţul socialist, în special respon­sabili de magazine, care primesc cu ne­încredere şi uneori chiar cu ostilitate e­­chipele de control obştesc. Trebue combă­tută această atitudine greşită; lucrătorii din comerţul socialist au datoria să pri­mească tovărăşeşte, cu atenţie şi interes pe aceşti activişti sociali (controlori ob­şteşti), care nu-şi precupeţesc orele lor de odihnă pentru a duce la îndeplinire sar­cina ce le-a fost încredinţată. Trebue să le fie clar tovarăşilor din aparatul comer­ţului socialist, că cei ce fac parte din con­trolul obştesc îi ajută în muncă, sunt co­laboratorii lor d­e nădejde. Pentru îmbunătăţirea necontenită a sis­temului de muncă al controlorilor obşteşti, este bine să se organizeze cât mai des schimburi de experienţă între echipe. Ase­menea schimburi de experienţă, organizate periodic, ori după necesităţi, la care trebue să participe delegaţi ai secţiunilor comer­ciale ale sfaturilor populare, precum şi ai inspecţiei comerciale de stat (eventual şi deputaţi, membri ai comisiunilor perma­nente de aprovizionare şi comerţ), pot contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor controlorilor obşteşti, la ridicarea nivelu­lui activităţii lor. Există şi alte forme prin care masele de cumpărători pot exercita controlul asu­pra muncii aparatului comercial. Condica de sugestii şi reclamaţii — din păcate in­suficient folosită în prezent — constitue un excelent mijloc de îndreptare a lipsu­rilor din comerţ. Eficacitatea condicii este însă condiţionată de felul în care echipele de control obştesc urmăresc rezolvarea sesizărilor notate în condici, iar organele inspecţiei comerciale de stat urmăresc şi dau curs acestor sesizări. Un ajutor eficace în munca lucrătorilor din comerţul socialist îl pot aduce şi con­sfătuirile cu cumpărătorii la­ care trebue să ia parte delegaţi ai întreprinderilor producătoare şi de desfacere, delegaţi ai comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare, deputaţi, precum şi echipe de control obştesc. Comisiunile permanente de aprovizio­nare şi comerţ cu activele lor de cetăţeni, echipele de control obştesc, comisiile de femei de pe lângă sfaturile populare, ce­tăţenii care fac propuneri şi sugestii în condici ori în cadrul consfătuirilor cu cumpărătorii, sunt toţi antene principale a ceea ce se numeşte controlul maselor. Este sarcina de seamă a comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare, care răs­pund de aprovizionarea populaţiei, de a sprijini acest control al maselor, de a ţine seama de sesizările respective, de a veghia ca orice sesizare să fie rezolvată de către secţiunile comerciale şi de conducerile u­­­nităţilor comerciale, în cel mult 48 de ore de la primirea lor. Ele au datoria deasemeni de a activiza şi mai mult ca până acum, pe linia exer­citării controlului maselor , comisiunile permanente şi activele de cetăţeni, precum şi comisiile de femei, să colaboreze cu e­­chipele de control obştesc pentru a cu­noaşte cerinţele maselor, posibilităţile de satisfacere a acestor cerinţe. Sesiunea sfatului popular al regiunii Bucureşti Duminică ,30 August s’au desfăşurat în ila de festivităţi a sfatului popular al re­­iunii Bucureşti, lucrările celei de a 10-a isiu­ni ordinare a sfatului popular regional. Tov. Nicolae Matache, şeful secţiei gospo­­aiiei comunale şi industriei locale din ca­rul sfatului popular regional, a­­prezentat raport asupra realizării planului în sec­torul industriei locale, gospodăriei comunale şi în sectorul construcţiei pe perioada 1 Ia­nuarie—31 August 1953. In continuarea lucrărilor sesiunii, tov Constantin­ Ioniţă, şeful secţiei agrare a sfa­tului popular regional Bucureşti, a vorbit despre măsurile luate pentru buna desfă­şurare a lucrărilor agricole de toamnă. Anul XI - Nr. 2774 4 pagini 20 bani 1 Septembrie 1953 Marți Pentru bunăstarea poporului Intr’o fabrică de paste făinoase Magazinul „Spicul“ de pe Bul.­0 Martie ilin Capitală, prezinta şi desface produsele de patiserie şi paste făinoase fabricate în cele mai importante fabrici de acest gen (din ţara noastră, ca : „Gheorgh­e Doja“ Ora­şul Stalin, „9 Mai" Sibiu, „Sănătatea“ Bucureşti, „Munca“ Constanţa şi altele. Numărul consumatorilor ce se aprovizio­nează zilnic din acest magazin creşte în mod simţitor datorită calităţii din ce în ce mai bună a produselor, varietăţii şi abun­denţei lor. Totodată atenţia cumpărătorilor este re­trasă şi de felul în care sunt ambalate ma­caroanele, fideaua, melcişorii, spaghetele, biscuiţii şi toate celelalte, în pungi de ce­lofan s­au cutii de carton. Pe aceste cutii este scris in culori atrăgătoare numele fa­bricii producătoare, ca o dovadă a mândriei muncitorilor care nu precupeţesc niciun e­­fort pentru a produce cât mai multe şi va­riate sortimente. Intrând în fabrica „Sănătatea“ sau în oricare alta te convingi pe deplin de acest lucru. Freamătul muncii avântate se simte in orice secţie. La cuptoare, la prese, la us­­cătorii şi la malaxoare, oameni cu mişcări repezi dar precise, dau aluatului formele cele mai diferite. La unul din cuptoare lu­crează ajutorul cocător Dumitru Ioniţă. El a citit cu multă luare aminte î­n ziar măsu­rile ce se vor lua pentru îmbunătăţirea în­­tr'un timp apropiat a condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. El le-a spus atunci tovarăşilor de muncă : — Vedeţi voi, de aici ni se trage o mare răspundere, aceea de a ne spori "eforturile pentru ca producţia să crească necontenit, să crească calitatea, să facem economii şi să menţinem frumosul rezultat de a nu a­­vea niciun rebut, in felul acesta suntem si­guri că şi salariul nostru va creşte simţitor ca şi condiţiile noastre de viaţă. Ioana Duţu, ajutor presor, fruntaşă în producţie, care în ultima vreme a realizat pianul în proporţie de 159 la sută şi alţi fruntaşi ca Verona Constantinescu, legăto­­reasă la paste şi Ilie Linca cocător, nu­trind aceleaşi gânduri ca şi Dumitru Ioniţă şi ca toţi ceilalţi muncitori, şi-au sporit angajamentele luate in întrecerea socia­listă. In ultimele două luni fabrica a realizat peste plan 66 tone paste făinoase, a înde­plinit in proporţie de sută la sută condi­ţiile de calitate şi a redus preţul de cost al produselor cu 4,57 la sută faţă de plan. In raport cu aceasta salariul mediu pe cap de muncitor a crescut cu 31,11 la sută. Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Sănăta­tea“ vor desvolta mai departe succesele ob­ţinute până acum în producţie, dând pe­­ piaţă mereu mai multe produse. Mai multe conserve CRAIOVA (de la subredacţia noastră). — Unul după altul vagoneţii plini cu cutii şi borcane părăsesc fabrica, îndreptându-se spre depozite. Aici, aşezate în rânduri, una peste alta, stivele de cutii şi borcane cu conserve cresc de la o zi la alta. In lupta pentru o tot mai bună aprovizio­nare a oamenilor muncii cu produse alimen­tare, muncitorii fabricii de conserve vege­tale „Fructul Românesc“ din oraşul Craiova­­au angajat să dea anul acesta cu 25 la sută mai multe conserve decât anul trecut. Printr-o mai bună organizare a procesului de producţie, prin mecanizarea anumitor munci ce necesitau timp mai îndelungat de lucru, ei au reuşit dintru început nu numai să realizeze, dar să şi depăşească angaja­mentele luate. In cel de al doilea trimestru al anului planul valoric pe fabrică a fost îndeplinit ,în proporţie de 115 la suta, iar planul cantitativ în proporţie de 142 la sută. In această perioadă munci­torii fabricii „Fructul Românesc“ au dat pen­tru aprovizionarea populaţiei cu 52 la sută mai multe conserve de legume în apă şi bu­lion şi cu 29 la sută mai multe pu­­pe de fructe. Năvodul mecanizat-Volga In punctul pescăresc Filipoiu din cadrul gospodăriei piscicole Brăila, unate acestea s’a produs un eveniment deosebit. A fost lan­sat la apă pentru prima dată năvodul me­­canizat-Volga. Munca manuală pe care o făceau până acum zece pescari timp de două ore pentru întinderea năvodului, o face de data aceas­ta un motor adaptat special pe o șalupă con­dusă de un singur om. Timpul necesar întin­derii năvodului s’a redus la numai zece m­­­nute, iar cantitatea de pește prinsă în timp de patru ore a crescut dela 50—80 kgr, cât se prindea înainte, la 500 kgr. Mâna de lucru rămasă disponibilă în urma mecanizării năvodului Volga este acum folo­sită in alte sectoare ale gospodăriei. IN NUMĂRUL DE AZI C. TOPOR: Asigurarea succesului munci­lor agricole de toamnă — sarcină de mare răspundere. (pag. 2-a) — CONST. BUNESCU : In ajutorul sfatu­rilor populare — Comitetele de stradă, mijloc important de legătură cu massele (pag. 2-a) — O victorie a atletismului românesc (pag. 3-a) — Nota adresată de Guvernul Sovietic Gu­vernelor Franţei, S.U.A. şi Angliei în legătură cu Tratatul de Stat cu Aus­tria. (pag. 3-a) — De l­a Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. (pag. 4 a) — Adevărul asupra aşa numitului buget re­vizuit al Statelor Unite. (pag. 4-a) Z. FLOREA: Charthy ? Cine este senatorul Mc (pag. 3-a) Brigada de bună deservire Pe uşile larg deschise e un continuu dute-vino. Nicol­ee Bi­vol, tehnician la I.P.C., pare mi­rat de faptul că deşi este devre­me totuşi sunt atât de mulţi cumpărători. Dintr’o veche obiş­nuinţă se opreşte in faţa vitrinei şi cercetează noutăţile. — Ei, da, uite asta aş cum­păra şi eu. E un deliciu. De n'ar fi atâta lume ar intra chiar acum să cumpere. Ceasul insă nu-l aşteaptă, cu siguranţă că n’o să apuce rând. Totuşi a in­trat in magazin. In faţa tejghe­lei sunt mulţi cumpărători. D­n nou se uită cu teamă la ceas. Ba chiar ii pare rău că s’a abă­tut din drum. Peste sgomotul cântarelor, fâsâitul ambalajelor şi murmu­rul de voci ale consumatorilor care cer, schimbă, aleg, de alături cineva întreabă priete­nos : — Cumpăraţi ceva, tovarăşe ? Din dosul tejghelei un vânză­tor mărunţel de statură, tânăr, cu ochi vioi, e gata să-i aducă din raft marfa dorită. — E rândul dvs. Spuneţi cu ce vă putem servi, mai adăugă vânzătorul. — O cutie de conserve cu peşte şi aş mai vrea 200 grame cacao şi o cutie cu spaghete şi un sfert de unt. — Altceva ? — Atât. — Plătiţi la casa 2. La casă a fost şi mai simplu. O invarstitură de mâner, a ieşit bonul, a plătit şi iată-l cu bra­ţele pline de cumpărături la fel ca şi ceilalţi cumpărători din magazin. E nelămurit Insă cum de a fost servit atât de repede. Dar înainte de a ieşi din ma­gazin ii atrage atenţia un afiş: „Aici lucrează brigada de bună deservire..." -„ Iniţiativa formării unei bri­găzi de bună deservire in maga­zinul „Comaliment“ din Piaţa Magheru a avut-o tânărul Ste­fan Glăvan. Intr’o zi i-a căzut în mână o broşură: ,,Metoda Corovchin pentru buna deservire a consumatorilor“. A citit-o. — Bună treabă. Ar fi timpul să facem şi noi un pas înainte, gândea el. E simplu, puţină or­ganizare, o mişcare mai vioaie şi treaba merge. Dar totuşi... Acest „totuşi d in mintea lui Glăvan însemna mult, însemna comoditatea în mişcări a multor vânzători, însemna comportarea netovărăşească faţă de consuma­tori şi câte alte metehne moşte­nite din vechiul comerţ. Cu lu­crurile acestea trebue să-ţi baţi mult capul până să desveţi oa­menii de ele. Dar Corovchin, uite vezi, el s’a gândit la consuma­torul de azi care n’are vreme de pierdut. Corovchin a gândit ca un comunist. Metoda lui e simplă şi de aceea trebue aplicată şi la noi. Cu hotărlrea asta în suflet s’a dus la comitetul de întreprinde­re. Apoi a vorbit cu tovarăşii săi de muncă. — O să vedeţi, nu e greu de­loc, totul e în funcţie de organi­zarea locului de muncă, de re­partiţia muncii pe oameni... Brigada de bună deservire dela raionul coloniale al maga­zinului „Comaliment" din Piaţa Magheru a avut şi succese şi greutăţi. Treptat insă ei au învins greutăţile. Astăzi brigada este model de activitate, model de organizare. Cei 7 tovarăşi din brigadă ştiu precis ce au de făcut. Ei aplică cu stricteţe cele învăţate de la Corovchin, şi or­ganizează locul de muncă, aşea­ză mărfurile, de aşa natură ca să le aibă la îndemână, se poar­tă tovarăşeşte cu clientul. Ei au mai făcut un lucru principal: au înlăturat metoda greoaie fo­losită înainte când vânzătorul întocmea bonul de marfă, apoi clientul îl înregistra la casă, plătea şi tocmai la urmă i se elibera marfa. Acum e altfel. Cumpărătorul a ales marfa, i se spune cât costă, se duce direct la casă, plăteşte şi apoi ridică marfa fără nicio altă bătaie de cap. Toţi membrii brigăzii vin mai devreme cu un sfert de oră. Res­ponsabilul Ştefan Glăvan con­trolează şi verifică buna func­ţionare a cântarelor. Se îngri­jeşte ca preţurile să fie afişate şi-şi aprovizionează locul de muncă, având grijă să aşeze totul in ordine şi la îndemână. Nicolae Frâncu aranjează vitri­nele din faţa raionului. Elena Dumitrescu, casiera, îşi procură mărunţiş pentru rest, verifică cassa de marcat, iar după ora închiderii, ajută la curăţenia ma­gazinului. Vasile Frânceanu, ges­tionarul raionului, ţine in per­manenţă legătura cu magazia şi face aprovizionarea. Dacă mai are timp, ajută şi la vânzare. Odată pe săptămână, Vine­rea, membrii brigăzii au o oră de studiu din diferite broşuri in care se explică metodele noi de muncă. Aplicând metoda Corovchin şi alte metode sovietice de bună deservire a consumatorilor, bri­gada lui Ştefan Glăvan a ajuns ca in 8 ore de muncă să distri­buie mărfuri in valoare de 13- 20.000 lei. Munca organizată le-a sporit şi câştigurile. Pentru realizările obţinute, in consfă­tuirea pe ţară a fruntaşilor in comerţul de stat, Ştefan Glăvan, şeful primei brigăzi de bună deservire, a primit insigna de fruntaş in comerţul de stat. I. CAMPEANU ★ NOI ÎNTREPRINDERI alimentare Fabrica de pâine din Hunedoara HUNEDOARA (de la corespondentul nos­tru). — De cum cobori din trenul ce po­poseşte în gam­a Hunedoara, privirea îţi este atrasă de o construcţie înaltă cu trei etaje, cu ferestre largi. Este noua fabrică de pâine care a început să producă din plin încă din primul trimestru al anului a­­cesta, întregul proces de fabricare­ a pâinii este mecanizat. Din depozitul de făină sacii sunt transportaţi în sala de cernut la o înăl­ţime de 14 m, cu ajutorul ascensorului. Făina cernută, sortată, este apoi t­recută­ la etajul doi, î­n sala de pregătire a­­aluatului, sau sala malaxoarelor cum i se mai spune. Malaxoare moderne, acţionate electric, executate la întreprinderea „Tehnofrig“ din Cluj, înlocuesc complect munca manu­ală de frământare a aluatului. Lucrătorii din acest sector au doar grijă să urmă­rească funcţionarea normală a agregatelor şi să transporte cupele cu aluat în sala de dospire, in laboratorul fabricii se studiază problema continuei îmbunătăţiri a sortimen­telor de pâine. Tot aici se stabileşte conţi­nutul de gluten, timpul de fermentaţie şi de coacere, etc. La primul etaj, în sala cuptoarelor, aerul încins de căldura ce radiază de la cuptoare este încontinuu împrospătat de puternice ventilatoare electrice. Noua fabrică de pâine de la Hunedoara, prevăzută cu cel mai modern utilaj care asigură mecanizarea întregului proces de producţie, este o expresie grăitoare a gri­jii continue pe care statul nostru democrat­­popular o manifestă faţă de ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al populaţiei mun­citoare. Fabrica de ulei din Oradea Unul din oraşele ţării in care economia locală a cunoscut o deosebită înflorire este oraşul Oradea. Ca urmare a muncii stăruitoare a comitetului executiv al sfa­tului popular orăşenesc Oradea, de descoperire şi folosire a resurselor locale, au luat fiinţă în ultimul, timp noi întreprinderi de bunuri de larg consum. In acest fel, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Oradea contribue la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu diferite produse de larg consum. In clişeu , un aspect al fabricii de ulei comestibil, aparţinând sfatului popular orăşenesc Oradea, care va intra în funcţiune în cursul acestei­ luni. Noua fabrică este dotata cu aparate de precizie sosite din Uniunea Sovietică, iar instalaţia de prelucrare a uleiului este fabricată în ţară. Grija pentru sănătatea oameni­lor muncii Programul de măsuri economice adoptat de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, prevede primre altele îm­bunătăţirea asistenţei şi deserviri medi­cale, substanţiala reducere a preţurilor me­dicamentelor, îmbunătăţirea tarifelor de salarizare ale personalului medico-sanitar. Toate aceste măsuri dovedesc grija pe care partidul nostru o poartă oamenilor mun­cii, ocrotirii sănătăţii lor, creşterii nivelu­lui lor de trai. Noi farmacii, chioşcuri, puncte farmaceutice Pe vremea regimului burghezo-moşieresc, ţăranul muncitor care avea nevoie de o as­pirină sau de alte medicamente necesare să­nătăţii lui, trebuia să parcurgă zeci de kilo­metri până în oraşul cel mai apropiat sau în co­muna unde exista o farmacie ca să şi le procure. Astăzi oamenii muncii din patria noastră se bucură de o tot mai bună asisten­ţă sanitară, au la dispoziţie medicamente şi farmacii. In cursul anului trecut au luat fiinţă 111 unităţi farmaceutice noi dintre care 57 farmacii de stat şi 54 filiale de farmacii Dintre acestea, 48 de unităţi farmaceutice şi filiale de farmacii s-au înfiinţat î­n centre­le industriale, metalurgice şi petrolifere. De unde la începutul anului 1950 nu exista nici­un punct sanitar in ţară, la începutul anului 1952 s'a ajuns la 1985, ca la sfârşitul anului reţeaua de puncte sanitare să se ridice la 3202. In cursul acestui an reţeaua de farmacii şi puncte sanitare a crescut şi mai mult. S’au înfiinţat noi farmacii în regiunea Bacău, filiale de farmacii la Ochiuri, Mărgineanca şi Schela. S’au organizat chioşcuri farmaceuti­ce în gările Bucureşti, Bacău, Craiova, la u­­zinele Oţelul Roşu din Timişoara. In cursul acestui an s’au pus in funcţiune încă 335 noi farmacii de stat şi 507 puncte farmaceutice. Creşte numărul unităţilor sanitare BACAU (dela subredacţia noastră). D­in cursul acestui an în regiunea Bacău au fost înfiinţate noi unităţi sanitare. Aşa, bunăoară, in comuna Plopana, raionul Bacău, a fost a­­menajat şi dat in folosinţa un dispensar rural cu staţionar pentru copii care a fost dotat cu întreg aparatajul medical. In raionul Ceahlău, unde înainte nu exista nici un fel de unitate sanitară, pe lângă dis­pensarele comunale care au fost înfiinţate în anii regimului de democraţie populară, au mai fost înfiinţate anil aceştia încă două dispensare moderne. Deasemeni în raionul Târgu Neamţ a luat fiinţă de curând un serviciu sanitar sportiv şi un laborator de igienă. In raionul Târgu Ocna, unde altă dată era un singur spital, acum s'au înfiinţat dispen­sare, materni­taţi, creşe, etc. Anul acesta în comunele Oneşti şi Oituz, din raionul Târgu Ocna, s’au înfiinţat staţionare de circumscrip­ţii medicale, care asigură tratarea preventivă a oamenilor muncii.­­ Asemenea staţionare au fost înfiinţate şi în comunele Răcăciuni, Bereşti-Bistriţa şi Plopana, raionul Bacău, Bah­na şi Gârleni, ra­ionul Buhuşi, Bicazu Ardelean, raionul Pia­tra Ne­amţ şi Broşteni din raionul Ceahlău. Paralel cu înfiinţarea staţionarelor sanita­re, în bazinul carbonifer Comăneşti a suat fiinţă, prin grija comitetului executiv raio­nal, un ambulatoriu sanitar, care să asigure tratarea minerilor la locul de muncă şi în special combaterea şi prevenirea silicozei. Tot în cursul acestui an în raionul Piatra Neamţ s-a înfiinţat un serviciu de neurolo­gie, iar in raionul Ceahlău o casă de naş­tere. Anul acesta s’au cheltuit importante sume de bani pentru construcţii destinate ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii. Până acum s’a investit numai pentru construcţii suma de 220.000 lei, iar pentru dotarea cu instru­mente a unităţilor sanitare suma de 46.700 lei. In regiunea Piteşti PITEŞTI (dela corespondentul nostru). — Grija deosebită a statului democrat-popular pentru oamenii muncii se reflectă şi în mă­surile luate pe tărâmul ocrotirii sănătăţii. Şi în regiunea noastră — ca dealtfel în toate regiunile ţării — s’au creat noi unităţi sanitare. Astfel, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti, raionul Muscel, au luat fiinţă posturi medicale subterane. Deasemeni, mai func­ţionează în bune condiţiuni un număr de 21 dispensare de întreprinderi cu nouă staţionare şi 70 paturi, precum şi două ambulatorii cu câte 213 servicii de specialitate. Tot în cadrul acestei acţiuni, din vârful munţilor, de la gurile de exploatare forestieră şi până în câmpie la unităţile agricole soci­a - Este, au luat fiinţă în anii puterii populare 197 puncte sanitare. Prin cele şase servicii de salvare se asigură urgenţele, iar cele 15 ca­binete stomatologice stau tot timpul la dis­poziţia oamenilor muncii. Paralel cu desvoltarea sportului de mass® a crescut şi numărul cabinetelor medicale de educaţie fizică, in momentul de faţă, func­ţionează patru cabinete de medicină sportivă şi 24 puncte medicale. Pentru a se asigura celor ce muncesc posi­bilitatea de a-şi îngriji cât mai bine sănă­tatea, s-au cre­­at trei sanatorii balneocli­materice cu 1700 paturi, unităţi care aparţin Ministerului Sănătăţii.

Next