România Liberă, septembrie 1953 (Anul 11, nr. 2774-2799)
1953-09-01 / nr. 2774
proletari din toate ţările, unifi-vă ! ]mm Ibi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Controlul maselor contribue la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor munci Programul de măsuri economice, adoptat recent de către Plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, având ca obiectiv realizarea într’un timp apropiat a unei serioase îmbunătăţiri a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prevede sporirea simţitoare a producţiei bunurilor industriale de larg consum ca şi desvoltarea neîncetată a producţiei agricole. Desvoltarea producţiei mărfurilor alimentare şi industriale ca şi sporirea producţiei marfă în agricultură vor avea ca urmare şi o mai intensă circulaţie a mărfurilor. Volumul de mărfuri din reţeaua comerţului de stat şi cooperatist va fi de peste 22 miliarde lei în anul 1954 şi de circa 20 miliarde lei în anul 1955. Punerea la dispoziţia populaţiei a acestor mărfuri trebue să se facă în modul cel mai civilizat, la înălţimea cerinţelor mereu crescânde ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Unul din principalele mijloace capabile a contribui la ridicarea nivelului comerţului socialist îl constitue controlul maselor asupra activităţii aparatului comercial. Având posibilitatea printr’un control temeinic de a descoperi lipsurile existente în cadrul acestei activităţi, ,a le sesiza forurilor competente, dând în felul acesta un ajutor tovărăşesc lucrătorilor din comerţul socialist, masele largi de oameni ai muncii pot lupta pentru îmbunătăţirea necontenită a aprovizionării lor cu bunuri de larg consum. O strălucită pildă a modului în care trebue să funcţioneze controlul maselor ne-o dă şi în această privinţă minunata experienţă sovietică. Deputat», membri ai comisiunilor permanente de pe lângă sovietele raionale, orăşeneşti şi comunale se interesează îndeaproape de problemele aprovizionării populaţiei, urmăresc modul în care funcţionează unităţile comerciale, contribue din plin la îmbunătăţirea comerţului sovietic, învăţând din experienţa sovietică, ghid de preţ în toate sectoarele de activitate, oamenii muncii din ţara noastră trebue să acorde o deosebită atenţie acestei probleme-Comisiunile permanente de aprovizionare şi comerţ de pe lângă sfaturile populare regionale, raionale şi orăşeneşti trebue să-şi trăiască viaţa, să activeze intens, una din principalele lor sarcini fiind controlul asupra desfăşurării muncii de desfacere a bunurilor de larg consum. Aceste comisiuni permanente trebue să-şi lărgească necontenit activele de cetăţeni, să mobilizeze în jurul lor tehnicieni şi specialişti în problemele comerţului, gospodine şi cadre din conducerea organizaţiilor comerciale locale şi cu ajutorul acestora să-şi mărească neîncetat sfera preocupărilor, să cunoască amănunţit problemele comerţului, deficienţele din comerţ, să facă propuneri pentru înlăturarea lor. Comisiuniile permanente au un ajutor de preţ în munca lor, în echipele de control obştesc organizate de consiliile sindicale regionale prin organizaţiile sindicale de pe lângă fiecare întreprindere. Exemple pozitive în legătură cu realizările echipelor de control obştesc din toată ţara şi îndeosebi a celor din Capitală, se pot da multe, ele demonstrând priceperea şi spiritul gospodăresc al muncitorilor şi funcţionarilor ce fac parte din aceste echipe. Echipele de control obştesc a căror activitate se rezumă îndeosebi la supravegherea felului în care se respectă regulile de comerţ — atitudinea faţă de cumpărători, lichidarea vânzărilor preferenţiale, afişarea preţurilor, etc. — au dreptul şi chiar datoria să-şi extindă controlul şi în alte direcţii. Ele au latitudinea de exemplu să verifice calitatea produselor, să urmărească modul în care decurge aprovizionarea magazinelor, să controleze felul în care sunt păstrate mărfurile, să sesizeze forurilor competente nemulţumirile constatate în legătură cu ordriul magazinelor. Aceste echipe au deasemenea posibilitatea şi chiar obligaţia dea semnala sfaturilor populare orice deficienţe în ceea ce priveşte desvoltarea reţelei comerciale, de a propune înfiinţarea unor unităţi in raioanele ori cartierele unde acestea sunt în număr insuficient, etc. In cadrul acestor echipe, pe lângă delegaţii întreprinderilor, trebue atrase femei din câmpul muncii, cât mai multe gospodine,, soţii de muncitori şi funcţionari, care cunosc munca unităţilor comerciale din contactul cu vânzătorii şi lucrătorii din comerţul socialist. Semnalând lipsurile constatate, lipsuri pe care au posibilitatea să le descopere mai bine ca oricine, femeile muncitoare, gospodinele pot contribui la îmbunătăţirea permanentă a modului de distribuire a produselor de larg consum, la organizarea unui comerţ civilizat, cu adevărat socialist. Pentru ca activitatea comisiunilor permanente, a comisiilor de femei şi a echipelor de control obştesc să-şi atingă scopul, este necesar ca organele locale ale puterii de stat să dea curs sesizărilor primite, să le rezolve de urgenţă şi să comunice rezultatele măsurilor luate celor ce au făcut respectivele sesizări. Secţiunile comerciale trebue să colaboreze strâns cu comisiile de femei şi controlorii obşteşti, să organizeze şedinţe comune ori să trimită reprezentanţii lor la şedinţele comisiunilor permanente pentru a cunoaşte metodele de lucru ale celor ce exercită controlul maselor, ca şi rezultatele acestui control. Neînţelegerea rolului controlului maselor în îmbunătăţirea aprovizionării, a faptului că acest control constitue un real ajutor în muncă îl manifestă unii lucrători din comerţul socialist, în special responsabili de magazine, care primesc cu neîncredere şi uneori chiar cu ostilitate echipele de control obştesc. Trebue combătută această atitudine greşită; lucrătorii din comerţul socialist au datoria să primească tovărăşeşte, cu atenţie şi interes pe aceşti activişti sociali (controlori obşteşti), care nu-şi precupeţesc orele lor de odihnă pentru a duce la îndeplinire sarcina ce le-a fost încredinţată. Trebue să le fie clar tovarăşilor din aparatul comerţului socialist, că cei ce fac parte din controlul obştesc îi ajută în muncă, sunt colaboratorii lor de nădejde. Pentru îmbunătăţirea necontenită a sistemului de muncă al controlorilor obşteşti, este bine să se organizeze cât mai des schimburi de experienţă între echipe. Asemenea schimburi de experienţă, organizate periodic, ori după necesităţi, la care trebue să participe delegaţi ai secţiunilor comerciale ale sfaturilor populare, precum şi ai inspecţiei comerciale de stat (eventual şi deputaţi, membri ai comisiunilor permanente de aprovizionare şi comerţ), pot contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor controlorilor obşteşti, la ridicarea nivelului activităţii lor. Există şi alte forme prin care masele de cumpărători pot exercita controlul asupra muncii aparatului comercial. Condica de sugestii şi reclamaţii — din păcate insuficient folosită în prezent — constitue un excelent mijloc de îndreptare a lipsurilor din comerţ. Eficacitatea condicii este însă condiţionată de felul în care echipele de control obştesc urmăresc rezolvarea sesizărilor notate în condici, iar organele inspecţiei comerciale de stat urmăresc şi dau curs acestor sesizări. Un ajutor eficace în munca lucrătorilor din comerţul socialist îl pot aduce şi consfătuirile cu cumpărătorii la care trebue să ia parte delegaţi ai întreprinderilor producătoare şi de desfacere, delegaţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare, deputaţi, precum şi echipe de control obştesc. Comisiunile permanente de aprovizionare şi comerţ cu activele lor de cetăţeni, echipele de control obştesc, comisiile de femei de pe lângă sfaturile populare, cetăţenii care fac propuneri şi sugestii în condici ori în cadrul consfătuirilor cu cumpărătorii, sunt toţi antene principale a ceea ce se numeşte controlul maselor. Este sarcina de seamă a comitetelor executive ale sfaturilor populare, care răspund de aprovizionarea populaţiei, de a sprijini acest control al maselor, de a ţine seama de sesizările respective, de a veghia ca orice sesizare să fie rezolvată de către secţiunile comerciale şi de conducerile unităţilor comerciale, în cel mult 48 de ore de la primirea lor. Ele au datoria deasemeni de a activiza şi mai mult ca până acum, pe linia exercitării controlului maselor , comisiunile permanente şi activele de cetăţeni, precum şi comisiile de femei, să colaboreze cu echipele de control obştesc pentru a cunoaşte cerinţele maselor, posibilităţile de satisfacere a acestor cerinţe. Sesiunea sfatului popular al regiunii Bucureşti Duminică ,30 August s’au desfăşurat în ila de festivităţi a sfatului popular al reiunii Bucureşti, lucrările celei de a 10-a isiuni ordinare a sfatului popular regional. Tov. Nicolae Matache, şeful secţiei gospoaiiei comunale şi industriei locale din carul sfatului popular regional, aprezentat raport asupra realizării planului în sectorul industriei locale, gospodăriei comunale şi în sectorul construcţiei pe perioada 1 Ianuarie—31 August 1953. In continuarea lucrărilor sesiunii, tov Constantin Ioniţă, şeful secţiei agrare a sfatului popular regional Bucureşti, a vorbit despre măsurile luate pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă. Anul XI - Nr. 2774 4 pagini 20 bani 1 Septembrie 1953 Marți Pentru bunăstarea poporului Intr’o fabrică de paste făinoase Magazinul „Spicul“ de pe Bul.0 Martie ilin Capitală, prezinta şi desface produsele de patiserie şi paste făinoase fabricate în cele mai importante fabrici de acest gen (din ţara noastră, ca : „Gheorghe Doja“ Oraşul Stalin, „9 Mai" Sibiu, „Sănătatea“ Bucureşti, „Munca“ Constanţa şi altele. Numărul consumatorilor ce se aprovizionează zilnic din acest magazin creşte în mod simţitor datorită calităţii din ce în ce mai bună a produselor, varietăţii şi abundenţei lor. Totodată atenţia cumpărătorilor este retrasă şi de felul în care sunt ambalate macaroanele, fideaua, melcişorii, spaghetele, biscuiţii şi toate celelalte, în pungi de celofan sau cutii de carton. Pe aceste cutii este scris in culori atrăgătoare numele fabricii producătoare, ca o dovadă a mândriei muncitorilor care nu precupeţesc niciun efort pentru a produce cât mai multe şi variate sortimente. Intrând în fabrica „Sănătatea“ sau în oricare alta te convingi pe deplin de acest lucru. Freamătul muncii avântate se simte in orice secţie. La cuptoare, la prese, la uscătorii şi la malaxoare, oameni cu mişcări repezi dar precise, dau aluatului formele cele mai diferite. La unul din cuptoare lucrează ajutorul cocător Dumitru Ioniţă. El a citit cu multă luare aminte în ziar măsurile ce se vor lua pentru îmbunătăţirea într'un timp apropiat a condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. El le-a spus atunci tovarăşilor de muncă : — Vedeţi voi, de aici ni se trage o mare răspundere, aceea de a ne spori "eforturile pentru ca producţia să crească necontenit, să crească calitatea, să facem economii şi să menţinem frumosul rezultat de a nu avea niciun rebut, in felul acesta suntem siguri că şi salariul nostru va creşte simţitor ca şi condiţiile noastre de viaţă. Ioana Duţu, ajutor presor, fruntaşă în producţie, care în ultima vreme a realizat pianul în proporţie de 159 la sută şi alţi fruntaşi ca Verona Constantinescu, legătoreasă la paste şi Ilie Linca cocător, nutrind aceleaşi gânduri ca şi Dumitru Ioniţă şi ca toţi ceilalţi muncitori, şi-au sporit angajamentele luate in întrecerea socialistă. In ultimele două luni fabrica a realizat peste plan 66 tone paste făinoase, a îndeplinit in proporţie de sută la sută condiţiile de calitate şi a redus preţul de cost al produselor cu 4,57 la sută faţă de plan. In raport cu aceasta salariul mediu pe cap de muncitor a crescut cu 31,11 la sută. Muncitorii şi tehnicienii fabricii „Sănătatea“ vor desvolta mai departe succesele obţinute până acum în producţie, dând pe piaţă mereu mai multe produse. Mai multe conserve CRAIOVA (de la subredacţia noastră). — Unul după altul vagoneţii plini cu cutii şi borcane părăsesc fabrica, îndreptându-se spre depozite. Aici, aşezate în rânduri, una peste alta, stivele de cutii şi borcane cu conserve cresc de la o zi la alta. In lupta pentru o tot mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu produse alimentare, muncitorii fabricii de conserve vegetale „Fructul Românesc“ din oraşul Craiovaau angajat să dea anul acesta cu 25 la sută mai multe conserve decât anul trecut. Printr-o mai bună organizare a procesului de producţie, prin mecanizarea anumitor munci ce necesitau timp mai îndelungat de lucru, ei au reuşit dintru început nu numai să realizeze, dar să şi depăşească angajamentele luate. In cel de al doilea trimestru al anului planul valoric pe fabrică a fost îndeplinit ,în proporţie de 115 la suta, iar planul cantitativ în proporţie de 142 la sută. In această perioadă muncitorii fabricii „Fructul Românesc“ au dat pentru aprovizionarea populaţiei cu 52 la sută mai multe conserve de legume în apă şi bulion şi cu 29 la sută mai multe pupe de fructe. Năvodul mecanizat-Volga In punctul pescăresc Filipoiu din cadrul gospodăriei piscicole Brăila, unate acestea s’a produs un eveniment deosebit. A fost lansat la apă pentru prima dată năvodul mecanizat-Volga. Munca manuală pe care o făceau până acum zece pescari timp de două ore pentru întinderea năvodului, o face de data aceasta un motor adaptat special pe o șalupă condusă de un singur om. Timpul necesar întinderii năvodului s’a redus la numai zece mnute, iar cantitatea de pește prinsă în timp de patru ore a crescut dela 50—80 kgr, cât se prindea înainte, la 500 kgr. Mâna de lucru rămasă disponibilă în urma mecanizării năvodului Volga este acum folosită in alte sectoare ale gospodăriei. IN NUMĂRUL DE AZI C. TOPOR: Asigurarea succesului muncilor agricole de toamnă — sarcină de mare răspundere. (pag. 2-a) — CONST. BUNESCU : In ajutorul sfaturilor populare — Comitetele de stradă, mijloc important de legătură cu massele (pag. 2-a) — O victorie a atletismului românesc (pag. 3-a) — Nota adresată de Guvernul Sovietic Guvernelor Franţei, S.U.A. şi Angliei în legătură cu Tratatul de Stat cu Austria. (pag. 3-a) — De la Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. (pag. 4 a) — Adevărul asupra aşa numitului buget revizuit al Statelor Unite. (pag. 4-a) Z. FLOREA: Charthy ? Cine este senatorul Mc (pag. 3-a) Brigada de bună deservire Pe uşile larg deschise e un continuu dute-vino. Nicolee Bivol, tehnician la I.P.C., pare mirat de faptul că deşi este devreme totuşi sunt atât de mulţi cumpărători. Dintr’o veche obişnuinţă se opreşte in faţa vitrinei şi cercetează noutăţile. — Ei, da, uite asta aş cumpăra şi eu. E un deliciu. De n'ar fi atâta lume ar intra chiar acum să cumpere. Ceasul insă nu-l aşteaptă, cu siguranţă că n’o să apuce rând. Totuşi a intrat in magazin. In faţa tejghelei sunt mulţi cumpărători. Dn nou se uită cu teamă la ceas. Ba chiar ii pare rău că s’a abătut din drum. Peste sgomotul cântarelor, fâsâitul ambalajelor şi murmurul de voci ale consumatorilor care cer, schimbă, aleg, de alături cineva întreabă prietenos : — Cumpăraţi ceva, tovarăşe ? Din dosul tejghelei un vânzător mărunţel de statură, tânăr, cu ochi vioi, e gata să-i aducă din raft marfa dorită. — E rândul dvs. Spuneţi cu ce vă putem servi, mai adăugă vânzătorul. — O cutie de conserve cu peşte şi aş mai vrea 200 grame cacao şi o cutie cu spaghete şi un sfert de unt. — Altceva ? — Atât. — Plătiţi la casa 2. La casă a fost şi mai simplu. O invarstitură de mâner, a ieşit bonul, a plătit şi iată-l cu braţele pline de cumpărături la fel ca şi ceilalţi cumpărători din magazin. E nelămurit Insă cum de a fost servit atât de repede. Dar înainte de a ieşi din magazin ii atrage atenţia un afiş: „Aici lucrează brigada de bună deservire..." -„ Iniţiativa formării unei brigăzi de bună deservire in magazinul „Comaliment“ din Piaţa Magheru a avut-o tânărul Stefan Glăvan. Intr’o zi i-a căzut în mână o broşură: ,,Metoda Corovchin pentru buna deservire a consumatorilor“. A citit-o. — Bună treabă. Ar fi timpul să facem şi noi un pas înainte, gândea el. E simplu, puţină organizare, o mişcare mai vioaie şi treaba merge. Dar totuşi... Acest „totuşi d in mintea lui Glăvan însemna mult, însemna comoditatea în mişcări a multor vânzători, însemna comportarea netovărăşească faţă de consumatori şi câte alte metehne moştenite din vechiul comerţ. Cu lucrurile acestea trebue să-ţi baţi mult capul până să desveţi oamenii de ele. Dar Corovchin, uite vezi, el s’a gândit la consumatorul de azi care n’are vreme de pierdut. Corovchin a gândit ca un comunist. Metoda lui e simplă şi de aceea trebue aplicată şi la noi. Cu hotărlrea asta în suflet s’a dus la comitetul de întreprindere. Apoi a vorbit cu tovarăşii săi de muncă. — O să vedeţi, nu e greu deloc, totul e în funcţie de organizarea locului de muncă, de repartiţia muncii pe oameni... Brigada de bună deservire dela raionul coloniale al magazinului „Comaliment" din Piaţa Magheru a avut şi succese şi greutăţi. Treptat insă ei au învins greutăţile. Astăzi brigada este model de activitate, model de organizare. Cei 7 tovarăşi din brigadă ştiu precis ce au de făcut. Ei aplică cu stricteţe cele învăţate de la Corovchin, şi organizează locul de muncă, aşează mărfurile, de aşa natură ca să le aibă la îndemână, se poartă tovarăşeşte cu clientul. Ei au mai făcut un lucru principal: au înlăturat metoda greoaie folosită înainte când vânzătorul întocmea bonul de marfă, apoi clientul îl înregistra la casă, plătea şi tocmai la urmă i se elibera marfa. Acum e altfel. Cumpărătorul a ales marfa, i se spune cât costă, se duce direct la casă, plăteşte şi apoi ridică marfa fără nicio altă bătaie de cap. Toţi membrii brigăzii vin mai devreme cu un sfert de oră. Responsabilul Ştefan Glăvan controlează şi verifică buna funcţionare a cântarelor. Se îngrijeşte ca preţurile să fie afişate şi-şi aprovizionează locul de muncă, având grijă să aşeze totul in ordine şi la îndemână. Nicolae Frâncu aranjează vitrinele din faţa raionului. Elena Dumitrescu, casiera, îşi procură mărunţiş pentru rest, verifică cassa de marcat, iar după ora închiderii, ajută la curăţenia magazinului. Vasile Frânceanu, gestionarul raionului, ţine in permanenţă legătura cu magazia şi face aprovizionarea. Dacă mai are timp, ajută şi la vânzare. Odată pe săptămână, Vinerea, membrii brigăzii au o oră de studiu din diferite broşuri in care se explică metodele noi de muncă. Aplicând metoda Corovchin şi alte metode sovietice de bună deservire a consumatorilor, brigada lui Ştefan Glăvan a ajuns ca in 8 ore de muncă să distribuie mărfuri in valoare de 13- 20.000 lei. Munca organizată le-a sporit şi câştigurile. Pentru realizările obţinute, in consfătuirea pe ţară a fruntaşilor in comerţul de stat, Ştefan Glăvan, şeful primei brigăzi de bună deservire, a primit insigna de fruntaş in comerţul de stat. I. CAMPEANU ★ NOI ÎNTREPRINDERI alimentare Fabrica de pâine din Hunedoara HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — De cum cobori din trenul ce poposeşte în gama Hunedoara, privirea îţi este atrasă de o construcţie înaltă cu trei etaje, cu ferestre largi. Este noua fabrică de pâine care a început să producă din plin încă din primul trimestru al anului acesta, întregul proces de fabricare a pâinii este mecanizat. Din depozitul de făină sacii sunt transportaţi în sala de cernut la o înălţime de 14 m, cu ajutorul ascensorului. Făina cernută, sortată, este apoi trecută la etajul doi, în sala de pregătire aaluatului, sau sala malaxoarelor cum i se mai spune. Malaxoare moderne, acţionate electric, executate la întreprinderea „Tehnofrig“ din Cluj, înlocuesc complect munca manuală de frământare a aluatului. Lucrătorii din acest sector au doar grijă să urmărească funcţionarea normală a agregatelor şi să transporte cupele cu aluat în sala de dospire, in laboratorul fabricii se studiază problema continuei îmbunătăţiri a sortimentelor de pâine. Tot aici se stabileşte conţinutul de gluten, timpul de fermentaţie şi de coacere, etc. La primul etaj, în sala cuptoarelor, aerul încins de căldura ce radiază de la cuptoare este încontinuu împrospătat de puternice ventilatoare electrice. Noua fabrică de pâine de la Hunedoara, prevăzută cu cel mai modern utilaj care asigură mecanizarea întregului proces de producţie, este o expresie grăitoare a grijii continue pe care statul nostru democratpopular o manifestă faţă de ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei muncitoare. Fabrica de ulei din Oradea Unul din oraşele ţării in care economia locală a cunoscut o deosebită înflorire este oraşul Oradea. Ca urmare a muncii stăruitoare a comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Oradea, de descoperire şi folosire a resurselor locale, au luat fiinţă în ultimul, timp noi întreprinderi de bunuri de larg consum. In acest fel, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Oradea contribue la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu diferite produse de larg consum. In clişeu , un aspect al fabricii de ulei comestibil, aparţinând sfatului popular orăşenesc Oradea, care va intra în funcţiune în cursul acestei luni. Noua fabrică este dotata cu aparate de precizie sosite din Uniunea Sovietică, iar instalaţia de prelucrare a uleiului este fabricată în ţară. Grija pentru sănătatea oamenilor muncii Programul de măsuri economice adoptat de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, prevede primre altele îmbunătăţirea asistenţei şi deserviri medicale, substanţiala reducere a preţurilor medicamentelor, îmbunătăţirea tarifelor de salarizare ale personalului medico-sanitar. Toate aceste măsuri dovedesc grija pe care partidul nostru o poartă oamenilor muncii, ocrotirii sănătăţii lor, creşterii nivelului lor de trai. Noi farmacii, chioşcuri, puncte farmaceutice Pe vremea regimului burghezo-moşieresc, ţăranul muncitor care avea nevoie de o aspirină sau de alte medicamente necesare sănătăţii lui, trebuia să parcurgă zeci de kilometri până în oraşul cel mai apropiat sau în comuna unde exista o farmacie ca să şi le procure. Astăzi oamenii muncii din patria noastră se bucură de o tot mai bună asistenţă sanitară, au la dispoziţie medicamente şi farmacii. In cursul anului trecut au luat fiinţă 111 unităţi farmaceutice noi dintre care 57 farmacii de stat şi 54 filiale de farmacii Dintre acestea, 48 de unităţi farmaceutice şi filiale de farmacii s-au înfiinţat în centrele industriale, metalurgice şi petrolifere. De unde la începutul anului 1950 nu exista niciun punct sanitar in ţară, la începutul anului 1952 s'a ajuns la 1985, ca la sfârşitul anului reţeaua de puncte sanitare să se ridice la 3202. In cursul acestui an reţeaua de farmacii şi puncte sanitare a crescut şi mai mult. S’au înfiinţat noi farmacii în regiunea Bacău, filiale de farmacii la Ochiuri, Mărgineanca şi Schela. S’au organizat chioşcuri farmaceutice în gările Bucureşti, Bacău, Craiova, la uzinele Oţelul Roşu din Timişoara. In cursul acestui an s’au pus in funcţiune încă 335 noi farmacii de stat şi 507 puncte farmaceutice. Creşte numărul unităţilor sanitare BACAU (dela subredacţia noastră). Din cursul acestui an în regiunea Bacău au fost înfiinţate noi unităţi sanitare. Aşa, bunăoară, in comuna Plopana, raionul Bacău, a fost amenajat şi dat in folosinţa un dispensar rural cu staţionar pentru copii care a fost dotat cu întreg aparatajul medical. In raionul Ceahlău, unde înainte nu exista nici un fel de unitate sanitară, pe lângă dispensarele comunale care au fost înfiinţate în anii regimului de democraţie populară, au mai fost înfiinţate anil aceştia încă două dispensare moderne. Deasemeni în raionul Târgu Neamţ a luat fiinţă de curând un serviciu sanitar sportiv şi un laborator de igienă. In raionul Târgu Ocna, unde altă dată era un singur spital, acum s'au înfiinţat dispensare, maternitaţi, creşe, etc. Anul acesta în comunele Oneşti şi Oituz, din raionul Târgu Ocna, s’au înfiinţat staţionare de circumscripţii medicale, care asigură tratarea preventivă a oamenilor muncii. Asemenea staţionare au fost înfiinţate şi în comunele Răcăciuni, Bereşti-Bistriţa şi Plopana, raionul Bacău, Bahna şi Gârleni, raionul Buhuşi, Bicazu Ardelean, raionul Piatra Neamţ şi Broşteni din raionul Ceahlău. Paralel cu înfiinţarea staţionarelor sanitare, în bazinul carbonifer Comăneşti a suat fiinţă, prin grija comitetului executiv raional, un ambulatoriu sanitar, care să asigure tratarea minerilor la locul de muncă şi în special combaterea şi prevenirea silicozei. Tot în cursul acestui an în raionul Piatra Neamţ s-a înfiinţat un serviciu de neurologie, iar in raionul Ceahlău o casă de naştere. Anul acesta s’au cheltuit importante sume de bani pentru construcţii destinate ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii. Până acum s’a investit numai pentru construcţii suma de 220.000 lei, iar pentru dotarea cu instrumente a unităţilor sanitare suma de 46.700 lei. In regiunea Piteşti PITEŞTI (dela corespondentul nostru). — Grija deosebită a statului democrat-popular pentru oamenii muncii se reflectă şi în măsurile luate pe tărâmul ocrotirii sănătăţii. Şi în regiunea noastră — ca dealtfel în toate regiunile ţării — s’au creat noi unităţi sanitare. Astfel, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti, raionul Muscel, au luat fiinţă posturi medicale subterane. Deasemeni, mai funcţionează în bune condiţiuni un număr de 21 dispensare de întreprinderi cu nouă staţionare şi 70 paturi, precum şi două ambulatorii cu câte 213 servicii de specialitate. Tot în cadrul acestei acţiuni, din vârful munţilor, de la gurile de exploatare forestieră şi până în câmpie la unităţile agricole socia - Este, au luat fiinţă în anii puterii populare 197 puncte sanitare. Prin cele şase servicii de salvare se asigură urgenţele, iar cele 15 cabinete stomatologice stau tot timpul la dispoziţia oamenilor muncii. Paralel cu desvoltarea sportului de mass® a crescut şi numărul cabinetelor medicale de educaţie fizică, in momentul de faţă, funcţionează patru cabinete de medicină sportivă şi 24 puncte medicale. Pentru a se asigura celor ce muncesc posibilitatea de a-şi îngriji cât mai bine sănătatea, s-au creat trei sanatorii balneoclimaterice cu 1700 paturi, unităţi care aparţin Ministerului Sănătăţii.