România Liberă, octombrie 1953 (Anul 11, nr. 2800-2826)

1953-10-01 / nr. 2800

"Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Marea sărbătoare a poporului chinez Poporul nostru, împreună cu întregul lagăr al păcii şi democraţiei sărbătoreşte astăzi, alături de marele popor chinez prieten, cea de a 4-a aniversare a procla­mării Republicii Populare Chineze. Revoluţia populară victorioasă din China, a cărei încununare a fost procla­marea Republicii Populare Chineze, a zdruncinat puternic întregul sistem colo­nial al imperialismului, dând un deose­bit avânt luptei de eliberare a popoarelor din ţările coloniale, în special din Asia. Faptul că în lume a apărut o nouă putere care împreună cu toate forţele iubitoare de pace apără interesele consolidării păcii şi securităţii internaţionale, este unul din rezultatele istorice cele mai importante ale evoluţiei vieţii internaţionale în ultimele decenii. Republica Populară Chineză este un factor important al păcii în Extremul Orient şi în lumea întreagă. Succesele ce le-a dobândit China liberă, justeţea poli­ticii pe care o duce şi forţa pe care o reprezintă, i-au asigurat în rândurile po­poarelor din lumea întreagă cu adevărat prestigiul de mare putere. Poporul chinez, sub conducerea în­ţeleaptă a gloriosului Partid Comunist Chinez, unit într’un front al democraţiei populare, a străbătut în cei patru ani de la eliberarea patriei sale de sub jugul impe­rialismului şi al slugilor sale gominda­­niste, un drum lung, realizând succese atât de mari cum nu a realizat în timp de secole. Industria distrusă de invazia japoneză şi de războiul îndelungat a fost refăcută şi producţia ei depăşeşte nivelul antebelic. Istorica reformă agrară care a redat pământul celor ce-l muncesc este ultimul episod al unui act revoluţionar de importanţă şi proporţii uriaşe, act care pune capăt unui întreg capitol din istoria Chinei, lichidând pentru totdeauna rela­ţiile feudale ce mai dăinuiau în­­această ţară şi care constituiau baza înapoierii şi sărăciei în China de altădată. Pe întregul cuprins al ţării se desfăşoară o revoluţie culturală uriaşă. Nivelul de trai al între­gului popor creşte necontenit. Realizările strălucite ale poporului chinez în anii de după eliberare au făcut cu putinţă ca, odată cu terminarea refacerii economiei naţionale, R.P. Chineză să păşească în acest an în etapa construcţiei economiei planificate. In întreaga ţară se desfăşoară intens lupta pentru realizarea primului plan cincinal, care constitue baza indus­trializării ţării şi a ridicării nivelului de viaţă al întregului popor. Dobândirea unor succese atât de mari în timpul atât de scurt care a trecut de la eliberarea ţării n’ar fi fost posibilă fără ajutorul prietenesc, multilateral şi dezinteresat al Uniunii Sovietice. Marea prietenie dintre Uniunea Sovietică şi R.P. Chineză este chezăşia propăşirii con­tinue a Chinei libere. Ajutorul şi sprijinul frăţesc acordat R.P. Chineze de către U.R.S.S. a găsit o nouă expresie în hotă­­rîrea luată de guvernul sovietic, în urma tratativelor ce au avut loc recent, de a acorda Chinei un larg ajutor pe termen lung, pentru construcţia economică. Pe lângă ajutorul pentru construirea între­prinderilor care au fost proiectate cu aju­torul sovietic în ultimii trei ani, guvernul sovietic va ajuta Chinei ca până la sfâr­şitul anului 1959 să construiască şi să lărgească 141 obiective industriale mari. Strălucitele realizări pe plan economic şi cultural ale poporului muncitor al noii Chine, precum şi înfăptuirea reformelor sociale, au dezvoltat considerabil conşti­inţa politică a întregii populaţii şi au în­tărit regimul de democraţie populară. Astfel, au fost create condiţiile pentru trecerea la o nouă etapă în dezvoltarea regimului democratic din China, etapă al cărei început este marcat de ţinerea alege­rilor generale pentru organele permanente ale puterii democratice de stat, adunările reprezentanţilor poporului. Alegerile ge­nerale constitue un eveniment de cea mai mare însemnătate pentru poporul chinez, prin faptul că, pentru prima oară în istoria milenară a Chinei, ele asigură acestui popor de jumătate de miliard de oameni conducerea nemijlocită a treburilor obşteşti şi a destinelor marii sale patrii. Deosebit de important este faptul că realizările pline de succes ale poporului chinez pe tărâmul reconstrucţiei şi con­strucţiei statului său liber, nu numai că nu au avut de suferit, dar chiar au cres­cut în cei trei ani în care poporul chinez, ajutând eroicul popor coreean, a apărat propria sa ţară împotriva agresiunii im­perialiste. Vitejia de care au dat dovadă glorioşii voluntari chinezi pe frontul co­reean, precum şi hotărîrea şi perseverenţa cu care R. P. Chineză a luptat alături de celelalte forţe iubitoare de pace pentru în­cetarea războiului sângeros din Coreea, constitue un factor hotărîtor în obţinerea primului pas pe calea îndepărtării pri­mejdiei unui nou război în Extremul Ori­ent, realizat prin semnarea acordului de armistiţiu de la Panmunjon. încheierea armistiţiului din Coreea este un rezultat al eşecului aventurii mi­litare imperialiste şi al marii victorii re­purtată de popoarele coreean şi chinez, cu sprijinul şi simpatia lagărului păcii şi de­mocraţiei în frunte cu U.R.S.S., precum şi al popoarelor iubitoare de pace din în­treaga lume. Această victorie a dovedit în Ciod incontestabil că odată cu crearea R.P. Chineze au apus pentru totdeauna zilele când un agresor imperialist putea acţiona în Asia după bunul său plac. Odată cu apariţia marelui stat al Chinei libere lo­cuit de aproape un sfert din populaţia în­tregului glob, soarta Asiei, unde s’au pe­trecut schimbări adânci, nu va mai putea fi niciodată hotărîtă fără a ţine seama de Republica Populară Chineză. Cu toate acestea există cercuri imperia­liste care, neînvăţând nimic din eveni­mentele ultimilor ani, duc faţă de China o politică agresivă şi încearcă să obţină izolarea R. P. Chineze. Forţele reacţio­nare din S.U.A. nu au renunţat nici acum la intenţiile lor agresive faţă de China. Ele continuă să ţină sub ocupaţie Tajva­nul, acordă sprijin bandelor falite ale lui Cian Cai-şi, se opun restabilirii relaţiilor comerciale normale cu China şi împie­dică R. P. Chineză să ocupe locul ce i se cuvine în O.N.U. şi în Consiliul de Securi­tate, în calitatea ei de mare putere. A contesta Republicii Populare Chineze locul ce-i revine în calitatea ei de mare putere, de apărătoare consecventă a păcii în rezolvarea tuturor problemelor legate de soarta păcii şi securităţii popoarelor, înseamnă a nu ţine seama de o realitate existentă, de a duce o politică dinainte sortită eşecului. Politica de nemaipomenită discriminare dusă de Statele Unite faţă de poporul chinez, politica obstrucţionistă dusă la O.N.U. de reprezentanţii S.U.A. şi sateliţii lor, nu poate în niciun caz să diminueze rolul pe care îl joacă azi R. P. Chineză în ansamblul problemelor internaţionale. Fără participarea marelui popor chinez este astăzi de neconceput rezolvarea pro­blemelor internaţionale arzătoare, este de neconceput asigurarea păcii nu numai în Extremul Orient şi Asia, ci şi în întreaga lume. Iată de ce alături de U.R.S.S. şi de celelalte forţe iubitoare de pace se pro­nunţă pentru restabilirea drepturilor legi­time ale Chinei cercuri din ce în ce mai largi ale opiniei publice din toate ţările lumii. „Noi socotim , a declarat de curând Nehru, primul ministru al Indiei — că Organizaţia Naţiunilor Unite nu poate fi considerată ca având puteri depline fără China. Dacă la sesiunea Adunării Gene­rale nu vor participa reprezentanţii Chi­nei, atunci nu ar fi reprezentat acolo un sfert din populaţia lumii... Fără reprezen­tarea Chinei, nici Organizaţia Naţiunilor Unite nu va putea funcţiona în mod eficace şi nici problemele Extremului Orient nu vor putea fi rezolvate în mod cuvenit“. Părerea conducătorului Indiei este împărtăşită şi în alte state asiatice, ca Pakistan, Ceylon şi Birmania şi a gă­sit un ecou şi în rândul cercurilor oficiale ale ţărilor arabe. Conferinţa miniştrilor de externe ai Suediei, Norvegiei, Dane­marcei şi Islandei, care a avut loc de cu­rând, a hotărît să sprijine, restabilirea drepturilor legitime ale Chinei în O.N.U. Glasuri care susţin reintegrarea Chinei în drepturile sale răsună tot mai des în Ca­nada, Franţa şi Anglia, în această din ur­mă ţară, chiar în incinta parlamentului. Forţa uriaşă pe care o reprezintă azi China, precum şi prestigiul internaţional ce şi l-a cucerit, sunt realităţi de care tre­­bue să se ţină seama şi ele nu mai pot fi trecute cu vederea în nicio parte a globu­lui pământesc. Poporul chinez, apărător consecvent al păcii, urmăreşte cu toată atenţia încercă­rile provocatoare ale duşmanilor păcii, menite să zădărnicească stabilirea unei păci trainice în Extremul Orient şi în lumea întreagă. In faţa maşinaţiunilor provocatoare ale aţâţătorilor la un nou război, stă astăzi ca un zid de granit ho­tărîrea poporului chinez de a apăra cuce­ririle sale şi pacea în lumea întreagă. Marea prietenie de nesdruncinat dintre Republica Populară Chineză şi Uniunea Sovietică este o chezăşie sigură împotriva oricăror tentative ale celor ce pregătesc un nou război. Bazată pe principiile trai­nice ale internaţionalismului proletar, pe egalitate în drepturi şi respectarea suve­ranităţii şi independenţei naţionale, marea prietenie dintre cele două state, care îm­preună numără 700 milioane de locuitori, este o garanţie de nădejde împotriva pri­mejdiei unei noi agresiuni, un puternic reazim al păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume. Poporul român urmăreşte cu cea mai caldă simpatie lupta uriaşă dusă de po­porul chinez pentru construirea ţării sale, puternic factor al păcii în lumea întreagă. Prietenia dintre popoarele noastre, în ciuda distanţei mari ce desparte ţările noastre pe glob, creşte şi înfloreşte necontenit. Acordurile economice şi culturale existente între ţările noastre constitue un impor­tant aport la realizarea succeselor în con­strucţia ţărilor noastre prietene. Poporul român sprijină din toată inima lupta de­pusă de marea sa prietenă, pentru apăra­rea păcii în Extremul Orient şi întreaga lume, conştient de importanţa succeselor acestei lupte pentru pacea şi securitatea sa proprie. Cu prilejul celei de a 4-a aniversări a proclamării R.P. Chineze, poporul român trimite marelui popor al Chinei un fierbinte salut şi îi urează noi şi minu­nate succese pe drumul său glorios, drumul înfloririi, al belşugului şi al păcii. Anul XI - Nr. 2800 4 pagini 20 bani Joi 1 Octombrie 1953 A patra aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul împlinirii a 4 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, vă transmit tovarăşe președinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române şi a mea personal cele mai sincere felicitări. Urez din toată inima eroicului popor chinez succese noi pentru Înflorirea patriei sale libere şi pentru întărirea păcii şi securităţii în lumea întreagă. Dr. Petru Groza Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului Administrativ de Stat al Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze PEKM­ Cu prilejul celei de a 4-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi din partea poporului român şi a Guvernului Republicii Populare Româ­ne cele mai călduroase felicitări. Poporul român urează marelui şi eroicului popor chinez succese tot mai mari în dezvoltarea Chinei noi Populare şi în lupta măreaţă pentru consolidarea păcii şi secu­rităţii în Extremul Orient şi lumea într­eagă. Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului Administrativ de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze PEKM­ Cu ocazia aniversării a 4 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi cele mai sincere felicitări şi urări de noi succese în opera de dezvol­tare a Chine­ noi Populare şi în lupta pentru menţinerea şi consolidarea cauzei păcii. Simion Bughici Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Adunarea festivă cu prilejul celei de a patra aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a patra aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a organizat Miercuri seara o adunare festivă in sala Teatrului C.C.S. La adunare au lu­at parte numeroşi oameni ai muncii, stahanovişti, reprezentanţi ai vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice a ţării noastre, reprezentanţi ai presei, etc. Adunarea s’a deschis prin intonarea Imnu­rilor de Stat ale R.P.R. şi R. P. Chineze şi a Imnului U.R.S.S. Acad. Ilie Murgulescu, ministrul învăţă­mântului Superior, a vorbit despre însemnă­tatea celei de a patra aniversări a procla­mării Republicii Populare Chineze. A vorbit apoi Yan Ju-pan, ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti, care a scos im relief succesele însemnate dobândite de China Populară în construcţia de stat şi economică, după vic­toria revoluţiei populare. Cuvântările au fost subliniate cu vii aplau­ze, participanţii la adunare manifestând cu căldură pentru prietenia dintre poporul ro­mân şi poporul chinez, unite în frontul mondial al păcii în fruntea căruia se găseşte marea Uniune Sovietică. La adunare au participat tovarăşii dr. Pe­tru G­oza, Gheorghe Apo­stol, Miron Constan­­tinescu, Gh. Stoica S. Bughici, D. Coliu, general locotenent Alexandru Drăghici, So­rin Tom­a, general locotenent L. Sălăjan, M. Mujic, N. Cioroiu şi T. Rudenco, miniştri adjuncţi la Ministerul Afacerilor Externe, M. Macavei, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, C. Blidaru­, preşedintele comitetului execu­tiv al sfatului popular al Capitalei, miniştri, miniştri adjuncţi, înalţi funcţionari de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. Au luat parte membri ai corpului diplo­matic. In încheerea festivităţii a­ fost prezentat filmul documentar chinez în culori „A treia aniversare a proclamării R.P. Chineze“, care ilustrează succesele dobândite de poporul chinez în primii ani după eliberare. (Agerpres). IN NUMĂRUL DE AZI Adunarea festivă cu prilejul celei de a­­ patra aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze Cuvântarea acad. I. Murgulescu Cuvântarea ambasadorului R.P. Chineze, Wan Iu-pin (pag. 2-a) *— N LUPU : Alegerile din R.P. Chineză — factor de întărire a regimului democrat­­popular (pag. 2-a) *— ION PAVELESCU: Mai multă preocu­pare pentru întovărăşirile agricole (pag. 3-a) şi I. BECHERU: In lupta pentru realizarea şi depăşirea planului de achiziţii (pag. 3-a) — A 8-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. (pag. 3-a) — Neliniştea provocată în ţările vesteuro­pene de semnarea acordului americano­­spaniol (pag. 3-a) — Nota Guvernului Sovietic adresată Gu­vernelor Franţei, Angliei şi S.U.A în legătură cu convocarea unei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe. (pag. 4-a) DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru stabilirea datei alegerii Deputaţilor în Sfaturile Populare Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Ro-’ mâne decretează : 1.­­ Data alegerii Deputaţilor în Sfaturile Populare se sta-­ bileşte la 20 Decembrie­­1953. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. Petru Groza J*?e\aTP ^ Prezidiului Mari Adunări Naţionale Gh. Marussi -----------------------------------------se-——-------------------------------­ Pentru sporirea continuă a producției agricole TIMIȘOARA. — In vederea îndeplinirii sarcinilor de sporire continuă a producției agricole, sfaturile populare raionale din re­giunea Timișoara au analizat realizările şi lipsurile din acest an şi au elaborat măsuri pentru ridicarea productivităţii la hectar. Aceste măsuri urmăresc folosirea raţională a pământurilor, prin însămânţarea lor cu cele mai potrivite culturi, ţinându-se seama de calităţile solului, umiditate, etc. Astfel, s’a hotărît, de pildă, ca în raionul Deta, cultura rapiţei să fie făcută în Sem­­lacu Mare, Glopodia şi Percoşova, unde umi­ditatea fiind mai abundentă permite acestei culturi o vegetaţie mai prielnică şi deci re­colte mai bogate. In toamna acestui an, toate gospodăriile agricole colective din regiune vor însămânţa sămânţă de sol. Gospodăriile agricole de stat din regiune acordă un sprijin preţios ţăranilor muncitori cu gospodării individuale în vederea creşterii producţiei agricole, prin punerea la dispozi­ţie de seminţe recunoscute. Astfel, gospodă­ria agricolă de stat din Lugoj a trimis ţăra­nilor muncitori din raionul Almaş 12 tone seminţe de grâu, iar celor din raionul Ca­­ransebeş 16 tone. Deasemeni, gospodăria a­­gricolă de stat din Sânand­reia trimis ţărani­lor muncitori din raionul Deta mari cantităţi de diferite seminţe, iar gospodăria agricolă de stat din Buziaş a trimis seminţe ţărani­lor muncitori din raioanele Făget, Moldova Nouă şi Oraviţa. De mare însemnătate pen­tru ridicarea producţiei agricole este şi fap­tul că în unele gospodării agricole colective, cum sunt cele din Ivanda, Şoca, Tormac, Călacea şi­ Diniaş, se introduc din toamna aceasta asolameintele raţionale. In aceste gos­podării colective s’au şi început însămân­­ţările de toamnă în solele proiectate. Dea­semeni la gospodăria agricolă colectivă din comuna Şoca s’au întocmit planurile pentru crearea perdelelor de protecţie. (Agerpres). Toată atenţia sortării şi predării bumbacului în regiunea Bucureşti In regiunea Bucureşti recoltatul bumbacu­lui este în toi. Până la 25 Septembrie, în întreaga regiune s-a executat prima recoltare de pe o suprafaţă care reprezintă peste 60 la sută din terenul cultivat cu b­umb­ac. Re­zultatele ar fi fost cu mult depăşite dacă în unele comune şi raioane recoltarea nu­­s’ar fi desfăşurat în mod defectuos, în raio­nul Turnu Măgurele, de pildă, unde există în acest an o producţie bogată de bumbac, sfaturile populare neglijează recoltatul lui. Dacă recoltarea bumbacului se desfăşoară în general cu Intensitate, nu acelaş lucru se poate spune despre predarea şi sortarea lui. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi tehnicienii care se ocupă cu cultura bum­bacului nu acordă atenţia cuvenită predării cantităţii de bumbac culese la centrele de predare. Lipsa de îndrumare din partea sfaturilor populare şi a tehnicienilor se simte şi în privinţa sortării bumbacului pe calităţi. O altă lipsă care îngreunează în mod di­­rect predarea bumbacului este insuficienta organizare a muncii la centrele de predare. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi tehnicienii care se ocupă cu cultura bum­bacului în regiunea Bucureşti au datoria să ia măsuri urgente atât pentru intensificarea recoltării bumbacului, cât şi pentru îmbună­tăţirea muncii de predare şi sortare a bum­bacului. Cu ajutorul metodelor de lucru sovietice ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noas­tră), întotdeauna la sfârşitul unei călătorii, mecanicul de locomotivă Traian Ursu mai a­­daugă o cifră în carneţelul său. Această ci­fră reprezintă economiile de combustibil rea­lizate de brigada sa. In cursul ultimei luni, aceste economii totalizează cantitatea de 75 tone combustibil convenţional. Ase­meni brigăzii tovarăşului Traian Ursu mai sunt şi altele. Brigada mecanicului Iosif Popa, de pildă, a realizat o economie de 69,8 tone combustibil convenţional, iar cea a lui Vasile Mărguţa şi Ştefan Novac 144,5 tone. Aceste rezultate au fost obţinute în urma aplicării metodei economistei sovietice C. Ba­­ranovscaia, metodă care în regiunea Stalin este folosită la 117 locomotive. In scopul reducerii preţului de cost al transportului, mecanicii de locomotive mai aplică şi alte metode sovietice cum ar fi me­toda gospodăririi chibzuite aplicată fie 78 de echipe şi metoda Blaienov extinsă la toate locomotivele din Direcţia Regională C.F.R. Stalin. Din Republica noastră Populară 45 de şarje rapide Colaborare tehnico-ştiinţifică Continuând acţiunea întreprinsă încă în cursul anului trecut, conducerea Institutului Politehnic din Timişoar­a a luat măsuri în vederea stabilirii unei colaborări tehnico­­ştiinţifice cu întreprinderile din oraş şi re­giune Zilele acestea, l­a întreprinderea „Sovrom­­utilaj-ipetrolifer” din Reşiţa, a avut loc o consfătuire a direcţiei întreprinderii, colecti­vului de ingineri, stahanovişti şi tehnicieni cu profesorii Institutului Politehnic din Ti­mişoara, în vederea stabil­ii unui început de colaborare tehnico-ştiinţifică. Cu acest prilej conducerea întreprinderii a propus spre rezol­vare profesorilor o serie de teme strâns legate de necesităţile imediate ale producţiei. In­ginerii din secţiile cărora au fost repartizate temele au făcut scurte referate asupra situa­ţiei existente până în prezent, arătând locu­rile unde întâmpină greutăţi şi unde au ne­voie de colaborarea ştiinţifică a profesorilor Institutului. Au urmat apoi întrebări şi dis­cuţii la care au participat numeroşi asistenţi Profesorii şi-au luat angajamentul cu acest prilej să-şi înscrie în planul de activitate ştiinţifică din acest an majoritatea temelor. In curând urmează să fie încheiat şi un con­tract. Profesorii au vizitat apoi pe colective secţiile care aveau temele planificate şi unde urmează să colaboreze. La sfârşitul vizitei, muncitorii şi colecti­vul de conducere al întreprinderii „Sovrom­­urtilaj-petrolifer‘‘ din Reşiţa au invitat pro­fesorii Institutului Politehnic, cu care ur­mează să colaboreze pentru îmbunătăţirea producţiei, să vină câ­t mai des la locul lor de muncă, asigurându-i că le vor da tot spri­jinul GALAŢI (dela subredacţia noastră).­­ Cuptoarele electrice dela uzinele metalur­gice „Progresul“ din Brăila dau patriei tot mai mult oţel, încărcarea cuptoarelor şi elaborarea şarjelor rapide se desfăşoară în­tr’un ritm tot mai viu. Aci oţelarii aplică metoda stahanovistului sovietic Matulineţ de elaborare rapidă a şarjelor. In sectorul metalurgic oţelarii au elaborat în ultimele două decade ale acestei luni peste 45 de şarje rapide. Tehnicienii şi in­ginerii acestui sector acordă o atenţie deo­sebită îmbunătăţirii metodelor de elaborare a şarjelor rapide şi condiţiunilor de muncă ale oţelarilor Un preţios ajutor în muncă au primit oţelarii şi din partea echipelor de la încărcarea fierului vechi, care au trans­portat rapid importante cantităţi necesare încărcării cuptoarelor electrice în vederea elaborării șarjelor rapide. Articole de îmbrăcăminte pentru iarnă Zilele trecute, magazinele de stat din Capitală au fost asortate cu importante can­­tit­ăți de articole de îmbrăcăminte pentru anotimpul friguros. Până în prezent, bazele de desfacere ale Capitalei au livrat magazi­nelor de stat peste 8.000 metri stofă de pal­toane bărbăteşti, 4.500 m, stofă de paltoane de damă, aproape 10.000 m stofă de lână, precum şi mari cantităţi de confecţii pentru iarnă, dintre care paloa­ne bărbăteşti şi de damă, lodene, costume bărbăteşti, paltonaşe, costume, pantaloni golf şi pijamale de funei pentru copii. Deasemeni au fost puse în vân­zare şi importante cantităţi de confecţii ra­ţionate. Faţă de ultimul trimestru al anului trecut, cantitatea de paltoane de damă pusă în vânzare în trimestrul IV al acestui an, va creşte cu 60 la sută, iar la cele bărbăteşti cu 80 la sută. La magazinele „Victoria“ şi „Confecţia“ din Calea Victoriei şi la magazinul de blă­nuri din strada Colţei, au fost puse în vânzare scurte îmblănite, haine canadiene mari, im­pregnate şi veliuri, gulere şi manşoane de nutrit, precum şi haine canadiene şi căciu­lite pentru copii. La aceste articole, canti­tăţile puse în vânzare anul acesta vor spori cu 50 la sută faţă de anul trecut. ţ ★ ★ ★ PENTRU SĂNĂTATEA CELOR MICI Desfăşurând o largă acţiune de ocrotire a sănătăţii oamenilor muncii, regimul nostru de democraţie populară acordă o deo­sebită grijă problemei ocrotirii sănă­tăţii tinerei generaţii. In clişeu, Gheorghiţă Duiu, în vârstă de un an şi şase luni, fiul unei mun­citoare de la fabrica „Izolatorul“, la o şedinţă de raze ultra­scurte, în secţia de fi­zioterapie a spitalului „Emilia Itza“ din Capitală. Foto : NICU­ VASILE Azi au început în Toată ţara depunerile pe librete CEC cu câştiguri La toate unităţile CEC din Capitală şi în­treaga ţară. Inclusiv la agenţiile CEC de pe reţeaua poştală, au început azi operaţiunile de depuneri pe noile librete de economii cu câştiguri. In acelaş timp funcţionează şi sistemul existent al depunerilor cu dobândă.

Next