România Liberă, octombrie 1953 (Anul 11, nr. 2800-2826)

1953-10-01 / nr. 2800

Pag. 2-a Uhan -unul din marile oraşe ale Chinei populare Pe an ce trece se dezvoltă şi devine tot mai frumos oraşul Uhan — centrul administrativ al Chinei Centrale de Stut. Uhanul cuprinde de fapt trei oraşe, situate unul lângă altul, ipe malurile celui mai mare fluviual Chinei — fluviul Iantzî. Cel mai mare dintre aceste oraşe, este Hankou, situat pe malul stâng al fluviului Iantzî. Pe acelaş mal se află şi oraşul Hanjian, care este despărţit de oraşul Hankou de către râul liantzian un afluent al fluviului Iantzi. Pe malul opus al fluviului Iantzî se află cel de al treilea oraş care face parte din centrul ■administrativ Uhan — oraşul Ircian. Oraşul Uhan are cropulaţie de 1.270.000 locuitori, dintre care 879 de mii locuesc la Hankou. După eliberarea Uhanului şi izgonirea bandelor diancarşiste, autorităţile orăşeneşti au procedat imediat la refacerea oraşului, la care a participatactiv întreaga populaţie. In prezent aspectul oraşului s’a schimbat considerabil. Iată câteva cifre grăitoare: consumul de energie electrică a crescut de şase ori; mijloacele de transport orăşeneşti au sporit de cinci ori ; numărul elevilor din şcolile elementare şi medii a crescut de două ori şi jumătate ; salariile muncitorilor au crescut de peste două ori faţă de 1950; pentru muncitorii şi funcţionarii din Uhan s’au construit 260.000 m. p. de suprafaţă locativă ; cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii au crescut de zece ori in comparaţie cu anul 1950 ; în oraş funcţionează 6 mari case de cultură, 290 biblioteci populare pentru muncitori, 133 cinematografe şi 190 colective de artiştiamatori. Ulianul devine un mare centru Industrial şi cultural al ţării. A fost reconstruită şi dată în exploatare o centrală, electrică. S-a construit o mare fabrică de ţesături de bumbac. Prin construirea noii fabrici şi refacerea celor patru fabrici mai vechi de textile de bumbac, Uhan va deveni unul dintre cele mai mari centre ale Industriei bumbacului din întreaga Chină. Uhan este vestit ,prin şantierele sale navale. După ce vor fi refăcute integral, capacitatea de producţie a acestora va creşte în mod considerabil. Se reconstrueşte şi uzina de motoare din China Centrală de Sud. Construcţia culturală ia de la o zi la alta o amploare tot mai mare. In raionul Lodoşan, situat în vecinătatea Universităţii din Uhan, care ,a fost înfiinţată acum 25 de ani, vor începe în curând lucrările de construcţie a clădirii destinate Institutului politehnic al Chinei Centrale de Sud In prezent se lucrează la construirea Institutului de geologie, a şcolii pentru salariaţiide la poştă şi telegraf, a Institutului pentru ocrotirea sănătăţii, a şcolii de navigaţie fluvială şi a Institutului pentru minorităţile naţionale din China Centrală de Sud. Anul acesta Investiţiile de capital în construcţiile municipale vor fi de două ori mai mari decât cele din anul trecut. Se vor construi şosele noi şi se vor lărgi cele existente. In raioanele Industriale a început construcţia unei conducte de apă şi se execută lucrări de canalizare. In numeroase cartiere, unde odinioară se întindeau terenuri virane sau pipe care segăseau numai magherniţe dărăpănate, se înalţă acum cartiere moderne cu case frumoase, construite din cărămidă. In aceste case locuesc muncitorii. Cartierul pitoresc de lângă lacul din Est, situat la poalelemuntelui Lodziansan, precum şi parcul Sun Iat-sen, sunt locurile preferate de odihnă ale locuitorilor oraşului Uhan. Anul acesta se va termina construcţia a două mari palate de cultură puse la dispoziţia oamenilor muncii — unul La Hanjian şi celălalt la Ucian Se acordă o deosebită atenţie amenajării zonelor verzi în oraş. In primul trimestru al finului curent s’au plantat la Uhan şase milioane de pomi. Uhanul creşte şi înfloreşte odată cu întreaga Chină liberă, în care poporul e singurul stăpân. ŞANHAl Sanhaiul, cel mai mare oraş al R.P. Chineze, este un mare centru industrial şi comercial al ţării. Aici se întâlnesc numeroase linii maritime care leagă China cu ţările de peste mări şi oceane, aici se fabrică 60—80 la sută din ţesăturile de bumbac şi mărfuri pentru consumul zilnic în întreaga Chină, precum şi maşini de tot felul necesare industrializării ţării, maşini şi unelte necesare agriculturii, etc. In clişeu : Un aspect al oraşului şi portului Şanhai. ROMÂNIA LIBERĂ Salut fierbinte marelui popor chinez! ■ - —-■ A , —- - . — — — - - — —— — —— 1 Adunarea festivă cu prilejul celei de a patra aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze Cuvântarea acad. I. Murgulescu Acad. I. Murgulescu a arătat că proclamarea Republicii Populare Chineze, eveniment de însemnătate istorică mondială, este rezultatul luptei revoluţionare de decenii a poporului chinez, condus de gloriosul Partid Comunist Chinez, împotriva feudalismului, a burgheziei trădătoare şi a imperialismului, întărind considerabil lagărulpăcii, democraţiei şi socialismului, constituirea R. P. Chineze reprezintă In acelaş timp iun factor de seamă în lupta de eliberare a tuturor ţărilor coloniale şi dependente de sub jugul colonial. Descriind starea de mizerie şi Înapoiere in care poporul chinez a trăit în trecut, sub jugul feudalilor şi al imperialiştilor străini, vorbitorul a subliniat că numai Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a deschis poporului chinez drumul spre victorie. Pe acest drum, poporul chinez a fost condus de Partidul Comunist Chinez, creat în 1921, în focul avântului revoluţionar al masselor asuprite din China, sub directa Influenţă a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Dela începutul existenţei sale, partidul s’a dovedit ca singurul conducător al masselor asuprite in lupta’pentru o viaţă fericită şi a mobilizat elementele cele mai hotărîte în lupta de dezrobire economică şi politică a Chinei. In anul 1927 ia naştere Armata Populară Chineză, condusă de Partidul Comunist Chinez, armată care a dus până la victorie lupta pentru eliberarea Chinei. Împotriva forţelor populare revoluţionare s’a ridicat reacţiunea gomundanistă sprijinită de imperialiştii americani, englezi şi japonezi. Anii 1937—1945 sunt anii luptei glorioase a poporului chinez împotriva crudului ocupant japonez. Partidul Comunist a fost acela care a organizat întreg poporul în lupta împotriva militariştilor japonezi, transformând spatele frontului japonez într’un adevărat teren minat pentru ocupanţi. Răsunătoarea victorie a Armatei Sovietice asupra Germaniei fasciste şi a Japoniei militariste a avut o Influenţă puternică şi asupra mersului revoluţiei chineze. Armata Populară de Eliberare, condusă de Partidul Comunist Chinez, susţinută de massele largi asuprite şi exploatate, a obţinut o victorie măreaţă împotriva trupelor gomindaniste, sprijinite de imperialişti. Declaraţia de constituire a Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze, de la 10 Octombrie 1949, a însemnat încununarea luptei revoluţionare a poporului chinez împotriva Imperialismului şi a reacţiunii interne. Vorbind despre factorii pe care Partidul Comunist Chinez s-a bazat în câştigarea victoriei, tovarăşul Mao Tze-dun arată că aceştia au fost: „Un partid care are la bază disciplina, înarmat cu teoria lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, partid care foloseşte metoda autocriticii şi este strâns legat de masse, o armată condusă de acest partid, şi un front unic al diverselor straturi şi grupuri revoluţionare ale societăţii conduse de acest partid“. Acad. I. Murgulescu a trecut apoi în revistă marile succese obţinute în toate domeniile de poporul chinez, sub orânduirea democrat-populară. In trecut, imperialiştii au împiedicat China să-şi dezvolte o industrie proprie, lăsându-i numai rolul de piaţă de desfacere pentru produsele industriale ale ţărilor imperialiste. După proclamarea R.P. Chineze, Partidul Comunist Chinez a elaborat programul refacerii industriei distruse de război, trasând sarcina industrializării ţării. Sectorul de stat a dobândit o situaţie predominantă în industrie şi în întreaga economie a ţării. Până la sfârşitul anului 1952, Industria Chinei a fost refăcută şi dezvoltată într’un ritm rapid, depăşind în ramurile principale nivelul cel maiînalt înregistrat vreodată în istoria acestei ţări. A fost dezvoltată cu succes producţia mărfurilor de Târg consum, care a atins deasemeni un nivel necunoscut în China. Rezultate remarcabile au fost obţinute şi în domeniul comunicaţiilor şi al transporturilor. A sporit mult volumul comerţului exterior şi s’a ajuns, pentru prima oară în Istoria Chinei, la o balanţă comercială activă. Aceste importante succese se datoresc sprijinului multilateral şi permanent pe care Uniunea Sovietică l-a dat Chinei Populare. Legături strânse comerciale s’au creiat cu Uniunea Sovietică, cu ţările de democraţie populară. Greutatea specifică a comerţului exterior al Chinei cu U.R.S.S. şî cu ţările de democraţie populară, care reprezenta 26 la sută în 1950, s-a ridicat în 1952 la 72 la sută din totalul volumului comerţului său exterior.. Vorbitorul a subliniat apoi importanţa trifăptului marii reforme agrare, datorită căreia peste 47.000.000 hectare, pământ arabil, aparţinând unui pumn de moşieri, au fost împărţite la 300.000.000 ţărani fără pământ sau cu pământ puţin. Printr’o legislaţie corespunzătoare, prin împrumuturi masive, prin acordarea de seminţe selecţionate. Inventar agricol, vite, etc. partidul şi guvernul au îndrumat şi sprijinit activ ţărănimea muncitoare să dezvolte producţia. Pe baza principiului liberului consimţământ, ţăranii au trecut la întemeierea organizaţiilor de într’ajutorare reciprocă în muncă, care au cuprins în 1952 peste 40 la sută din întreaga ţărănime chineză. Pentru prima dată în istoria sa, China a avut în 1950 un buget echilibrat, inflaţia a fost stăvilită, preţurile au fost stabilizate, trecându-se treptat la o serie de măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al masselor muncitoare. Pe baza acestor succese pe plan economic, R.P. Chineză a trecut, începând cu anul 1953, la economia planificată. Vorbitorul a relevat vasta revoluţie culturală care se înfăptueşte paralel cu dezvoltarea economică, învăţământul de toate gradele a căpătat o mare dezvoltare, reorganizându-se pe baze noi, deschizând larg porţile şcolilor şi universităţilor pentru fiii de muncitori şi ţărani. Marea Chină Populară — a subliniat acad. I. Murgulescu — îşi bazează succesele pe conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Chinez, pe avântul şi eroismul bravului popor chinez, pe relaţiile de tip nou, de prietenie indestructibilă, cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. Forţă activă a lagărului păcii şi socialismului, marea Chină constitue urn exemplu şi urp stimulent pentru toate popoarele care gem încă sub jugul exploatării colonialiste şi care văd în victoria revoluţiei chineze o cale sigură de urmat. Poporul român — a încheiat vorbitorul —însufleţit de o dragoste sinceră faţă de poporul frate chinez, se bucură de măreţele lui realizări şi-i urează noi succese ,pe calea construirii unei Chine înfloritoare, pe calea apărării păcii în întreaga lume. Construcţia de întreprinderi industriale în R. P. Chineză Anul 1953 este primul an al construcţiei economice de mari proporţii a R. P. Chineze. Dintre numeroasele obiective ale construcţiilor capitale fac parte construirea unor noi uzine şi mine, reconstruirea altor 75 de uzine vechi precum şi construirea ,a 10 noi anii de cale ferată şi şosele — acestea din urmă având o lungime de peste 5000 km. In domeniul construcţiilor hidrotehnice se execută lucrări pentru construirea de diguri pe fluviile Huai şi Iundin şi vor fi continuate lucrările începute pe fluviile Liao şi Hanşui. In prezent sunt în curs de construcţie Institutul metalurgic, Institutul de aviaţie, Institutul de petrol, Institutul geologic. In cursul acestui an vor fi date în folosinţă 27 milioane de m.p. de suprafaţă locativă. La 1 Septembrie a început la Mukden construirea unei fabrici de sârmă şi cabluri. Aceasta va fi cea mai mare fabrică de acest fel din China. Când va fi terminată construcţia, fabrica va produce două treimi din întreaga producţie de sârmă electrică şi cabluri a ţării. Ea va avea 20 secţii de producţie şi va fi utilată cu maşini moderne fabricate în U.R.S.S. Construcţia acestorfabrici de sârmă şi cabluri constitue unul din cele 10 mari obiective a căror construcţii vor fi terminate în cursul acestui an. Printre celelalte proiectede construcţie se numără o uzină de automobile, o uzină de maşini electrotehnice, o uzină de aparate de precizie, o uzină constructoare de maşini grele, o uzină constructoare de maşini miniere, o uzină pentru utilajul pneumatic şi o fabrică de maşini unelte. Majoritatea acestor fabrici şi uzine se construesc în China de Nord-Est. Lucrările de construcţie ale acestor uzine şi fabrici se desfăşoară în ritm viu. La uzina de utilaj electric, care este de asemenea în curs de construcţie, secţia de motoare mijlocii a şi intrat în funcţiune. La Pekin se desfăşoară într’un ritm susţinut construirea unei fabrici de ţesături de bumbac, una din celepatru fabrici gigantice de acest fel care vor fi construite în China de Nord în cursul anului acesta. Până acum au fost construite trei mari depozite. Au fost terminate fundaţiile de beton ale atelierelor, care se întindpe jumătate din suprafaţa totală a fabricii (80.000 m.p.). Toate corpurile de clădiri ale fabricii vor fi gata încă în cursul acestui an. Pe terenul din jurul fabricii au fost construite 15 blocuri cu trei etaje, în care vor fi amenajate locuinţe pentru muncitori. Fabrica va avea instalaţii de aer condiţionat şi va fi prevăzută cunumeroase instalaţii care vor uşura considerabil munca în ateliere La 1 Septembrie a începutproducţia în cea mai mare fabrică mecanizată de ţesut din China de Sud-Vest. Această fabrică modernă de ţesătorie, care face parte din combinatul textil nr. 610, este utilată cu peste 500 războaie automate. Aici se vor produce anual 16.600.000 metri ţesături pentrulocuitorii din Ciuntin şi regiunile învecinate. Până de curând, majoritatea ţesăturilor necesare populaţiei din regiunile din China de Sud-Vest proveneau din Şanhai, Hanceu şi alte oraşe îndepărtate. Construirea acestei fabrici moderne de ţesut a început în luna ianuarie şi a fost terminată în decurs de opt luni. In apropiere de Harbin sunt un curs de construcţie două mari fabrici de prelucrarea Inului, care vor fi gata în cursul anului viitor. Când fabricile vor lucra cu întreaga lor capacitate, ele vor da oproducţie egală cu producţia totală a celor şapte fabrici de acest fel existente în China de Nord-Est. Cele două fabrici noi vor fi complect mecanizate şi vor furniza materie primă de bună calitate fabricii de ţesături de in din Harbin. Cele două fabrici de prelucrare a Inului se construesc în localităţile Acen şi Hulan, importante centre producătoare de in din provincia Suntzian. Aceste fabrici vor contribui nu numaila desvoltarea industriei locale de prelucrare a anului ci şi la îmbunătăţirea nivelului de trai al ţărănimii dinîmprejurimi care, prin extinderea suprafeţelor cultivate cu ln, îşi va spori considerabil veniturile. Alegerile din R. P. Chineză — factor de întărire a regimului democrat-popular Printre nenumăratele succese cu care poporul chinez întâmpină cea de a patra proclamare a R.P. Chineze, un loc de frunte îl ocupă alegerile generale pentru organele puterii de stat, onouă și importantă etapă pe calea democratizării continue a statului, un bilanţ strălucit al marilor transformări revoluţionare petrecute în ultimii ani. Astăzi în China — ţara care a cunoscut din plin jaful şi exploatarea monopolurilor capitaliste, înapoierea economică şi puternicile rămăşiţe ale relaţiilor semifeudale, — poporul areposibilitatea,pentru prima dată în istoria sa, de a-şi alege în mod liber reprezentanţii. E drept că, num mult înainte de a fi zdrobit de către armatele populare, trădătorul Cian Cai şi a organizat alegeri pentru aşa numita adunare naţională. Dar caracterul reacţionar al acestoralegeri poate îi demonstrat printre altele prin aceea că în multe judeţe 60—70 la sută din populaţie a fost lipsită de dreptul la vot. Folosind măsuri, ca de exemplu trecerea pe listeleelectorale numai a ,,persoanelor sigure“ şi mobilizând poliţia în perioada desfăşurării alegerilor, etc.. Cian Calş a adâncit şi mai mult ura maselor populare faţă de regimul său, determinânduse să participe în număr infim la alegerile pe care el le-a înscenat. Cu totul alta a fost situaţia în regiunile eliberate de substăpânirea lui Cian Calşi. In aceste regiuni guvernul central popular, organele militare şi politice ale fronturilor au instituit la început anumite organe al căror rol principal consta în introducerea ordinei revoluţionare şi suprimarea contrarevoluţiei. Deşi contribuţia acestor organe la întărirea statului democrat-popular a fost deosebit de importantă, eleau făcut loc organelor alese ale puterii. O formă de tranziţie către asemenea organe au constituit-o conferinţele reprezentanţilor tuturor păturilor populaţiei. La prima sesiune a Consiliului Consultativ Politic Popular, care a avut loc înSeptembrie 1949,printre documentele adoptate se găsea şiprogramul general al Consiliului Consultativ Politic Popular al Chinei. In cuprinsul acestuia, careeste Constituţia provizorie a R.P. Chineze, se spune următoarele cu privire la organele puterii de stat : „Până la convocarea adunării reprezentanţilor populari pe întreaga Chină, aleasă prin alegeri generale, sesiunea Consiliului Consultativ Politic Popular al Chinei îndeplineşte funcţiile adunării reprezentanţilor populari pe întreaga Chină. Până la convocarea adunărilor locale ale reprezentanţilor populari, alese prin alegeri generale, conferinţele locale ale reprezentanţilor tuturor păturilor populaţiei iau treptat asupra lor îndeplinirea funcţiilor adunărilor reprezentanţilor populari“. Conferinţele reprezentanţilor tuturor păturilor populaţiei au luat fiinţă şi s’au desvoltat în majoritatea covârşitoare a provinciilor, plăşilor, oraşelor, judeţelor şi satelor, mobilizândmilioanele de oameni ai muncii la refacerea ţării şi la construirea Chineinoi populare. La lucrările lor au participat în cursul anului trecut unnumăr de peste 13.600.000 oameni. Ceamai mare parte dintre ei, 80 la sută, este formată din delegaţi desemnaţi în baza alegerilor directe sau indirecte. Printre ei senumără muncitori, ţărani, reprezentanţi ai micii burghezii orăşeneşti, ai burgheziei naţionale, ai partidului comunist ca şi al diferitelor partide şi organizaţii democratice. In cei 4 ani care s’au scurs dela proclamarea R.P. Chineze -poporul chinez a trecut prin mari şi adânciprefaceri, înfăptuirea reformei agrare pe o suprafaţălocuită de 450.000.000 oameni, restabilirea complectă a producţiei agricole şi industriale, refacerea transportului şi lichidarea inflaţiei sunt în linii mari principalele realizări ale clasei muncitoare din China. Datorită acestor însemnate succese, nivelul de trai al maselor largipopulare -s’a ridicat şi se ridică în permanenţă. Dintr’o ţară a foametei şi mizeriei, China a devenit o ţară exportatoare de alimente. Faptul că anul acesta în R.P. Chineză a fost adoptat primul său plan cincinal la a cărui înfăptuire a pornit întregul popor cu un nestăvilit entuziasm, constitue o dovadă grăitoare a marilor sale posibilităţi de desvoltare a ţării. In anii puterii populare, paralel cu desvoltarea economiei, a avut loc o creştere considerabilă a activităţii politice a maselor. Milioane de oameni ai muncii au avut posibilitatea de a participa la construcţia de stat datorită sistemului de conferinţe ale reprezentanţilor populari. In acest fel lupta pentru înfăptuirea programului general al Frontului democrat-popular unic a putut fi încununată de succes, creindu-se totodată condiţiile în vederea trecerii la alegerile generale pentru organelepermanente ale puterii democratice de stat. Ţinând seama de toate acestea, la propunerea Partidului Comunist Chinez, Consiliul guvernamental popular central a adoptat la 13 ianuarie 1953 hotărârea cu privire la ţinerea alegerilor generale. Legea electorală, care a fost publicată la 1 Martie, constituie o nouă și deosebit de importantă etapă în desvoltarea regimului democratic în R. P. Chineză. La baza ei stă principiul votului universal şi egal. Toţi cetăţenii R. P. Chineze care au atins vârsta de 18 ani, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, ocupaţie, origină socială, religie, grad de cultură, stare materială şi durata domicilierii, au dreptul să aleagă şi să fie aleşi, în orice adunare de reprezentanţi populari. Legea electorală accentuează asupra necesităţii de a alege cât mai multe femei. Totodată ea acordă o atenţie deosebită populaţiei din regiunile locuite de minorităţile naţionale. Soldaţii Armatei Populare de Eliberare au dreptul la vot la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni ai republicii. In lege se arată că în adunările de toate gradele candidaţiipot fi propuşi de persoane individuale, organizaţiile Partidului Comunist Chinez şi alepartidelor democratice, precum şi de alte organizaţii obşteşti. Pentru asigurarea intereselor populaţiei de laoraşe se stabileşte că deputaţii din ordonarea reprezentanţilor populari pe întreaga Chină vor fi aleşi in proporţia -un deputat la 800.000 de locuitori în localităţile rurale, iar în oraşele mari şi centrele industriale cu o populaţie de peste 500.000 de oameni, un deputat la 100.000 de locuitori. Ca o dovadă a sprijinului permanent pe care minorităţile naţionale îl primesc din partea statului democrat popular stă faptul că deşi ele nu reprezintă decât 1/14 parte din întreagapopulaţie a ţării, în baza legii electorale vor beneficia de aproximativ 1/7 din numărul total al mandatelor în adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină. Ţinând seamă că în China au loc prima oară alegeri pe baza votului universal, că în ţară există un număr mare de analfabeţi şi că masele nu au destulă experienţă, se prevede ca numai deputaţii în adunările reprezentanţilor populari din plăşi, sate, raioane orăşeneşti şi oraşe fără împărţire raională să fie aleşi prin vot direct şi deschis. Deputaţii în adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină ca şi deputaţii din adunările reprezentanţilor populari ai provinciilor, judeţelor şi oraşelor care au împărţire raională sunt aleşi prin vot secret de către adunările inferioare ale reprezentanţilor populari. In cadrul pregătirilor pentru alegeri, la 30 iunie 1953 a avut loc recensământul general al populaţiei Chinei, măsură de o deosebită importanţă atât pentru actualele alegeri cât şi pentru desvoltarea economiei. Potrivit prevederilor legii electorale, începând din Mai, în întreaga Chină se desfăşoară alegerile pentru organele locale ale puterii de stat : adunările reprezentanţilor populari din oraşele care nu sunt împărţite în raioane, adunările în raioanele orăşeneşti, în plăşi şi sate. In Noembrie 1953 vor fi alese adunările judeţene ale reprezentanţilor populari, iar la sfârşitul anului va avea loc convocarea adunărilor reprezentanţilor populari ai provinciilor. In cele din urmă va fi convocată adunarea reprezentanţilor populari din întreaga Chină, care va avea sarcina de a aproba noua Constituţie a R.P. Chineze, de a alege noul guvern central popular şi de a adopta primul plan cincinal. Existenţa în R. P. Chineză a aproape 1.000.000 de localităţi din care 2500 oraşe, este suficient pentru a înţelege uriaşa mncă depusă atât în perioada pregătirii alegerilor cât şi în cea a desfăşurării lor. Milioanele de oameni ai muncii au primit cu un uriaş interes legea electorală. Pentru a o face cunoscută în toate colţurile ţării şi pentru a pregăti masele pentru marele eveniment au fost instruite peste 1.000.000 de cadre. In acelaş timp prin radio, prin presă, In adunări şi conferinţe de Instructaj, au fost analizate principalele ei trăsături. Participarea activă a maselor la pregătirea şi efectuarea alegerilor arată din plin că poporul chinez, conştient de importantele sale cuceriri democratice dobândite prin lupta grea şi îndelungată, este hotărît să nu precupeţească nimic pentru păstrarea şi desvocarea lor. In toate colţurile ţării alegerile sunt aşteptate ca o mare sărbătoare. In întâmpinarea lor sunt luate numeroase angajamente, iar avântul întrecerilor patriotice a cuprins nu numai întreprinderile din Industrie ci şi imensa masă a ţăranilor chinezi. Participarea femeilor la alegeri este deosebit de largă. In provincia Saciuan, de exemplu, la alegeri au luat parte între 86,6 şi 96 la sută din numărul total al femeilor cu drept de vot. Totodată printre reprezentanţii populari aleşi se află multe femei muncitoare. Din 813reprezentanţi populari aleşi în patru localităţi mari şi 19 sate din regiunile Vendan şi Lodou (provincia Sâciuan) 175 sunt femei. Alegerea organelor inferioare ale puterii de stat nu au loc concomitent în toate colţurile ţării. In anumite regiuni, unde au fost creiate toate condiţiile necesare, alegerile au avut locsau sunt în plină desfăşurare, pe câtă vreme în alte părţi se mai fac încă pregătiri. Până în prezent campania electorală s-a desfăşurat în condiţiile unui uriaş avânt în muncă şi pe tărâm politic. Candidaţii desemnaţi de partidele democratice şi organizaţiile obşteşti au întrunit majoritatea zdrobitoare a voturilor. Alegerea celor mai capabile elemente din rândurile muncitorilor, ale activiştilor pe tărâm social, şi ale fruntaşilor vieţii economice şi culturale, va contribui la întărirea aparatului de stat şi la lichidarea lipsurilor existente, a căror analiză a fost posibilă mai ales în perioada campaniei electorale, când masele au folosit din plin urma criticii şi a autocriticii. Alegerile generale pentru adunările reprezentanţilor populari sunt o expresie vie a desvoltării regimului de democraţie în R.P. Chineză şi deschid noi căi pentru înflorirea şi întărirea ei ca factor activ al lagărului păcii şi socialismului. N. LUPU Zot 1 Octombrie 1953 — Nr. 2800 Cuvântarea ambasadorului R. P. Chineze, Wan lu-pin In această zi — a spus Wan lu-pin, ambasadorul Republicii Populare Chineze în R.P.R., sărbătorim cea de a patra aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, zi care a adus victoria Strălucită a poporului chinez sub conducerea Partidului Comunist Chinez în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun. In ultimii patru ani, China s’a schimbat atât de mult încât cu greu o mai putem recunoaște. In acest an a fost elaborat primul nostru plan cincinal în care s’a prevăzut: dezvoltarea industriei grele, temelia de bază a industrializării socialiste a ţării, dezvoltarea corespunzătoare a industriei uşoare, a transporturilor şi comunicaţiilor, organizarea cooperatistă a agriculturii şi a industriei meşteşugăreşti. Toate aceste măsuri, vor contribui la ridicarea treptată a nivelului de trai material şi cultural al masselor populare din ţara noastră. După ce a trecut în revistă uriaşele realizări obţinute de poporul chinez în anii puterii populare, Yan Iu-pin a arătat că sprijinul întregului lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului şi mai ales ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, au contribuit mult la cucerirea măreţelor succese obţinute de poporul chinez în făurirea vieţii noi. Vorbitorul a subliniat că relaţiile de prietenie dintre R.P. Chineză şi Uniunea Sovietică, constitue o înaltă pildă de colaborare frăţească a ţărilor din lagărul păcii şi democraţiei. Vorbind despre relaţiile frăţeşti dintre R.P. Chineză şi R.P.R., Yan Iu-pin a arătat că acestea se lărgesc din an în an. Semnarea acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică, încheiat în acest an, este încă o dovadă a legăturilor multilaterale bazate pe principiile Internaţionalismului proletar şi ale colaborării prieteneşti de la egal la egal. In continuare, ambasadorul R.P. Chineze a scos în evidenţă interesul cu care poporul chinez urmăreşte realizările poporului român în lupta de construire a socialismului, pentru continua ridicare a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Van Iurpin şi-a încheiat cuvântarea cu urări pentru prietenia dintre poporul român şi poporul chinez, care strâns unite în lagărul păcii şi democraţiei în frunte cu Uniunea Sovietică aduc o contribuție însemnată la apărarea cauzei păcii şi securității popoarelor.