România Liberă, decembrie 1953 (Anul 11, nr. 2851-2878)
1953-12-01 / nr. 2851
Proletari din toate tarile, unifi-vä, 'Urnim ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ O nouă şi importantă contribuţie la cauza menţinerii păcii Lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii, care s-au desfăşurat timp de o săptămână la Viena au luat sfârşit. Dezbaterile care au avut loc asupra celor mai importante şi arzătoare probleme privind pacea şi asigurarea securităţii internaţionale au fost urmărite cu o deosebită atenţie de către popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. Interesul şi atenţia cu care au fost urmărite dezbaterile sesiunii se explică prin faptul că problemele importante luate în discuţie interesează întreaga omenire. Toţi cei care au luat cuvântul, reprezentanţi de frunte ai celor mai variate pături ale opiniei publice mondiale, au subliniat că nu există o problemă mai principală a zilelor noastre ca aceea a atenuării încordării internaţionale. Cei 314 delegaţi, veniţi din 59 de ţări, au discutat diferite probleme referitoare la Europa, Asia, America de Nord şi America Latină, Africa şi Australia şi au elaborat un important program de acţiune pentru toţi cei care doresc fierbinte rezolvarea celei mai urgente probleme pentru întreaga omenire: înfăptuirea destinderii încordării internaţionale. Din desbaterile sesiunii ca şi din documentele care au fost elaborate a reuşit cu prisosinţă că semnarea acordului de armistiţiu din Coreea a făcut să se aprindă în inimile sutelor de milioane de oameni flacăra speranţei că într'o bună zi încordarea în relaţiile dintre marile puteri va slăbi. Ideia tratativelor şi micşorării încordării în relaţiile internaţionale a început să prindă tot mai mult teren. Aceasta arată că activitatea Consiliului Mondial al Păcii a fost deosebit de rodnică, că s’au lărgit considerabil rândurile partizanilor păcii. După cum a arătat în cuvântarea sa Joliot-Curie, preşedintele Consiliului Mondial al Păcii, „Popoarele văd în tratative un mijloc de a slăbi, iar apoi de a lichida încordarea internaţională, un mijloc de a pune capăt conflictelor armate, de a reglementa problemele internaţionale, de a face cu putinţă şi de a organiza dezarmarea“. Micşorarea şi mai apoi lichidarea încordării internaţionale constitue nu numai o dorinţă, ci o necesitate vitală pentru oamenii de pe întreg globul, încordarea în relaţiile internaţionale este însoţită de un întreg cortegiu de restricţii economice şi presiuni politice, de nenumărate sacrificii materiale care apasă tot mai greu pe umerii popoarelor. Desfăşurarea normală a vieţii internaţionale, schimburile comerciale ca şi cele culturale, sunt frânate în bună măsură din cauza „războiului rece“. Existenţa unei asemenea situaţii şi a urmărilor ei inevitabile nu poate să fie însă privită cu nepăsare de popoare. Nu există ţară, nu există loc pe suprafaţa pământului unde oamenii să nu se fi gândit la adoptarea unor măsuri care să ducă la curmarea acestei situaţii. Armistiţiul din Coreea constitue o preţioasă contribuţie adusă cauzei păcii. A reuşit cu prisosinţă că forţele păcii sunt mai puternice şi că forţele războiului pot fi silite să se retragă. De aceea, astăzi, popoarele cer ca problema coreeană să fie reglementată pe cale paşnică,i atât în interesul întregii omeniri cât şi în interesul poporului coreean. Popoarele nu vor admite reluarea operaţiunilor militare în Coreea. La sesiune s-a remarcat deasemenea că războiul din Vietnam continuă să ameninţe pacea în acel sector al globului şi s’a subliniat necesitatea lichidării acestuia pe calea tratativelor între părţile interesate. Problemele internaţionale litigioase ale zilelor noastre pot şi trebue să fie reglementate prin sforţările tuturor statelor, dar mai cu seamă prin acţiunile marilor puteri care sunt în primul rând responsabile pentru apărarea şi menţinerea păcii. Calea tratativelor este cea mai indicată pentru atingerea acestui scop. Orice om de bună credinţă consideră însă ca pe un lucru cât se poate de firesc să condamne cu asprime făţărnicia şi reaua credinţă a celor care folosesc ideia tratativelor în scopuri diversioniste, pentru a masca tocmai acţiunile de sabotare a tratativelor. Referindu-se la uneltirile forţelor duşmănoase păcii şi securităţii internaţionale, Rezoluţia Consiliului Mondial al Păcii adresează un viguros îndemn la vigilenţă. _ „...forţele care se opun slăbirii încordării internaţionale folosesc cuvântul „tratative“ pentru camuflarea unor acţiuni care urmăresc prelungirea războiului rece. A pune pe interlocutorul tău în faţa unor fapte împlinite — nu înseamnă năzuinţă spre tratative; a încerca să creezi condiţii pentru zădărnicirea tratativelor — nu înseamnă a le dori“. Documentele Consiliului Mondial al Păcii condamnă pe toţi cei care fac caz de cuvintele „pace“, „tratative“, „destindere“, pentru a camufla fapte ce urmăresc ţeluri contrarii. Făţărnicia unei asemenea politici iese puternic în evidenţă atunci când ne gândim la manevrele de torpilare a tratativelor în Coreea, la măsurile pentru refacerea maşinii de război germane, la încheierea unui acord militar cu Franco — fostul aliat al lui Hitler , la pregătirea unui tratat militarist cu Pakistanul, la sabotarea adoptării propunerilor de dezarmare prezentate de U.R.S.S. la O.N.U., la refuzul interzicerii armelor de externii, nave în masă, etc. Cei care au luat cuvântul la lucrările sesiunii au subliniat în repetate rânduri pericolul refacerii maşinii de război germane. In documentele sale, Consiliul Mondial al Păcii a arătat că obstacolele în calea rezolvării paşnice a problemei germane sunt ridicate de iniţiatorii tratatelor cu privire la „armata europeană“, de către cei care se pregătesc să introducă Germania occidentală în coaliţia agresivă a Atlanticului de Nord. Consiliul Mondial al Păcii a chemat popoarele Europei să se ridice împotriva planurilor de refacere a unei armate germane agresive, subliniind răspunderea deosebită care revine marilor puteri. Problema tratativelor şi a conferinţei marilor puteri a atras în mod deosebit atenţia participanţilor la sesiune. Nota guvernului sovietic din 26 noembrie 1953, prin care guvernele Franţei, Statelor Unite şi Angliei au fost încunoştiinţate despre consimţământul guvernului U.R.S.S. de a lua parte la Conferinţa reprezentanţilor marilor puteri, a fost primită şi salutată cu o deosebită satisfacţie. In Rezoluţia Consiliului Mondial al Păcii se subliniază că ultimul schimb de note dintre marile puteri dovedeşte că este cu putinţă convocarea în viitorul apropiat a unei conferinţe a celor patru mari puteri. Totodată se arată mai departe în Rezoluţie: „Consiliul Mondial al Păcii reaminteşte că dacă este necesar să se înceapă tratative în toate problemele, luate aparte, el a considerat totdeauna şi consideră că o conferinţă a celor Cinci mari puteri continuă să rămână cel mai eficace mijloc pentru slăbirea încordării internaţionale“. În acest sens trebue să se sublinieze că nerecunoaşterea locului ce i se cuvine R. P. Chineze consttue o piedică în calea unei conferinţe a celor cinci mari puteri. Rezoluţia se mai ocupă îndeaproape şi de problema respectării Chartei O.N.U. subliniind că „Revenirea la litera şi spiritul Chartei va ajuta popoarele să-şi asigure securitatea şi independenţa şi să se creeze posibilitatea unei adevărate colaborări între naţiuni în scopul desvoltării resurselor lor economice, a buneistări şi a culturii lor“. Conştient de răspunderile ce-i incumbă, în mesajul adresat organizaţiilor şi personalităţilor care doresc slăbirea încordării internaţionale, Consiliul Mondial al Păcii a adoptat o hotărîre cu privire la organizarea unei întâlniri internaţionale a tuturor acelora care se pronunţă pentru tratative, în vederea slăbirii încordării în relaţiile internaţionale. O deosebită importanţă au deasemenea Apelul adresat oamenilor de ştiinţă din întreaga, lume de a lupta cu energie sporită pentru interzicerea armelor de exterminare în masă, precum şi Recomandarea Comisiei Culturale a Consiliului Mondial al Păcii cu privire la dezvoltarea legăturilor culturale internaţionale. La lucrările sesiunii şi-au dat contribuţia lor însemnată şi reprezentanţii poporului nostru care au arătat că munca poporului nostru, preocupările noastre, sunt în deplină concordanţă cu interesele păcii şi că noi avem nevoie de pace pentru a le realiza. Poporul nostru iubitor de pace este ferm hotărît să lupte cu o energie mereu sporită pentru a traduce în viaţă hotărîrile de importanţă istorică ale Consiliului Mondial al Păcii. El este convins că hotărîrile adoptate la Viena constitue o nouă şi importantă contribuţie la cauza menţinerii şi apărării păcii, că ele vor contribui la consolidarea păcii și prieteniei între popoare. Apariţia volumului II „Documente din Istoria P. C. din România” (1923-1928) De curând a apărut în Editura pentru literatură politică volumul II „Documente din Istoria Partidului Comunist din România“ (1923—1928) întocmit de Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. Volumul II cuprinde materiale documentare din perioada stabilizării relative şi parţiale a capitalismului, când burghezia şimoşierimea reuşeşte cu ajutorul social-democraţilor să stăvilească vremelnic avântul revoluţionar al maselor muncitoare. Documentele cuprinse în acest volum oglindesc lupta Partidului Comunist din România pentru unitatea sindicală, lupta maselor muncitoare în condiţiile ilegalităţii şi felul în care a fost folosită experienţa P.C.U.S. în îmbinarea luptei ilegale cu munca legală împotriva ofensivei claselor exploatatoare. Volumul cuprinde deasemenea documente ale Congresului al IlI-lea al P.C.R., lupta partidului împotriva tendinţelor legaliste, lichidatoriste şi a altor manifestări oportuniste din sânul partidului, lupta pentru bolşevizarea partidului. Im acest volum sunt cuprinse documente ale Congresului al IV-lea al Partidului Comunist din România, care a pus sarcina mobilizării maselor împotriva pregătirii războiului antisovietic. Volumul arată lupta P.C.R. pentru unitatea clasei muncitoare, pentru puritatea sa ideologică, pentru întărirea legăturilor sale cu masele și rolul său conducător, după exemplul P.C.U.S. Ţara se pregăteşte de alegeri IN MIJLOCUL ALEGĂTORILOR ORADEA (del., sub redacţia noastră). — După o rodnică zi de muncă, mulţi din cetăţenii circumscripţiei electorale orăşeneşti nr. 24, s’au adunat pe punctul de agitaţie din cartier.--------Azi însă, punctul de agitaţie este mai animat ca oricând. Printre numeroşii cetăţeni prezenţi se află şi tovarăşa Elisabeta Szűcs, candidată a F.D.P. în circumscripţie, care a venit să se sfătuiască cu cetăţenii din cartier. La întâlnirea avută cu alegătorii, tovarăşa Elisabeta Szűcs a vorbit despre succesele înregistrate de sfatul popular al oraşului Oradea, rodul muncii depuse de deputaţii şi cetăţenii oraşului. Astfel s’a construit Teatrul de vară, s’au înfiinţat noi cămine culturale şi şcoli, iar pentru îmbunătăţirea transportului în comun au fost prelungite traseele liniilor de tramvai. De curând, numeroase familii de muncitori s-au mutat în apartamentele blocurilor construite în cartierul nou. Deasemeni, în ultimii ani, prin grija sfatului popular orăşenesc, reţeaua comercială a cunoscut o simţitoare desvoltare. Elisabeta Szűcs a vorbit apoi despre greutăţile pe care le mai întâmpină uneori cetăţenii din cartier, şi a îndemnat pe alegători să să facă propuneri, să participe prin sugestii şi muncă activă la înlăturarea lor. Alegătorul Bernard Vásárhely, care a luat cuvântul în cadrul acestei adunări, a vorbit despre necesitatea reparării unui pod din cartier, precum şi despre necesitatea electrificării unor străzi. Ceilalţi vorbitori, printre cari se numără Elena Pârvu, Ladislau Indrng şi alţii, şi-au luat angajamentul că vor fi printre primii care-şi vor da contribuţia ca deputaţii lor să-şi poată îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin. *. In cadrul celorlalte întâlniri ce au avut loc între candidaţii şi alegătorii din oraşul Oradea, printre care se numără cea din circumscripţia electorală nr. 72 şi cea de la clubul unităţilor regionale a cooperativelor, candidaţii şi alegătorii s'au sfătuit împreună asupra viitoarelor acţiuni în vederea continuei înfloriri a oraşului şi a creşterii neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii. Cei care au luat cuvântul în cadrul acestor adunări, ca de pildă Alexandru Osvath, văduva O. Naghy, I. Pele şi alţii, au scos în evidenţă o serie de lipsuri ce mai persistă încă în activitatea sfatului popular orăşenesc, angajându-se totodată să lupte pentru înlăturarea lor. Prind viaţa angajamentele CRAIOVA (de la subredacţia noastră). — In imediata apropiere a clădirii sfatului popular comunal Bechet se întinde un adevărat şantier, pe care zeci de oameni zidesc, cioplesc, cară apă, nisip sau piatră. Nimeni nu e de prisos, nimeni nu stă degeaba. Bătrânul Grigore Voinea, nelipsit şi până acum, e astăzi mai activ ca oricând. Alături de el lucrează ca de obicei Marin Popescu, Mişu Filimon, Ion Soare şi alţii. Şi până acum cetăţenii din Bechet au muncit cu drag la construirea căminului lor cultural, dar de câteva zile se întrec pe ei înşişi. Cauza acestui nou avânt în muncă o afli îndată. De câteva zile, în urma unei adunări la care au participat şi candidaţii pe care i-au propus ei în alegerile de deputaţi în sfaturile populare, pe panoul aşezat în mijlocul şantierului, a apărut un angajament. E angajamentul locuitorilor din comuna Bechet de a cinsti ziua de 20 decembrie, ziua alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, prin inaugurarea căminului lor cultural. Dealtfel acesta nu e singurul angajament ce şi l-au luat în cinstea alegerilor cetăţenii din Bechet. Şi acest lucru se poate vedea din faptul că în întreaga comună se lucrează intens. Pe şoseaua ce trece prin centrul comunei, cale de câţiva kilometri, stâlpi grei de stejar aşteaptă să fie aşezaţi în gropile ce se sapă cu mult, zor. Peste câteva zile comuna va fi străbătută de reţeaua electrică care va face ca „lampa lui Iliei“ să strălucească şi în casele cetăţenilor din Bechet. In centrul comunei, lângă baie, unde se ridică uzina electrică au şi fost aduse motoarele care vor începe să funcţioneze în curând. Ziua de 20 decembrie va găsi comuna Bechet îmbrăcată în haină nouă, haină de sărbătoare. Confecţionarea urnelor şi a cabinelor de vot BACAU (de la subredacţia noastră). Paralel cu celelalte munci pregătitoare în vederea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, comitetele executive din raioanele Tg. Ocna şi Moineşti din regiunea Bacău au luat din timp măsurile necesare pentru confecţionarea urnelor şi a cabinelor de vot. Aşa bunăoară în comunele Helegiu şi Tg. Trotuş, din raionul Tg. Ocna, au şi fost construite toate cabinele şi urnele pentru secţiile de votare. Asemenea măsuri au fost luate şi în comunele Oneşti, Mănăstirea Gaşin, Valea Rea şi Sănduieni unde până acum au fost confecţionate peste 36 de cabine de vot. Deasemeni şi comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele raionului Moineşti au trecut la pregătirea secţiilor de votare. De pildă, în comunele Asău, Dărmăneşti, Măgireşti şi Poduri au fost confecţionate cabinele şi urnele pentru vot, făcându-se totodată şi instalarea lor în secţiile de votare. Anul XI -Nr. 2851 4 pagini 20 bani Marti 1 decembrie 1953 N NUMĂRUL DE AZI TIŢA FLOREA : Antrenareamaselor la activitatea obştească, chezăşia succeselor în munca sfaturilor populare. (pag. 2-a) — Candidaţii vieţii noi (pag. 2-a) MIRCEA SCRIPCA : Din viaţa nouă a patriei. — Studenţii (pag. 2-a) Asolamentele raţionale cu leftwjri, factor hotărîtor în sporirea producţiei din sectorul socialist al agriculturii (pag. 3-a) — Propunerea părţii coreeano-chineze cu privire la ordinea de zi a Conferinţei politice pentru Coreea (pag. 3-aţi — In Adunarea Generală a O.N.U. (pag. 3-a) — Ecouri din străinătate la nota Guvernului Sovietic din 26 noembrie (pag. 4-a) — Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a) (pag. 4-a) — Duminica sportivă Puncte de agitaţie cu activitate slabă SUCEAVA (de la subredacţia noastră). — In oraşul Suceava, ca în toate oraşele patriei noastre oamenii muncii se pregătesc cu Însufleţire pentru alegeri. In diferite cartiere ale oraşului au luat fiinţă puncte de agitaţie, menite să desfăşoare în această perioadă o intensă activitate. Unele din aceste puncte de agitaţie au devenit cunoscute cetăţenilor prin activitatea lor susţinută. Astfel sunt punctele de agitaţie din cartierul Zamca. Aici programele anunţate din timp atrag în fiecare seară numeroşi cetăţeni. Din păcate nu acelaş lucru s’ar putea spune despre alte puncte de agitaţie din oraş. Astfel poate fi dat ca exemplu punctul de agitaţie de pe str. Republicii, aşezat în plin centru. Programele întocmite superficial, nu sunt aproape niciodată respectate. Numeroşi cetăţeni au aşteptat zadarnic într’una din zilele trecute echipa artistică a Liceului de Fete din localitate, care urma să dea un program artistic. Activitatea acestui punct de agitaţie nu e sprijinită nici de comitetul executiv orăşenesc, care n’a asigurat lemnele necesare încălzirii localului. Lipsuri asemănătoare au şi alte puncte de agitaţie. La unele din acestea, cetăţenii găsesc deseori uşile încuiate. Consiliul orăşenesc F.D.P. are datoria să ia urgente măsuri pentru îmbunătăţirea muncii punctelor de agitaţie din oraş, ajutând colectivele acestor puncte să-şi alcătuiască programe de lucru interesante, care să fie întocmai respectate. La rândul său comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Suceava trebue să asigure toate condiţiile materiale pentru buna funcţionare a punctelor de agitaţie. Succese în întrecerea socialistă Noi realizări ale industriei locale In întâmpinarea alegerilor de deputaţi îu sfaturile populare colectivele de muncă ale întreprinderilor locale din Capitală traduc în viaţă angajamentele luate privind dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum. Colectivul de muncă de la întreprinderea industrială locală „Drum Nou“, de pildă, organizându-şi mai bine procesul de producţie a reuşit să depăşească angajamentul luat în cinstea alegerilor cu 50 la sută. Cele mai mari depăşiri de plan au fost realizate la produsele accesorii pentru sobe şi maşini de gătit articole de menaj din tablă neagră şi vase de bucătărie. Deasemeni, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii industriale locale „Victoria“ au depăşit cu mai mult de jumătate angajamentele luate în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Ei au produs însemnate cantităţi de diferite articole de bachetită şi globuri de sticlă pentru pomul de iarnă. Succese asemănătoare a obţinut şi întreprinderea industrială locală ,,Produse alimentare”, care şi-a îndeplinit angajamentul la sortimentul roşii preparate, în proporţie de 222 la sută. In acelaşi timp întreprinderea I.A.T. a dat până acum peste plan 300 bucăţi arzătoare de aragaz şi peste 5.500 grosuri de ace şi agrafe. In contul anului viitor TIMIŞOARA (de la subredacţia noastră).— In lupta pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea alegerilor de deputaţi in sfaturile pepulere, colectivul fabricii de jucării şi bunuri de larg consum metalice „Ambalajul metalic“ din Timişoara a îndeplinit de curând planul de producţie pe anul acesta. La acest succes, pe lângă cele 5 brigăzi Clutchil, o contribuţie însemnată au adus muncitoarele Margareta Schneider, Eva Biro, Elena Armbrust, Maria Badea şi alţi muncitori, care folosind metodele sovietice Cuzneţov, Jandarova şi altele, dau zilnic cu 100 — 180 la sută mai multe produse decât prevede planul de producţie respectiv. Prin aplicarea metodei Lidia Corabelnicova, ei au economisit materie primă în valoare de peste 15.300 lei. Această economie alături de celelalte a contribuit la reducereapreţului de cost al produselor cu 7,39 la sută. Victoria obţinută în producţie de muncitorii fabricii „Ambalajul metalic“ a fost posibilă şi datorită preocupării permanente a colectivului de a îmbunătăţi şi perfecţiona necontenit procesul de producţie. Cele 23 inovaţii şi raţionalizări au dus de asemenea la ridicarea cu 16 la sută a productivităţii muncii Pentru aceste inovaţii şi raţionalizări muncitorii au primit recompense în valoare de aproape 15.000 lei. Importantă este printre altele şi inovaţia maistrului stahanovist Ştefan Muliţ care a confecţionat un dispozitiv pentru îndoirea şi fasonarea simultană a mânerelor de găleţi. ★ Sărbătoarea împărţirii veniturilor loan Colceag..., Dumitru Hărtu.... Tudor R. Alexe... Murmurul se opreşte o clipă apoi se aud câteva cuvinte spuse domol: — Da, dar Au muncit oamenii, la uite ce de zile-muncă au. Curiozitatea il face pe moş Tudor — veteranul gospodăriei, — cum spun colectiviştii din Cacomeanca — să cerceteze mai departe listele afişate. Deodată, degetul arătător cu care urmărea numele înşiruite unul după altul rămâne fixat in dreptul unui nume: Sile Gh. Radu. Clatină din cap cu semn de înţeles şi repetă acum numele întreg: Vasile Gh. Radu. Cifrele mici li joacă înaintea ochilor. Se apropie mai mult şi descifrează: 1069 zile-muncă. Oare el să fie primul anul ăsta? Vasile Gh Radu ? Faţa lui moş Tudor exprimă mirare şi bucurie totodată. Dus pe gânduri, furat de amintiri, moş Tudor n’a observat că Aurel Oprea, preşedintele gospodăriei colective, se oprise de câtva timp lângă el şi-l cerceta cu atenţie neîndrăznind să l tulbure. Apoi l-a bătut prieteneşte pe umăr: — Ei, ce-i nea Tudore? Ce ţi s’a întâmplat ? încurcat, moşul răspunde: — Nu, nu mi s’a întâmplat nimic. Mă uit şi eu colea... Şi arătă către tabel. — Ţi-au dat de gândit, aşa-i? Şi fără să aştepte răspunsul, adăugă: Multe spun listele. Da' mai ales pentru dumneata. Mai ţii minte câţi eram la început ? Vrând să arate că-şi aminteşte, Tudor rosteşte repede : 50 de familii. Ba nu, uite exact: 56 de familii cu vreo 27 de cai, 24 căruţe, 12 pluguri şi câteva grape. Asta era tot, nu-i aşa ? ! Şi acum iată : 136 de familii. Moş Tudor arată cu mâna spre tabel In mintea lui şi a preşedintelui au trecut atunci fulgerător imagini din viaţa gospodăriei puternice de astăzi. ...Pământurile întinse — peste 540 de hectare, grădina de zarzavat, livada, grajdurile pline de cai — 72 la număr — peste 50 cornute, cocinele de porci, stâna cu peste 700 de oi, padocul cu sute de păsări, stupina... Gândurile acestea i-au îndemnat pe cei doi colectiviști la vorbă. Primul a început moș Tudor. — Spune-mi numai, cei din Călăraşii Vechi şi din Ceacu stau la fel ca noi ? Oprea i-a răspuns modest: — Nu ştiu. Cred că da. Noi am întrecut planul de producţie , am scos la grâu mai mult cu 700 kg. faţă de plan La orz, ştii şi dumneata bine, am scos 2370 kg la hectar. La porumb 3.000, adică dublu faţă de plan. Anul ăsta ştiu că am scos recoltă, moşule... Moş Tudor cumpăni din cap aprobator. Mult adevăr era In vorbele lui Oprea. Mult adevăr. Corespondenţă din gospodăria colectivă din Cacomeanca, raionul Călăraşi Avuţie ca acum de când e In gospodărie n’a avut el de când se ştie, cu toate că a muncit din greu, cu toţi ai lui, o viaţă întreagă. Pe drept se putea gândi moş Tudor la el şi la viaţa lui. Ce şi-a făcut în cei trei ani de când munceşte In gospodărie nu şi-a făcut toată viaţa Şi-a ridicat o casă din zid, cu trei camere de toată frumuseţea; şi-a cumpărat o vacă, mobilă pentru fete, s’a îmbrăcat el şi ai lui din cap , până’n picioare. Ş'apoi anul ăsta ! Chiar dacă nu-i cel dintâi, totuşi pentru cele 902 zile-muncă va ridica produse care nu numai că-i vor îndestula casa, dar o să-i şi prisosească. Din dimineaţa când s’a întâlnit Aurel Oprea cu moş Tudor la sediul gospodăriei au trecut câteva zile. Duminică şi moş Tudor şi Aurel Oprea au trăit împreună cu toţi colectiviştii din Cacomeanca marea sărbătoare a belşugului. Şi în anul acesta. In viaţa satului Cacomeanca, in viaţa colectiviştilor de aici, n’a fost sărbătoare mai frumoasă, n’a fost zi mai plină de veselie ca duminica trecută când s’au împărţit veniturile. Colectiviştii din Cacomeanca socotesc anul acesta ca cel mai bogat an al lor Valoarea zileimuncă a crescut mult faţă de anii din urmă. Dacă anul trecut, valoarea zilei-muncă era aproape 30 de lei, acum ea trece de 40 de lei. La adunarea generală, in care s’a dezbătut darea de seamă, bătrânul Tudor Tudorache a ascultat totul cu multă luare aminte. Preşedintele vorbea despre succesele gospodăriei, despre munca colectiviştilor. La sfârşit a rostit numele fruntaşilor. Printre aceştia se află Vasile Gh. Radu şi Gheorghe C. Constantin şi mulţi alţii. Vasile Gh. Radu a lucrat cu toată familia sa dealungul întregului an ori unde a fost nevoie El a făcut nu mai puţin de 1069 zile-muncă Şi pentru aceasta primeşte acum 6018 kg grâu, 4831 kg porumb, 613 kg floarea soarelui, 163 m, pânză, cantităţi mari de brânză, de lână, vin, ţuică, miere de albine, cartofi şi altele Deosebit de aceasta primeşte şi 2.500 lei La fel cu dânsul e răsplătit pentru hărnicia cu care a lucrat şi Gheorghe C. Constantin. Pentru cele 950 zile-muncă primeşte peste un vagon de cereale şi mai mult de 2.000 lei. Se bucură Tudor C. Tudorache, se bucură Vasile Gh. Radu, Gheorghe C Constantin şi toţi membrii gospodăriei. Munca lor a fost rodnică şi răsplătită din plinÎn mintea multora se ţes acum planuri Din produsele pe care le primesc vor valorifica o mare parte prin cooperativă iar cu banii ce nu vor face !... Se vor ridica noi case in Cacomeanca Oamenii se vor îmbrăca cu haine frumoase Viaţa colectiviştilor din Cacomeanca va deveni şi mai îmbelşugată şi mai fericită decât până acum, mărturie de netăgăduit a drumului just pe care îndrumă partidul întreaga ţărănime muncitoare ECATERINA TURCESCU Familia colectivistului Radu Gh. Vasile descarcă în ograda casei o parte din produsele primite pentru zilele-muncă efectuate în gospodărie. Foto NICU VASILE