România Liberă, decembrie 1953 (Anul 11, nr. 2851-2878)

1953-12-01 / nr. 2851

Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERĂ Antrenarea maselor la activitatea obştească, chezăşia succeselor In munca sfaturilor populare Pe întreg cuprinsul ţării se desfăşoară in­tens pregătirile în vederea alegerilor de de­putaţi în sfaturile populare, care vor avea loc la 20 decembrie 1953. In oraşele şi satele patriei noastre oamenii muncii întâmpină acest eveniment luptînd pentru traducerea in viaţă a programului­ de măsuri economice elaborat de plenara lăr­gită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august, mă­suri menite să contribue la îmbunătăţirea nivelului de trai material şi cultural al po­porului muncitor. Faza cea mai importantă a campaniei e­­fec­tonate — desemnarea candidaţilor pentru alegerea de deputaţi în sfaturile populare — a fost terminată în întreaga ţară. Potrivit prevederilor profund democratice ale siste­mului nostru electoral, oamenii muncii, în­truniţi în adunări pe întreprinderi şi insti­tuţii,­ gospodarii agricole colective şi sate,­­în urma unor largi de­zbateri au propus pes­te 135.000 candidaţi, din rîndul celor mai ■buni fii ai poporului muncitor. După alegerile de la 20 decembrie, în sfa­turile populare orăşeneşti şi comunale vor fi ridicaţi la conducerea directă a treburilor ob­şteşti — în calitate de deputaţi — un nu­măr mai mare de oameni ai muncii decât au fost aleşi in primele sfaturi populare. Mărirea numărului de deputaţi orăşeneşti şi comunali va înlesni sfaturilor populare o­­răşeneşti şi comunale — organe legate di­rect de mase — să se sprijine pe un activ mai larg în mobilizarea cetăţenilor la reali­zarea multiplelor sarcini economice, social­­culturale şi gospodăreşti ce le au de înde­plinit. De­ asemenea alegerea pe circumscripţii a tuturor deputaţilor sfaturilor populare, in­clusiv cei comunali, asigură o legătură mai strânsă intre deputaţi şi alegători, prin fap­tul că deputatul are posibilitatea să desfă­şoare o muncă concretă in circumscripţia sa electorală, să fie controlat îndeaproape de a­­legatorii săi şi să răspundă în­­faţa maselor de întreaga sa activitate. Caracterul adînc democratic al alegerilor de deputaţi în sfaturile populare se oglin­deşte şi prin multiplele forme organizatorice folosite pentru cuprinderea maselor — co­misii electorale de circumscripţii regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale, precum şi comisiile secţiilor de votare, ceea ce dă posi­bilitatea ca peste 500.000 de oameni ai muncii să participe direct l­a buna pregătire a des­făşurării alegerilor. Antrenarea a sute de mii de oameni ai muncii în actuala campanie electorală preia­­ză condiţiile pentru ca sfaturile populare să-şi lărgească activul format şi să-şi pregăteas­că ,up­­activ mai puternic pe care să se spri­jine în­­acţiunile viitoare. , Sfaturilor populare, organe locale ale sta­tului democrat-popular, cele mai largi orga­nizaţii de masă, le este proprie legătura st­rinsă şi nemijlocită cu masele. Aceasta este una din caracteristicile de bază ale sfaturilor populare, prin care se deosebesc fundamen­tal de vechile organe Birocrat-administrative ale regimului burghezo-moşieresc, rupte de popor şi duşmane intereselor poporului. Insuşindu-şi bogata experienţă a sovietelor locale de deputaţi ai oamenilor muncii, sfa­­turile populare îşi perfecţionează necontenit formele de legătură cu masele, chezăşia suc­cesului în activitatea lor de zi cu zi. După experienţa sovietelor locale,­­sfaturile popu­­­lare folosesc diferite forme de legătură cu masele : comisiuni permanente, comitete de cetăţeni și de strada, adunări populare, etc. Una din principalele forme organizatorice prin care sfaturile populare atrag masele la gospodărirea treburilor obşteşti o constitue comisiunile permanente şi activele de cetă­ţeni ale acestora. Pe lîngă cele 22.000 comisiuni permanente ale sfaturilor populare regionale, raionale, o­­răşeneşti, ale raioanelor orăşeneşti şi comu­nale, există numeroase active fie cetăţeni care cuprind zeci de mii de oameni ai muncii. Numai din activul comisiunilor permanente ale sfaturilor populare regionale fac par­te peste 5.000 cetăţeni. Comisiunile permanente, prin caracterul lor de organe de control asupra activităţii unităţilor sfaturilor populare respective, prin studierea multiplelor probleme în legătură cu dezvoltarea muncii sfaturilor populare. In diferite domenii de activitate, dau un sprijin preţios în îmbunătăţirea muncii organelor lo­cale ale puterii de stat. In urma studiului şi propunerilor făcute de către comisiunea permanentă de gospo­­ diţa Fiorea Director General adjunct Treburilor Consiliului de Miniştri darie comunală şi industrie locală a sfatu­lui popular regional Cluj împreună cu activul ei de cetăţeni s’a început exploatarea tur­bei în raioanele Huedin şi Năsăud şi a fost pusă în aplicare producerea carbonatului de pota­siu necesar fabricării săpunului. Prin descoperirea a numeroase resurse lo­cale comisiunile permanente şi activele lor de cetăţeni au adus un sprijin de seamă în rea­lizarea lucrărilor de interes obştesc. Astfel comisiunea permanentă de gospodărie comu­nală şi industrie locală a sfatului popular raional Muscel cu activul său în ur­ma cer­cetărilor şi studiilor făcute a propus comi­tetului executiv Înfiinţarea unor fabrici de cărămidă în comunele Rucăr, Schitu Goleşti, Mihăilleşti. Deasemeni, deputaţii din aceas­tă comisiune au propus să se folosească r­u­­meguş în loc de lemne la arderea varului. Aceste propuneri au fost puse în practică. Adunările populare constitue deasemenea un mijloc important pentru strângerea legă­turii dintre organele locale ale puterii de stat şi mase. Urmând experienţa înaintată a sovietelor locale, sfaturile populare comunale au orga­nizat numeroase adunări populare în care sau prezentat dări de seamă asupra activi­tăţii depuse în acţiunea de ridicare a nive­lului gospodăresc al comunelor. In regiunea Craiova au avut loc în cursul acestui an­ peste 400 adunări populare la care au participat 3.085 deputaţi §i peste 400.000 alagători, iar in regiunea Giuj au­­participat la adunările populare peste 250.000 cetăţeni. In urma hotărîrilor luate în adunările popu­lare oamenii muncii de la sate au construit prin posibilităţi locale, numeroase lucrări de interes obştesc — realizări ce constitue pe drept cuvînt o mărturie grăitoare a forţei mobilizatoare a sfaturilor populare şi a ini­ţiativei creatoare a maselor. In anii 1952—1953 s’au efectuat 6.054 dife­rite lucrări, dintre care peste TOO şcoli, 400 cămine culturale, 860 poduri şi­­podeţe, au fost electrificate 57 comune, etc. Astfel, în regiunea Stalin, au fost ridicate în ultimul an 76 diferite construcţii, şcoli, cămine cul­turale, băi populare, poduri, etc., în regiu­nea Craiova au fost terminate în cursul a­­cestui an 34 cămine culturale, 44 şcoli, etc. Un rol deosebit în mobilizarea maselor la valorificarea resurselor locale şi la realiza­rea lucrărilor din autoimpunere îl au comite­tele de cetăţeni. În regiunea Craiova, de pildă, au fost alese 680 comitete de cetăţeni cu un număr de 8.360 membri ; în regiunea C­luj, cele 584 comitete de cetăţeni numără 3.400 membri. In întreaga ţară au fost alese peste 6.600 comitete de cetăţeni cu un activ de 46.500 membri. Comitetele de cetăţeni constitue un im­portant mijloc pentru descoperirea şi valo­rificarea resurselor locale. Antreni­nd în jurul lor mase largi de cetăţeni şi avînd un con­tact permanent şi nemijlocit cu masele, co­mitetele de cetăţeni au posibilitatea să cu­noască în amănunt posibilităţile locale, să folosească iniţiativa creatoare a maselor şi să primească sugestii pentru folosirea din plin a tuturor resurselor locale. Bogata experienţă sovietică pune la in­­demîna sfaturilor populare un izvor nesecat de învăţăminte, in ceea ce priveşte formele de legătură cu masele. Una din formele răs­­pîndite de legătură ale sovietelor orăşeneşti cu masele o constitue comitetele de stradă şi de cartier. Organizarea comitetelor de stradă lărgeşte baza de masă a sfaturilor populare, crează un activ puternic in jurul acestora, cheamă la gospodărirea treburilor obşteşti milioane de oameni ai muncii. Acest lucru este dovedit şi de succesele însemnate obţinute în gospodă­rirea oraşelor respective de comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare ale oraşelor Ploeşti şi Tg. Mureş, care au organizat co­mitete de stradă. O contribuţie deosebit de însemnată la în­tărirea legăturilor între sfaturile populare şi mase au adus-o comisiile de femei şi adună­rile delegatelor. Prin comisiile de femei care activează pe lingă comitetele executive, pre­cum şi prin zecile de mii de adunări ale de­legatelor, Un mare număr de femei au fost atrase în jurul sfaturilor populare, consti­tuind un ajutor preţios în munca acestora. Spiritul gospodăresc al femeilor, spiritul lor de organizare şi iniţiativă şi-au găsit ast­fel cele mai bune condiţii de dezvoltare pre­­nd o şi mai puternică bază de masă sfatu­rilor populare. In regiunea Stalin au participat în acţiuni pentru întreţinerea culturilor şi îngrijirea grădinilor de zarzavat, peste 40.000 femei, iar 68.000 femei au fost antrenate în acţiuni de înfrumuseţare a satelor, pentru amena­jarea de grădiniţe sezoniere, creşe, dispen­sare, etc. O formă deosebită a legăturii intre sfatu­rile populare şi mase o constitue sesizările şi propunerile pe care cetăţenii le adresează organelor locale ale puterii de stat. O serie întreagă de acţiuni întreprinse in urma sesizărilor cetăţenilor Capitalei dove­desc cit de preţios este ajutorul pe care aceş­tia îl acordă activităţii sfaturilor populare. Cetăţenii din cartierul „Păcii“ (raionul Gh. Gheorghiu-Dej) au cerut sprijinul comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei ca să construiască in cartierul lor o şcoală şi să electrifice unele străzi. Propunerea­­a fost a­­probată de către comitetul executiv al sfatu­lui popular raional Gh. Gheorghiu-Dej, iar tot prezent, cu sprijinul activ al cetăţenilor, străzile sunt electrificate şi şcoala este terminată. In activitatea unor comitete executive şi a aparatului acestora mai există încă unele de­ficienţe, care îşi au origina în primul rînd în faptul că acestea nu ţin o legătură vie, strîn­­să, cu oamenii muncii şi în aceea că nu a­­cordă importanţa cuvenită rezolvării juste şi la timp a cererilor, sesizărilor şi propune­rilor oamenilor muncii. Sunt cazuri cînd cererile oamenilor muncii sunt rezolvate în mod birocratic, formal sau cu mari întârzieri. In regiunea Iași de pildă, numeroase cereri primite la sfatul popular regional, au fost trimise la raioane pentru cercetări, unde nefiind urmărite au rămas mult timp­­nerezolvate. Unele comitete executive ale sfaturilor populare muncesc funcţionăreşte­­înlocuind munca vie, operativă, prin cimotilări, adrese, note telefonice, căutând să rezolve problemele din birou, fără a cunoaşte realităţile de pe teren, fără a studia posibilităţile locale şi fără a ţine cont de propunerile venite din masă. Astfel comitetul executiv al sfatu­lui popular regional Arad în locul îndrumă­rii şi controlul­­ui efectiv de teren a trimis unităţilor de la raioane, în numai 3 luni de zile din cursul anului curent, 418 telegra­me, 575 note telefonice, 1.279 circulări şi 1.004 Instrucţiuni. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi aparatul acestora trebue să lupte cu hotă­râre pentru lichidarea acestor rămăşiţe ale muncii funcţionăreşti, care frlmează iniţiativa locală, împiedică dezvoltarea simţului de­ răs­pundere şi duce la izolarea aparatului de stat de mase. Alegerile de deputaţi ln sfaturile populare constitue un prilej de analiză critică a ac­tivităţii desfăşurată de comitetele executive ale sfaturilor populare în vederea îmbună­tăţirii muncii acestora şi pentru adîncureia legăturilor cu masele. Campania electorală constitue totodată un prilej pentru antre­narea mai activă a maselor la îndeplinirea sarcinilor trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. În acest scop sfaturile populare trebue să ducă o intensă muncă politică de masă în vederea lămuririi țărănimii muncitoare asu­pra datoriei patriotice ce o are de a-şi achita la timp obligaţiile către stat, pentru a pro­duce tot mai multe bunuri alimentare de larg consum, contribuind astfel la buna aprovi­zionare a oamenilor muncii şi l­a întărirea economică a statului nostru democrat-popu­lar. Pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin în domeniul economic, sfaturile populare trebue să lupte cu hotărâre pentru lichidarea tendinţei dăunătoare de a aştepta totul „de la centru“. Sfaturile populare, spri­­jinindu-şi întreaga activitate pe iniţiativa oreatoar€ şi participarea activă a maselor, trebue să pună în valoare posibilitățile loca­le pentru a produce cît mai multe bunuri de larg consum, împletind munca din cadrul campaniei elec­torale cu îndeplinirea sarcinilor de plan, fo­losind multiplele forme organizatorice pen­tru a mobiliza mase cît mai largi la realiza­rea acţiunilor economice gospodăreşti şi so­­cial-cul­turale ce se desfăşoară în cinstea­ a­­legerilor, sfaturile populare vor cimenta şi mai mult legătura cu masele şi vor obţine noi şi importante succese în lupta pentru ridicarea nivelului de trai material şi cul­tural al celor ce muncesc. al S­T­U­D­E­­N Pe drumul care duce la Teliuc şerpueşte din apa Slaştiului. Deasupra, pe o stâncă, se profilează­­mândrul castel al Huniazilor. Pentru înălţarea zidurilor lui mii de robi au trebuit să-şi încovoaie spinarea, spre a ridica pe stâncă blocurile masive de piatră. Vestigii ale nemiloasei exploatări din evul mediu se mai zăresc şi astăzi. Vreme de 15 ani au tot săpat la fântâna din curtea castelului trei robi. Când în sfârşit au dat de apă, la o adâncime impresionantă, unul dintre robi a sculptat pe ghizdurile fân­tânii o elocventă inscripţie: „Apă bună a­veţi, însă suflet bun nu aveţi“. Urmele zbuciumatei noastre istorii im­presionează pe vizitatorii şi studenţii de la facultăţile de istorie ale universităţilor clu­jene „Victor Babeş“ şi „Bolyai“. Alături de ceilalţi membri ai cercului ştiinţific studen­tele comun, studentele Aurelia Gârbovan şi Ilonka Kolumban comentează viu inscripţia, zidurile mândre ale castelului, aşezările pitoreşti ale Hunedoarei. Ambele, fiice de muncitori care au cunoscut urgia exploa­tării, au acum posibilitatea de a da sin­gure la o parte, de pe istoria poporului nostr­u, vălul făţarnic ţesut de regimul burghezo­­moşieresc, de a descoperi în adevărata lui lumină trecutul patriei. Studiind asiduu din moştenirea trecutului, valorificând tradiţiile ■nemuritoare ale poporului, ele privesc cu în­credere înainte, un viitor. Şi înainte, în faţa lor apare acum una din­ filele celei mai înăl­ţătoare istorii, istoria construcţiei socialiste, apare Hunedoara, oraşul cel nou, cu ultimul său furnal ridicat, gigantic, spre tăriile cerului... Excursia de studii făcută în împrejurimile Hunedoarei, ca şi cea de la Alba Iulia, a legat şi mai mult pe cele două studente. La cercul lor de istorie — cerc ştiinţific cu peste 100 de studenţi româ­ni şi maghiari — se aflau mereu una lângă alta, comen­tând referatele ţinute, sfătuindu-se asu­pra problemelor înscrise în programul de studiu. Şi în trecut au fost studenţi în străvechea cetate a Clujului. Condiţiile de studiu şi de viaţă erau însă dintre cele mai grele. Povara taxelor de tot felul, lipsa de hrană, umilinţele, striveau elanul tinerilor. Pe dea­supra, odraslele moşierilor, industriaşi­lor şi bancherilor, aveau grijă să aţâţe şi să întreţină intre studenţi focarul naţionalismu­lui şi şovinismului. Lucrurile au început să capete o nouă faţă odată cu instaurarea regimului nostru democrat-popular. Viaţa culturală a Cluju­lui a luat o mare desvoltare. Alături de cele 74 unităţi preşcolare, de 46 şcoli elementare, 16 şcoli medii tehnice şi numeroase şcoli profesionale, au început să funcţioneze două universităţi, precum şi mai multe institute de învăţământ de tip superior,, care pregă­tesc cadre de ingineri, agronomi, medici, filologi, istorici, jurişti, pictori, muzicieni, artişti şi regizori de teatru. Drepturi egale cu studenţii români au fost acordate şi studenţilor aparţinând minorită­ţilor naţionale. O parte dintre cei circa 15.000 de studenţi clujeni sunt maghiari. Aidoma lui Ilonka Kolumban, prietena Au­reliei Gârbovan, studenţii maghiari cu mulţi şi buni prieteni printre studenţii români. Cu ei frecventează împreună cursurile, bibliote­cile, laboratoarele; cu ei organizează şe- Ţ I­­ dinţe comune de cercuri ştiinţifice, festivaluri literare urm­ate de serbări şi dansuri. In afară de aceasta, peste 1500 de fii ai oamenilor­­muncii de naţionalitate maghiară au posibili­tatea să urmeze 6 facultăţi cu limba de predare maghiară, grupate în monumentala clădire din bătrânul parc de pe str. Arany János. Pe frontispiciul acestei clădiri se află gravat numele unui vestit om de şti­inţă dela a cărui naştere s’au Împlinit nu de mult 150 ani, numele matematicianului Bolyai. Lucrări practice şi studii temeinice Denumirea de cetate a ştiinţei şi culturii Clujul n’a căpătat-o degeaba. In Cluj se în­vaţă cu temei. Viitoarele cadre de construc­tori ai socialismului primesc o pregătire serioasă. Profesorii — oameni ai ştiinţei înaintate, cercetători grupaţi în jurul Fili­alei Cluj ,a Academiei R.P.R., Împărtăşesc tinerilor cu dragoste experienţa şi cunoştin­ţele lor, la lecţii, la Gem­inarii, la lucrările de laborator. Faţă de celelalte discipline, învăţământul medical superior cuprinde un număr mai în­semnat de studenţi. Clinicile universitare — cu renume european — au fost, în acest an, renovate radical şi înzestrate cu noi apa­rate medicale. Intr’una din aceste clinici — clinica a Il-a chirurgicală — o grupă de studenţi medicinişti din anul III, are prile­jul să asiste la o operaţie grea, efectuată de tov. dr. Eugen Cozma, şef de lucrări la institutul medico-farmaceutic. Cazul bolna­vului e urgent şi grav. Sub razele lămpii enorme din sala de operaţii, după termi­na­­re­a obişnuitelor pregătiri operatorii, mâna chirurgului începe să lucreze cu precizie. Bisturiul — urmărit cu atenţie de studenţii prezenţi, care n’au mai avut prilejul să a­­siste la o operaţie atât de complicată — taie ţesuturile strat cu strat. O clipă de răgaz doar şi chirurgul îşi continuă cu siguranţă inter­venţia, intervenţia chirurgicală a durat 40 de minute. Pe faţa medicului se preling în­cet, broboane, de sudoare. Studenţii au vă­zut tot atunci cum pacientul a putut fi re­­dat vieţii, societăţii, prin aplicarea înainta­tei metode sovietice Negovschi-Petrov, de executare a transfuziei pe cale arterială. Aceeaşi seriozitate la studii şi la lucrări practice se depune şi la celelalte institute de învăţământ superior, începând cu institu­tul agronomic, unde biologul Rudolf Palo­­csay pregăteşte noi cadre de miciurinişti şi sfârşind cu noul institut politehnic înfiinţat în această toamnă. Cunoştinţele însuşite la cursuri sunt com­plectate de studenţi la biblioteci. Dintre ele, cea mai impunătoare este biblioteca cen­trală universitară. Ea cuprinde peste 1.400.000 de volume din toate domeniile de activitate. Zilnic, peste 1000 de studenţi ’şi cufunda paşii în preşurile moi ale sălilor bibliotecii. Valeriu Coş, de exemplu, fiu de ţăran întovărăşit din comuna Popeşti, îşi­­scoate cu atenţie note dintr’un tratat de ge­neză şi morfologie celulară. Nici n’ai crede că studentul acesta liniştit, cu privirea caldă, luminoasă, este copilandrul care robea odinioară, alături de tatăl său, pe pă­mânturile moşiei Popeştilor. Fiul robului de ieri a scuturat pentru totdeauna jugul ex­ploatării. El a păşit însetat spre lumină, spre cultură, pe poarta larg deschisă tuturor ■fiilor oamenilor muncii, de regimul nostru democra­t-pop­u­lar. Ca Valeriu Coş, mai sunt şi alţi studenţi la bibliotecă. De pildă, Petru Sărăţean, fiu de muncitor ceferist, reciteşte cu atenţie do­cumentele Congresului al 19-lea al P.C.U.S. Alţi studenţi zăbovesc în Sălile d­e colecţii speciale. Aici, au de văzut lucruri de un interes deosebit: reviste în diferite limbi, lucrări din înaintata artă a popoarelor so­vietice, artă decorativă — arhitectură popu­lară, monumentele arhitecturii georgiene — 16.000 hărţi, 3600 stampe de Grigorescu, Aman, Asachi, Valeriu, etc., circa 16.000 note muzicale, precum şi tot felul de hrisoave pe pergament, ale lui­ Ştefan cel Mare şi ale al­tor cârmuitori din trecut. Ieşind din numeroasele săli ale bibliotecii centrale universitare, studenţii se simt mai bogaţi în cunoştinţe, în aflarea şi stăpânirea adevărului ştiinţific din disciplinele lor. Ziua burselor Pe sălile facultăţilor a apărut un afiş, cu un anunţ citeţ, bătut la maşină: „Mâine se distribue bursele“. Studenţii, care trec întâmplător prin faţa lui, îl citesc liniştiţi şi apoi pornesc mai departe. Nici un fel de sgomot sau de îngrămădeală. Bursele se dis­tribue regulat, la date fixe, asigurând tine­rilor studenţi condiţii deosebite de învăţă­tură şi de trai. Siguranţa zilei de mâine intră în cadrul luminoaselor realizări ale regimului nostru democrat-popular. Numai la universitatea „Victor Babeş“ se distribue în acest an 2904 burse studenţeşti dintre care 1429 burse de categoria I-a, 1038 burse de categoria II-a şi 423 burse de categoria 111-a, trei burse „Gh. Gheorghiu-Dej“, 9 burse republicane, 2 burse „Nicolae Bălcescu“. Alte 900 burse se distri­bue deasemeni la Institutul politehnic iar la celelalte institute de învăţământ superior, alte nenumărate burse. Au sporit, totodată, locurile în cămine, iar mesele servite la cantine s’au Îmbunătăţit simţitor. Elena Lancu, studentă în anul Hi­tel­a fa­cultatea de filologie, o fiică de miner. Ea primeşte 180 lei bursă categoria I-a şi 45­0 lei bursă de merit. Bursă „Nicolae Bălces­cu“ în valoare de 250 lei şi bursă categoria I-a, de 180 lei, are studentul Ion Costan, din anul IV al facultăţii de istorie. Un alt frun­taş la învăţătură este şi Ion Pop, de la fa­cultatea de matematică şi fizică, care pri­meşte bursă republicană, în valoare de 250 lei. Burse de acest fel primesc şi multe din­tre fete, care — în afară de rechizite şi cărţi — îşi folosesc banii la diferite cumpă­rături. Asiguraţi cu masă, casă şi bani de buzu­nar, studenţii privesc cu încredere ziua de­­mâine. Ei pot studia în tihnă, în condiţii deo­sebite. Ei pot să-şi petreacă cu folos timpul liber în biblioteci, pe terenurile de sport — peste 1500 de studenţi fac parte din popu­lara asociaţie sportivă „Ştiinţa“ — ori la clubul căminului studenţesc „Emil Raco­­viţă“, unde se organizează recenzii la „colţul noutăţilor literare şi ştiinţifice“. Din când în când, studenţii clujeni se reunesc în frumoasa sală a „Casei Universi­tăţii“. Aci ascultă cu atenţie cuvântul vre­unui om de ştiinţă, aplaudă spectacole de artă. Ultima dată, au admirat o originală „revistă vorbită", organizată cu Concursul facultăţii de filologie. Cele 5 pagini ale revistei — pagină poli­­că, literară, muncitorească, artistică ,şi­ sportivă — au fost susţinute, respectiv, de asistentul universitar Ion Bojan, poetul Ana­tol Bakom­­schi, cincisutistul stahanovist, Ion Gabor, re­­gisorul Emeric Krauss, studentul recordman la aruncarea greutăţii Gabriel Georgescc­u. Cinci oameni cu preocupări di­ferite, însă cu aspiraţii comune în măreaţa luptă de con­struire a socialismului, cinci oameni care au înflăcărat Inimile studenţilor, insuflând fi­le dragostea pentru muncă, pentru cultură, pentru sport, pentru tot ce făureşte omul nou, omul constructor al societăţii socia­liste. MIRCEA SCRIPCA corespondentul „României libere in regiunea Cluj -------------Din viaţa nouă a patriei CANDIDA­ŢII SCULPTORUL Zbura rindeaua... Şi n talatul moale, El, tânărul tâmplar, vedea cum cade Din­­nalluri zborul visurilor sale, Cu aripi fără nulă retezate. Visa­ cu mâna­ lui să dea faţă, In lutul fin şi ’n blocuri mari de stâncă Acelor chipuri pline de viaţă Ale tovarăşilor dragi de muncă, întunecat şi vestid orizontul, Îngust ca însăşi viaţa — colivie ! Pe-ascuns, el se trudea din greu, cu bontul Vârf al cuţitului, in­ lemn să ‘nvie Pe Hunia, pe Doja — şi 'n orbite Cu pleoapele de nuc, pi­iviri — izvoare Ce şuvoiesc, de ani neistovite Nădejdi aprinse, aspră fulgerare... Căzură gratii. Anii buni veniră, Desferecăndu-şi zările măreţe Sculptorul — muncitor din plini respiră Urcând pieptiş spre culmi de frumuseţe ! l-a dat partidul cheie minunată Spre-al vieţii adevăr — dintr’o privire, El ştie tot ce-i nou şi viu să vadă Ce ’n viaţa noastră află zămislire... Dar câte zile, câte nopţi frământă Această clipă ’n încercări şi 'n veghe Păn’ ce statuia ’n mâna lui se-ilvim­ă Strălucitoare, fără de pereche. Priveşte... Grupuri vii din lemn de tisă Şi din stejar... Aici-s forestierii Români, secui, frăţia le e înscrisă Pe chipul lor ca raza primăverii. Şi iat-o pe fruntaşa tractoristă : Aceasta i mândra brazdelor stăpână1 Uşure vântu-i joacă prin batistă Şi peste Irunieă-i plină de lumină. Priveşte ! Vezi în ei dârzenia vieţii, făptura lor in lapte oţetită ? Sunt partizani din ţara dimineţii Ce se chema odată — liniştită ! Pentru statuia ce-a'nchinat-o’ntregit Şi neînfricatei omeniri, artistul-faur Primi la Sfatul Mondial al Păcii Distincţia medaliei de aur. II Noi ştim cinsti­a sculptorului trudă: Cu fruntea ’mbrobonată de sudoare, Cioplind, răzbind, el pune piatra mută Să cânte cauza păcii ‘ntre popoare... Da I Demn e să-l alegem măine'n fruntea Oraşului / Va şti la împlinire Să ducă vrerea noastră I Largă, puntea Spre viaţă de obştească fericire O vom dura ! Noi nu cunoaştem alta ! Căci lespezi de nădejde ca granitul Ne pune’n mână şi ne alege dalta Sculptorul vremurilor noi — Partidul I CONSTANŢA TUDORACHE VICTOR SIMION muncitor fierar la Depoul C.F.R. Deva, fruntaş în producţie. Can­didat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 28 pentru alegerile de deputaţi în sfatul popular al oraşului­ Deva. MARIA BADILA ţesătoare la fabrica „Textila Nouă" din Ploeşti, fruntaşă în producţie. Candidată a F.D.P. în circumscripţia electorală orăşe­nească nr. 28 pentru alegerile de deputaţi în sfatul popular al oraşului Ploeşti. EDMOND GAVANESCU profesor la şcoala pedagogică şi liceul seral din Arad. Candidat al F.D.P. în circumscripţia elec­torală regională nr. 6 pentru ale­gerile de deputaţi în sfatul popu­lar al regiunii Arad. Mărfi I decembrie 1953 — bir. 2851 DOI BUNI PRIETENI Ioan Crizel venise în dimineaţa aceasta mai de­vreme la lucru. Mai întâi cercetase maşina şi aran­jase materialele la îndemână, iar acum privea fiecare miş­care a cuţitului. Din când în când apuca un şpan, îi cerceta grosimea, şi-l arunca cu un gest de nemulţumire. De câteva zile tot aşa lu­crează tânărul Cnizel. Cineva se apropie încet de el, îl bătu pe umăr şi-l întrebă : — Cum merge, tovarăşe Cnizel? — Greu, tovarăşe Nisi­peanu. Metalul e prea dur şi produce vibraţii la cuţit. Din cauza aceasta se dis­trug plăcile vidia. Stahanovistul Ilie Nisi­peanu se uită cu atenție la maşină, pipăi grosimea şpa­­nului. — Nu fii supărat, dragul meu, totul o să meargă bine. Când am vorbit eu la schim­bul de experiență despre aplicarea metodei Colesov arătam că nu e de,ajuns să fixezi plăcuţe vidia la strun­guri, ci mai trebue încă un dispozitiv pe care văd că tu nu l-ai făcut. Cnizel nu mai aşteptă altă explicaţie , citi­ din nou bro­şura în care se vorbea des­pre metoda Colesov, mai cercetă încă odată schiţa şi începu lucrul. A doua zi dimineaţa totul fu gata. Izbânda a fost de partea lui. Strungul lui Cni­zel mergea acum cu 375 turaţii pe minut şi un avans de 1,95 mm. De la 50 de minute, câit era prevăzut pentru eboşarea şi finisa­rea unei axe, Cmizal reuşise să termine eboşarea în 5 min­ute şi pentru finisare îi trebuiau doar 10 minute. Emoţia succesului îl cople­şi. Se duse la stahano­vistul Nisipeanu şi-l strân­se cu căldură mâna. — Iţi mulţumesc, tova­răşe ! Am reuşit! Aşa s’au împrietenit Ilie Nisipeanu şi loan Cri­zel’lucrează la secţia strun­gă­rie a fabricii metalurgice „7 noembrie“ din Craiova. N’au venit amândoi odată la fabrică şi vârsta ii desparte mult. Dar acest lucru nu i-a împiedicat cu nimic să devie buni prieteni. Ilie Nisipeanu lucrează de mai bine de 17 ani în fabrică, de pe vremea când Brătășanu, patronul fabricii, concedia pe munci­tori pentru simplul motiv că erau bolnavi înt­r’o zi sau pentru că cereau să aibă un salariu mai bun. Ioan Crizel a venit însă în fabrică numai de câţiva ani. Condiţiile de rmuncă erau altele, oamenii,­lucrau cu ma­şini perfecţionate, conducerea se îngrijea de protecţia mun­cii, iar cei din jur îl pri­veau ca pe un adevărat to­varăş de muncă. La început îi venea totuşi greu. II atrăgea mult mese­ria, dar rezultatele muncii nu-l satisfăceau niciodată. Ilie Nisipeanu i-a citit parcă în ochi nemulţumirea şi a căutat să-l ajute. Într’o­­ zi a discutat cu­­el mult timp despre tehnica lucrului şi mânuirea strungului. De atunci au rămas buni prieteni. Multe s’au schimbat în­tre timp la fabrica „7 noembrie“. Au apărut maşini noi, perfecţionate, au crescut oamenii. Anul trecut în luna mai, strungarul li­ie Nisi­peanu a fost confirmat staha­­novist pentru meritele sale în muncă, iar mai târziu a deve­nit maistru strungar. Pe tânărul Ioan Crizel l-a ajutat mult. El l-a sprijinit la aplicarea metodelor Co­lesov, Bâcov-Bortchevici şi altele. Peste câteva luni şi loan Cnizel a devenit sta­­hanovist. Angajamentele au fost depăşite Cu câteva zile în urmă co­lectivul de muncă al fabricii „7 noembrie“ s-a adunat în sala de şedinţe. Directorul fabricii le vorbea cu glas tare. „Tovarăși ! La începu­tul anului ne-am angajat, să îndeplinim sarcinile de plan pentru anul acesta în 11 luni. Iată rezultatele.. Noi putem raporta partidului că intensi­­ficându-ne eforturile pentru a îndeplini sarcinile ce ne revin în urma hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august, am îndeplinit angajamentele cu 15 zile înainte de termenul propus. Fabrica noastră a realizat planul pe întreg anul. Noi am reuşit să produ­cem anul acesta grape cu colii, diverse tipuri de vago­­neţi pentru şantierele de con­strucţii şi­ noi maşini agri­cole. Elanul muncitorilor, a­­plicarea metodelor­ avansate de lucru şi întrecerea so­cialistă au fost factorii care au determinat succesele noa­stre. Colectivul fabricii se poate mândri cu strungari ca Ilie Nisipeanu, Ioan Cri­zel, fraţii Fiorea şi­­Nicolae Pădureanu şi alţii care în focul luptei pentru mai multe produse au devenit stahanovişti“. Propuşi candidaţi Era o dimineaţă frumoasă de noembrie. In secţia strun­gă­rie a fabricii metalurgice „7 noembrie“ oamenii începu­seră lucrul. Ioan Crizel pri­vea ca de obicei maşina lui dragă cu care a reuşit să obţină atâtea succese. Deoda­tă cineva îi atrase privirea. Ilie Nisipeanu era lângă fel. — Te felicit, tovarășe Cni­zel — îi spuse el în timp ce mâinile lor se strângeau cu căldură. Am auzit că ai fost propus candidat. Fii demn de încrederea oamenilor! — Şi eu îţi răspund tot cu felicitări. Cei doi prieteni fuseseră propuşi candidaţi. Tânărul Ioan Crizel candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală orăşenească nr. 49, iar Ilie Nisipeanu candidat în circumscripţia electorală regională nr. 146 pentru alegerile de deputaţi în sfa­tul popular regional Cra­iova. I. COJOCARUI

Next