România Liberă, ianuarie 1954 (Anul 12, nr. 2883-2903)

1954-01-08 / nr. 2883

­ i­a­r­­ă f­o­î­z» V­­­I respectam prevederile contractelor economice Păşind în noul an colectivi de munca din toate ramurile industrial au pornit din cele dintâi zile, cu avânt­arit, între­cerea socialistă pentru împlinirea cu succes a tuturor indicilor de plan. O condiţie hotărîtoare a fesului în lupta pentru realizarea ritm a planu­lui, pentru îndeplinirea lui toţi indicii, este organizarea ter a­provizionă­r­ii tehnico-materiale a întreprin­derilor industriale-Un rol însemnat in asigurea acestei aprovizionări îl au contracte economice. Contractele economice sunt parte inte­grantă a planului de stat; iată înche­iate ele devin lege pentru spare parte contractantă, prevederile însse în con­tracte devenind obligaţii de 1. O problemă importantă la momentul actual, când întreprinderile intrat în această nouă perioadă de aditare, este încheierea la tirrrp şi în burtondiţiuni a noilor contracte economice.febue subl­l­in­iată necesitatea ca la încerca con­tractelor economice să se preia în mod concret : termenele, cantitatea sortimen­­tele, condiţiile de recepţionare predare, preţul, modalitatea de plată,­ înţelegând in mod just instanţa de­osebită a contractului econom ca factor de seamă în realizarea neecţionată a sarcinilor de plan ale trei în­treprinderi in parte, condorii de feir­eprinderi şi organizati economi­ce socialiste se preocupă de aproape îndeplinirea riguroasă tutu­ror clauzelor contractuale, inând o legătură strânsă cu întregul sectiv de muncă, conducătorii unor­ întinderi in­dustriale, cum sunt cei Idelazina de tra­ctoare din Oraşul Stalin,­ fabrica de m­aşini-unelte „Iosif Rangi etc., reu­­ş­este să antreneze muncitoinginerii ş­i teh­nicienii la realizarea ori a tutu­ror obligaţiilor ce le revin­­contrac­­tele economice. Ca urmărească a a-cestui fapt, asemenea întnderi au­­reuşit să devină unităţi grup, cu o înrăită rentabilitate. Mobiliza colecti­­vele de muncă, conducătorii dreprin­­der­i pot asigura şi o depăşir sarcini­­lor contractuale, permiţând, şi rândul şi întreprinderile benefieieă dea Produse peste plan, ceea ce cotie la o ‘depăşire a planului întregconomii 113 t­onare.­­ există însă unii conduct de în­­t­r­ep­r­inderi industriale care soc con­­dr­­actul economic drept o simprmali­­t^ te birocratică. Aspectele cehi frec­­v^nte ale subaprecierii irirporj deo­­s^t»ite a contractelor economicet sus­­a gerea — sub diferite pretcobiec­­— dela încheierea contor si, 1 l_i sPecial, nerespectarea preved con­­cr~ ^'Ctuale. Trebue menționat căfurni­­£o,rul, nici cumpărătoirul nu au ui de a modifica în mod unilateraitițiile I3r~ ^văzute în contract. ^C­ontractul economic amănut, sar­­e i­n a de plan, prin aceea că elleste ' *-* precizie volumul livrării, Cia si ^tim­entul producției, termeneirea­­a produsului respectiv, n și s prinderea materială pentru rţeta­­^ obligaţiilor asumate de fie­rte. 1 ri întreprinderile industriirija mi­tru respectarea întocmai a cte­a crescut, în general. Mai nsă 7-Ur' când întreprinderile, încl zon­­economice, o fac în motial. Asemenea contracte sunt cele de genul celui încheiat între uzinele „Progresul“ și I.M.C. Brăila în care prima întreprindere se obliga să livreze produsul respectiv în cursul unui întreg trimestru, fără a preciza ziua și luna. Urmarea unor ase­menea contracte este totdeauna aceea că întreprinderea beneficiară va lucra în „a­­salturi“, având goluri de producţie, stag­nări în desfăşurarea muncii. În alte cazuri, o serie de întreprinderi nu prevăd de fel termenul de livrare, nu înscriu clau­zele privitoare la preţ, stabilindu-l abia după efectuarea comenzii, ceea ce încarcă preţul de cost al produsului întreprinderi­lor cumpărătoare. Legătura strânsă care există între între­prinderile socialiste face ca respectarea strictă a prevederilor înscrise în contrac­tele economice să joace un rol însemnat în realizarea la timp şi în bune condiţiuni a tuturor sarcinilor planificate. Este sufi­cient ca o singură întreprindere să calce disciplina contractuală pentru a cre­a greutăţi, cu urmări grave, unei serii în­tregi de întreprinderi legate între ele în procesul unic de producţie. Păşind în noul an de muncă este ne­cesar ca conducătorii întreprinderilor so­cialiste să lichideze ferm cu practicile care lovesc în disciplina contractuală. Datoria fiecărui conducător de între­prindere este de a lupta pentru a asigura toate condiţiile necesare îndeplinirii sar­cinilor contractuale, îndeplinirii la timp şi la toţi indicii a planului de producţie. Îmbunătăţirea procesului producţiei, o largă folosire a rezervelor interne, o mai bună folosire a utilajului, a materiilor prime, materialelor şi combustibilului, sunt câteva din căile care duc la îndepli­nirea în termen a obligaţiilor asumate prin contract. Ministerele şi direcţiile generale au sarcina importantă de a controla în mod continuu, sistematic, felul cum fiecare din întreprinderile tutelate încheie şi respec­tă contractele economice. Poate fi consi­derată ca o lipsă serioasă a unor direcţii generale din ministere felul defectuos în care unele întreprinderi au realizat pre­vederile contractelor economice în anul trecut. Nepăsarea unor direcţii generale a creiat climatul favorabil unor grave abateri de la disciplina contractuală a în­treprinderilor respective. Direcţiile gene­rale trebue să urmărească şi să sprijine în mod concret întreprinderile în lupta pentru respectarea întocmai a contracte­lor economice, nerespectarea însemnând călcarea legalităţii populare. Organizaţiile sindicale din întreprinderi, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au datoria de a mobiliza larg colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni în în­trecerea socialistă pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan şi contractuale. Conducerile întreprinderilor trebue să facă din contractele economice o armă în lupta pentru realizarea ritmică a planului de producţie, pentru dobândirea unor noi succese pe drumul înfăptuirii cincinalului. Acum, când în întreaga ţară oamenii muncii au păşit cu hotărîre la îndeplini­rea sarcinilor planificate, fiecare muncitor, inginer, tehnician şi funcţionar să dea o­­largă bătălie pentru respectarea strictă a disciplinei contractuale, chezăşie a u­­nor noi şi însemnate realizări în acţiunea de făurire a unei economii naţionale în continuă înflorire, a unei vieţi îmbelşu­gate. ORSAHUL SFATIRILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA Sesiunea Lisiei de Colaborare Tehnico - Ştii­că Româno - Polonă n cursul lunii decembrie 1953ut la Bucureşti sesiunea Cor de­aborare Tehnico-Ştiinţifică h­­®­onă. -------omisia a discutat probieme­­la dezvoltarea şi în viitor sa. " îi tehnico-ştiinţifice dintre n­uma lucrărilor Comisiei s’a­u Protocol care prevede un schi de ajutor şi de experienţă utifică îin diverse domenii ale lo­r naţionale. Republica Populară Română va p­oziţia Republicii Populare derienţa şi realizările sale în do industriei petrolifere, energetice, uşoare, industriei locale şi de poligrafie. Republica Populară Polonă va pune la dispoziţia Republicii Populare Române, documentaţii şi experienţa sa în domeniul industriei carbonifere, chimice, uşoare, in­dustriei locale şi cinematografiei. In conformitate cu directivele Guverne­lor ambelor ţări, privind ridicarea nive­lului­­de trai al oamenilor muncii prin mărirea producţiei articolelor de larg consum, Comisia a prevăzut în hotărîrile luate, un larg schimb de experienţă în domeniul industriei textile, pielăriei, indu­striei locale şi cooperativelor meşteşugă­reşti. (Agerpres) Douăzeci de mii de cetăţeni au vizitat Expoziţia Anuală de Stat a Artelor Plastice Expoziţia Anuală de Stat a Artelor Plas­tice, deschisă de curând în sălile Muzeu­lui de Artă al R.P.R., cunoaşte un mare suc­ces. Zilnic sute de muncitori, funcţionari, elevi, studenţi, militari şi gospodine, vizitează sălile expoziţiei, admiră sculpturile, pictu­rile, basoreliefurile, afişele, caricaturile, rod al muncii creatoare a artiştilor noştri plas­tici. In cele două săptămâni care au trecut de la deschiderea expoziţiei, peste 20.000 de vizitatori s’au perindat prin sălile expozi­ţiei. Numărul acestor vizitatori creşte ne­contenit. Acest fapt constituie o nouă do­vadă a înaltei preţuiri pe care poporul nos­tru o acordă artiştilor noştri plastici. In zilele noastre se pot întâlni şi aseme­nea lucruri: pe drumul care duce spre caste­lul Peleş—drum altădată „exclusiv“ regal— zboară săniuţe şi răsună larma veselă de copii. Dar vizitatorul, neavizat, al Sinaiei poate avea acum şi alte surprize. Dimineaţa şi seara între munţi se aude sunet viu de trompetă, pe un catarg înalt fâlf de mândru steagul pionieresc, pe uşile rulante ale celor mai mari şi frumoase clădiri din oraş intru şi ies grupuri gălăgioase de copii. Sinaia pare a se fi transformat în zilele acestea într’un adevărat oraş al copiilor. Şi de fapt aşa şi este. Aici pionierii pot fi întâlniţi pre­tutindeni , în parcurile străjuite de brazi bătrâni, pe străzile care când­­suie, când coboară, pe cărările de excursii ce duc spre locuri pline de farmecul necunoscutului Toţi aceşti aproape 800 de şcolari petrec zile pline de veselie, o vacanţă despre care amintirile vor dăinui multă vreme. ★ Intri seara pe uşa masivă a casei de odihnă „Postăvarul“ (înaltă de 5 etaje) şi nu ştii unde să-ţi opreşti mai întâi ochii. Sălile mari de jos sunt pline de copii Jocurile de şah şi de domino au strâns în jurul lor amatori înflăcăraţi. Unii joacă, alţii se mulţumesc doar să dea sfaturi. Un joc nou — întâlnit de copii aci pentru prima oară — stârneşte mare interes. E „şuba“ care cere mare înde­mânare la aruncatul bilelor albe pentru ca ele să nimerească în compartimentele res­pective. Ceva mai încolo, cufundaţi în fotolii moi, un grup de copii călătoresc pe aripile minunate ale cărţilor. In sală e linişte, cald şi bine. Din tavan lămpile aruncă o lumină plăcută. Afară... dar ce ne pasă ce e afară? Poate să zburde, vântul de ghiaţă cât o vrea. Numai mâine dimineaţă să se astâmpere. Căci pentru dimineaţa zilei de mâine e proiectată o nouă excursie... Aşa, pe înserat, stând de vorbă cu unul, cu altul, am aflat câte ceva despre felul în care trăesc copiii în tabăra de iarnă de la Sinaia. Unul din cei dintâi cu care am vorbit a fost nu un copil ci un tânăr în toată puterea cuvântului, Nicolae Tita, unul din instruc­torii sportivi ai taberei. De obicei el acti­vează pe lângă cei care îşi petrec odihna sus, la cota 1400. Acum a venit aici special pen­tru pionieri. Cum i se pare? Zâmbeşte, pri­veşte cu drag în jur chipurile care mai păs­trează încă din bujorii căpătaţi în cursul zilei îmi povesteşte despre concursurile de săniuţe, despre primele încercări ale tineri­lor schiori (sunt in tabără numeroase perechi de schiuri, mici, potrivite pentru copii), des­pre excursiile la stânca Sf Ana şi la Piscul Câinelui. Despre aceste excursii, evenimente deosebite în viaţa taberei, mi-au vorbit şi pionierii. Ei s’au întrecut în­ a-mi înşira tot ceea ce au văzut de sus dela cabana de pe Piscul Câinelui , şi vârful Furnica şi Caraimanul şi cotele 1400 şi 1500 şi Stâna Republicii... Au vorbit şi Pop Ciprian (cei care învaţă acum să meargă pe schiuri) şi Mariana fetiţa cu ochii negri ca marele şi Tudor Andrei, care scriindu-şi acasă impre­siile n-a uitat să întrebe ce mai face bunica. Lângă mine instructorul sportiv asculta puţin încordat, oare nu vor uita copiii în înşi­­rarea lor unele din lucrurile pe care le-au văzut? Dar destinderea a venit treptat: totul, totul era perfect întipărit în minte. Aseme­nea lucruri nu se uită atât de uşor... In ceasul în care copiii au stat la masă, m-am plimbat pe culoarele lungi, cu covoare moi, şi am desc­ris curios din când în când câte o uşă. Ce plăcut trebuie să fie să-ţi petreci într-o asemenea cameră ceasurile de seară, alături de prieteni ! In ciuda dispoziţiei categorice, nimeni nu poate adormi la ora 9 şi jumătate. Şi cine nu ştie că acestea sunt ceasurile cele mai potrivite destăinuirilor, planurilor de viitor, scrisorilor adresate celor dragi. Iată, ca scrisoarea asta de pildă, care stă desfăcută pe patul în care a fost lăsată în graba coborîrii la masă. „ Un plic simplu şi o foaie de hârtie acope­rită cu scris de copil. Scrisoarea pionierei Floric­a Buda către mama sa, Lucreţia Buda din­­comuna Popeşti-Leordeni, regiunea Bucu­reşti. Fata, grijulie, îşi linişteşte mama de la bun început. „Dragă mamă. Aici nu ducem grijă de nimic. Mân­carea este foarte bună. Noaptea avem două pleduri cu care ne învelim. Dealt­fel în cameră este foarte cald." „Şi dormitor suntem patru fete. Avem şifonier, noptiere şi fiecare câte un dulap. Avem şi baie. Fiecare a primit câte o cană şi un pahar." . Impresiile culese în zilele de tabără i se par Floricăi apărând prea palide expuse în cuvinte. „Am fost in excursie la Sf. Ana şi la Piscul Câinelui. Detaşamentul nostru s-a fotografiat. Am să aduc acasă o fotogra­fie ca amintire “ La plecarea de acasă Florica a primit numeroase sfaturi. Acum ea îşi asigură mama că nu le-a uitat. „Aici zăpada este mai mare de 60 cm. Când ies afară mă îmbrac cu flanela, cu cojocul şi cu haina, şi-mi pun şi basmaua la gură. Când plecăm la plim­bare îmi e aşa de cald de parcă aşi avea un cuptor în spate..." '' Iar spre sfârşit Florica destăinuie un lucru despre care mulţi dintre instructorii taberei m-au încredinţat că e o taină ştiută numai de ei. „înainte de a pleca de aici, va fi un pom de iarnă şi vom primi daruri." Am terminat de citit scrisoarea şi am pus-o la loc. M-am uitat în jur. Pe marginea noptie­relor mâini îndemânatece de fete au prins crenguţe verzi de brad, lângă care sunt aşe­zate conuri cafefin­. Pe scaune stau atârnate hainele călduroase care acum, aici înăuntru, nu prea au căutare. Pe un pat ,cărţi, pe un altul o foaie de hârtie compartimen­tată pentru un joc în care fetele îşi arată is­teţimea : ţări, ape, munţi, oraşe. Pe masă lângă un creion tocit câteva cărţi poştale aşteaptă să fie acoperite cu impresii. Câte gânduri, câte visuri nu ţes toate acestea. Le întrerupe sunetul viu al goarnei pioniereşti, care vesteşte că o nouă zi de tabără s'a în­cheiat... Viaţa copiilor noştri este mai fru­­moasă decât multe visuri frumoase ! EMIL TILENSCHI ZILE DE NEUITA Lecţia de schi a început. Primele încercări, care se fac pe panta uşoară din parc, sunt dătătoare de emoţii şi de multă voie bună. Foto MIHAI POPESCU 4 pagini 20 bani Vineri 8 ianuarie 1954 NUMĂRUL DE AZI OCTAV MUNTEANU : Biologia micturi­nistă, bază a cercetărilor biologice din R.P.R. (pag. 2-a) CORNELIU BUDA : Din realizările sfa­turilor populare. — In Fetdioara de azi (pag. 2-a) Ne scriu oamenii muncii dela sate. — Succesele gospodăriilor colective (pag. 2-a) Ing. ANDREI ALTMAN : Să valorificăm rezervele interne ale întreprinderilor din industria alimentară (pag. 3-a) — SERGIU VERONA: „Colonialism deri a deaselea“ (pag. 3-a) — Sfat zootehnic: Hrănirea animalelor în timpul iernii , (pag. 3-a) — O expoziţie a cărţii româneşti la Londra (pag. 3-a) — De la Ministerul Afacerilor Extern­­ al U.R.S.S. (pag. 4-a) — Un industriaș american despre politica externă a S.U.A. (pag- 4-a) Din Republica noastră Populară Sporeşte producţia bunurilor de larg consum în industria locală PITEŞTI (de la subredacţia noastră). In anul care a trecut, întreprinderile de inte­res local din regiunea Piteşti au obţinut în­semnate succese. Producţia a sporit, numărul sortimentelor a crescut simţitor, au luat fi­inţă noi unităţi ale industriei locale. In anul 1953, producţia în ramura extrac­tivă a crescut faţă de 1950 de 40 de ori, în ramura metalurgică de 41 de ori, iar în ra­mura textilă de 17 ori. Oamenii muncii din regiunea Piteşti au primit în acest interval de timp de 4 ori mai multe produse ali­mentare şi de opt ori mai multă încălţăminte din piele şi cauciuc confecţionate de indus­tria locală. Pe lângă întreprinderile economice raio­nale au luat fiinţă în 1953 un număr de 26 noi unităţi de producţie. In lupta pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum un aport deosebit au adus colectivele de muncă ale întreprinderilor raionale „Oltul“ Slatina, „Vasile Roaită“ Câmpulung, „30 Decembrie“ Topoloveni, ,,6 Martie" Râmnicu Vâlcea, care au dat populaţiei în cursul anu­lui 1953 mari cantităţi de produse peste plan. Astfel, s’au produs printre altele mobilă populară, ieftină şi trainică, în valoare de 500.000 lei, peste 45 tone de diferite articole casnice din tablă neagră şi zincată, ca sobe, ligheane, vase de bucătărie, etc. precum şi însemnate cantităţi de produse alimentare. In 1953, întreprinderile raionale au pus la dispoziţia oamenilor muncii 125 tone ma­giun, 335 tone pulpe din mere şi pere, 19 tone legume uscate, 8 tone sirop de fructe. Traducând în viaţă hotărîrile plenarei lăr­gite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953 muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii între­prinderilor de industrie locală din regiunea Piteşti obţin succese pe linia sporirii con­tinue a producţiei bunurilor de larg consum. SPRE CONTINUA DESVOLTARE A CREŞTERII ANIMALELOR Imbold pentru noi succese ORADEA (de la subredacţia noastră). — Membrii gospo­dăriei agricole colective din Seleuş, raionul Oradea, au primit cu multă bucurie le­gea privitoare la desvoltarea creşterii animalelor în anii 1954—1956, care a fost vo­tată de curând de Marea Adunare Naţională. In seara zilei de 5 ianuarie, mai mulţi co­lectivişti s’au adunat la se­diul gospodăriei pentru a studia cel de al X-lea capi­tol al legii intitulat „Creşte­rea animalelor în gospodă­riile agricole colectivei’. Cu acest prilej, tovarăşul Ştefan. Kostelin, preşedintele gospodăriei, a scos în evi­GALAŢI (de la subredacţia noastră) . Oamenii muncii din satele raionului Macin au primit cu deosebită bucu­rii legea adoptată de Marea Adunare Naţională a R.P.R. cu privire la măsurile pentru desvoltarea şi creşterea ani­malelor în anii 1954—1956. Anul trecut, în acest raion s-au obţinut unele succese în desvoltarea sectorului zo­otehnic. Astfel, cu ajutorul sfaturilor populare, în raio­nul Macin au fost cumpărate 35 scroafe de prăsilă pentru gospodăriile agricole colec­tive din comunele Peceneaga şi Turcoaia, 400 oi pentru gospodăriile agricole colec­­ t­ă raionul Mac i­n denţă succesele obţinute până în prezent de membrii gospodăriei în ceea ce pri­veşte desvoltarea şeptelului de animale precum şi sarci­nile ce stau acum în faţa colectiviştilor. Tovarăşul Şte­fan Kostelin a amintit prin­tre altele şi faptul că în cei aproape trei ani trecuţi dela înfiinţarea gospodăriei, prin munca rodnică depusă de co­lectivişti, precum şi cu aju­torul permanent al statului, s-a reuşit ca numărul bovi­nelor să crească dela 4 la 41.­ „Numai în­ acest an — a spus preşedintele — fer­ma de vaci ne-a adus un venit de 70.000 lei, obţinând în medie câte 1.800 kilogra­five din comunele Peceneaga, Dăeni, Făgăraşu Nou şi Turcoaia. De asemenea, în toamna anului trecut s-au înfiinţat 12 staţiuni de însă­­m­ânţări artificiale pentru oi. Sfaturile populare s’au pre­ocupat şi de creiere­a unor condiţiu­ni bune pentru adă­­postirea animalelor Anul trecut au fost construite 3 grajduri comunale în co­munele Peceneaga, Făgăraşu Nou şi Luncaviţa. Pe lângă preocuparea do­vedită pentru sporirea numă­rului de animale, sfaturile populare au acordat şi o deo­­sebită atenţie asigurării asis­tenţei zootehnice şi veteri­nare pentru animale. Astfel, de lapte de la fiecare vacă. Anul acesta vom spori nu­mărul vacilor de lapte, vom cumpăra 100 , oi rasă me­rinos, vom înfiinţa o nouă crescătorie de păsări şi vom desvolta ferma de porci”. Pentru a realiza toate aceste lucruri, anul acesta se va lărgi, simţitor suprafaţa des­tinată culturilor de plante furajere necesare desvoltării întregii ferme zootehnice”. La discuţiile ce s’au pur­tat în jurul legii, colecti­viştii Iosif Szegedi şi Alois Schmidt şi-au exprimat ho­­tărîrea lor de a munci cu pricepere pentru desvoltarea sectorului zootehnic, aducă­tor de venituri însemnate, au fost vaccinate cu ser anticarbonos împotriva an­traxului 125 cabaline şi 1810 ovine, au fost vaccinaţi con­tra pestei porcine 4968 porci, iar 2540 porci contra rujeo­­lei. Legea cu privire la măsu­rile pentru desvoltarea şi creşterea animalelor în anii 1954 —1956 constitue u­n sti­mulent pentru munca ce o vor desfăşura de acum îna­inte sfaturile populare, mun­citorii din gospodării de stat, colectiviştii şi ţăra­nii muncitori cu gospo­dării individuale din ra­ionul Macin în vederea spo­ririi numărului de animale şi creşterii productivităţii lor. Hotarîrea colectiviştilor din satul Nisipari CONSTANTA (dela sub­redactia­­noastră). — In sa­tul Nisipari din raionul Med­gidia s'a înfiinţat,­ în vara anului 1950, gospodăria a­­gricolă colectivă „Scânteia”. An de an, gospodăria a crescut, s’a dezvoltat simţi­tor. in prezent gospodăria colectivă numără 167 familii cu 660 braţe de muncă, a­­dică aproape 60 la sută din totalul familiilor existente în sat. Suprafaţa terenului cultivabil a crescut dease­­meni cu 60 la sută. Pentru a se obţine veni­turi mari gospodăria nu s-a mărginit numai la pro­ducţia culturilor de câmp. Colectiviştii au desvoltat şi creşterea animalelor — ra­mură ce le-a adus mari venituri. . Folosind credi­tele acordate de stat pen­tru investiţii, colectiviştii au construit în cursul anu­lui 1951, un grajd model pentru 60 vite de muncă şi au cumpărat 200 oi. In anii următori, din veniturile pro­prii ale gospodăriei şi din resurse locale, s-a mai con­struit un saivan pentru 800 oi, un grajd pentru 80 vaci, un coteţ de păsări şi o pu­­terniţă. Până acum membrii gos­podăriei colective din satul Nisipari au obţinut însem­nate realizări în desvoltarea creşterii animalelor. Pe lân­gă 98 vite de muncă, ei au o fermă cu 21 vaci mulgă­toare, o turmă de 600 oi, 540 păsări de rasă, etc. Ţinând seama de a­­jutorul mereu crescând pe care statul nostru li-l acor­dă, ei au trecut­ în planul de producţie noi construcţii zootehnice. Astfel ei vor con­strui în anul 1954 o mater­nitate de scroafe, încă un coteţ pentru păsări, vor spori numărul animalelor şi păsărilor şi vor da o mai mare atenţie măririi randa­mentului lor. Colectiviştii din satul Nisipari s’au an­gajat să folosească cu pri­cepere ajutorul dat de stat spre a contribui la dezvol­tarea creşterii animalelor la noi în ţară, la îmbunătă­ţirea aprovizionării oameni­lor muncii cu carne şi gră­simi. Creşte bibliotecilor numarul săteşti Lumina cărţii pătrunde până în cele mai îndepărtate colţuri ale patriei noastre. Nu­mărul căminelor culturale, al colţurilor roşii şi al bibliotecilor săteşti creşte necontenit. Anul acesta direcţia bibliotecilor din Mini­sterul Culturii organizează în diferite sate din regiunile ţării un număr de încă 300 de, noi biblioteci. Numai în regiunea Bucureşti vor fi orga­nizate 30 biblioteci săteşti, în regiunea Cra­iova, 34 biblioteci, iar în regiunea Bârlad, în raioanele Zelelin, Vrancea, etc., vor fi organizate un nu­mă­r de 15 biblioteci să­teşti. Un numă­r însemnat de biblioteci vor fi organizate şi în regiunile Iaşi, Piteşti, Timişoara şi Ploeşti. In regiunea Baia Mare se vor organiza biblioteci săteşti mai ales în Ţara Oaşului, în raionul Vişeu şi în multe a­le localităţi unde cu a­n­i în urmă domneau întunericul şi mize­ria. Toate aceste biblioteci vor fi dotate cu mobilier nou şi cu un fond însemnat de cărţi de literatură, ideologie, ştiinţă şi tehnică, cărţi agrotehnice, etc. In localităţile unde locuesc minorităţi naţionale se vor trimite cărţi în limbile respective. Toate aceste biblioteci se vor deschide în primul semes­tru al anului 1954 şi vor avea bibliotecari pregătiţi în mod special pentru această muncă. Scriitorii ieşeni pregătesc noi lucrări Pentru anul 1954, mulţi membri ai Filial­­ei din Iaşi a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. pregătesc noi opere literare. Anul nou 1954 il găseşte pe scriitorul Ion Istrate la masa de lucru, muncind la o carte despre laşul eroic şi cultural, despre viaţa nouă a Iaşului eliberat de către Armata Sovietică. Acţiunea romanului se desfăşoară până în anul 1946. Scriitorul Sandu Teleajen lucrează la schiţa „Cazacii” care întregeşte cartea în­chinată frăţiei de arme româno-ruse şi care poartă titlul „Anghel Veteranu povesteşte“. In cursul anului, Sandu Teleajen va scrie romanul „Pentru hotarele Băjenarilor” şi va definitiva piesa în 3 acte „Ciocoaica de la Dărăm­ăneşti“. Poetul George Lesnea a tălmăcit până acum peste 10.000, din versurile marelui Puşchin, printre care şi capodopera „Evghe­­ni Oneghin’’. Poetul ieşean continuă in a­­cest an traducerile lui Puşchin şi va tălmăci în limba români versuri din poeţii sovietici Tvardovschi, Scipaciov şi Antocolschi. Toto­dat­ă, poetul George Lesnea pregăteşte un volum de versuri originale închinate luptei poporului nostru pentru construirea vieţii noi. Lucrări noi în versuri şi proză pregătesc şi alţi scriitori ieşeni ca Nicolae Tatomir, Gh. Scripcă şi S. Faur.

Next