România Liberă, ianuarie 1954 (Anul 12, nr. 2883-2903)

1954-01-08 / nr. 2883

Expoziţia Anuala de Stat a Artelor Plastice Filmul sovietic „Corăbiile atacă fortăreţele“ pe ecranele Capitalei Noul film în culori ,,Corăbiile atacă fortă­reţele“, producţie a studioului Mosfi în 1953, este o continuare a filmului „Bătălia din gol­ful Ca­li­ber­a“. Inspirat din glorioasa istorie a poporului rus, filmul „Corăbiile atacă fortăreţele“ în­făţişează aspecte din luptele duse de armata şi flota rusă în timpul domniei ţarului Pa­vel I, urmaşul Ecaterinei a II-a. Prezentând cu o deosebită fidelitate istorică atmosfera acelei epoci, filmul „Corăbiile atacă fortăre­ţele“ redă un tablou amplu de un puternic dramatism al eroismului marinarilor ruşi în luptele navale purtate în Marea Mediterană, împotriva flotei franceze. Totodată, filmul în­făţişează ultima perioadă din strălucita ca­rieră­ militară a marelui patriot şi strateg naval rus, amiralul Uşacov. Filmul artistic termicolor „Corăbiile atacă fortăreţele“, care va rula începând de la 9 ianuarie la cinematografele Patria şi I. C. Frimu, este interpretat de I. Pereverzev, G. Iudin, V. Drujnicov, A. Alexeev, S. Bondar­­ciuc, G. Iumatov, S. Petrov, etc. Muzica fil­mului aparţine lui A. Haciaturian. Balogh Petre — Tineri muncitori In ilegalitate •-----•-----­ I Premiza fundamentală pentru transforma­rea dirijată a naturii de către om este des­coperirea legilor naturii. Numai cunoscând legile naturii şi sprijinindu-ne pe ele, putem interveni cu succes în mersul fenomenelor, astfel încât să le influenţăm în scopul îmbu­nătăţirii continue a vieţii oamenilor. Ştiinţa biologică sovietică bazată pe con­cep­ţia materialist-dialectică, ocupă în pre­zent poziţiile cele mai înaintate, în ştiinţa biologică din întreaga lume. Micturinismul constitue temelia de gra­nit, baza solidă pe care se dezvoltă vi­jelios toate ramurile ştiinţei biologice. In urma victoriei repurtate asupra pseudo-ştiin­­ţei idealiste morgainist-mendelistă, care în­cearcă să justifice teoriile reacţionare malthusianiste şi rasiste şi propagă obscu­rantismul şi misticismul, micturinismul a obţinut cel mai larg sprijin din partea tutu­ror oamenilor de ştiinţă cinstiţi din întreaga lume. In raportul acad. T. D Lâsenco, prezentat la istorica sesiune a Academiei de Ştiinţe Agricole „V. I. Lenin“ din 1948, a fost de­mascat curentul weismannist-mendelist-mor­­ganist, ca o denaturare idealistă şi metafi­zică a ştiinţei, străină de concepţia ştiinţi­fică asupra desvoltării lumii vii şi absolut sterilă pentru practica agricolă. In acest ra­port a fost exprimată şi fundamentată cu toată claritatea, legea eredităţii caracterelor dobândite sub influenţa condiţiilor de viaţă. Ştiinţa biologică sovietică a repurtat în ultimii ani nenumărate realizări. Astfel, acad. T. D. Lâsenco a pus într’un mod nou problema formării speciilor şi a trasat căi­le descoperirii cauzelor concrete care duc la apariţia de specii noi. In urma lucrărilor şi experienţelor acad. N. V. Ţîţîn s’au obţinut în ultimii ani soiuri noi de grâu, superioare din punct de vedere al recoltei la hectar, al rezistenţei la cădere şi faţă de dăunători. Realizări importante există deasemeni în studierea proteinelor şi a metabolismului S’au obţinut date noi în legătură cu forma­rea proteinei în organismele vegetale şi ani­male. Au fost descoperite legile interacţiunii dintre proteine şi factorii mediului extern. Dervoltarea concepţiei pavloviste despre Conf. univ. Octav Hri­ceanu rolul conducător al etajelor superioare ale sistemului nervos central — şi scoarţei cere­brale — în activitatea organismului, a dus la concepţii noi în ce priveşte activitatea biologică a organismului, desvoltarea proce­selor patologice şi în metodele de luptă cu o serie de boli. Savanţii sovietici au desfăşurat lucrări complexe cu privire la rezolvarea problemelor biologice ale marilor construcţii ale comu­nismului şi ale planului de transformare a na­­turii. Astfel au fost rezolvate problemele pe­­dologice şi biologice ale regiunilor irigate şi alimentate cu apă, problemele ridicării ferti­lităţii câmpurilor, ale productivităţii bazi­nelor piscicole şi cele de valorificare a noi­lor teritorii — prin cultura plantelor şi prin creşterea animalelor de utilitate economică. Astfel de realizări nu pot fi întâlnite nici unde pe întreg globul pământesc. Ele dove­desc marea superioritate a ştiinţei sovietice şi ilustrează culmile înalte pe care le-­­au a­­tins gândirea şi practica ştiinţifică sovietică. *■ Biologia micturinistă exercită o influenţă teoretică mereu crescândă asupra dezvoltă­rii ştiinţelor biologice din ţara noastră Acest fapt se oglindeşte în numeroase cercetări întreprinse în institutele noastre de cercetări, în rezultatele practice obţinute în domeniul cercetărilor pentru aplicarea în agricultură a complexului Docuceaev-Costîcev-Viliams (D.C.V.) Agrobiologii noştri, urmând exemplul şti­inţei sovietice şi primind larg sprijinul aces­teia, au început de mai mulţi­ ani lucrări de ameliorare a plantelor de cultură, de produ­cere a seminţelor elită la principalele cul­turi agricole din soiurile raionate. Aceste lucrări dezvoltate şi perfecţionate an de an fac parte integrantă din măsurile de ridicare a producţiei noastre agricole. Folosirea în agrotehnica noastră a seminţelor elită a dus pretutindeni la sporuri de producţie între 3—10 la sută la grâu orz şi ovăz, şi la spo­ruri de producţie între 5—20 la sută la po­rumb, floarea soarelui, cânepă şi sfeclă. O muncă deosebită au depus-o agrobiolo­gii noştri în domeniul creării de soiuri noi de plante de cultură. Prin metoda încrucişări­lor apropiate şi cea a încrucişărilor înde­părtate au fost obţinute deja succese în­semnate. Prin studiile şi cercetările agrobiologilor se fac paşi însemnaţi spre ridicarea necontenită a fertilităţii solului, pentru ob­ţinerea de recolte mereu mai mari şi asigu­rarea bazei furajere necesare dezvoltării necontenite a creşterii animalelor în ţara noastră Ca prime rezultate în urma introduce­rii la noi a asolamentului cu ierburi perene s’au obţinut recolte sporite cu 12,1 la sută la Câmpia Turzii şi 59,7 la sută la Studina. S’au făcut cercetări ştiinţifice interesante, a­­jungându-se la rezultate excepţionale în ce­­ea ce priveşte obţinerea de sporuri mari de recolte. Astfel, s-au obţinut următoarele re­colte record : 454 kg sămânţă de lucarnă la hectar, 1720 kg. bumbac la hectar, 3456 kg. boabe ovăz la hectar, 5216 kg boabe porumb la hectar, 71.000 kg. sfeclă de nutreţ la hec­tar, ete. Rezultate însemnate în ce priveşte grăbirea coacerii fructelor de tomate, înro­­şirea fructelor verzi ţinute într’o atmosferă cu etilen, a obţinut laboratorul de fizio­logia plantelor de sub conducerea tov. prof. N. Sălăgeanu dela Facultatea de Biologie din Bucureşti. După o muncă de mai mulţi ani s’au obţi­nut la Craiova rezultate concludente în pro­blema stabilirii condiţiilor de cultură a po­rumbului, în vederea coacerii şi recoltării lui în luna iulie şi nu în lunile septembrie sau octombrie cum se întâmplă în mod obişnuit. Prin aceasta se creiază condiţii pentru înlă­turarea neajunsurilor provocate de ploile de toamnă Astfel, suprafeţe întinse de teren de cultură sunt eliberate cu 2—3 luni mai de­vreme de cultura de porumb în vederea pre­gătirilor pentru noile culturi. Aplicarea principiilor miciuriniste in mun­ca ştiinţifică de teren şi de laborator a con­dus şi pe pomicultorii noştri la o serie de rezultate însemnate. La Iaşi s’au făcut stu­dii şi cercetări însemnate cu privire la lun­girea duratei de viaţă şi creşterea producti­vităţii plantaţiilor, de cireşi. Prin aplicarea metodei hibridării sexuale şi a mentorului s’au creiat soiuri de perspectivă la majo­ritatea speciilor de pomi. Scopul aplicării acestor metode la măr, păr, prun, piersic, este acela de a obţine un fruct cu rezis­tenţă sporită la ger şi boli, cu productivi­tate mare şi de calitate superioară. ■k Zootehnicieniilor noştri 11 s’au creiat dease­meni condiţii necesare pentru a ataca cu succes problemele complexe ce stau în faţa crescătorilor de animale. S-au obţinut succese importante în ameliorarea raselor, crearea de noi rase de animale şi înmulţirea efecti­vului existent, în ridicarea productivităţii a­­nimalelor domestice. La staţiunile experi­mentale din Pop­ăuţi-Botoşani, Ruşeţu-Brăi­­la, Cuibanu-Buzău s’a izbutit să se ridice în mod considerabil producţia de lapte de vacă, să se îmbunătăţească condiţiile de creştere a tineretului bovin. La rasele de cai s’au obţinut succese im­portante în sporirea coeficientului de fecun­ditate şi de natalitate. Astfel, în staţiunile experimentale Ruşeţu şi Bonţida, coeficien­tul de fecunditate a fost ridicat azi dela 70—77 la sută, la 90—94 la sută. Coeficientul de natalitate a crescut dela 65 la sută, la 86­­ sută. Prin aplicarea metodelor sovietice s’au ob­ţinut importante succese în ceeace priveşte creşterea ştiinţifică a porcinelor şi ovinelor. La porcine s’a izbutit să se sporească coe­ficientul de prolificitate şi greutatea corpo­rală medie. In urma repetatelor experienţe s’a sporit deasemeni coeficientul de fecundi­tate şi prolificitate la ovine. Rezultate fru­moase s’au obţinut în privinţa sporirii can­tităţii şi îmbunătăţirii calităţii lânei la me­rinos şi ţigaie. Astfel, s’a ajuns la o produc­ţie medie de 6,3 kg. lână de fiecare oaie, iar la berbeci 11,10 kg. Coeficientul de mortali­tate a oilor a scăzut, nu de mult, în mod simţitor, de la 6 la sută la 0,2 la sută. La staţiunea experimentală Ruşeţu, ameliorarea adusă varietăţii ruginie a rasei ţigare a dus la creşterea producţiei medii record de lap­te de la 141,3 kg, la 248 kg. In domeniul creşterii păsărilor, folosindu­­se tot mai larg metoda iluminării artificiale în timpul iernii a coteţelor de păsări, s’a ajuns să se sporească cu 3 ore pe zi timpul de activitate a găinilor, ceeace a dus la ob­ţinerea unui număr sporit de ouă de fiecare pasăre. S’a ajuns la media de 147 ouă pe an de fiecare găină, iar producţia maximă a ajuns la 249 ouă pe an. Un deosebit interes teoretic şi practic pre­zintă cercetarea tov. acad. V. Mâ­rza şi Mencheş. Introducând în alantoida oului de Leghorn vitelus lichefiat în alt ou tot de Leghorn şi de aceeaşi vârstă, au obţinut pui cu vitalitate sporită, mai grei şi cu penaj mai bogat. In domeniul pisciculturii s’au realizat de­asemeni însemnate succese ca urmare a apli­cării principiilor biologiei micturiniste şi a renunţării la practica şi metodele de cerce­tare rupte de ştiinţă, de practică, de ne­voile producţiei In vederea ridicării pro­ducţiei şi productivităţii noastre piscicole s’a studiat amănunţit problema apelor reziduale şi orăşeneşti, influenţa lor dăunătoare asu­pra faunei piscicole din apele primitoare, metodele de purificare a acestor ape­ etc. Tre­­cându-se la exploatarea ştiinţifică a apelor, pe baza principiilor şi metodelor biologice şi tehnice sovietice, s’a putut ajunge la ridi­carea producţiei de­ peşte pe unitatea de su­prafaţă de apă (de exemplu, producţia de peşte în unele ape a crescut la 2.200 kg. la ha); s’au putut aplica tot mai larg şi la noi normele de hrănire artificială a peştelui, etc. In vederea obţinerii unor hibrizi rezistenţi se fac încrucişări între diferite specii şi ge­nuri de peşti. Legat de această problemă se efectuiază studii şi cercetări susţinute pen­tru cunoaşterea şi stabilirea condiţiilor, ac­tuale hidrobiologice şi ichtiologice din apele noastre, necesare pepinierelor nou-create. Se dezvoltă studiile oceanografice asupra lito­ralului nostru. Se cercetează migraţiunile şi locurile de aglomerare a peştilor în apele noastre, înlesnindu-se astfel efectuarea unui pescuit ştiinţific. S-au înfiinţat 11 labora­toare tehnologice, care folosesc în munca lor cele m­ai avansate metode ştiinţifice de cercetare şi tehnica piscicolă cea mai mo­dernă. Având drept călăuză învăţătura lui Miciu­­rin şi Lâsenco, Academia R.P.R. îndrumă pe agrobiologii noştri pe calea dezvoltării necontenite a agrotehnicii din ţara noastră. Mai multe colective de oameni de ştiinţă cercetează, sub directa îndrumare a Aca­demiei, diferite probleme de importanţă ştiinţifică şi economică deosebită. Astfel, se lucrează ,la studiul condiţiilor naturale şi al celor social economice ale teritoriului ţării noastre, studiu­­legat de Introducerea com­plexului cu ierburi în unităţile socialiste ale agriculturii noastre. Oamenii de ştiinţă din ţara noastră se mai ocupă de studiul pro­blemei Iilor în R.P.R., de studiul fio­­ret R de studiul bunei RPR Câteva colectiv piază la Iaşi, Cluj, Timişoara, sub încea Academiei R.P­R„ posibilită­ţile vn fer­ii complexului D.C.V. 1. 0- cele­re precum şi diverse probleme agrotel speciale, legate de particulari­tăţile î regiuni. Se studiază deasemeni numere pobleme de fiziologie animală vegetal In dil biochimie­ se cercetează pro­cesele mnice care se petrec in timpul larovizie. In domeniul protecfiei plan­telor ,­iază combaterea bolilor prin substa­n­imice, dezvoltarea metodelor biologicombatere a paraziţilor, metode agrate de combatere a bolilor la plante pe sud întinse, problema mecanizării tratant chimice în îngrijirea culturilor şi artei unor asemenea probleme ale bio­in­iste cum ar fi problema legilor modifflcritate a plantelor şi animale­lor în­ dirijării dezvoltării lor, proce­sele fe­speciilor în natură şi în con­diţii esentale (una din problemele furn­damentale biologiei), problema adapta­­bilităţianismelor vii la mediul în­conjuri a vitalităţii şi eredităţii­­ lor, prob­­­­ioretice de mare însemnătate pentru omia naţională, contribue la dezvoltul nou avânt al practicii agri­cole,­i noi posibilităţi de sporire a produ­ricole. Sai principală ce stă astăzi în faţa biolotiştii este aceea de a contribui prin frile lor la sporirea recoltelor planta­cultură, la ridicarea producti­­vităţi­lelor, în vederea îmbunătăţirii aprofii populaţiei muncitoare de la oraşie, pentru asigurarea cu materii primorfină animală şi vegetală a in­­dustri­e producătoare de bunuri de largi Sporindu-şi eforturile, biologii noştri aport de seamă în lupta pen­­tru frea programului de măsur da­­boritarii­d Şi guvern în vederea dez­­voltforiiei noastre naţionale a ridi­­căriilări a poporului muncit-T-^ Irle cu falsa ştiinţă biolffică bur­­ghefkită intereselor meschine ale Imfului, ale cărei preocupări surfeptate pe drumH născocirii dibace pentru exterminarea în masă a .., biologia din tare noastră, având exJ°gat al biologiei miciuriniste, se stA poziţia înaintată de a sluji cu alt scopurile nobile de construire a solui în ţara noastră, de apărare 4 rieten isi între popoare. Biologia mi bază a cercetărilor b din 'k Stu logici Pag. 2-0 ! Din munca culegătorilor de folclor In ultimul timp numeroase echipe au fost trimise de către Institutul de Folclor în di­ferite părţi ale târii pentru a depista şi cer­ceta noi izvoare ale producţiei folcloristice. Sunt multe şi frumoase basmele povestite de bătrânii satelor noastre. Pentru îmbogăţi­rea tezaurului creaţiei populare de bas­me, s-au efectuat în ultimul timp două cule­­­geri. Una din ele a fost realizată în raionul Câmpulung, regiunea Suceava, în comunele Fundu Moldovei, Dorna Cândrenilor, iar cea de a doua în Ţara Oaşului, în satele Turţ şi Racşa. O lucrare de mare amploare a fost cule­gerea organizată în satele de clangăi din Moldova. Cu acest prilej s-au vizitat 17 sate culegându-se material literar şi muzi­cal. Deplasările au fost un bun prilej pentru cercetători, necesar alcătuirii unui studiu comparativ între folclorul c­angăilor şi cel românesc şi, în acelaş timp de a îmbunătăţi colecţiile cu cântece despre, viaţa nouă a ţă­rănimii colectiviste. . Fructuoasă a fost şi deplasarea din raionul Şo­mcuta Mare, regiunea Baia Mare, de unde s’au adunat numeroase cântece jocuri, ritua­luri, etc., ca și cea din raionul Brad, regiu­nea Hunedoara. Din realizările sfaturilor populare In Feldioara de astăzi Firul de apă carer izvorăşte din Piatra Cra­iului adună în drumul lui alte râuleţe şi cobo­rând la vale se îngroaşă treptat transfor­­m­â­ndu-se în râul Bârsei, nume care a fost dat şi acestor locuri: Ţaria Bârsei. După ce face un ocol pe la hotarul comunei Feldioara, râul îşi încheie drumul său văr­­sânduise în apele înspumate ale Oltului. De numele Bârsei şi de locurile pe care le stră­bate sunt legate multe întâmplări. Locuri istorice In limba maghiară Feldioana înseamnă cetate de pământ. Ruinele cetăţii cu acest nume se pot vedea şi astăzi. Istoria ace­stei aşezări a fost desigur povestită din tată în fiu şi ea a ajuns să fie cunos­cută până în zilele noastre. Unii spun că în timpul năvălirilor din secolul al XVI-lea satul a ars­­de patru ori şi tot de atâtea ori locuitorii au rămas fără adăpost. Unele do­cumente amintesc şi ele de acel­e timpuri, aşa cum aminteşte şi monumentul ridicat în mijlocul satului la începutul secolului al XVI lea. Atunci satul a fost atacat de voe­­vodul maghiar Báthory care voia să cuce­rească cetatea Feldioarei, să jefuiască şi să subjuge pe locuitorii ei. Miha Wiesz, care făcea parte din sfatul oraşului Braşov, a adu­nat atunci 40 de studenţi voluntari şi a por­nit în ajutorul feldiorenilor. Credincioşi cau­zei pentru care luptau, ei au căzut până la unul în lupta pentru apărarea cetăţii. Cu ce se mândresc azi feldiorenii La poalele vechii cetăţi se inşiruie casele frumos vătuite ale feldiorenilor. Azi ei duc o viaţă nouă, plină la tot pasul de bucurii. Străbatem uliţa largă a satului. Privim împrejurul nostru: o şcoală, mai jos alta fată şi o librărie cu rafturile pline de cărţi. Dar aici... ce o fi oare ? ne întrebăm, oprin­­du-ne privirea asupra unei construcții noi, una din cele mai mândre din sat. Am oprit un localnic. — Ascultă bade, l-am­ întrebat, ce clădire este aceasta ? Omul ne privi cercetător, apoi spuse : — Aici... cum să vă spun, sunt multe lu­cruri. Dar mai bine vorbiţi cu tovarăşul Drugă, el ştie totul. Pe tovarăşul Ion Drugă l-lam întâlnit peste drum, la cooperativă. Lua în primire un transport de mărfuri. El ne-a povestit amă­nunţit despre noua construcţie. Mult au mai dorit feldiorenii să aibă o baie populară. Când această problemă a fost pusă în discuţie în faţa obştei, nimeni n’a şovăit. Chiar a doua zi oamenii au în­ceput să transporte piatră pentru fundaţii, să desfacă unele clădiri vechi, nefolositoare. Ce ne facem cu atâta material ? au întrebat unii când au văzut grămezile mari de piatră şi stivele uriaşe de cărămidă. Răspunsul a ve­nit însă repede. S’a hotărît ca în aceeaşi clădire să fie amenajate şi încăperile nece­sare unui dispensar şi alte încăperi pentru o casă de naşteri... Şi planurile făcute dina­inte au trebuit modificate... Apa izvorului a fost captată In ti­mp ce vizitam satul ne-am oprit lângă o cișmea. — Bună apa, mătușică ? i am întrebat pe femeia care-și umplea găleata. — Apă ca l­a noi n’o să găsiți în niciun sat — se lăuda ea, în timp ce ne întindea cana cu apă. — N’o fi chiar așa mătușică, am necăjit-o noi. — Ba îi chiar așa, făcu ea parcă supă­rată. Se vede că nu ştiţi de unde vine apa aceasta ? Apoi după o clipă adăugă : — Vine chiar dela gura izvorului. — Dela gura izvorului? am întrebat-o mi­rat Am ascultat apoi cele povestite de femeie : — Pe timpul boierilor nici apă bună de băut n’aveam. Apa venea din satul vecin, Crisbiav,­­pe un pârâu deschis, tulbure şi mur­dar. In mulţi ani au dat în noi tifosul şi alte molime, din pricina aceasta... Femeia ne-a mai vorbit apoi despre vrajba pe care o aţâţau în trecut boerii între locui­torii celor două sate : Crisbav, locuit de ro­mâni şi unguri, şi Feldioara, locuită de saşi. Ticăloşi cum erau, boerii din Crisbav nu lăsau pe feldioreni să ia apă din satul „lor”. — Acum doi ani, continuă femeia să ne povestească, au venit pe la noi deputaţii ăştia noi şi ne-au întrebat daca nu vrem să aducem apă bună în sat. — Şi ce-aţi spus ? — La început ne-am cam codit, dar când am văzut că vin ţevi groase de la oraş prin care spuneau deputaţii că o să vină apă bună, ne-am hotărît şi-am pornit cu târnă­coape şi lopeţi cale de două ceasuri la gura izvorului de la Crisbav. Am făcut şanţuri, am îngropat ţevile acele groase şi acum vedeţi şi dvs. avem apă bună. Unii, ca Traian Bă­­diu, şi-au tras şi în casă conducta. De data aceasta locuitorii celor două sate s’au ajutat frăţeşte. Cei din Crisbav au ve­nit de-au pus şi ei mâna la Instalarea con­ductei şi parcă se bucurau şi dânşii la gân­dul că vecinii lor din Feldioara vor avea de acum apă bună de băut. ★ Multe alte lucruri noi întâlneşti «zi­le Feldioara. In ultimul timp setul a fost ra­diofiat. Acum e în curs de amenajare o staţie de radioamplificare, prin care se va transmite zilnic un bogat program local. La comitetul executiv sosesc zi de zi noi sesizări şi propuneri ale cetăţenilor care contribue la îmbunătăţirea activităţii aces­tuia, la descoperirea de noi resurse lo­cale. Un locuitor, pe nume Gh. Sibianu, a arătat că în sat există un teren care conţine un nisip foarte bun pentru construcţii. A­­ceasta s-a întâmplat în vară Acum pe acest teren a luat fiinţă o balastieră de unde pleacă spre şantierele de construcţii ale re­giunii în fiecare lună nenumărate vagoane de nisip... Intr’una din clădirile situate in mijlocul satului Feldioara era mare animaţie. Tâm­plarii aşezau tocurile la uşi şi ferestre, iar zugravii aşterneau peste lemnul proaspăt ge­luit vopsea roşie atrăgătoare. In curând se va deschide aici un magazin universal unde locuitorii vor găsi de toate. Feldiorenii sunt mândri de realizările ob­ţinute până acum Privind cu încredere vii­torul, ei participă la toate acţiunile sfatului popular, pentru ca satul lor drag să înflo­rească con­tinuu. * CORNELIU BUDA ! corespondentul „României libere" In regiunea Stalin O comună ca multe altele Adânci transformări au avut loc un an al puterii populare în comuna Ruşii-Munţi din raionul Topliţa, Regiunea Autonomă Ma­ghiară Foştii muncitori forestieri exploataţi fără milă în trecut, în rândurile cărora dom­neau întunericul şi ignoranţa, trăesc astăzi o viaţă fericită. Aproape toţi locuitorii com­u­nei ştiu să scrie şi să citească iar in tim­pul liber, locul lor preferat este noul cămin cultural construit prin autoimpunere. Aici ei vin să vadă­ un program artistic, să as­culte o conferinţă, programul de radio sau să citească o carte. Ansamblul coral al că­minului format din 80 de membri a pregătit un bogat repertoriu, iar echipa teatrală al­cătuită din 30 d© membri face repetiţii cu piesa „Odinioară şi azi“ pe care o va repre­zenta pe scena căminului cultural. In satul Morareni, aparţinând acestei co­mune, s-a construit de curând prin resurse locate o şcoală elementară cu trei săli de clasă. Astfel copiii ţăranilor muncitori din acest sat vor putea învăţa în condiţiuni mai bune în noua şcoală construită pentru ei. In această comună se desfăşoară o inten­să activitate sportivă. Echipele de fotbal, şah şi gimnastică au participat la campiona­tul raional obţinând frumoase succese. Ast­fel pe zi ce trece viaţa locuitorilor comunei Ruşii-Munţi devine din ce în ce mai îmbel­şugată, mai plină de bucurii. Scrisoare către redacţie Prea puţine centre de distribuire a pâinii la Roman In ultimii ani, oraşul Roman a căpătat o des­volta­re din ce în ce mai mare. Noi intreprinderi producătoare de bunuri de larg consum au luat fiinţă, au fost create noi instituţii­­social-culturale, tot mai multe şantiere şi-au început activitatea în acest oraş. Este normal deci ca odată cu desvol­­tarea oraşului Roman, să crească şi numă­rul consumatorilor. Dacă până în anul 1950, unităţile comer­ciale existente în oraşul nostru corespun­deau din punct de vedere numeric, acum nu mai pot face faţă necesităţilor­­de aprovi­zionare. Mă refer în special la sectorul distribuirii pâinii. In acest sector se poate constata o simţitoare rămânere în urmă. La Roman, pâi­nea se fabrică în cantitate suficientă. Cu toate acestea, nu toţi locuitorii oraşului se pot aproviziona în bune condiţiuni şi la timp cu acest aliment de strictă necesitate deoarece numărul centrelor de distribuire este redus. Pentru a schimba oarecum situaţia, sfatul popular al oraşului a luat măsura de a în­fiinţa două centre cu personal luat de la ma­­gazinele O.C.L. ,,Alimentara". Dar cu a­­ceasta nu s’au rezolvat lucrurile. Mai sunt necesare cel puţin trei centre de distribuire a pâinii. Cu toate repetatele intervenţii făcute pe lângă secţiunea comercială, până în prezent nu s’a rezolvat nimic.. Socotesc de datoria comitetului executiv orăşenesc că treb­ue să rezolve neîntârziat problema înfiinţării celor trei unităţi de des­facere a pâinii. M. CERNOMAZ corespondent voluntar Solomitul — un produs pentru construcţii Executarea pe scară tot mai largă a construcţiilor cu prefabricate cere o dezvol­tare rapidă a Industriei produselor de izo­laţie şi învelitori. Unul dintre aceste pro­duse este solomitul, care se foloseşte la pereţi interiori, acoperişuri şi diferite izo­laţii. In Delta Dunării, stuful, materie primă pentru fabricarea acestui important produs de izolaţie şi învelitori, creşte pe o supra­faţă ce trece de 450.000 ha. In trecut, aceas­tă bogăţie naturală era lăsată să putrezeas­că. Adesea i se dădea foc deoarece împie­dica navigaţia din Deltă. Unele încercări pentru valorificarea stu­fului din ţara noastră s’au făcut şi în tre­cut, dar au eşuat. In anii regimului democrat-popular s’au luat măsuri ca această bogăţie să fie pusă în valoare, ridicându-se fabrici unde se pro­duc plăci presate din stuf (solomit). Rapida dezvoltare a producţiei de solomit este ilustrată de faptul că în anul 1953 s-au produs de 12 ori mai multe plăci de solomit decât în anul 1950. Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de solomit Brăila au pornit acţiunea pentru descoperirea şi folosirea rezervelor Interne ale producţiei. S’iau luat o serie de­ măsuri pentru mecanizarea cu mijloace locale a u­­nor operaţii care până acum se executau manual. Astfel, s’au mecanizat muncile de transportare a stufului la prese, iar prin inovaţia adusă de mecanicul stahanovist Alexandru Cortiatis a fost mecanizată ope­raţia de bobinare a sârmei necesare agra­felor pentru plăcile de solemit. Deasemeni­­s-au adus procesului de producţie şi alte îmbunătăţiri serioase care contribuie la spo­rirea producţiei şi productivităţii muncii. (Agerpres) Roadele aplicării metodelor înaintate Ne scriu oamenii muncii de la sate Succesele gospodăriilor colective „Cu multă ne­răbdare şi bucurie au aşteptat mem­brii gospodăriei noastre colective ziua împărţirii ve­niturilor“ — ne scrie printre altele tovarăşul Mihail­ă Ţâră, din Regiunea Autonomă Maghia­ră. „Şi de ziua a­­ceasta ne vom a­­minti multă vreme . Au venit la sărbă­toarea noastră oas­peţi de prin toate satele şi comunele din jur. Au fost colectivişti, mem­bri din întovără­şirile agricole, dar cei mai mulţi erau ţărani muncitori, care ve­niseră din dorinţa de a afla care sunt rân­­ducirile muncii în colectiv“. Mai departe tovarăşul Mihăilă ne vorbeş­te cu mult entuziasm despre rezultatele pe care le-a obţinut gospodăria colectivă „Par­tizanul Păcii” din Ideciul de Sus, datorită aplicării metodelor agrotehnice înaintate. „In anul acesta — ne spune el — tot grâul nostru a fost semănat în cruce şi în benzi. L-am pus în mustul zăpezii, în arătură bine fărâmiţată. Am împrăştiat înainte de însă­­mânţare îngrăşăminte, l-am plivit de trei ori şi l-am secerat când era în pârgă. Aşa am reuşit să scoatem în medie la hectar 2.134 kg. grâu, iar de pe cel însămânţat în benzi, 2.751 kg. la ha.“ Tovarăşul Mihăilă ne vorbeşte d©asemenea şi despre felul cum gos­podăria colectivă a aplicat regulile agroteh­nice şi la celelalte culturi cum ar fi de pil­dă la cultura sfeclei de zahăr, de la care gos­podăria a realizat în medie câte 36.100 kg. la ha. Despre rezultatele aplicării metodelor e­­grotehnice înaintate se vorbeşte în scrisoa­rea trimisă şi tovarăşul Siri­ion Bochiş din regiunea Stalin. „Lucrând pământul­ cu mijloace superioare, puse la îndemână de statul nostru de demo­craţie populară, folosind sprijinul tehnicieni­lor agricoli şi aplicând metodele agrotehnice moderne — ne spune el — gospodăria colec­tivă din Bucerdea Graneasa, raionul Târnă­­veni, a reuşit să obţină în medie, la hectarul de porumb 4.330 kg., iar la grâu 2.085 kg.“ Despre rezultate asemănătoare ne vorbesc şi nenumărate alte corespondenţe sosite din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării noastre. Aşa este intitu­lată coresponden­ţa trimisă de tova­­răş­a Maria Burus, care ne descrie pe larg cum s’a des­făşurat împărţirea veniturilor,-un podăn’a colet­ă' din comuna Ber­­veni, regiunea Baia Mare. Cu această ocazie s’au arătat In linii mari toate succesele obţinute de membrii gospo­dăriei colective in decursul celor a­­proape patru ani, care s’au scurs de la înfiinţare. Una din peocupările de seamă pe care te-au avut umbrii gospodăriei colective din Berveni a pst şi aceea de a dezvol­ta resprind prevederile statutului — ramurile de educţie pe baza planului anual -------Vi, de producţi. Dezvoltari ra­m­urilor de producţie a con­­; măsură la ridicarea produc-­ i colectiviştilor, la întărirea sporirea veniturilor colecti­tribuit în n­aivităţii mu gospodăriei­ viştilor. Scriindu Maria Burijie arată că în acest despre­ acest f­apt, tovarăşa vă din Berveni a reuşit da­­­torită dezvoltării şi întăririi producţie­i un venit de „Numai dela produsele agri­­s­um­a de 666.710,04 lei, dela 519,92 lei, dela vânzările de lei, dela produsele animale gos­podăria col realizeze ramurilor 1.043.029,97 care a olotj grădinărit fructe, 2.5­ _ ......._ _ 144.666,04 In afară de veniturile dela ce­lelalte rami de producție. Majoritatea aces­tor produs. I fost valorificate prin coope­rativă“. Vorbind pre împărţirea veniturilor în gospodăria divă „Viaţa Nouă“ din comu­na Barza, Inul Balş, tovarăşul Ion Vrăji­torii­ne­sc „Creşteri reducţiei la hectar şi dezvol­tarea multi-ala a gospodăriei au făcut să crească ve­ile gospodăriei, să crească totodată şi rituri­le luate de colectiviști pentru zilerncă efectuate. Colectivi • le-a revenit pentru ziua­­muncă ©fee i câte 4,670 kg. grâu, 3,100 k® porumb, 0, kg. mazăre, 0,350 kg.toi 0,758 kg. lui soarelui, în atari d_ zavat, fura diferite alte produse. Colec­tivistul CicMarin, care împreună cu ori trei membri familiei a lucrat 560 zile­­muncă, a­u 2.615 kg. de grâu şi 1.730 kg. de por­c, împărţirea veniturilor, eveniment însemnat în viaţa satelor noastre, a constituit, şi în acest an, un prilej de sărbătoare şi bucurie pentru efecti­­vi­şti, un mijloc de întărire a încre­derii în marea forţă a gospodăriilor colective pentru ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii. Belşugul de produse primite de colectivişti care au muncit cu tragere de inima­ pen­tru zi­ele-muncă efectuate, a cvedit încă odată superioritatea mare podarii agricole socialiste faţă d­e gospodărie ţărănească, conţinând gos­mica prin aceasta justeţea drumului tăiat de partid ţărănimii muncitoare, iomul gospodăriei colective. Despre succesele obţinute de­ospo­­dănilie colective din acest an nicicu cu îndreptăţită mândrie, oamenii fiin­­cii de la sate care ne relateazi cum s’a desfăşurat în acest an împlirea veniturilor în gospodăriile colec­te. Creşte bunăstarea colectivişti or Oamenii muncii de pe ogoare ne vorbesc cu o înflăcărare despre interesul pe care l-a stârnit acest eveniment in rândurile tării muncitori care s au ţinut până acum departe de colectiv şi şi-au lucrat indivii pământuril­e­Succesele gos­podăriilor colective, roadele îmbelşugate luate de corişti pentru munca lor au fo­st un puternic mijloc de convingere, o elocvenţă mie că drumul gospodăriei colective este adevăratul drum care duce spre bunăstat belşug. După împărţirea veninurilor, în numeroase coni un număr mare de familii de ţărani muncitori au depus cu încredere cereri de ore în gospodarii colective. In primele zile după împărţirea veniturilor la gos­f*­cel­divă din Berveni­, bunăoară, mai multe familii de ţărani muncitori dipună au cerut să fie primite în gospodărie depunând totodată şi cererile lor, iarjim,eroase alte comune, unde ..................................................if.................... nu erau încă gospodării colective, ţăranii muncitori ci gospodării colective. prut să se înfiinţeze şi la Vineri / ianuarie 1954 — /tv. -/m Munca de iarnă în întovărăşirea şcolă din Cisr­ădie Membrii întovărăşirii agricole „30 decem­brie“ din Cisnădie, raionul Sibiu, au obţinut producţii sporite în acest an. De pildă, la cartofi, ei au obţinut o producţie medie de 16.000 kg. la hectar, iar la sfeclă de zahăr 15.000 kg. la hectar. Pentru a asigura creşterea producţiei la hectar în noul an, întovărăşiţii din Cisnădie au transportat pe tarlaua care va fi însămân­ţată cu cartofi şi porumb peste 30 de tone gunoi de grajd. întovărăşiţii din Cisnădie folosesc pe­rioada : T? pentru lucrări pregătitoare... Li aurolă repare din vreme toate unel­tele şi iţe agricole, să cureţe sămânţa necesară stru primăvară, să îngrijească vitele.­­ Pentrt plăţirea cunoştinţelor agroteh­nice in răşire a fost organizat un curs agrotern care participă toţi membrii t­nivără V. SCANTEE corespondent voluntar

Next