Romînia Liberă, februarie 1954 (Anul 12, nr. 2904-2926)
1954-02-02 / nr. 2904
B3B ]Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Fimaia ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ O cît mai bună organizare a colectărilor în întreaga ţară se desfăşoară lucrările pregătitoare ale campaniei agricole de primăvară. Statul nostru acordă colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, un sprijin preţios în vederea obţinerii unei producţii ■la hectar cât mai ridicate. Ajutorul acordat de statul nostru ţărănimii muncitoare, ajutor concretizat şi prin recentele hotărîri cu privire la contractările pentru creşterea şi îngrăşarea de animale, cultivarea plantelor tehnice, medicinale şi aromate, a legumelor, pentru livrarea seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă, reducerea unor impozite şi taxe, planul pentru creşterea animalelor, îmbunătăţirea sistemului de colectări a cărnii, laptelui şi lânei, etc., are ca scop stimularea ţăranilor muncitori, cointeresarea lor personală pentru folosirea totală a posibilităţilor gospodăriilor lor, de a spori producţia agricolă. Aceasta va duce la ridicarea bunei stări materiale a ţărănimii muncitoare şi la crearea posibilităţii îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei orăşeneşti cu produse figroalimentare.Răspunzând grijii ce li se arată, ţăranii muncitori îşi îndeplinesc cu cinste îndatoririle legale, achitându-şi la termen cotele datorate statului. îndeplinirea conştiincioasă a obligaţiilor, îndeosebi în ce priveşte predarea cotelor, este o îndatorire patriotică a ţărănimii muncitoare faţă de clasa muncitoare, care-i trimite maşini şi utilajul agricol, precum şi mărfuri industriale de larg consum. Colectările de produse agricole au o deosebită importanţă politică şi economică, de contribuind la crearea fondului ralizat al statului — factor importa aprovizionarea populaţiei muncitoare cu alimente şi a industriei cu materii prime — la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Ţinând seama de rolul important al colectărilor şi de sarcinile trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, în legătură cu ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii dela orașe și sate, Consiliul de Miniștri al R.P.R. a elaborat recent o hotărîre prin care se stabilesc criteriile privitoare la colectarea produselor agricole vegetale. Fiecare rând, fiecare aliniat al acestei hotărîri demonstrează în mod limpede grija pentru stabilirea la modul cel mai just al impunerilor, pentru stimularea gospodăriilor agricole colective, întovărășirilor și gospodăriilor agricole individuale. In vederea defalcării cât mai juste a sarcinilor de predare pe fiecare gospodărie, de pildă, comitetele executive ale sfaturilor populare au obligaţia ca, colaborare cu organele Comitetului de pentru Colectarea Produselor Agricole, să completeze „Lista gospodăriilor“ pe baza registrului agricol comunal. Totodată, hotărîrea stabileşte că obligaţiile de predare trebue să fie completate în prezenţa producătorilor, iar în cazul că vreunul din aceştia ridică obiecţii în legătură cu documentaţia dupăcare a fost calculată cota, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal şi delegatul C.S.C. raional, au datoria de a llua în considerare obiecţiile aduse înainte de a se înscrie sarcina de predare la obligaţia producătorului. In cazul că unii producători nu sunt mulţumiţi cu rezolvarea care s-a făcut, ei se pot adresa împuternicitului raional al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole. Reiese deci în mod clar avantagiile acordate producătorilor agricoli prin noul sistem de impunere. Stabilindu-se cotele cu participarea producătorului respectiv de pildă, se vor evita impunerile birocratice, abuzurile şi greşelile determinate uneori îrn trecut tocmai din cauză că unii producători au primit impuneri gata confecţionate în birou, fără să se cunoască realitatea de pe teren. Metodele birocratice de impunere trebue combătute , cu tărie oriunde s’ar mai încerca aplicarea lor şi este clar că sunt cu totul necorespunzătoare atitudini de felul celor manifestate recent de organele de colectare şi de sfaturile populare din raionul Gura-Humorului, care — în problema impunerilor la cotele de carne, lapte şi lână — s’au mulţumit să facă simple convocări ale producătorilor, fără a lămuri scopul acestor convocări, fără a duce o temeinică muncă de lămurire în acest sens. Participarea producătorilor la stabilirea impunerilor este deosebit de pozitivă şi pentrucă In felul acesta producătorii au un indicator precis al produselor ce le datorează statului, pregătindu-şi în acest sens şi terenul, seminţele şi tot utilajul necesar. Cunoaşterea din timp a cotelor ce le datorează, stabilirea justă a acestor cote, etc. constitue pentru producători un puternic stimulent în vederea luptei pentru obţinerea unei recolte cât mai bogate. Deosebit de caracteristic în ceea ce priveşte spiritulîn care a fost elaborată hotărîrea Consiliului de Miniştri, spirit la baza căruia a stat grija atât pentru oamenii muncii de la oraşe cât şi pentru cei de la sate, este aliniatul care prevede că este cu desăvârşire interzis să se impună gospodăriile la cantităţi mai mari decât cele rezultate prin aplicarea cotelor stabilite. Ţinând seama de caracterul stimulativ al acestei hotărîri, de faptul că toţi acei producători agricoli care cultivă legume şi zarzavaturi, bumbac, in şi cânepă, tutun, sfeclă de zahăr, rapiţă de primăvară şi de toamnă, precum şi o serie de alte plante tehnice şi medicinale, sunt scutiţi de a preda cote de pe suprafeţele ce le cultivă cu aceste plante, ca şi de faptul că li se dă posibilitatea de a participa la completarea obligaţiilor şi de a face contestaţii când nu li se pare justă impunerea , ţăranii muncitori au datoria de a răspunde cu însufleţire grijii ce li se arată. Ei trebue să-şi predea cotele datorate statului, să înţeleagă pe deplin importanţa acestei predări, sa vegheze ca nimeni să nu se sustragă dela această îndatorire legală. Organele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole ca şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să facă din timp toate operaţiunile necesare bunei desfăşurări a acţiunii de colectare in anul acesta. Eletrebue să acorde o grijă deosebită în defalcarea planului de colectare pe raion, comună şi pe gospodărie, nedepăşind în niciun caz data de 17 februarie pentru a face cunoscut prin decizii, pe grupe de comune, cantităţile de produse datorate de către gospodăriile agricole colective şi gospodăriile individuale. Comitetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate să stabilească in mod cât mai just planurile de cultură pe gospodării, ţinând seama de produsele datorate statului de fiecare gospodărie. O grijă deosebită trebue acordată de către organele de colectare şi comitetele executive ale sfaturilor populare şi aplicării cu stricteţe a prevederilor hotărîrii la ce priveşte scutirile (pentru suprafeţele respective), gospodăriilor agricole colective care cultivă plante furajere ca sfeclă furajeră, porumb furajer, dughie, dovleac — aceasta în vederea stimulării creşterii animalelor. Pentru a veni în ajutorul gospodăriilor agricole colective şi a ţăranilor cu gospodarii individuale situate în partea muntoasă şi deluroasă a comunelor sau satelor, se acordă o serie de reduceri de cote acestor gospodării. Este sarcina organelor de colectare şi comitetelor executive ale sfaturilor populare de a face din timp aceste propuneri pe baza studierii temeinice a situaţiei de pe teren. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, cu ajutorul tehnicienilor din secţiunile agricole şi în strânsă colaborare cu organele împuternicitului regional C.S.C. au datoria să stabilească pe produse, în funcţie de specificul raioanelor şi comunelor, a datelor recoltărilor etc., termenele de predare a cotelor, termene care trebue să fie strict respectate de producătorii agricoli. Totodată sunt obligate bazele de recepţionare să plătească produsele colectate imediat ce acestea sunt predate, nici o întârziere în acest sens nefiind admisă. Pentru a sprijini şi ajuta unele categorii de producători cărora le-ar veni greu să-şi predea cotele, Hotărîrea Consiliului de Miniştri stabileşte o serie de scutiri totale de cotă, scutiri la cadrul cărora intrăgospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori care deţin până la jumătate hectar teren agricol, şi în unele, comune chiar până la un hectar, gospodăriile ţăranilor muncitori care au până la 3 hectare teren agricol, dar care aparţin invalizilor inapţi de muncă, orfanilor sub 15 ani, bărbaţilor peste 60 de ani şi femeilor peste 55 de ani, ca şi gospodăriile celor aflaţi în stagiu militar (dacă toate aceste gospodării nu au alţi membri apţi pentru muncă). Deosebit de importantă este şi prevederea care stabileşte că toţi producătorii agricoli după predarea cotelor respective, dispun liber de produsele ce le-au rămas, având dreptul de a se transporta, măcina sau vinde, atât unităţilor comerţului de stat şi cooperatist, cât şi particularilor (numai pentru nevoile lor de consum gospodăresc). Comitetele executive ale sfaturilor populare, deputaţii, comisiunile permanente de colectări şi comisiile de femei, activiştii căminelor culturale, învăţătorii, etc., au datoria de a desfăşura o temeinică muncă de lămurire în legătură cu importanţa colectărilor şi rolul lor în întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trebue să fie limpede fiecărui colectivist, întovărăşit, ţăran muncitor cu gospodărie individuală, că predarea cotelor datorate statului este o îndatorire de la care nimeni nu are dreptul să se sustragă, că toţi acei care-şi predau cotele trebue să participe alături de organele însărcinate cu colectarea la lămurirea celor ce nu înţeleg importanţa şi necesitatea colectărilor, la demascarea celor de rea credinţă. Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să organizeze un control sistematic al felului în care se stabilesc impunerile şi se desfăşoară pregătirile în vederea acţiunii de colectare a produselor vegetale şi animale. Pregătirea în cele mai bune condiţiuni a acţiunii de colectări, aplicarea cu stricteţe a prevederilor recentelor Hotărîri ale Consiliului de Miniştri cu privire la colectările de produse agricole vegetale ca şi a celor de carne, lapte şi lână, sunt factori de primă importanţă în lupta pentru traducerea în viaţă a programului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a. C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. • • Anul XII-Nr. 2904 4 pagini 20 bani Marți 2 februarie 1954 Din Republica noastră Populară IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ____________________________________-------------------------------------------------- Foto: fhiHAI POPESCU Industria noastră constructoare de maşini a luat fiinţă în anii puterii populare. Cu ajutorul tehnicii înaintate şi a documentaţiei sovietice au fost produse la noi în ţară pentru prima dată noi tipuri de maşini, dispozitive şi piese de mare precizie. Succesele obţinute în industria constructoare de maşini au influenţat în mod direct dezvoltarea celorlalte sectoare ale economiei noastre. In clişeu : Alături de maşina de găurit şi alezat prin coordonate, stahanovistul Emil Tisza şi fruntaşul Francisc Dunai de la fabrica „Iosif Rangheţ" din Arad — una din întreprinderile de frunte ale industriei noastre constructoare de maşini — discută asupra unui desen tehnic privind prelucrarea unei piese de precizie. Atelier pentru valorificarea deşeurilor CRAIOVA (de la subredacţia noastră). Valorificarea deşeurilor constituie o importantă rezervă internă în lupta pentru sporirea volumului de produse, economisirea materiei prime şi materialelor şi pentru scăderea preţului de cost. Folosirea acestei rezerve Interne preocupă colectivul de muncă al fabricii „Electroputere“ Craiova. Astfel spre sfârşitul anului trecut a luat fiinţă un atelier de valorificare a deşeurilor. Acest atelier a fost dotat cu utilajul necesar ca : maşini, matriţe, ştaniţe, etc. Atenţia muncitorilor din atelier s-a îndreptat asupra prelucrării deşeurilor de tablă silicioasă provenită de la ştanţarea rolelor pentru electromotoare, cât şi a tablei obişnuite. Dintru început, muncitorii acestui atelier au confecţionat din tablă de ambalaj o serie de obiecte necesare uzului intern ca dulapuri pentru haine şi scule. Deasemeni s’a început, producerea bunurilor de larg consum. Din bucăţile mai mari de tablă s’au confecţionat cuptoare pentru maşini de gătit şi tăvi pentru copt, iar din bucăţile mai mici s’au produs cutii de cremă pentru ghete şi rondele pentru aeroterme. Străduinţele muncitorilor au fost încununate de succes, in ultimile luni ale anului 1953, valoarea bunurilor produse prin valorificarea deşeurilor întrece suma de 80.000 lei. In dorinţa de a da oamenilor munci, cu mai multe produse de larg consum în noul an, muncitorii acestui atelier au intensificat acţiunea de valorificare a deşeurilor. In prima jumătate a lunii ianuarie, ei au produs peste 19.000 cutii pentru cremă de ghete,, cuptoare pentru maşini de gătit, peste 1.000 kg. rondele pentru aeroterme precum şi tăvi de copt. In prezent, muncitorii acestei secţii studiază problema lărgirii sortimentelor bunurilor de larg consum prinvalorificarea a cît mai multe deşeuri. Sunt puţini aceia care-şi amintesc astăzi în ce consta profesiunea de salahor. Şi cînd te gîndeşti că pe vremuri exista o asemenea „profesiune“. In anul 1928, în vîrstă de 17 ani am venit dintr-un sat din gubernia Saratov la construcţia uzinei de tractoare din Stalingrad. Bineînţeles nu aveam niciun fel de specialitate şi deîndată ce am veni, ar fi fost pus să car nisip la şantierele ,de construcţie, îndeplineam aşadar funcţiunea de salahor. Multe munci am îndeplinit eu la construcţia uzinei de tractoare din Stalingrad, pîriă cînd mi-am găsit o specialitate pe placul inimii. Am săpat pămînt, am ajutat pe cei care făceau proiectările, apoi, fixam acoperişurile pe noile clădiri ale uzinei şi în orăşelul muncitoresc care a crescut la periferia de nord a Stalingradului. In anul 1930 am terminat şcoala rezervelor de muncă şi am căpătat specialitatea de oţelar pe care am îndrăgit-o pentru toată viaţa. Viaţa înflorea cu fiecare an. Acolo unde înainte era doar un maidan acoperit cu bălării, iar mai târziu nu se vedeau, decit corturile şi colibele constructorilor, s-a născut un mare oraşe muncitoresc tot atât de frumos şi de bine amenajat ca şi centrul oraşului. Constructorii de tractoare locuiau în case minunate, cu tot confortul. Special pentru ei au fost deschise aici un circ, cinematograful „Udarnic“, clubul care poartă numele lui Gorki şi multe alteinstituţii cultural-educative. Seara, după muncă, parcurile şi stadionul orăşelului muncitoresc erau pline de tineret. Şi iată că duşmanul a vrut să zdrobească viaţa noastră fericită, in vara anului 1942 au început luptele din apropierea Stalingradului, iar în ziua de 23 august sute de avioane fasciste au aruncat mii de bombe asupra uzinei şi asupra orăşelului. Trebuia să lucrăm pe atunci în condiţii excepţional de grele, sub focul nimicitor al bombardamentelor. Nimeni nu părăsea însă locul de muncă. Pe porţile uzinei ieşeau zilnic tancuri noi. Postul înaintat al apărării trecea In zilele acelea chiar prin dreptul uzinei, pe lingă riul Mecetea, Cuşma........... nul acaparase orăşelul I şi ameninţa partea de nord a Stalingradului. In apărarea oraşului iubit s-au ridicat detaşamente de voluntari din care făceau parte şi muncitorii de la uzina ,detractoare, ,de la cea metalurgică şi dela alte uzine. Împreună cu tovarăşii mei de secţie am luat arma în mină, şi am pornit la luptă. Cu, ajutorul unităţilor, regulate ale Armatei Roşii am reuşit să respingem pe cotropitorii fascişti, dîind astfel posibilitatea să se evacueze din uzină utilajul de preţ. A venit şi ordinul de a trimite pe muncitorii calificaţi în spatele frontului, în Ural, acolo unde în timpul acesta se fabricau armele necesare victoriei. Şi iată-ne la Sverdlovsc, la „Uralmaszavod“. Zilnic comunicatele comandamentului suprem ne relatau faptele eroice ale glorioşilor apărători ai Stalingradului. Bărbăţia şi curajul lor ne dădeau putere în muncă. La 2 februarie 1943 Armatele Sovietice au zdrobit definitiv unităţile fasciste încercuite lingă Stalingrad. Atît eu cît şi alţi muncitori din Stalingrad ne-am dus imediat la directorul întreprinderii, rugîndu-l să ne trimită cît mai grabnic la reconstrucţia uzinei de tractoare din Stalingrad. Locul nostru era acolo. Cererea noastră a fost aprobată. Iată-ne din nou la Stalingrad. Cu durere în suflet străbăteam teritoriul uzinei noastre dragi. Nici o clădire nu rămăsese întreagă. In locul secţiilor şi atelierelor falnice nu vedem decît schelete metalice, scrum şi cenuşă... Trebuia să refacem totul. Nu ne-au înspăimîntat greutăţile pe care ştiam că ie vom avea de înfruntat, ingineri şi tehnicieni, oţelari şi montatori, oameni de înaltă calificare şi specialişti mai mici, cu toţii am devenit simpli muncitori, am curăţat teritoriul azi- ........ net, am pregătit terenul pentru viitoarele ..................................şantiere. Din nou ca în anul 1928 am stat în corturi şi în bordeie. Din adăposturi blindate am înjghebat locuinţe. Nici în prima zi cînd am început să lucrez ca oţelar, nu am, fost atît de emoţionat ca în ziua când, primul cuptor refăcut a început să dea metal. După primul cuptor a urmat al doilea, al treilea... uzina renăștea văzând cu ochii. La 12 iunie 1943 uzina noastră atrimis primul eșalon de tancuri spre front. Pe tutela fiecărui tanc puteaufi citite două cuvinte simple însă scumpe fiecărui om al muncii din uzină, fiecărui om sovietic: „Răspunsul Stalingradului”. Au trecut ii ani de cînd s-a terminat marea epopee a Stalingradului. A renăscut minunatul orăşel al constructorilor de tractoare. Orăşelul este astăzi mai frumos, mai bine amenajat decit inainte de război. Uzina noastră dă în prezent o producţie mai mare ca înainte. Colectivul uzinei de tractoare din Stalingrad trăeşte zilele unui nou şi puternic avânt în muncă. Hotărîrea Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.US. „Cu privire la avîntul continuu al agriculturii U.R.S.S.“ a pus în faţa constructorilor de tractoare sarcini mari, sarcini de o deosebită răspundere. In uzină se desfăşoară cu o forţă fără precedent întrecerea pentru o producţie sporită de maşini agricole de calitate excelentă, necesare, pentru a se asigura avîntul vertiginos al producţiei colhoznice. Frumoasă e viaţa oamenilor noştri care lucrează la uzina de tractoare! Iată de pildă familia mea, familia unui simplu muncitor sovietic. Ea se compune din patru persoane: soţia Maria Alexeevna, doi băieţi, Volodia în vîrstă de 10 ani şi frăţiorul său Saşa de şase ani, şi eu care lucrez ca eteu iar la secţia Turnătorie. Soţia mea nu lucrează,’are de lucru în gospodăria noastră. Cîștig lunar 1900—2000 ruble, suma aceasta ne ajunge pentru a trăi în îndestulare. In ajunul anului nou, am primit aproape1000 ruble pentru anii de servici. Asemenea sume se acordă în uzina noastră muncitorilor ca premiu pentru serviciul ireproșabil în întreprindere. Banii primiţi i-am depus lacasa de economii. Stau în orăşelul constructorilor de tractoare în casa Nr. 577 apartamentul 2. Avem o locuinţă frumoasă compusă din două camere, bucătărie, baie şi toate celelalte dependinţe. În curind, orăşelul nostru va fi alimentat cu gaze naturale. Există la noi în orăşel toate condiţiile pentru satisfacerea nevoilor culturale ale oamenilor. Cinematograful „Adarnic“ prezintă, regulat cele mai noi filme. Avem şi un palat de cultură unde vizionăm deseori spectacolele teatrelor din oraş, unde ascultăm lecţii interesante. Orăşelul nostru a crescut foarte mult. La nord de uzina noastră se desfăşoară o amplă muncă de construcţie, acolo se ridică un gigantic nod hidraulic. Nu demult am vizi-’ tat acest şantier. Rămîi pur şi simplu uimit constatînd la faţa locului cât de mult a înaintat tehnica noastră sovietică ! Pentru mine care am fost pe vremuri salahor, acest succes, această dezvoltare este cu atît mai uimitoare. Pe şantierele de construcţie nu mai întîlneşti salahori, nu mai întîlneşti oameni care execută munci grele. Maşini puternice au venit să uşureze munca omului, au făcut ca ea să devină mai productivă. Nu este departe timpul când hidrocentrala de la Stalingrad, măreaţa construcţie a celui de a 15-lea cincinal va începe să furnizeze curent electric. Viaţa noastră va de-» veni şi mai bogată, mai plină de conţinut, mai frumoasă. Ca toţi oamenii sovietici, noi cei din Stalingrad vrem pace. Noi nu vrem război, noi vrem să trăim în pace şi să contribuim prin munca noastră plină de abnegaţie la întărirea ţării noastre, la întărirea păcii în lumea întreagă. ___ „La noi, în uzina de tractoare din Stalingrad Vasili Hoilov IN NUMĂRUL DE AZI Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă. (Text prescurtat). (pag. 2 a) Memorandumul guvernului R. D. Germane către conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. (pag. 2-a) — Bogată activitate teatrală (pag. 2-a) Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1953. (Pag- 3-a) ■ Conferinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. (pag. 4-a) • Solemnitatea deschiderii liniei de comunicaţie directă dintre Pekin şi Moscova. (pag. 4-a) Un S. M. T. fruntaş PITEŞTI (dela subredacţia noastră). „ Stimulaţi de succesele realizate în campaniile agricole precedente, muncitorii, tehnicienii şi inginerii staţiunii de maşini şi tractoare Drăgăşani sunt hotărîţi să termine înainte de termen şi în bune condiţiuni reparaţiile necesare tractoarelor şi maşinilor agrcole. Colectivul de conducere al staţiunii a luat în acest scop o serie de măsuri tehnicoorganizatorice menite să grăbească pregătiri,« pentru campania însămînţărilor de primăvară. Printre acestea se numără şi introducerea metodei reparaţiilor pe ansamble. In urma aplicării acestei metode, s-au intensificat lucrările de revizuire şi reparare a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole, acordându-se totodată şi atenţia cuvenită calităţii. Pină acum mecanizatorii dela S.M.T. Drăgăşani au reparat aproape toate tractoarele şi batozele programate, toate cultivatoarele, poli discurile, grapele stelate, peste 60 la sută din numărul total al plugurilor de tractor, semănători, grape cu colţi şi alte maşini agricole. In prezent, sunt puse la punct şi cele cinci remorci cisterne precum şi şapte vagoane dormitor. Datorită elanului în muncă dentare dau dovadă mecanizatorii S.M.T. Drăgăşani şi a activităţii postului de control, condus de mecanicul Ilie Mazilu, reparaţiile efectuate pinăacum sunt de bună calitate. Lupta pentru economii constitue un obiectiv important în Întrecerea socialistă în care sunt antrenaţi toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii staţiunii de maşini agricole şi tractoare. Reducînd orele de reparaţii şi folosind în mod raţional piesele, carburanţii, etc., mecanizatorii de la S.M.T. Drăgăşani au obţinut economii de peste 7000 lei. Deasemeni, folosind din plin rezervele interne, au confecţionat din rebuturi diferite piese ca distanţiere, şuruburi, bucşe, scule, chei, freze. Creşte producţia industriei locale în regiunea Iaşi IAŞI .(de la subredacţia noastră). „ Industria locală din regiunea Iaşi pune la dispoziţia maselor muncitoare mărfuri de larg consum in cantităţi tot mai mari şi de bună calitate. Producţia globală a înregistrat în anul 1953 o creştere de 159 la sută faţă de anul 1952. Numărul unităţilor de producţie a crescut în anul 1953 cu încă 17 din care 6 unităţi în ramura alimentară, 3 în ramura metalurgică, 2 in ramura lemn, 5 în ramura materialelor de construcţie şi o unitate in ramura piele-cauciuc. Pentru traducerea în viaţă a măsurilor economice adoptate de partid, sfatul popular regional a luat măsuri pentru a dezvolta mai departe industria locală. In acest sens se vor amenaja noi centre mixte de conservare a fructelor, se va mări suprafaţa grădinilor de zarzavat, în special in c raioane!« Huşi, Tirgul Frumos, Paşcani, se va pune în funcţiune o presă de ulei, o uscătorie artificială de fructe la Buciurat şi se va moderniza fabrica de ceramică din Vaslui. Sfatul popular regional va acorda o atenţie deosebită şi sporirii producţiei de mobilă populară. In vederea ridicării nivelului de viaţă al maselor muncitoare, anul acesta Industria locală va lărgi şi mai mult sortimentele. In cursul acestui an producţia industriei locale va creşte cu 126 la sută faţă de anul 1953. Un nou film romînesc După filmele artistice „Răsună Valea“, „Viaţa învinge“, „In sat la noi“, „Mitrea Cocor“, „Nepoţii gornistului“, după primul nostru film spectacol „O scrisoare pierdută“, cinematografia romînească a realizat acum, cel de al şaptelea film artistic, „Brigada lui Ionuţ“, care va fi prezentat în curind pe ecranele cinematografelor din Capitală. Noul film artistic „Brigada lui Ionuţ“ oglindeşte strădania minerilor de a da patriei maimult cărbune, însufleţirea cu care muncesc să perfecţioneze mijloacele de lucru, creşterea mişcării stahanoviste ca mişcare de masă. Filmul demască acţiunile criminale ale duşmanului, care caută să stăvilească mersul înaintea construirii socialismului. Pentru o realizare cinematografică cit mai valoroasă a scenariului scris de Mihail Leonard, creatorii acestui film s-au documentat îndelung. Scenariul a fost citit şi discutat cu stahanovişti, tehnicieni şi ingineri mineri de la Lupeni, din viaţa cărora s-a născut această lucrare artistică. Filmul „Brigada lui Ionuţ“ cuprinde o valoroasă distribuţie. In regia lui Jean Mihail, alături de actori de frunte şi cu experienţă ca G. Calboreanu, artist emerit al R. P. R., laureat al Premiului de Stat, J. Cazaban şi C. Ramadan, laureaţi ai Premiului de Stat, Titus Lapteş şi alţii, joacă actori tineri printre care Emanuel Petruţ, student la Institutul de Artă Cinematografică, interpretul rolului titular, Doina Şerban, studentă la Institutul de Teatru „I. L. Caragiale“, şi alţii. Muzica filmului este compusă de Ion Dumitrescu, laureat al Premiului de Stat. (Agerpres) Caravană sanitară la sate Secţiunea sanitară a comitetului executiv al sfatului popular raional Lipova, din regiunea Arad a organizat nu de mult o caravană sanitară. In această acţiune secţiunea sanitară raională a fost sprijinită de Comitetul raional de Cruce Roşie. Caravana a fost organizată în comuna Birchiş. Cele şase echipe formate din medici, oficianţi sanitari, absolvenţi ai cursurilor G.P.A.S. au dus muncă de îndrumare sanitară în rândul ţăranilor, îndrumându-i spre punctul de consultaţii. La punctul de consultaţii medici de diferite specialităţi ca internişti, chirurgi, stomatologi, etc., au dat consultaţii sătenilor. Echipele plecate pe teren au dus muncă de îndrumare sanitară în peste 200 gospodării ale ţăranilor muncitori. In această muncă au pus accent mai ales pe combaterea folosirii leacurilor băbeşti, recomandind reguli sanitare şi de igienă. Această acţiune a fost sprijinită de preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional Lipova şi de medicul şef al secţiunii sanitare raionale.