Romînia Liberă, februarie 1954 (Anul 12, nr. 2904-2926)

1954-02-02 / nr. 2904

B3B ]Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Fimaia ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ O cît mai bună organizare a colectărilor în întreaga ţară se desfăşoară lucrările pregătitoare ale campaniei agricole de primăvară. Statul nostru acordă colecti­viştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale, un sprijin preţios în vederea obţinerii unei producţii ■la hectar cât mai ridicate. Ajutorul acordat de statul nostru ţără­nimii muncitoare, ajutor concretizat şi prin recentele hotărîri cu privire la con­tractările pentru creşterea şi îngrăşarea de animale, cultivarea plantelor tehnice, medicinale şi aromate, a legumelor, pen­tru livrarea seminţelor de legume, fructe­lor şi strugurilor de masă, reducerea unor impozite şi taxe, planul pentru creşterea animalelor, îmbunătăţirea sistemului de colectări a cărnii, laptelui şi lânei, etc., are ca scop stimularea ţăranilor munci­tori, cointeresarea lor personală pentru folosirea totală a posibilităţilor gospodă­riilor lor, de a spori producţia agricolă. Aceasta v­a duce la ridicarea bunei stări materiale a ţărănimii muncitoare şi la crearea posibilităţii îmbunătăţirii aprovi­zionării populaţiei orăşeneşti cu produse figroalimentare.­­Răspunzând grijii ce li se arată, ţă­ranii muncitori îşi îndeplinesc cu cinste îndatoririle legale, achitându-şi la termen cotele datorate statului. îndeplinirea con­ştiincioasă a obligaţiilor, îndeosebi în ce priveşte predarea cotelor, este o îndato­rire patriotică a ţărănimii muncitoare faţă de clasa muncitoare, care-i trimite maşini şi utilajul agricol, precum şi­­ mărfuri industriale de larg consum. Colectările de produse agricole au o deosebită importanţă politică şi econo­mică, de contribuind la crearea fondului ralizat al statului — factor impor­ta aprovizionarea populaţiei munci­toare cu alimente şi a industriei cu ma­terii prime — la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Ţinând seama de rolul important al colectărilor şi de sarcinile trasate de ple­nara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, în legătură cu ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii dela orașe și sate, Consiliul de Miniștri al R.P.R. a elaborat recent o hotărîre prin care se stabilesc criteriile privitoare la colectarea produselor agricole vegetale. Fiecare rând, fiecare aliniat al aces­tei hotărîri demonstrează în mod limpe­de grija pentru stabilirea la modul cel mai just al impunerilor, pentru stimula­rea gospodăriilor agricole colective, înto­vărășirilor și gospodăriilor agricole in­dividuale. In vederea defalcării cât mai juste a sarcinilor de predare pe fiecare gospodărie, de pildă, comitetele executive ale sfaturilor populare au obligaţia ca, colabo­rare cu organele Comitetului de­­ pentru Colectarea Produselor Agri­cole, să completeze „Lista gospodăriilor“ pe baza registrului agricol comunal. Tot­odată, hotărîrea stabileşte că obligaţiile de predare trebue să fie completate în prezenţa producătorilor, iar în cazul că vreunul din aceştia ridică obiecţii în le­gătură cu documentaţia după­­care a fost calculată cota, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal şi delegatul C.S.C. raional, au datoria de a llua în considerare obiecţiile aduse înainte de a se înscrie sarcina de predare la obli­gaţia producătorului. In cazul că unii pro­ducători nu su­nt mulţumiţi cu rezolvarea care s-a făcut, ei se pot adresa împuterni­citului raional al Comitetului de Stat pen­tru Colectarea Produselor Agricole. Reiese deci în mod clar avantagiile acor­date producătorilor agricoli prin noul sis­tem de impunere. Stabilindu-se cotele cu participarea producătorului respectiv de pildă, se vor evita impunerile birocratice, abuzurile şi greşelile determinate uneori îrn trecut to­cmai din cauză că unii pro­ducători au primit impuneri gata confec­ţionate în birou, fără să se cunoască rea­litatea de pe teren. Metodele birocratice de impunere trebue combătute , cu tărie oriunde s’ar mai încerca aplicarea lor şi este­ clar că sunt cu totul necorespunză­toare atitudini d­e felul celor manifestate recent de organele de colectare şi de sfa­turile populare din raionul Gura-Humoru­­lui, care — în problema impunerilor la cotele de carne, lapte şi lână — s’au mul­ţumit să facă simple convocări ale produ­cătorilor, fără a lămuri scopul acestor convocări, fără a duce o temeinică muncă d­e lămurire în acest sens. Participarea producătorilor la stabilirea impunerilor este deosebit de pozitivă şi pentrucă In felul acesta producătorii au un indicator precis al produselor ce le dato­rează statului, pregătindu-şi în acest sens şi terenul, seminţele şi tot utilajul necesar. Cunoaşterea din timp a cotelor ce le da­torează, stabilirea justă a acestor cote, etc. constitue pentru producători un pu­ternic stimulent în vederea luptei pentru obţinerea unei recolte cât­ mai bogate. Deosebit de caracteristic în ceea ce pri­veşte spiritul­­în care a fost elaborată ho­­tărîrea Consiliului de Miniştri, spirit la baza căruia a stat grija atât pentru oa­menii muncii de la oraşe cât şi pentru cei de la sate, este aliniatul care prevede că este cu desăvârşire interzis să se impună gospodăriile la cantităţi mai mari decât cele rezultate prin aplicarea cotelor sta­bilite. Ţinând seama de caracterul stimulativ al acestei hotărîri, de faptul că toţi acei producători agricoli care cultivă legume şi zarzavaturi, bumbac, in şi cânepă, tutun, sfeclă de zahăr, rapiţă de primă­vară şi de toamnă, precum şi o serie de alte plante tehnice şi medicinale, sunt scutiţi de a preda cote de pe suprafeţele ce le cultivă cu aceste plante, ca şi de faptul că li se dă posibilitatea de a par­ticipa la completarea obligaţiilor şi de a face contestaţii când nu li se pare justă impunerea , ţăranii muncitori au datoria de a răspunde cu însufleţire grijii ce li se arată. Ei trebue să-şi predea cotele datorate statului, să înţeleagă pe deplin importanţa acestei predări, sa vegheze ca nimeni să nu se sustragă dela această îndatorire legală. Organele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole ca şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebue să facă­­ din timp toate operaţiu­nile necesare bunei desfăşurări a acţi­unii de colectare in anul acesta. Ele­­tre­bue să acorde o grijă deosebită în defal­­carea planului de colectare pe raion, co­mună şi pe gospodărie, nedepăşind în nici­­un caz data de 17 februarie pentru a­ face cunoscut prin decizii, pe grupe de comune, cantităţile de produse datorate de către gospodăriile agricole colective şi gospodă­riile individuale. Comitetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate să stabi­lească in mod cât mai just planurile de cultură pe gospodării, ţinând seama de produsele datorate statului de fiecare gos­podărie. O grijă deosebită trebue acordată de către organele de colectare şi comitetele executive ale sfaturilor populare şi aplică­rii cu stricteţe a prevederilor hotărîrii la ce priveşte scutirile (pentru suprafeţele respective), gospodăriilor agricole colecti­ve care cultivă plante furajere ca sfeclă furajeră, porumb furajer, dughie, dovleac — aceasta în vederea stimulării creşterii animalelor. Pentru a veni în ajutorul gospodăriilor agricole colective şi a ţăranilor cu gospo­darii individuale situate în partea muntoa­să şi deluroasă a comunelor sau satelor, se acordă o serie de reduceri de cote aces­tor gospodării. Este sarcina organelor de colectare şi comitetelor executive ale sfa­turilor populare de a face din timp aceste propuneri pe baza studierii temeinice a situaţiei de pe teren. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale, cu­ ajutorul tehnicienilor din secţiunile agricole şi în strânsă cola­borare cu organele împuternicitului regio­nal C.S.C. au datoria să stabilească pe produse, în­ funcţie de specificul raioane­lor şi comunelor, a datelor recoltărilor etc., termenele de predare a cotelor, ter­mene care trebue să fie strict respectate de producătorii agricoli. Totodată sunt obligate bazele de recep­­ţ­ion­are să plătească produsele colectate imediat ce acestea sunt predate, nici o întârziere în acest sens nefiind admisă. Pentru a sprijini şi ajuta unele cate­gorii de producători cărora le-ar veni greu să-şi predea cotele, Hotărîrea Con­siliului de Miniştri stabileşte o serie de scutiri totale de cotă, scutiri la cadrul cărora intră­­gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori care deţin până la jumătate hectar teren agricol, şi în unele, comune chiar până la un hectar, gospo­dăriile ţăranilor muncitori care au până la 3 hectare teren agricol, dar care apar­ţin invalizilor inapţi de muncă, orfanilor sub 15 ani, bărbaţilor peste 60 de ani şi femeilor peste 55 de ani, ca şi gospodă­riile celor aflaţi în stagiu militar (dacă toate aceste gospodării nu au alţi membri apţi pentru muncă). Deosebit de importantă este şi preve­derea care stabileşte că toţi producătorii agricoli după predarea cotelor respecti­ve, dispun liber de produsele ce le-au ră­mas, având dreptul de a se transporta, măcina sau vinde, atât unităţilor comer­ţului de stat şi cooperatist, cât şi par­ticularilor (numai pentru nevoile lor de consum gospodăresc). Comitetele executive ale sfaturilor populare, deputaţii, comisiunile perma­nente de colectări şi comisiile de femei, activiştii căminelor culturale, învăţătorii, etc., au datoria de a desfăşura o temei­nică muncă de lămurire în legătură cu importanţa colectărilor şi rolul lor în în­tărirea alianţei clasei muncitoare cu ţă­rănimea muncitoare, la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trebue să fie limpede fiecărui colectivist, întovărăşit,­­ ţăran muncitor cu gospodărie individuală, că predarea cotelor datorate statului este o îndatorire de la care nimeni nu are drep­tul să se sustragă, că toţi acei care-şi predau cotele trebue să participe alături de organele însărcinate cu colectarea la lămurirea celor ce nu înţeleg importanţa şi necesitatea colectărilor, la demascarea celor de rea credinţă. Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebue să organizeze un control sistematic al felului în care se stabilesc impunerile şi se desfăşoară pregătirile în vederea acţi­unii de colectare a produselor vegetale şi animale. Pregătirea în cele mai bune condiţiuni a acţiunii de colectări, aplicarea cu stric­teţe a prevederilor recentelor Hotărîri ale Consiliului de Miniştri cu privire la colectările de produse agricole vegetale ca şi a celor de carne, lapte şi lână, sunt factori de primă importanţă în lupta pen­­­tru traducerea în viaţă a programului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a. C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953, în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. • • Anul XII-Nr. 2904 4 pagini 20 bani Marți 2 februarie 1954 Din Republica noastră Populară IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI ____________________________________--------------------------------------------------­ Foto: fhiHAI POPESCU Industria noastră constructoare de maşini a luat fiinţă în anii puterii popu­lare. Cu ajutorul tehnicii înaintate şi a documentaţiei sovietice au fost produse la noi în ţară pentru prima dată noi tipuri de maşini, dispozitive şi piese de mare precizie. Succesele obţinute în industria constructoare de maşini au influenţat în mod direct dezvoltarea celorlalte sectoare ale economiei noastre. In clişeu : Alături de maşina de găurit şi alezat prin coordonate, stahanovistul Emil Tisza şi fruntaşul Francisc Dunai de la fabrica „Iosif Rangheţ" din Arad — una din întreprinderile de frunte ale industriei noastre constructoare de maşini — discută asupra unui desen tehnic privind prelucrarea unei piese de precizie. Atelier pentru valorificarea deşeurilor CRAIOVA (de la subredacţia noastră).­­ Valorificarea deşeurilor constituie o impor­tantă rezervă internă în lupta pentru spori­rea volumului de produse, economisirea ma­teriei prime şi materialelor şi pentru scăde­rea preţului de cost. Folosirea acestei rezerve Interne preo­cupă colectivul de muncă al fabricii „Electroputere“ Craiova. Astfel spre sfârşi­tul anului trecut a luat fiinţă un atelier de valorificare a deşeurilor. Acest atelier a fost dotat cu utilajul necesar ca : maşini, ma­triţe, ştaniţe, etc. Atenţia muncitorilor din a­­tel­ier s-a îndreptat asupra prelucrării deşeu­rilor de tablă silicioasă provenită de la ştan­­ţarea rolelor pentru electro­motoare, cât şi a tablei obişnuite. Dintru început, muncitorii acestui atelier au confecţionat din tablă de ambalaj o serie de obiecte necesare uzului intern ca dulapuri pentru haine şi scule. Deasemeni s’a început, producerea bunurilor de larg consum. Din bucăţile mai mari de tablă s’au confecţionat cuptoare pentru ma­şini de gătit şi tăvi pentru copt, iar din bucăţile mai mici s’au produs cutii de cre­mă pentru ghete şi rondele pentru aeroterme. Străduinţele muncitorilor au fost încunu­nate de succes, in ultimile luni ale anului 1953, valoarea bunurilor produse prin valo­rificarea deşeurilor întrece suma de 80.000 lei. In dorinţa de a­ da oamenilor munci, cu­ mai multe produse de larg consum în noul an, muncitorii acestui atelier au inten­sificat acţiunea de valorificare a deşeurilor. In prima jumătate a lunii ianuarie, ei­ au produs peste 19.000 cutii pentru cremă de ghete,, cuptoare pentru maşini de gătit, peste 1.000 kg. rondele pentru aeroterme precum şi tăvi de copt. In prezent, mun­citorii acestei secţii studiază problema lăr­girii sortimentelor bunurilor de larg con­sum prin­­valorificarea a cît mai multe de­şeuri. Sunt puţini aceia care-şi amintesc astăzi în­ ce consta profesiu­nea de salahor. Şi cînd te gîndeşti că pe vremuri exista o aseme­nea „profesiune“. In anul 1928, în vîrstă de 17 ani am ve­nit­ dintr-un sat din gubernia Saratov la construcţia uzinei de tractoare din Stalin­grad. Bineînţeles nu aveam niciun fel de specialitate şi deîndată ce am veni, ar fi fost pus să car nisip la şantierele ,de­ construc­ţie, îndeplineam aşa­dar funcţiunea de sa­lahor. Multe munci am îndeplinit eu la construc­ţia uzinei de tractoare din Stalingrad, pîriă cînd mi-am găsit o­ specialitate pe pla­cul inimii. Am săpat pămînt, am ajutat pe cei care făceau­­ proiectările, apoi, fixam aco­perişurile pe noile clădiri ale uzinei şi în orăşelul muncitoresc care a crescut la peri­feria de nord a Stalingradului. In anul 1930 am terminat şcoala rezervelor de mun­că şi am căpătat specialitatea de oţelar pe care am îndrăgit-o pentru toată viaţa. Viaţa înflorea cu fiecare an. Acolo unde înainte era doar un maidan acoperit cu bă­lării, iar mai târziu nu se vede­au, decit cor­turile şi colibele constructorilor, s-a născut un mare oraşe­ muncitoresc tot atât de fru­mos şi de bine amenajat ca şi centrul ora­şului. Constructorii de tractoare locuiau în case minunate, cu tot confortul. Special pen­tru ei au fost deschise aici un circ, cinema­tograful „Ud­arnic“, clubul care poartă nu­mele lui­ Gorki şi multe alte­­instituţii cultu­ral-educative. Seara, după muncă, parcurile şi stadionul orăşelului muncitoresc erau pline de tineret. Şi iată că duşmanul a­ vrut să zdrobească viaţa noastră fericită, in vara anului 1942 au început luptele din apropierea Stalingra­­dului, iar în ziua de 23 august sute de a­­vioane fasciste au­ aruncat mii de bombe a­­supra uzinei şi asupra orăşelului. Trebuia să lucrăm pe atunci în condiţii excepţional de grele, sub focul nimicitor al bombardamentelor. Nimeni nu părăsea însă locul de muncă. Pe porţile uzinei ieşeau zilnic tancuri noi. Postul înaintat al apără­rii trecea In zilele acelea chiar prin drep­tul uzinei, pe lingă riul Mecetea, Cuşm­a­........... nul acaparase orăşelul I şi ameninţa partea de nord a Stalingradului. In apărarea oraşului iubit s-au ridicat detaşamente de voluntari din care făceau parte şi muncitorii de la u­­zina ,de­­tractoare, ,de la cea metalurgică şi dela alte uzine. Împreună cu tovarăşii mei de secţie am luat arma în mină, şi am pornit la luptă. Cu, ajutorul unităţilor, regulate ale Armatei Roşii am reuşit să respingem pe cotropi­torii fascişti, dîind astfel posibilitatea să se evacueze din uzină utilajul de preţ. A venit şi ordinul de a trimite pe mun­citorii calificaţi în spatele frontului, în Ural, acolo unde în timpul acesta se fabricau ar­mele necesare victoriei. Şi iată-ne la Sverdlovsc, la „Uralmasza­­vod“. Zilnic comunicatele comandamentului suprem ne relatau faptele eroice ale glori­oşilor­ apărători ai Stalingradului. Bărbăţia şi curajul lor ne dădeau putere în muncă. La 2 februarie 1943 Armatele Sovietice au zdrobit definitiv unităţile fasciste încercuite lingă Stalingrad. Atît eu cît şi alţi­ munci­tori din Stalingrad ne-am dus imediat la directorul­­ întreprinderii, rugîndu-l să ne trimită cît mai grabnic la reconstrucţia u­­zinei de tractoare din Stalingrad. Locul nostru era acolo. Cererea noastră a fost aprobată. Iată-ne din nou la Stalingrad. Cu durere în suflet străbăteam teritoriul uzinei noastre dragi. Nici o clădire nu rămăsese întreagă. In lo­cul secţiilor şi atelierelor falnice nu vedem decît schelete metalice, scrum şi cenuşă... Trebuia să refacem totul. Nu ne-au înspăim­întat greutăţile pe care ştiam că ie vom avea de înfruntat, ingineri şi tehnicieni, oţelari şi montatori, oam­eni de înaltă calificare şi specialişti mai mici, cu toţii am devenit simpli muncitori, am curăţat teritoriul azi- ........ net, am pregătit tere­nul pentru viitoarele .­.................................şantiere. Din nou ca în anul 1928 am stat în corturi şi în bordeie. Din­­ adăposturi blindate am înjghebat locu­inţe. Nici în prima zi cînd am început să lucrez ca oţelar, nu am, fost atît de emoţionat ca în ziua când, primul cuptor refăcut a început să dea metal. După primul cuptor a urmat al doilea, al treilea... uzina renăștea vă­zând cu ochii. La 12 iunie 1943 uzina noastră a­­trimis primul eșalon de tancuri spre front. Pe tu­tela fiecărui tanc puteau­­fi citite două cu­vinte simple însă scumpe fiecărui om al muncii din uzină, fiecărui om sovietic: „Răspunsul Stalingradului”. Au trecut ii ani de cînd s-a terminat ma­rea epopee a Stalingradului. A renăscut mi­nunatul orăşel al constructorilor de tractoa­­re. Orăşelul este astăzi mai frumos, mai bine amenajat decit inainte de război. Uzi­na noastră dă în prezent o producţie mai mare ca înainte. Colectivul uzinei de trac­toare din Stalingrad trăeşte zilele unui nou şi puternic avânt în muncă. Hotărîrea Ple­narei din septembrie a C.C. al P.C.US. „Cu privire la avîntul continuu al agriculturii U.R.S.S.“ a pus în faţa constructorilor de tractoare sarcini mari, sarcini de o deosebi­tă răspundere. In uzină se desfăşoară cu o forţă fără precedent întrecerea pentru o pro­ducţie sporită de maşini agricole de calitate excelentă, necesare, pentru a se asigura a­­vîntul vertiginos al producţiei colhoznice. Frumoasă e viaţa oamenilor noştri care lucrează la uzina de tractoare! Iată de pil­dă familia mea, familia unui simplu mun­citor sovietic. Ea se compune din patru persoane: soţia Maria Alexeevna, doi băieţi, Volodia în vîrstă de 10 ani şi frăţiorul său Saşa de şase ani, şi eu care lucrez ca ete­u iar la secţia Turnătorie. Soţia mea nu lucrează,’­are de lucru în gos­podăria noastră. Cîș­­tig lunar 1900—2000 ruble, suma aceasta ne ajunge pentru a trăi în îndestulare. In ajunul anului nou, am primit aproape­­1000 ruble pentru anii de servici. Asemenea sume se acordă în uzina noastră muncitorilor ca premiu pentru serviciul ireproșabil în între­prindere. Banii primiţi i-am depus la­­casa de economii. Stau în orăşelul­ constructorilor de trac­toare în casa Nr. 577 apartamentul 2. Avem o locuinţă frumoasă compusă din două­ ca­mere, bucătărie, baie şi toate celelalte de­pendinţe. În curind, orăşelul nostru va fi a­­limentat cu gaze naturale. Există la noi în orăşel toate condiţiile pentru satisfacerea nevoilor culturale ale oamenilor. Cinemato­graful „Adarnic“ prezintă, regulat cele mai noi filme. Avem şi un palat de cultură unde vizionăm deseori spectacolele teatrelor din­ oraş, unde ascultăm lecţii interesante. Orăşelul nostru a crescut­ foarte mult. La nord de uzina noastră se desfăşoară o am­plă muncă de construcţie, acolo se ridică un gigantic nod hidraulic. Nu demult am vizi-’ tat acest şantier. Rămîi pur şi simplu uimit constatînd la faţa locului cât de mult a în­aintat tehnica noastră sovietică ! Pentru mine care am fost pe vremuri salahor, acest succes, această dezvoltare este cu atît mai uimitoare. Pe şantierele de construcţie nu mai întîlneşti salahori, nu mai întîlneşti oameni care execută munci grele. Maşini puternice au venit să uşureze munca omu­lui, au făcut ca ea să devină mai producti­vă. Nu este departe timpul când hidrocen­trala de la Stalingrad, măreaţa construcţie a celui de a 1­5-lea cincinal va începe să fur­nizeze curent electric. Viaţa noastră va de-» veni şi mai bogată, mai plină de conţinut, mai frumoasă. Ca toţi oamenii sovietici, noi cei din Sta­lingrad vrem pace. Noi nu vrem război, noi vrem să trăim în pace şi să contribuim prin munca noastră plină de abnegaţie la întărirea ţării noastre, la întărirea păcii în lumea înt­reagă. ___ „La noi, în uzina de tractoare din Stalingrad Vasili Hoilov IN NUMĂRUL DE AZI Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la­­ îmbunătăţirea siste­mului de contractare a legumelor, semin­­ţelo­r de legume, fructelor şi strugurilor de masă. (Text prescurtat). (pag. 2­ a) Memorandumul guvernului R. D. Ger­mane către conferinţa miniştrilor aface­rilor externe ai celor patru puteri. (pag. 2-a) — Bogată activitate teatrală (pag. 2-a) Comunicatul Direcţiei Centrale de Statis­tică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la rezultatele înde­plinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1953. (Pag- 3-a) ■ Conferinţa de la Berlin a miniştrilor afa­cerilor externe ai celor patru puteri. (pag. 4-a) • Solemnitatea deschiderii liniei de comu­nicaţie directă dintre Pekin şi Moscova. (pag. 4-a) Un S. M. T. fruntaş PITEŞTI (dela subredacţia noastră). „ Stimulaţi de succesele realizate în campa­niile­­ agricole precedente, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii staţiunii­­ de maşini şi tractoare Drăgăşani sunt hotărîţi să termine înainte de termen şi în­ bune condiţiuni re­paraţiile necesare tractoarelor şi maşinilor agr­cole. Colectivul de conducere al staţiunii a luat în acest scop­ o serie de măsuri tehn­ico­­o­rganizatorice menite să grăbească pregă­tiri,­« pentru campania însămînţărilor de primăvară. Printre acestea se numără şi in­troducerea metodei reparaţiilor pe ansamble. In urma aplicării acestei metode, s-au inten­sificat lucrările de revizuire şi reparare a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole, acordându-se totodată şi atenţia cuvenită calităţii. Pină acum mecanizatorii dela S.M.T. Drăgăşani au reparat aproape toate trac­toarele şi batozele programate, toate culti­vatoarele, poli discurile, grapele stelate, peste 60 la sută din numărul total al plugurilor de tractor, semănători, grape cu colţi şi­ alte maşini agricole. In prezent, sunt puse la punct şi cele cinci remorci cisterne precum şi şapte vagoane dormitor. Datorită elanului în muncă dentare dau dovadă mecanizatorii S.M.T. Drăgăşani şi a activităţii postului de control, condus de me­canicul Ilie Mazilu, reparaţiile efectuate pină­­acum sunt de bună calitate. Lupta pentru economii constitue un obiec­tiv important în Întrecerea socialistă în care sunt antrenaţi toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii staţiunii de maşini agricole şi tractoare. Reducînd orele de reparaţii şi folosind în mod raţional piesele, carburan­ţii, etc., mecanizatorii de la S.M.T. Drăgăşani au obţinut economii de peste 7000 lei. Deasemeni, folosind din plin rezervele in­terne, au confecţionat din rebuturi diferite piese ca distanţiere, şuruburi, bucşe, scule, chei, freze. Creşte producţia industriei locale în regiunea Iaşi IAŞI .(de la subredacţia noastră). „ In­dustria locală din regiunea Iaşi pune la dis­poziţia maselor muncitoare mărfuri de larg consu­m in cantităţi tot mai mari şi de bună calitate. Producţia globală a în­re­gi­str­at în anul 1953 o creştere de 159 la sută faţă de anul 1952. Numărul unităţilor de producţie a crescut în anul 1953 cu încă 17 din care 6 unităţi în ramura alimentară, 3 în ramura metalurgică, 2 in ramura lemn, 5 în ramura materialelor de construcţie şi o unitate in ra­mura piele-cauciuc. Pentru traducerea în viaţă a măsurilor economice adoptate de partid, sfatul popular regional a luat măsuri pentru a dezvolta mai departe industria locală. In acest sens se vor amenaja noi centre mixte de conservare a fructelor, se va mări suprafaţa grădinilor de zarzavat, în special in c raioane!« Huşi, Tirgul Frumos, Paşcani, se va pune în funcţiune o presă de ulei, o uscătorie artificială de fructe la Buciurat şi se va moderniza fabrica­ de ceramică din Vaslui. Sfatul popular regional va acorda o atenţie deosebită şi sporirii producţiei de mobilă populară. In vederea ridicării nivelului de­ viaţă al maselor muncitoare, anul acesta Industria locală va lărgi şi mai mult sorti­mentele. In cursul acestui an producţia in­dustriei locale va creşte cu 126 la sută faţă de anul 1953. Un nou film romînesc După filmele artistice „Răsună Valea“, „Viaţa învinge“, „In sat la noi“, „Mitrea Cocor“, „Nepoţii gornistului“, după primul nostru film spectacol „O scrisoare pierdută“, cinematografia romînească a realizat acum, cel de al şaptelea film artistic, „Brigada lui Ionuţ“, care va­ fi prezentat în curind pe ecranele cinematografelor din Capitală. Noul film artistic „Brigada lui Ionuţ“ o­­glindeşte strădania minerilor de a da patriei mai­­mult cărbune, însufleţirea cu care mun­cesc să perfecţioneze mijloacele de lucru, creşterea mişcării stahanoviste ca mişcare de masă. Filmul demască acţiunile criminale ale duşmanului, care caută să stăvilească mersul înainte­a­ construirii socialismului. Pentru o realizare cinematografică cit mai valoroasă a scenariului scris de Mihail Leo­nard, creatorii acestui film s-au documentat îndelung. Scenariul a fost citit şi discutat cu stahanovişti, tehnicieni şi ingineri mineri de la Lupeni, din viaţa cărora s-a născut a­­ceastă lucrare artistică. Filmul „Brigada lui Ionuţ“ cuprinde o va­loroasă distribuţie. In regia lui Jean Mihail, alături de actori de frunte şi cu experienţă ca G. Calboreanu, artist emerit al R. P. R., laureat al Premiului de Stat, J. Cazaban şi C. Ramadan, laureaţi ai Premiului de Stat, Titus Lapteş şi alţii, joacă actori tineri prin­tre care Emanuel Petruţ, student la Institu­tul de Artă Cinematografică, interpretul ro­lului titular, Doina Şerban, studentă la Insti­tutul de Teatru „I. L. Caragiale“, şi alţii. Muzica filmului este compusă de Ion Dumi­­trescu, laureat al Premiului de Stat. (Agerpres) Caravană sanitară la sate Secţiunea sanitară a comitetului executiv al sfatului popular raional Lipova, din regiu­nea Arad a organizat nu de mult o caravană sanitară. In această acţiune secţiunea sani­tară raională a fost sprijinită de Comitetul raional de Cruce Roşie. Caravana a fost or­ganizată în comuna Birchiş. Cele şase echipe formate din medici, ofi­cianţi sanitari, absolvenţi ai cursurilor G.P.A.S. au dus muncă de îndrumare sani­tară în rândul ţăranilor, îndrumându-i spre punctul de consultaţii. La punctul de consultaţii medici de dife­rite specialităţi ca internişti, chirurgi, sto­matologi, etc., au dat consultaţii sătenilor. Echipele plecate pe teren au dus muncă de îndrumare sanitară în peste 200 gospodării ale ţăranilor muncitori. In această muncă au pus accent mai ales pe combaterea folosirii leacurilor băbeşti, recomandind reguli sani­tare şi de igienă. Această acţiune a fost sprijinită de pre­şedintele comitetului executiv al sfatului popular raional Lipova şi de medicul şef al secţiunii sanitare raionale.

Next