Romînia Liberă, februarie 1954 (Anul 12, nr. 2904-2926)

1954-02-02 / nr. 2904

Pag. 2-a HOTĂRÎREA Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masa yihwSftHMri stimulării producătorilor de gume, seminţe de legume, fructe şi struguri ■de masă, pentru mărirea producţiei la hec­tar şi în vederea aprovizionării oamenilor muncii deja oraşe şi a asigurării indus­triei alimentare cu materii­ prime agricole, Cor­siliul de Miniştri în şedinţă sa din 25 ianuarie 1954 a adoptat­ o Hotărîre privind îmbunătăţirea sistemului de contractare a le­gumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă. Toate înlesnirile şi avantajele prevăzute de Hotărîre au ca scop să cointereseze pe culti­vatori: 1.a sporirea producţiei acestor plante şi a productivităţii la hectar, în vederea ridi­cării continue a nivelului de trai al oameni­­lor fratificii­ de la oraşe şi sate. Hotărîrea Consiliului de­­Miniştri stabileş­te că ministerele şi organizaţiile cooperatiste centrale, prin unităţile lor economice, au dreptul să încheie contracte pentru cultura legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă cu gospodăriile agricole individuale, gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole. Producătorii care vor încheia contracte de cultură pentru legume, seminţe de legume, fructe şi struguri de masă cu unităţile de stat şi cooperatiste, vor beneficia de urmă­toarele avantagii : — Vor fi scutiţi de cote obligatorii pentru suprafeţele cultivate cu legume şi seminţe de legume contractate. — Vor fi sprijiniţi de stat să obţină în­grăşăminte chimice din costul cărora statul va suporta 50 la sută, iar producătorul 50 la sută.­­ Dacă culturile ar fi atacate de dăunători, producătorii vor primi pentru combaterea a­­cestora­,­­ în mod gratuit, insecto-furigicidele necesare din partea Ministerului Agricultu­rii şi Silviculturii, care vor fi repartizate prin unităţile contractante, precum şi aparatura necesară în folosinţă, îndrumarea tehnică pentru combaterea dăunătorilor se face de către tehnicienii statului.­­ Seminţe pentru cultura de legume şi cultura seminţelor de legume se vor da pe credit, cu o reducere de 75 la sută, în afară de fasole, mazăre, cartofi timpurii sau de vară şi arpagic . Contractanţilor li se reduc normele de Venituri mijlocii prevăzute asupra impozitului agricol, la suprafeţele de teren pentru care s-au încheiat contracte de predare a produse­lor agricole de către organizaţiile contrac­tante, după cum urmează : a) cu 65 la sută în primul an, pentru su­prafeţele de teren noi irigate, cultivate cu legume, cu condiţia predării întregii pro­ducţii contractate ; b) cu 50 la sută pentru suprafeţele de te­ren cultivate cu legume, cu condiţia predării întregii producţii contractate; c) cu 30 la sută pentru suprafeţele de te­ren plantate cu pomi fructiferi, cu condiţia predării întregii producţii contractate. Contractanţii vor primi avansuri în bani, fără dobîîidă, pînă la 40 la sută din valoarea producţiei contractate, astfel : — Pentru legume şi seminţe de legume avansurile ce se vor acorda producătorilor vor fi, în medie, pînă la 30% din valoarea pro­ducţiei contractate și se vor stabili pe specii de către­ Comitetul de Stat pe­ntru Colec­tarea Produselor Agricole, de comun acord cu departamentele cu săru­ri de contractare. — Pentru culturile sub geam, avansul va fi de lei 8 pe­r metru pătrat, care se va acorda producătorilor la încheierea contractului. — Materialele şi să­mînţa ce se acordă pro­ducătorilor se vor da în cadrul avansului — Pentru asigurarea producţiei, de legume, trufandale şi timpurii, se vor acorda produ­cătorilor pentru construirea răsadniţelor gea­muri, cuie şi cherestea pînă la 2 m.c pen­tru hectar legume timpurii şi 1 m. c. cheres­tea pentru 100 m. p. culturi sub geam. Deasemeni, se vor acorda materialele ne­cesare construirii roţilor şi jgheaburilor ace­lor producători care contractează întreaga "producţie, dar nu mai puţin de 0,50 ha legume irigate şi care sunt lipsiţi de aseme­nea" .instalaţii sau au nevoie să repare pe ■ cele existente . Producătorilor contractanţi care utilizea­ză rpotoare şi pompe pentru irigat, li se vor vinde carburanţi şi lubrefianţi necesari, la preţurile­­ fixate pentru Unităţile de stat, pe­­baza adeverinţei eliberate de comitetul exe­cutiv al sfatului popular respectiv care va calcula pentru Fiecare producător contractant necesarul de carburanţi şi lubrefianţi . Pentru fructe se va­ acorda un avans în numerar care reprezintă 30 la sută din va­loarea producţiei contractate, plătibil 40 la sută la încheierea contractelor şi 60 la sută la legatul fructelor.­­ Pentru struguri de masă se va acorda din avans de 40 la sută din valoarea producţiei contractate, diin care 60 la sută, la încheierea ^contractelor şi 40 la sută între 1—15 iunie Text prescurtat — Avansul în bani şi materiale se acordă fără dobîndă şi se va reţine la p­red­area re­coltei din sumele ce se cuvin, cultivatorilor — Producătorii contractanţi care­ aduc pro­­dusele lor la bazele de recepţie situate la o distanţă,mai mare de 5 km socotită de la­ co­muna pe al cărei teritoriu se află cultura contractată, vor primi bonificaţii de trans­port, conform tarifelor legale în vigoare.­­ Cantităţile de struguri de triasă cota tractate şi livrate vor fi scăzute din can­tităţile de struguri pentru vin, ce trebuie vândute statului potrivit Hotărîrii Consi­liului de Miniştri nr. 2­654/1953 in proporţie de 2,1, adică pentru 2 kg. struguri de masă predate pe bază de contract se vă scădea um kg. de struguri pentru vin. Hotărîrea prevede că preţurile pentru legu­mele, fructele şi strugurii de masă contrac­taţi vor fi stabilite pe perioade de către con­­mietele executive ale sfaturilor populare re­gionale in baza îndrumărilor primite din partea Ministerului Cormerţului Interior, în conformitate cu Hotârirea Consiliului de Mi­niştri nr. 4.384/1953. Potrivit prevederilor Hotărîrii, in cazul respectării graficelor de livrare stabilite, gospodăriile agricole colective vor primi un spor de preţ de­ 30 la sută, iar întovărăşirile agricole u­n s­por de preţ de 20 la sută peste preţurile fixate de către comitetele execu­tive ale sfaturilor populare. — Hotărîrea stabileşte că pentru legumele, fructele şi strugurii de masă, corespunzători pentru export se va plăti o primă de 20—35 la sută, numai pentru cantităţile exportate in stare proaspătă, iar pentru căpşuni prima va fi de 50 la sută. — Pentr­­ varietăţile de struguri apte a fi păstrate în stare proaspătă pe timpul ierni­ şi predate la termenele stabilite prin con­tracte, se acordă o primă de 30 la sută faiţă de preţu­l stabilit. Un articol al Hotărîrii se ocupă cu con­diţiile de contractare a sem­ei de loc de le­gume. In legătură cu acestea Hotărîrea pre­vede : — Preţul de contractare se fixează pe specii. — Pentru cantităţile ce depăşesc produc­ţia contractată pentru fiecare fel de să­mânţă se vor acorda prime de producţie im valoare de 30 la sută dim preţul de con­tractare, — Se acordă contractanţilor individuali dreptul să cumpere la preţuri reduse, după predarea­ recoltei pentru fiecare 50 kg să­minu­ţă de varză timpurie, varză de vară, varză­­ roşie şi gulioare, următoarele pro­duse: — 1 m.c. cherestea — 2 kg. sodă caustică — 20 m pînză — Contractanţii individuali, după predarea cotelor, au dreptul ca pentru fiecare 1.000 kg de arpagic predat să cumpere la preţuri reduse următoarele produse: — 1 m.c. cherestea — 2 kg sodă caustică — 10 m. pînză. — Gospodăriile agricole colective vor pri­mi avantajele în produse industriale acor­date gospodăriilor individuale majorate cu 20 la sută, iar întovărăşirile cu 10 la sută.­­ Contractanţii care vor predă cartofi tim­purii şi de vară, fasole şi mazăre pentru să­mînţă vor putea cumpăra produse, industriale în cadrul comerţului de întâmpinare, benefi­ciind de toate avantajiile acestui comerț. Contractarea legumelor, semințelor de le­gume, fructelor și strugurilor de masă se va face pe baza contractelor tip elaborate de că­tre ministerele și organizațiile contra­ctan­te, în conformitate cu prevederile prezentei Ho­­tărîri și se aprobă de către Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, cu avizul Ministerului Agriculturii şi Silvi­culturii. — Contractarea de legume, fructe şi stru­guri de masă se poate face în acelaşi raion administrativ de către mai mulţi contrac­tanţi. — Delimitarea pe comune a activității fiecărui contractant se va face de către comi­tetele executive ale sfaturilor populare re­gion­ale și raionale, împreună cu împuterni­ciții regionali și raionali ai Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole. Un alt articol al Hotărîrii Consiliului de Miniştri stabileşte următoarele obligaţii ale prod­ucă­tori­lor contract­anţi: — Producătorii contractanţi surft obligaţi să însămînţeze sau să planteze integral su­prafaţă contractată, folosind în întregime cantitatea de sămânţă primită de la organi­zaţia contractantă. — Să asigure producerea răsadului nece­sar suprafeţei contractate pentru fiecare fel de legume in parte, in care scop vor ame­naja răsadniţele respective, conform îndru­­mărilor date de organele agricole şi cele con­tractante.­­ — Să asigure plantele mume necesare pentru producerea seminţelor de legume. — Să folosească ingrăşămintele chimice, şi naturale în bune condiţiuni, pentru ob­ţinerea unei producţii mai mari şi de bună calitate. — În cazul de ivire a atacului de dăună­tori să sesizeze la timp organele agricole şi cele contractante, să ceară insecto-furgici­­dele necesare cu care vor combată dăună­torii, aplicînd îndrumările date de organele in drept. — Să folosească avansurile primite în bani şi materiale numai în scopul asigurării şi măririi producţiei. — Să recolteze şi să predea la locul de recepţie şi la termenele stabilite prin con­tract întreaga producţie contractată, sortată pe calităţi. Ministerele şi organizaţiile contractante vor asigura cultivatorilor contractanţi: — Seminţele selecţionate prevăzute prin Hotărîre, cu cel puţin 15 zile înainte de în­să­min­ţare. — Acordarea avansurilor prevăzute în contracte. — îngrăşăminte chimice în limita planu­rilor tor de aprovizionare. — Vor pune la dispoziţia cultivatorilor de legume, în cadrul avansului, materialul lem­nos, geam, tablă cuie, fier, iar pentru culţi- Im­­atorii de struguri de masă—piatră vînătă şi a­varul necesar stropirii viitor. — Preluarea integrală a producţiei în can­tităţile şi sortimentele prevăzute în con­tract, stabilind pentru aceasta un grafic de livrare. — Plata producţiei la predarea produ­selor. — Plata primelor de producţie, pentru de­păşirea calitativă şi cantitativă a producţiei predate, cultivatorilor de seminţe de legume. Competele executive ale sfaturilor popu­lare : — Sunt obligate să sprijine organizaţiile contractante pentru realizarea planului de contractare, asigurând mijloacele de trans­port necesare aprovizionării cu seminţe şi în­grăşăminte chimice, pentru depozitarea în bune condiţiuni a seminţelor şi îngrăşămin­telor, precum şi pentru depozitarea şi trans­portarea producţiei realizate.­­ Prin organele lor agricole vor îndruma producătorii in vederea executării la timp şi In bune condiţiuni a lucrărilor agrotehnice prevăzute în agrominim. — Vor lua măsuri ca prin atelierele de stat, cooperatiste şi particulare să se repare şi să se pună în funcţiune utilajul existent, atît în sectorul socialist cit şi in cel indi­vidual. — Prin secţiile agricole vor lu­a măsuri să asigure centre de producere a răsadului în cadrul sectoarelor de producţie (gospo­dării agricole de stat, gospodării colective, întovărăşiri şi sector individual). — Vor sprijini organizaţiile contractante pentru preluarea produselor contractate. Ministerele şi organizaţiile ecortomice, care au gospodării anexe vor prevedea în planu­rile de investiţii şi forţe de muncă, utilajul şi personalul necesar în vederea unei bune or­ganizări a producţiei de legume pentru apro­vizionarea curentă a cantinelor. In Hotărîre se arată că ministerele şi or­ganizaţiile contractante vor lua măsuri pen­tru popularizarea condiţiilor contractuale în care scop se vor tipări broşuri şi afişe. De­­asemeni, cu sprijinul comitetelor executive ale sfaturilor populare, se vor lua măsuri pentru popularizarea ,prin presă, adunări obşteşti şi cămine culturale a avantagiilor acordate cultivatorilor contractanţi pentru culturile prevăzute în Hotărîre. Hotărîrea subliniază că respectarea condi­­ţiunilor contractuale este obligatorie pentru ambele părţi. Nerespectarea lor atrage după sine sancţiunile prevăzute de legile în vi­­goa­re. Părţile contractante au dreptul de a pre­vedea în cuprinsul contractelor clauze prin care să stabilească despăgubiri sau pierderea unor avantagii, in cazul nerespectării obli­gaţiunilor contractuale. Dispozițiunile prezentei Hotărîri se aplică începînd cu contractarea culturilor pentru anul agricol 1954. Contractele pentru plan­tele bianuale, încheiate în anul 1953, intră în prevederile prezentei Hotărîri. Toate hotărîrile și dispozițiunile ante­rioare care reglementează sistemul contrac­tărilor pentru legume, seminţe de legume, fructe şi struguri de masă îşi încetează apli­carea. 22* ROMÂNIA LIBERĂ Bogată activitate teatrală Spectacole în pregătire la Opera din Cluj Colectivul Operei de Stat din oraşul Cluj repetă noi opere care îi vor îmbogăţi reper­toriul. Una dintre operele în repetiţie este „Rusalka“ de Dargomîrschi, a cărei, premi­eră va avea loc în cursul lunii februarie După premiera operei „Rusalka“ se vor în­cepe repetiţiile la baletul ,,Călăreţul de aramă“ de Glier. În afară de acestea s’au început repetiţiile la două opere româneşti şi anume Opera „Strigoii“ de Scheleti Andreescu, după poe­mul­­lui Eminescu cu acelaşi nume şi opera „Povestea ţapului’ de Max Bisk­ovici. Opera din Cluj are în repertoriu 30 de opere şi operete. Printre cele care s’au reluat în stagiunea aceasta şi care se bucură de un deosebit succes se numără opera ,,Ma­.eppa” de Ceaicov­schi, „Halka“ de Monlusco şi ope­ră „Tânăra Gardă” de Iulius Mellus. Premiere la Teatrul Tineretului La Teatrul Tineretului din Capitală vor­­avea loc în primul trimestru al acestui an premierele unor piese de teatru din drama­turgia clasică rusă și universală. Este vorba în primul rând de cunoscuta comedie „Ne­isprăvitul“ a dramaturgului rus Fonvizin , . In­g roluril principale vor juca actori de frunte ai teatrului ca Maria Filotti, artistă emerită a R.P.R., Florin Vasiliu, Marcel Gîn­­gulescu, Mircea Angelescu, Victoria Mierles­­­­cu, Doina „Ţuţescu şi alţii Regia artistică a­­parţine regizorilor Nicolae Dinescu şi Ion Coljiafi Decorurile şi costumele au fost rea­lizate de Natalia Bragagn­a. Deasemeni, vor începe spectacolele cu cu­noscuta capodoperă a lui W. Shakespeare „Cimbélyne“. Această piesă va fi interpre­­tată de Alexandru Critico, A. Pop Marţian, V. Valentineanu, Marcel Gingulescu, Nico­lae Sireteanu, Lia Şahighian, Nicolae Făgă­­daru, Ionescu Cicerone, Nicolae Moţoc, Ale­xandru Ciprian şi alţii. Direcţia de scenă este asigurată de regi­zorii Nicolae Massim şi Teodor Vasluianu Decorurile şi costumele sunt executate de M. Rubinger. Cinci ani de activitate a Teatrului de Stat din Brăila GALAŢI (dela subredacţia noastră) Se îm­plinesc cinci ani de când s’au pus bazele Teatrului de Stat din Brăila. Bilanţul muncii desfăşurate de colectivul teatrului este rodnic In decursul celor patru stagiuni au fost prezentate 31 de spectacole în premieră, din care 10 piese româneşti ori­­gin­are, 13 piese■ sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară, 8 piese clasice ale dra­maturgiei româneşti, ruse şi universale. Ac­tivitatea teatrului se desfăşoară atât în oraşele Brăila şi Galaţi, cât şi în celelalte centre munc­toreşti din regiune. Cele 31 de premiere au fost prezentate în 1174 spectacole în faţa unui număr de 438.233 spectatori. Printre premierele originale, care s’au bu­curat de un binemeritat succes se numără „Oameni de azi“ de Lucia Demetrius, „Afa­ceriştii“ de Tudor Şoim­aru, „Intr’o noapte de vară“ de Aurel Baranga" Un merit deosebit al colectivului de ac­tori constă în aceea că acordă o grijă atentă şi un sprijin neprecupeţit creşterii­ colective­lor artistice din diferite întreprinderi. Colec­tivul Teatrului de Stat din Brăila­ îşi întă­reşte necontenit ,efectivul cu noi cadre de tineri absolvenţi ai institutelor noastre de artă. Turneul Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe In actuala stagiune, pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe au fost prezentate în premieră „Paraziţii“, piesă sa­tirică de Csiki şi Gergelyi, „Schimbul de O­­noare“ de M. Davidoglu şi „Magazinul de stat“, care s-au bucurat de un frumos succes.­ In cadrul turneului pe care il întreprinde în Regiunea Autonomă Maghiară, colectivul teatrului, după ce a vizitat localităţile Ghior­­ghieni, Topliţa­­şi Miercurea Ciuc, a poposit zilele trecute la Tg. Mureş unde a prezentat piesele „Familia lui Allan” de Gusemn Muh­ta­rov, şi „Nunta lui Figaro“ de Beaumar­chais In­­continuarea turneului, piesa „Nunta lui Figaro“ va fi prezentată şi în oraşele Cluj, Sibiu, Mediaş, Odorhei. Spectacol de gală cu piesa „Vlaicu Vodă" Luni seara,­­ Teatrul Armatei din Bd. Magheru, a avut loc spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilla. La spectacol au luat parte membri ai gu­vernului, fruntaşi în producţie, oameni ai ştiinţei, artei- şi culturii, militari, etc. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul smerit al artei Ion Şahighian, iar rolurile principale au fost­ interpretate de George Vraca, artist emerit (Vlaicu Vodă), Agepsina Macri Eftimiu (doamna Clara), Dan Nico­lae (Roman Gruie). Din distribuţie au mai făcut parte: Constantin Vintilă, G. Sion, Ion Radu, Grigore Anghel,­­ C­. Guriţă şi alţii. Decorurile sunt semnate de Traian Cor­ne­scu. Spectacolul s-a bucurat de succes. Marți 2 februarie 1954 — Nf- 2904 Adunările electorale consacrate desemnării de candidaţi pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS trans­mite: La 30 ianuarie, in oraşele şi satele Ţării Sovietice au început adunările electo­rale consacrate desemnării de candidaţi pen­tru Sovietul Suprem al U.R.S.S. Traducind în fapt dreptul lor cetăţenesc, oamenii muncii desemnează drept candidaţi pe cei­­ m­ai buni şi­ cei mai merituoşi oameni. In numeroase întreprinderi şi­ instituţii ale capitalei sovietice şi în colhozurile din re­giunea Moscova, au avut loc adunări uriaşe. Mii de oameni au umplut secţiia de montaj a uzinei de construcţii de maşini. A luat cu­vîntul cunoscutul strungar Lavrenov, care a propus drept candidat pentru Sovietul Su­prem al U.R.S.S. pe Gheorghi Maximilia­­novici Malenkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Toţi cei prezenţi au aprobat această propunere prin aplauze fur­tunoase. Adunările generale ale colectivelor uzinei „„Fizpribor“, depoului „Ilici“ şi ale altor întreprinderi au desemnat de asemenea drept candidat pe G.M. Malenkov. Aproape 3.000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni au luat parte la adunarea electo­rală de la uzina „Molotov“. Lu­ind cuvîntul in numele colectivului, A. Blatomţev, muncitor la această întreprindere, a propus drept can­didat pentru Sovietul Suprem pe Viaceslav Mihailovici Molotov, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniștri ai U.R.S.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S. Această propunere a fost aprobată cu căldură. Și la alte intre­­prinderi din capitală s-a hotărit să se propu­nă candida­tură lui V. M. Molotov pentru So­vietul Suprem­i al U.R.S.S. L­a adunarea colectivului uzinei „Frezei"­ din Moscova a luat cuvîntul muncitorul Iva­nov. El l-a propus drept candidat pentru lo­cul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. pe Nikita Sergheevici Hruşcev, print secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. Această propunere a fost sprijinită în una­nimitate de toţi cei prezenţi. N. S. Hruşcov a fost de asemenea propus candidat la uzina „Kompressor" şi la fabrica „Dukat". Adu­nări la care au asistat numeroşi cetăţeni au avut loc la 30 ianuarie la Telegraful Cen­tral, la fabrica de anvelope, la uzir­a de frîne, la combinatul de produse de carne, precum şi la alte întreprinderi şi instituţii din capitală. Oamenii muncii au hotărit să propună drept candidiaţi pentru organul suprem al puterii de Stat pe K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., pe N. A. Bulganin­, L. M. Kaganovici, A. I. Mikoian, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Au fost de asemene­a propuşi candid­aţi preşedintele Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Alexa­ndr Nesmeianov, strungarul inovator Pavel Bî­­kov, fostul zidar Ivan Şirkov, cunoscuta ar­tistă de la Teatrul de Artă din Moscova, Alia Tarasova şi preşedintele unui colhoz din re­­giunea Moscova, Nikolai Puzopcikov. Şi la Leningrad au avut loc adunări elec­torale. Colectivul uzinei de laminate şi de cabluri metalice a propus în unanimitate pe G. M. Malenkov, V. M. Molotov, N. S. Hruş­cev, N. A. Bulganin, precum şi pe inovatorul în producţie, Ivan Berejkov, şeful unei bri­găzi de montări. Muncitorii de la uzina „Kirov“ (fosta uzină „Putilov") au desemnat drept candidat pe K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S. Din Kiev se anunţă că peste 500 de ţărani din satul Losiatin, regiunea Kiev, au propus lit unanimitate drept candidat pentru Sovie­tul Suprem pe G. M. Malenkov, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La aceeaşi adunare s-a propus candidatură: ţă­­rancii Stepanida Viştak, miaestră a recolte­lor bogate şi activistă pe tărîm social. Din Minsk, Baku şi alte oraşe ale ţării s© primesc ştiri în legătură cu adunările electo­rale consacrate propunerii de candidaţi pen­tru Sovietul Suprem al U.R.S.S. Memorandumul guvernului R. D. Germane către conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri BERLIN­­ (Agerpres).­­ Ziarul „Neues Deutschland“ a publicat la 31 ianuarie co­municatul Departamentului presei de pe lingă primul ministru al Republicii Demo­crate Germane cu privire la şedinţa din 30 ianuarie a. c. a Consiliului de miniştri al R. D Germane. La această şedinţă primul mi­nistru, Otto Grotewohl, după ce a făcut co­municarea despre desfăşurarea conferinţei de la Berlin, a prezentat memorandumul gu­vernului Republicii Democrate Germane către conferinţa miniştrilor afacerilor externe în care este expus punctul de vedere al guvernu­lui Republicii Democrate Germane cu privire la rezolvarea paşnică a problemei germane. Odată cu memorandumul, guvernul R.D. Germane a adresat conferinţei miniştrilor afacerilor externe o­ scrisoare purtînd sem­nătura primului ministru Otto Grotewohl, în care se spune printre altele :­­ „După ce conferinţa de le Berlin a miniş­trilor afacerilor externe nu a adoptat o ho­tărîre pozitivă în legătură cu cererea gu­vernului Republicii Democrate Germane din 24 ianuarie 1954 ca reprezentanţii R­D Ger­mane şi reprezentanţii Germaniei occidentale să fie admişi să participe la discutarea pro­blemei germane în cadrul conferinţei, guver­nul Republicii Democrate Germane, călăuzin­­du-se de sentimentul înaltei răspunderi faţă de naţiunea germană şi faţă de cauza păcii, consideră că este o datorie naţională a sa de a-şi expune în scris punctul său de vedere cu privire la rezolvarea problemei germane“ In preambulul memorandumului se spune „In deplin acord cu populaţia iubitoare de pace din întreaga Germanie, guvernul Re­publicii Democrate Germane salută sincer întîlnirea de la Berlin a miniştrilor afaceri­lor externe ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Statelor Unite ale Americă, Re­gatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de nord şi Republicii Franceze Poporul ger­man este patrons de dorinţa fierbinte ca conferinţa de la Berlin să ducă la rezultate care să contribue la slăbirea continuă a în­cordării internaţionale şi să apropie Ger­mania de încheierea tratatului de pace şi die unificarea ei pe o bază democratică şi paş­nică". In memorandumul său, guvernul Repu­blicii Democrate Germane relevă dreptul le­gitim al poporului german la încheierea unui tratat de pace cu Germania şi subliniază că, în conformitate cu aspiraţiile forţelor demo­cratice ale poporului german, crearea unei Germanii unite trebue să se bazeze pe prin­cipiile acordului de la Potsdam. După ce arată împrejurările care ar­ de­terminat crearea Republicii Democrate Ger­mane şi scoate în evidenţă uriaşa importanţă istorică a acestui eveniment, guvernul Repu­blicii Democrate Germane subliniază : Crearea Republicii Democrate Germane corespunde dreptului poporului german, ga­rantat prin acordul de la Potsdam, de a-şi clădi viaţa pe baze democratice şi paşnice şi de a-şi ocupa locul printre, popoarele li­bere şi iubitoare de pace ale lumii. In memorandum sunt amintite repetatele acţiuni ale guvernului R.D. Germane în­dreptate spre realizarea unei înţelegeri în­tre germani şi se spune că guvernul Ade­nauer a nesocotit iniţiativa R. D. Ger­mane şi prin aceasta a impiedicat realiza­rea unui acord între Germania de est şi de vest. Guvernul R. D. Germane argumentează pe larg teza că tratatele de la­­Bonn şi Paris sunt incompatibile cu unificarea Germaniei. Referindu-se l­a un bogat material faptic el demască fondul agresiv al tratatului mili­tarist cu privire la „comunitatea defensivă eu­ropeană“ pe care vechile forţe militariste şi fasciste, care şi-au ridicat din nou capul în Germania occidentală, îl elogiază cu atîta zel împreună cu guvernul de la Bonn. „Refacerea militarismului german în Ger­mania occidentală — se arată în memoran­dum — care urmează să fie desăvîrşită cu ajutorul tratatului privitor la „comunitatea defensivă europeană“ ameninţă în deosebi ţările vecine cu Germania şi constitue un pe­ricol de moarte pentru poporul german în­suşi“. Memorandumul arată de asemenea ce ur­mări dezastruoase sorneşte poporului german din vestul Germaniei aşa numitul „tratat ge­neral" înrobitor care legalizează ocuparea Germaniei occidentale pe 50 de ani. Atît tratatul cu privire la „comunitatea defensivă europeană“, cît și „tratatul gene­ral“, legat de acesta, creează noi obstacole serioase în calea unificării Germaniei, de­oarece ele lipsesc poporul german de drep­tul la autodeterminare naţională, precum şi de dreptul la independenţă şi suveranitate Aceste drepturi inalienabile trebue totuşi să fie garantate prin tratatul de pace cu Ger­mania şi în urma unificării Germaniei. Tratatele de la Bonn şi Paris, — subliniază guvernul R. D. Germane­­, care servesc re­facerii militarismului german agresiv, cons­titue principalul obstacol în cale,a unor ale­geri libere în­ Germania. Anularea­­ tratatelor de la Bonn și Paris constitue o premiză pen­tru alegeri cu adevărat libere. In memorandum se subliniază necesitatea creării unui organ democrat pe întreaga Germanie, format din reprezentanţi ai am­belor părţi ale Germaniei, care să se ocupe de problema pregătirii şi ţinerii de alegeri, democratice libere şi care să discute toate problemele legate de acestea. Poporul german,­­ se spune în memo­randum —, nu doreşte alegeri militariste şi revanşarde. El nu doreşte alegeri sub con­trolul şi cu amestecul statelor străine, nu doreşte alegeri bazate pe şantaj şi înşelă­ciune, alegeri care să fie folosite drept ca­muflaj pentru refacerea dictaturii fasciste şi realizarea planurilor revanşarzilor vest­­germani. El vrea alegeri libere pe baze de­mocratice, cu respectarea deplină a dreptu­lui său naţional la autodeterminare, alegeri care trebue să fie pregătite de guvernul pro­vizoriu al întregii Germanii Guvernul R.D. Germane subliniază în con­tinuare că poporul german cere încheierea unui tratat de pace cu Germania. „Conştient ca încheierea tratatului de pace cu Germ­ania este premiza cea mai impor­tantă pentru rezolvarea paşnică şi trainică a problemei germane, se spune în memoran­dum, guvernul Republicii Dem­ocra­te Ger­mane a năzuit şi năzueşte în mod serios să înlesnească realizarea acestui ţel. La 13 februarie 1952 guvernul Republicii Demo­crate Germane s-a adresat guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei cu rugămintea de a grăbi încheierea tratatului de pace Guvernul UR­ S.S a răspuns pozi­tiv la această rugăminte și la 10 martie 1952 a prezentat guvernelor puterilor occi­dentale proiectul bazelor tratatului de pace cu Germania, propunînd discutarea lui Din păcate, guvernele puterilor occidentale n-au expus pînă în prezent punctul lor de vedere în legătură cu acest proiect şi nu au pre­zentat propuneri proprii privitoare la trata­tul de pace cu Germania. Pentru a asigura dezvoltarea democrată şi liberă a unui stat german unit, iubitor de pace şi independent şi pentru a satis­face revendicările juste ale statelor vecine cu Germania cu privire la garanții împotriva unei noi agresiuni germane, aducîndu-se prin aceasta un aport la cauza întăririi păcii în Europa, tratatul de pace cu Germa­nia, după părerea guvernului Republicii De­mocrate Germane, trebue să cuprindă urmă­toarele prevederi din cele mai importante : Germania este restabilită ca un stat unit şi suveran. Germaniei i se acordă posibilitatea de a stabili relaţii normale cu celelalte state. Egalitatea în drepturi a Germaniei este ga­rantată. Statele semnatare ale tratatului de pace vor sprijini cererea Germaniei privitoare la admiterea ei în Organizaţia Naţiunilor Unite. In decurs de un an de la încheierea trata­tului de pace, toate forţele armate ale pu­terilor de ocupaţie vor părăsi teritoriul Ger­maniei. In cursul aceleiaşi perioade vor fi lichidate toate bazele militare străine din Germania. Germania garantează cetăţenilor să, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie drepturile omului şi toate drepturile demo­cratice fundamentele ca : libertatea cuvîn­­tului, libertatea presei, libertatea religioasă, libertatea convingerilor politice şi libertatea întrunirilor Toţi cetăţenii germani sunt e­­gali în faţa legii. Germania garantează cetăţenilor săi drep­tul de a se uni în partide şi organizaţii de­mocrate. Prin aceasta partidelor şi organi­zaţiilor dem­ocrate li se oferă posibilitatea sa desfăşoare în mod liber orice activitate. Germania nu va admite existenţa şi acti­vitatea unor organizaţii care urmăresc lip­sirea poporului de drepturile sale democra­tice şi tulburarea relaţiilor paşnice între popoare. Germania va lua în deosebi toate măsurile necesare pentru a împiedica orice propagandă de război, de vrajbă între po­poare, de ură rasială, de folosire a armei atomice sau a altor mijloace de externii­­în masă, ca arme toxice, radio­active, chimice şi bacteriologice. Germania se obligă să nu ia parte la coa­liţii şi să nu intre în alianţe militare în­dreptate împotriva oricărui stat ale cărui forţe armate au luat p­arte la războiul îm­potriva Germaniei. Hotarele Germaniei corespund prevederi­lor acordului de la Potsdam. Dezvoltarea economiei paşnice a Germa­niei nu este îngrădită în niciun fel. Ger­mania va obţine dreptul nelimitat de acces liber­­pe piaţa mondială şi la navigaţia ma­ritimă liberă. Comerţul exterior al Germaniei nu este supus niciunui fel de îngrădiri. Toate pretenţiile faţă de Germania, ivite ca urmare a războiului au fost acoperite prin achitarea de către Germania începînd din anul 1945 a plăţilor pentru reparaţii şi altor plaţi. Germania obţine dreptul de a forma forţe armate naţionale proprii necesare pentru apărarea ei şi de a produce singură mate­rialele necesare pentru echiparea lor“. Guvernul Republicii Democrate Germane, se spune în memorandum, se pronunţă pentru Crearea, unei Germanii unite, democrate, iu­bitoare de pace şi independente,­ nelegată de niciun fel de pacte militare. Poporul ger­man creează pe cale democratică regimul in­tern al Germaniei unite, fără tratatele de la Bonn şi Paris, fără orice amestec străin. In actualele condiţii de dezmembrare a Germaniei nu există o altă cale spre unifi­carea paşnică a Germaniei decât calea înţe­legerii reciproce între Germania de est şi de vest. Guvernul R. D. Germane menţionează că a depus în permanenţă eforturi serioase pen­tru realizarea unei astfel de înţelegeri reci­proce pe care o consideră necesară şi în pre­zent Principalul pas spre restabilirea unităţii Germaniei pe bază paşnică şi democrată, se arată în memorandum, ar fi o înţelegere în vederea formării unui guvern provizoriu al întregii Germanii. Acest guvern provizor al întregii Germanii, care ar fi în măsuţă să considere Germania ca un tot unit punct de vedere politic, economic şi cultural şi să o restabilească ca un stat unit, ar tre­bui să fie format de parlamentele ambelor, părţi ale Germaniei, cu participarea largă a partidelor şi organizaţiilor democratice. In memorandum sunt caracterizate drepturile, funcţiile şi obligaţiile guvernului provizoriu al întregii Germenii şi se subliniază în deo­sebi că sarcina sa principală ar fi pregătirea şi ţinerea unor alegeri universale, libere, se­crete şi democrate în întreaga Germanie, fără vreun amestec şi control străin. Scopul alegerilor pe întreaga Germanie, subliniază guvernul R. D. Germane trebue­ să fie o Germanie democrată, iubitoare de pace şi independentă. In încheierea memorandumului, guvernul R. D. Germane prezintă conferinţei miniştri­lor afacerilor externe spre examinare urmă­toarele propuneri, cu cererea ca ele să fie discutate şi să fie luate hotărîrile corespun­zătoare pentru înfăptuirea lor : 1. încă în anul 1954 va fi convocată con­ferinţa tuturor statelor ale căror forţe alte­rate au luat parte la războiul inmotil al Germaniei, pentru examinarea tratatului pace cu Germania. La această conferinţă vor lua parte reprezentanţii guvernului pro­vizoriu al întregii Germanii. Reprezentanţii celor patru mari puteri vor elabora cu par­ticiparea guvernului provizoriu al întregii Germanii proiectul tratatului de pace, care va fi prezentat acestei conferinţe. Interesele independenţei naţionale şi ale dezvoltării democrate, paşnice a Germaniei cer ca Ger­mania să nu fie legată de niciun fel de pacte militare şi ca tratatele de la Bonn şi, Paris să fie anulate. 2. Guvernul provizoriu al întregii Ger­manii, care va fi format de germanii înşişi, adică de parlamentele ambelor părţi ale Germaniei cu participarea partidelor şi a organizaţiilor democrate, are drept sarcină pregătirea şi desfăşurarea în întreaga Ger­manie a alegerilor pentru Adunarea Naţio­nală — alegeri universale, libere, secrete şi dem­ocrate. Potrivit cuprinsului acordului de la Potsdam, cele patru mari puteri vor acorda sprijin guvernului provizoriu al în­tregii Germanii. 3. Nu mai tîrziu decît după un an dela încheierea tratatului de pace cu Gerrmania, toate trupele de ocupaţie vor părăsi Germa­nia şi toate bazele militare străine din Ger­mania vor fi lichidate. 4. Pînă la încheierea tratatului de pace cu Germania, nu trebue să fie formate niciun fel de forţe armate germane şi nu trebue să se întreprindă niciun fel de înarmare a Ger­maniei. 5. Cetăţenii germani nu trebue să ser­vească în instituţiile militare străine sau para-militare, sau să colaboreze sub orice altă formă cu aceste instituţii chiar dacă acestea se află pe teritoriul Gerrrtaniei. 6. în Germania nu vor fi construite, fa­bricate sau instalate niciun fel de arme de exterminare în masă ca, de pildă, arma atomică şi bacteriologică. 7. Pentru uşurarea imediată a situaţiei ecortomice a poporului german vor fi luate urm­ătoa­rel­e măsuri : a) . In Germania occidentală, ca şi în Re­publica Democrată Germană, chel­tueiile le­gate de prezenţa trupelor de ocupaţie vor fi reduse­­pînă la 5% din venitul­ bugetului de stat, şi în orice caz ele nu vor trebui să de­păşească cheltueiile de ocupaţie din anul 1949. b) . Germania va fi scutită de plata da­toriilor externe rezultate după 1945 de pe urma cheltuielilor de ocupaţie. c) . Germania va fi scutită pe viitor de achitarea tuturor plăţilor de reparaţii, de datoriile de stat antebelice, de cele din timpul războiului, precum şi de cele postbe­lice catre cele patru mari puteri, cu excep­ţia obligaţiilor în cadrul tranzacţiilor comer­ciale. Guvernul R. D. Germane îşi exprimă spe­ranţa că conferinţa celor patru miniştri ai afacerilor externe va contribui la înlăturarea primejdiei de război legată de tratatele de la Bonn şi Paris şi a dezmembrării definitive a patriei noastre germane, şi va deschide po­porului german calea spre tratatul de pace şi im­işcarea naţională, calea spre un viitor fericit în familia, popoarelor iubitoare de pace. Scrisoarea este semnată, în numele guver­nului Republicii Democrate Germane, de primul ministru Otto Grotewohl.

Next