Romînia Liberă, februarie 1954 (Anul 12, nr. 2904-2926)
1954-02-02 / nr. 2904
Pag. 2-a HOTĂRÎREA Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masa yihwSftHMri stimulării producătorilor de gume, seminţe de legume, fructe şi struguri ■de masă, pentru mărirea producţiei la hectar şi în vederea aprovizionării oamenilor muncii deja oraşe şi a asigurării industriei alimentare cu materii prime agricole, Corsiliul de Miniştri în şedinţă sa din 25 ianuarie 1954 a adoptat o Hotărîre privind îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă. Toate înlesnirile şi avantajele prevăzute de Hotărîre au ca scop să cointereseze pe cultivatori: 1.a sporirea producţiei acestor plante şi a productivităţii la hectar, în vederea ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor fratificii de la oraşe şi sate. Hotărîrea Consiliului deMiniştri stabileşte că ministerele şi organizaţiile cooperatiste centrale, prin unităţile lor economice, au dreptul să încheie contracte pentru cultura legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă cu gospodăriile agricole individuale, gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole. Producătorii care vor încheia contracte de cultură pentru legume, seminţe de legume, fructe şi struguri de masă cu unităţile de stat şi cooperatiste, vor beneficia de următoarele avantagii : — Vor fi scutiţi de cote obligatorii pentru suprafeţele cultivate cu legume şi seminţe de legume contractate. — Vor fi sprijiniţi de stat să obţină îngrăşăminte chimice din costul cărora statul va suporta 50 la sută, iar producătorul 50 la sută. Dacă culturile ar fi atacate de dăunători, producătorii vor primi pentru combaterea acestora, în mod gratuit, insecto-furigicidele necesare din partea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, care vor fi repartizate prin unităţile contractante, precum şi aparatura necesară în folosinţă, îndrumarea tehnică pentru combaterea dăunătorilor se face de către tehnicienii statului. Seminţe pentru cultura de legume şi cultura seminţelor de legume se vor da pe credit, cu o reducere de 75 la sută, în afară de fasole, mazăre, cartofi timpurii sau de vară şi arpagic . Contractanţilor li se reduc normele de Venituri mijlocii prevăzute asupra impozitului agricol, la suprafeţele de teren pentru care s-au încheiat contracte de predare a produselor agricole de către organizaţiile contractante, după cum urmează : a) cu 65 la sută în primul an, pentru suprafeţele de teren noi irigate, cultivate cu legume, cu condiţia predării întregii producţii contractate ; b) cu 50 la sută pentru suprafeţele de teren cultivate cu legume, cu condiţia predării întregii producţii contractate; c) cu 30 la sută pentru suprafeţele de teren plantate cu pomi fructiferi, cu condiţia predării întregii producţii contractate. Contractanţii vor primi avansuri în bani, fără dobîîidă, pînă la 40 la sută din valoarea producţiei contractate, astfel : — Pentru legume şi seminţe de legume avansurile ce se vor acorda producătorilor vor fi, în medie, pînă la 30% din valoarea producţiei contractate și se vor stabili pe specii de către Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, de comun acord cu departamentele cu săruri de contractare. — Pentru culturile sub geam, avansul va fi de lei 8 per metru pătrat, care se va acorda producătorilor la încheierea contractului. — Materialele şi sămînţa ce se acordă producătorilor se vor da în cadrul avansului — Pentru asigurarea producţiei, de legume, trufandale şi timpurii, se vor acorda producătorilor pentru construirea răsadniţelor geamuri, cuie şi cherestea pînă la 2 m.c pentru hectar legume timpurii şi 1 m. c. cherestea pentru 100 m. p. culturi sub geam. Deasemeni, se vor acorda materialele necesare construirii roţilor şi jgheaburilor acelor producători care contractează întreaga "producţie, dar nu mai puţin de 0,50 ha legume irigate şi care sunt lipsiţi de asemenea" .instalaţii sau au nevoie să repare pe ■ cele existente . Producătorilor contractanţi care utilizează rpotoare şi pompe pentru irigat, li se vor vinde carburanţi şi lubrefianţi necesari, la preţurile fixate pentru Unităţile de stat, pebaza adeverinţei eliberate de comitetul executiv al sfatului popular respectiv care va calcula pentru Fiecare producător contractant necesarul de carburanţi şi lubrefianţi . Pentru fructe se va acorda un avans în numerar care reprezintă 30 la sută din valoarea producţiei contractate, plătibil 40 la sută la încheierea contractelor şi 60 la sută la legatul fructelor. Pentru struguri de masă se va acorda din avans de 40 la sută din valoarea producţiei contractate, diin care 60 la sută, la încheierea ^contractelor şi 40 la sută între 1—15 iunie Text prescurtat — Avansul în bani şi materiale se acordă fără dobîndă şi se va reţine la predarea recoltei din sumele ce se cuvin, cultivatorilor — Producătorii contractanţi care aduc produsele lor la bazele de recepţie situate la o distanţă,mai mare de 5 km socotită de la comuna pe al cărei teritoriu se află cultura contractată, vor primi bonificaţii de transport, conform tarifelor legale în vigoare. Cantităţile de struguri de triasă cota tractate şi livrate vor fi scăzute din cantităţile de struguri pentru vin, ce trebuie vândute statului potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 2654/1953 in proporţie de 2,1, adică pentru 2 kg. struguri de masă predate pe bază de contract se vă scădea um kg. de struguri pentru vin. Hotărîrea prevede că preţurile pentru legumele, fructele şi strugurii de masă contractaţi vor fi stabilite pe perioade de către conmietele executive ale sfaturilor populare regionale in baza îndrumărilor primite din partea Ministerului Cormerţului Interior, în conformitate cu Hotârirea Consiliului de Miniştri nr. 4.384/1953. Potrivit prevederilor Hotărîrii, in cazul respectării graficelor de livrare stabilite, gospodăriile agricole colective vor primi un spor de preţ de 30 la sută, iar întovărăşirile agricole un spor de preţ de 20 la sută peste preţurile fixate de către comitetele executive ale sfaturilor populare. — Hotărîrea stabileşte că pentru legumele, fructele şi strugurii de masă, corespunzători pentru export se va plăti o primă de 20—35 la sută, numai pentru cantităţile exportate in stare proaspătă, iar pentru căpşuni prima va fi de 50 la sută. — Pentr varietăţile de struguri apte a fi păstrate în stare proaspătă pe timpul ierni şi predate la termenele stabilite prin contracte, se acordă o primă de 30 la sută faiţă de preţul stabilit. Un articol al Hotărîrii se ocupă cu condiţiile de contractare a semei de loc de legume. In legătură cu acestea Hotărîrea prevede : — Preţul de contractare se fixează pe specii. — Pentru cantităţile ce depăşesc producţia contractată pentru fiecare fel de sămânţă se vor acorda prime de producţie im valoare de 30 la sută dim preţul de contractare, — Se acordă contractanţilor individuali dreptul să cumpere la preţuri reduse, după predarea recoltei pentru fiecare 50 kg săminuţă de varză timpurie, varză de vară, varză roşie şi gulioare, următoarele produse: — 1 m.c. cherestea — 2 kg. sodă caustică — 20 m pînză — Contractanţii individuali, după predarea cotelor, au dreptul ca pentru fiecare 1.000 kg de arpagic predat să cumpere la preţuri reduse următoarele produse: — 1 m.c. cherestea — 2 kg sodă caustică — 10 m. pînză. — Gospodăriile agricole colective vor primi avantajele în produse industriale acordate gospodăriilor individuale majorate cu 20 la sută, iar întovărăşirile cu 10 la sută. Contractanţii care vor predă cartofi timpurii şi de vară, fasole şi mazăre pentru sămînţă vor putea cumpăra produse, industriale în cadrul comerţului de întâmpinare, beneficiind de toate avantajiile acestui comerț. Contractarea legumelor, semințelor de legume, fructelor și strugurilor de masă se va face pe baza contractelor tip elaborate de către ministerele și organizațiile contractante, în conformitate cu prevederile prezentei Hotărîri și se aprobă de către Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, cu avizul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. — Contractarea de legume, fructe şi struguri de masă se poate face în acelaşi raion administrativ de către mai mulţi contractanţi. — Delimitarea pe comune a activității fiecărui contractant se va face de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și raionale, împreună cu împuterniciții regionali și raionali ai Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole. Un alt articol al Hotărîrii Consiliului de Miniştri stabileşte următoarele obligaţii ale producătorilor contractanţi: — Producătorii contractanţi surft obligaţi să însămînţeze sau să planteze integral suprafaţă contractată, folosind în întregime cantitatea de sămânţă primită de la organizaţia contractantă. — Să asigure producerea răsadului necesar suprafeţei contractate pentru fiecare fel de legume in parte, in care scop vor amenaja răsadniţele respective, conform îndrumărilor date de organele agricole şi cele contractante. — Să asigure plantele mume necesare pentru producerea seminţelor de legume. — Să folosească ingrăşămintele chimice, şi naturale în bune condiţiuni, pentru obţinerea unei producţii mai mari şi de bună calitate. — În cazul de ivire a atacului de dăunători să sesizeze la timp organele agricole şi cele contractante, să ceară insecto-furgicidele necesare cu care vor combată dăunătorii, aplicînd îndrumările date de organele in drept. — Să folosească avansurile primite în bani şi materiale numai în scopul asigurării şi măririi producţiei. — Să recolteze şi să predea la locul de recepţie şi la termenele stabilite prin contract întreaga producţie contractată, sortată pe calităţi. Ministerele şi organizaţiile contractante vor asigura cultivatorilor contractanţi: — Seminţele selecţionate prevăzute prin Hotărîre, cu cel puţin 15 zile înainte de însăminţare. — Acordarea avansurilor prevăzute în contracte. — îngrăşăminte chimice în limita planurilor tor de aprovizionare. — Vor pune la dispoziţia cultivatorilor de legume, în cadrul avansului, materialul lemnos, geam, tablă cuie, fier, iar pentru culţi- Imatorii de struguri de masă—piatră vînătă şi avarul necesar stropirii viitor. — Preluarea integrală a producţiei în cantităţile şi sortimentele prevăzute în contract, stabilind pentru aceasta un grafic de livrare. — Plata producţiei la predarea produselor. — Plata primelor de producţie, pentru depăşirea calitativă şi cantitativă a producţiei predate, cultivatorilor de seminţe de legume. Competele executive ale sfaturilor populare : — Sunt obligate să sprijine organizaţiile contractante pentru realizarea planului de contractare, asigurând mijloacele de transport necesare aprovizionării cu seminţe şi îngrăşăminte chimice, pentru depozitarea în bune condiţiuni a seminţelor şi îngrăşămintelor, precum şi pentru depozitarea şi transportarea producţiei realizate. Prin organele lor agricole vor îndruma producătorii in vederea executării la timp şi In bune condiţiuni a lucrărilor agrotehnice prevăzute în agrominim. — Vor lua măsuri ca prin atelierele de stat, cooperatiste şi particulare să se repare şi să se pună în funcţiune utilajul existent, atît în sectorul socialist cit şi in cel individual. — Prin secţiile agricole vor lua măsuri să asigure centre de producere a răsadului în cadrul sectoarelor de producţie (gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovărăşiri şi sector individual). — Vor sprijini organizaţiile contractante pentru preluarea produselor contractate. Ministerele şi organizaţiile ecortomice, care au gospodării anexe vor prevedea în planurile de investiţii şi forţe de muncă, utilajul şi personalul necesar în vederea unei bune organizări a producţiei de legume pentru aprovizionarea curentă a cantinelor. In Hotărîre se arată că ministerele şi organizaţiile contractante vor lua măsuri pentru popularizarea condiţiilor contractuale în care scop se vor tipări broşuri şi afişe. Deasemeni, cu sprijinul comitetelor executive ale sfaturilor populare, se vor lua măsuri pentru popularizarea ,prin presă, adunări obşteşti şi cămine culturale a avantagiilor acordate cultivatorilor contractanţi pentru culturile prevăzute în Hotărîre. Hotărîrea subliniază că respectarea condiţiunilor contractuale este obligatorie pentru ambele părţi. Nerespectarea lor atrage după sine sancţiunile prevăzute de legile în vigoare. Părţile contractante au dreptul de a prevedea în cuprinsul contractelor clauze prin care să stabilească despăgubiri sau pierderea unor avantagii, in cazul nerespectării obligaţiunilor contractuale. Dispozițiunile prezentei Hotărîri se aplică începînd cu contractarea culturilor pentru anul agricol 1954. Contractele pentru plantele bianuale, încheiate în anul 1953, intră în prevederile prezentei Hotărîri. Toate hotărîrile și dispozițiunile anterioare care reglementează sistemul contractărilor pentru legume, seminţe de legume, fructe şi struguri de masă îşi încetează aplicarea. 22* ROMÂNIA LIBERĂ Bogată activitate teatrală Spectacole în pregătire la Opera din Cluj Colectivul Operei de Stat din oraşul Cluj repetă noi opere care îi vor îmbogăţi repertoriul. Una dintre operele în repetiţie este „Rusalka“ de Dargomîrschi, a cărei, premieră va avea loc în cursul lunii februarie După premiera operei „Rusalka“ se vor începe repetiţiile la baletul ,,Călăreţul de aramă“ de Glier. În afară de acestea s’au început repetiţiile la două opere româneşti şi anume Opera „Strigoii“ de Scheleti Andreescu, după poemullui Eminescu cu acelaşi nume şi opera „Povestea ţapului’ de Max Biskovici. Opera din Cluj are în repertoriu 30 de opere şi operete. Printre cele care s’au reluat în stagiunea aceasta şi care se bucură de un deosebit succes se numără opera ,,Ma.eppa” de Ceaicovschi, „Halka“ de Monlusco şi operă „Tânăra Gardă” de Iulius Mellus. Premiere la Teatrul Tineretului La Teatrul Tineretului din Capitală voravea loc în primul trimestru al acestui an premierele unor piese de teatru din dramaturgia clasică rusă și universală. Este vorba în primul rând de cunoscuta comedie „Neisprăvitul“ a dramaturgului rus Fonvizin , . Ing roluril principale vor juca actori de frunte ai teatrului ca Maria Filotti, artistă emerită a R.P.R., Florin Vasiliu, Marcel Gîngulescu, Mircea Angelescu, Victoria Mierlescu, Doina „Ţuţescu şi alţii Regia artistică aparţine regizorilor Nicolae Dinescu şi Ion Coljiafi Decorurile şi costumele au fost realizate de Natalia Bragagna. Deasemeni, vor începe spectacolele cu cunoscuta capodoperă a lui W. Shakespeare „Cimbélyne“. Această piesă va fi interpretată de Alexandru Critico, A. Pop Marţian, V. Valentineanu, Marcel Gingulescu, Nicolae Sireteanu, Lia Şahighian, Nicolae Făgădaru, Ionescu Cicerone, Nicolae Moţoc, Alexandru Ciprian şi alţii. Direcţia de scenă este asigurată de regizorii Nicolae Massim şi Teodor Vasluianu Decorurile şi costumele sunt executate de M. Rubinger. Cinci ani de activitate a Teatrului de Stat din Brăila GALAŢI (dela subredacţia noastră) Se împlinesc cinci ani de când s’au pus bazele Teatrului de Stat din Brăila. Bilanţul muncii desfăşurate de colectivul teatrului este rodnic In decursul celor patru stagiuni au fost prezentate 31 de spectacole în premieră, din care 10 piese româneşti originare, 13 piese■ sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară, 8 piese clasice ale dramaturgiei româneşti, ruse şi universale. Activitatea teatrului se desfăşoară atât în oraşele Brăila şi Galaţi, cât şi în celelalte centre munctoreşti din regiune. Cele 31 de premiere au fost prezentate în 1174 spectacole în faţa unui număr de 438.233 spectatori. Printre premierele originale, care s’au bucurat de un binemeritat succes se numără „Oameni de azi“ de Lucia Demetrius, „Afaceriştii“ de Tudor Şoimaru, „Intr’o noapte de vară“ de Aurel Baranga" Un merit deosebit al colectivului de actori constă în aceea că acordă o grijă atentă şi un sprijin neprecupeţit creşterii colectivelor artistice din diferite întreprinderi. Colectivul Teatrului de Stat din Brăila îşi întăreşte necontenit ,efectivul cu noi cadre de tineri absolvenţi ai institutelor noastre de artă. Turneul Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe In actuala stagiune, pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe au fost prezentate în premieră „Paraziţii“, piesă satirică de Csiki şi Gergelyi, „Schimbul de Onoare“ de M. Davidoglu şi „Magazinul de stat“, care s-au bucurat de un frumos succes. In cadrul turneului pe care il întreprinde în Regiunea Autonomă Maghiară, colectivul teatrului, după ce a vizitat localităţile Ghiorghieni, Topliţaşi Miercurea Ciuc, a poposit zilele trecute la Tg. Mureş unde a prezentat piesele „Familia lui Allan” de Gusemn Muhtarov, şi „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais Incontinuarea turneului, piesa „Nunta lui Figaro“ va fi prezentată şi în oraşele Cluj, Sibiu, Mediaş, Odorhei. Spectacol de gală cu piesa „Vlaicu Vodă" Luni seara, Teatrul Armatei din Bd. Magheru, a avut loc spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilla. La spectacol au luat parte membri ai guvernului, fruntaşi în producţie, oameni ai ştiinţei, artei- şi culturii, militari, etc. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul smerit al artei Ion Şahighian, iar rolurile principale au fost interpretate de George Vraca, artist emerit (Vlaicu Vodă), Agepsina Macri Eftimiu (doamna Clara), Dan Nicolae (Roman Gruie). Din distribuţie au mai făcut parte: Constantin Vintilă, G. Sion, Ion Radu, Grigore Anghel, C. Guriţă şi alţii. Decorurile sunt semnate de Traian Cornescu. Spectacolul s-a bucurat de succes. Marți 2 februarie 1954 — Nf- 2904 Adunările electorale consacrate desemnării de candidaţi pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: La 30 ianuarie, in oraşele şi satele Ţării Sovietice au început adunările electorale consacrate desemnării de candidaţi pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. Traducind în fapt dreptul lor cetăţenesc, oamenii muncii desemnează drept candidaţi pe cei mai buni şi cei mai merituoşi oameni. In numeroase întreprinderi şi instituţii ale capitalei sovietice şi în colhozurile din regiunea Moscova, au avut loc adunări uriaşe. Mii de oameni au umplut secţiia de montaj a uzinei de construcţii de maşini. A luat cuvîntul cunoscutul strungar Lavrenov, care a propus drept candidat pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. pe Gheorghi Maximilianovici Malenkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Toţi cei prezenţi au aprobat această propunere prin aplauze furtunoase. Adunările generale ale colectivelor uzinei „„Fizpribor“, depoului „Ilici“ şi ale altor întreprinderi au desemnat de asemenea drept candidat pe G.M. Malenkov. Aproape 3.000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni au luat parte la adunarea electorală de la uzina „Molotov“. Luind cuvîntul in numele colectivului, A. Blatomţev, muncitor la această întreprindere, a propus drept candidat pentru Sovietul Suprem pe Viaceslav Mihailovici Molotov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniștri ai U.R.S.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Această propunere a fost aprobată cu căldură. Și la alte intreprinderi din capitală s-a hotărit să se propună candidatură lui V. M. Molotov pentru Sovietul Supremi al U.R.S.S. La adunarea colectivului uzinei „Frezei" din Moscova a luat cuvîntul muncitorul Ivanov. El l-a propus drept candidat pentru locul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. pe Nikita Sergheevici Hruşcev, print secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. Această propunere a fost sprijinită în unanimitate de toţi cei prezenţi. N. S. Hruşcov a fost de asemenea propus candidat la uzina „Kompressor" şi la fabrica „Dukat". Adunări la care au asistat numeroşi cetăţeni au avut loc la 30 ianuarie la Telegraful Central, la fabrica de anvelope, la uzira de frîne, la combinatul de produse de carne, precum şi la alte întreprinderi şi instituţii din capitală. Oamenii muncii au hotărit să propună drept candidiaţi pentru organul suprem al puterii de Stat pe K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., pe N. A. Bulganin, L. M. Kaganovici, A. I. Mikoian, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Au fost de asemenea propuşi candidaţi preşedintele Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., Alexandr Nesmeianov, strungarul inovator Pavel Bîkov, fostul zidar Ivan Şirkov, cunoscuta artistă de la Teatrul de Artă din Moscova, Alia Tarasova şi preşedintele unui colhoz din regiunea Moscova, Nikolai Puzopcikov. Şi la Leningrad au avut loc adunări electorale. Colectivul uzinei de laminate şi de cabluri metalice a propus în unanimitate pe G. M. Malenkov, V. M. Molotov, N. S. Hruşcev, N. A. Bulganin, precum şi pe inovatorul în producţie, Ivan Berejkov, şeful unei brigăzi de montări. Muncitorii de la uzina „Kirov“ (fosta uzină „Putilov") au desemnat drept candidat pe K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Din Kiev se anunţă că peste 500 de ţărani din satul Losiatin, regiunea Kiev, au propus lit unanimitate drept candidat pentru Sovietul Suprem pe G. M. Malenkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La aceeaşi adunare s-a propus candidatură: ţărancii Stepanida Viştak, miaestră a recoltelor bogate şi activistă pe tărîm social. Din Minsk, Baku şi alte oraşe ale ţării s© primesc ştiri în legătură cu adunările electorale consacrate propunerii de candidaţi pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. Memorandumul guvernului R. D. Germane către conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri BERLIN (Agerpres). Ziarul „Neues Deutschland“ a publicat la 31 ianuarie comunicatul Departamentului presei de pe lingă primul ministru al Republicii Democrate Germane cu privire la şedinţa din 30 ianuarie a. c. a Consiliului de miniştri al R. D Germane. La această şedinţă primul ministru, Otto Grotewohl, după ce a făcut comunicarea despre desfăşurarea conferinţei de la Berlin, a prezentat memorandumul guvernului Republicii Democrate Germane către conferinţa miniştrilor afacerilor externe în care este expus punctul de vedere al guvernului Republicii Democrate Germane cu privire la rezolvarea paşnică a problemei germane. Odată cu memorandumul, guvernul R.D. Germane a adresat conferinţei miniştrilor afacerilor externe o scrisoare purtînd semnătura primului ministru Otto Grotewohl, în care se spune printre altele : „După ce conferinţa de le Berlin a miniştrilor afacerilor externe nu a adoptat o hotărîre pozitivă în legătură cu cererea guvernului Republicii Democrate Germane din 24 ianuarie 1954 ca reprezentanţii RD Germane şi reprezentanţii Germaniei occidentale să fie admişi să participe la discutarea problemei germane în cadrul conferinţei, guvernul Republicii Democrate Germane, călăuzindu-se de sentimentul înaltei răspunderi faţă de naţiunea germană şi faţă de cauza păcii, consideră că este o datorie naţională a sa de a-şi expune în scris punctul său de vedere cu privire la rezolvarea problemei germane“ In preambulul memorandumului se spune „In deplin acord cu populaţia iubitoare de pace din întreaga Germanie, guvernul Republicii Democrate Germane salută sincer întîlnirea de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Statelor Unite ale Americă, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de nord şi Republicii Franceze Poporul german este patrons de dorinţa fierbinte ca conferinţa de la Berlin să ducă la rezultate care să contribue la slăbirea continuă a încordării internaţionale şi să apropie Germania de încheierea tratatului de pace şi die unificarea ei pe o bază democratică şi paşnică". In memorandumul său, guvernul Republicii Democrate Germane relevă dreptul legitim al poporului german la încheierea unui tratat de pace cu Germania şi subliniază că, în conformitate cu aspiraţiile forţelor democratice ale poporului german, crearea unei Germanii unite trebue să se bazeze pe principiile acordului de la Potsdam. După ce arată împrejurările care ar determinat crearea Republicii Democrate Germane şi scoate în evidenţă uriaşa importanţă istorică a acestui eveniment, guvernul Republicii Democrate Germane subliniază : Crearea Republicii Democrate Germane corespunde dreptului poporului german, garantat prin acordul de la Potsdam, de a-şi clădi viaţa pe baze democratice şi paşnice şi de a-şi ocupa locul printre, popoarele libere şi iubitoare de pace ale lumii. In memorandum sunt amintite repetatele acţiuni ale guvernului R.D. Germane îndreptate spre realizarea unei înţelegeri între germani şi se spune că guvernul Adenauer a nesocotit iniţiativa R. D. Germane şi prin aceasta a impiedicat realizarea unui acord între Germania de est şi de vest. Guvernul R. D. Germane argumentează pe larg teza că tratatele de laBonn şi Paris sunt incompatibile cu unificarea Germaniei. Referindu-se la un bogat material faptic el demască fondul agresiv al tratatului militarist cu privire la „comunitatea defensivă europeană“ pe care vechile forţe militariste şi fasciste, care şi-au ridicat din nou capul în Germania occidentală, îl elogiază cu atîta zel împreună cu guvernul de la Bonn. „Refacerea militarismului german în Germania occidentală — se arată în memorandum — care urmează să fie desăvîrşită cu ajutorul tratatului privitor la „comunitatea defensivă europeană“ ameninţă în deosebi ţările vecine cu Germania şi constitue un pericol de moarte pentru poporul german însuşi“. Memorandumul arată de asemenea ce urmări dezastruoase sorneşte poporului german din vestul Germaniei aşa numitul „tratat general" înrobitor care legalizează ocuparea Germaniei occidentale pe 50 de ani. Atît tratatul cu privire la „comunitatea defensivă europeană“, cît și „tratatul general“, legat de acesta, creează noi obstacole serioase în calea unificării Germaniei, deoarece ele lipsesc poporul german de dreptul la autodeterminare naţională, precum şi de dreptul la independenţă şi suveranitate Aceste drepturi inalienabile trebue totuşi să fie garantate prin tratatul de pace cu Germania şi în urma unificării Germaniei. Tratatele de la Bonn şi Paris, — subliniază guvernul R. D. Germane, care servesc refacerii militarismului german agresiv, constitue principalul obstacol în cale,a unor alegeri libere în Germania. Anularea tratatelor de la Bonn și Paris constitue o premiză pentru alegeri cu adevărat libere. In memorandum se subliniază necesitatea creării unui organ democrat pe întreaga Germanie, format din reprezentanţi ai ambelor părţi ale Germaniei, care să se ocupe de problema pregătirii şi ţinerii de alegeri, democratice libere şi care să discute toate problemele legate de acestea. Poporul german, se spune în memorandum —, nu doreşte alegeri militariste şi revanşarde. El nu doreşte alegeri sub controlul şi cu amestecul statelor străine, nu doreşte alegeri bazate pe şantaj şi înşelăciune, alegeri care să fie folosite drept camuflaj pentru refacerea dictaturii fasciste şi realizarea planurilor revanşarzilor vestgermani. El vrea alegeri libere pe baze democratice, cu respectarea deplină a dreptului său naţional la autodeterminare, alegeri care trebue să fie pregătite de guvernul provizoriu al întregii Germanii Guvernul R.D. Germane subliniază în continuare că poporul german cere încheierea unui tratat de pace cu Germania. „Conştient ca încheierea tratatului de pace cu Germania este premiza cea mai importantă pentru rezolvarea paşnică şi trainică a problemei germane, se spune în memorandum, guvernul Republicii Democrate Germane a năzuit şi năzueşte în mod serios să înlesnească realizarea acestui ţel. La 13 februarie 1952 guvernul Republicii Democrate Germane s-a adresat guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei cu rugămintea de a grăbi încheierea tratatului de pace Guvernul UR S.S a răspuns pozitiv la această rugăminte și la 10 martie 1952 a prezentat guvernelor puterilor occidentale proiectul bazelor tratatului de pace cu Germania, propunînd discutarea lui Din păcate, guvernele puterilor occidentale n-au expus pînă în prezent punctul lor de vedere în legătură cu acest proiect şi nu au prezentat propuneri proprii privitoare la tratatul de pace cu Germania. Pentru a asigura dezvoltarea democrată şi liberă a unui stat german unit, iubitor de pace şi independent şi pentru a satisface revendicările juste ale statelor vecine cu Germania cu privire la garanții împotriva unei noi agresiuni germane, aducîndu-se prin aceasta un aport la cauza întăririi păcii în Europa, tratatul de pace cu Germania, după părerea guvernului Republicii Democrate Germane, trebue să cuprindă următoarele prevederi din cele mai importante : Germania este restabilită ca un stat unit şi suveran. Germaniei i se acordă posibilitatea de a stabili relaţii normale cu celelalte state. Egalitatea în drepturi a Germaniei este garantată. Statele semnatare ale tratatului de pace vor sprijini cererea Germaniei privitoare la admiterea ei în Organizaţia Naţiunilor Unite. In decurs de un an de la încheierea tratatului de pace, toate forţele armate ale puterilor de ocupaţie vor părăsi teritoriul Germaniei. In cursul aceleiaşi perioade vor fi lichidate toate bazele militare străine din Germania. Germania garantează cetăţenilor să, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie drepturile omului şi toate drepturile democratice fundamentele ca : libertatea cuvîntului, libertatea presei, libertatea religioasă, libertatea convingerilor politice şi libertatea întrunirilor Toţi cetăţenii germani sunt egali în faţa legii. Germania garantează cetăţenilor săi dreptul de a se uni în partide şi organizaţii democrate. Prin aceasta partidelor şi organizaţiilor democrate li se oferă posibilitatea sa desfăşoare în mod liber orice activitate. Germania nu va admite existenţa şi activitatea unor organizaţii care urmăresc lipsirea poporului de drepturile sale democratice şi tulburarea relaţiilor paşnice între popoare. Germania va lua în deosebi toate măsurile necesare pentru a împiedica orice propagandă de război, de vrajbă între popoare, de ură rasială, de folosire a armei atomice sau a altor mijloace de externiiîn masă, ca arme toxice, radioactive, chimice şi bacteriologice. Germania se obligă să nu ia parte la coaliţii şi să nu intre în alianţe militare îndreptate împotriva oricărui stat ale cărui forţe armate au luat parte la războiul împotriva Germaniei. Hotarele Germaniei corespund prevederilor acordului de la Potsdam. Dezvoltarea economiei paşnice a Germaniei nu este îngrădită în niciun fel. Germania va obţine dreptul nelimitat de acces liberpe piaţa mondială şi la navigaţia maritimă liberă. Comerţul exterior al Germaniei nu este supus niciunui fel de îngrădiri. Toate pretenţiile faţă de Germania, ivite ca urmare a războiului au fost acoperite prin achitarea de către Germania începînd din anul 1945 a plăţilor pentru reparaţii şi altor plaţi. Germania obţine dreptul de a forma forţe armate naţionale proprii necesare pentru apărarea ei şi de a produce singură materialele necesare pentru echiparea lor“. Guvernul Republicii Democrate Germane, se spune în memorandum, se pronunţă pentru Crearea, unei Germanii unite, democrate, iubitoare de pace şi independente, nelegată de niciun fel de pacte militare. Poporul german creează pe cale democratică regimul intern al Germaniei unite, fără tratatele de la Bonn şi Paris, fără orice amestec străin. In actualele condiţii de dezmembrare a Germaniei nu există o altă cale spre unificarea paşnică a Germaniei decât calea înţelegerii reciproce între Germania de est şi de vest. Guvernul R. D. Germane menţionează că a depus în permanenţă eforturi serioase pentru realizarea unei astfel de înţelegeri reciproce pe care o consideră necesară şi în prezent Principalul pas spre restabilirea unităţii Germaniei pe bază paşnică şi democrată, se arată în memorandum, ar fi o înţelegere în vederea formării unui guvern provizoriu al întregii Germanii. Acest guvern provizor al întregii Germanii, care ar fi în măsuţă să considere Germania ca un tot unit punct de vedere politic, economic şi cultural şi să o restabilească ca un stat unit, ar trebui să fie format de parlamentele ambelor, părţi ale Germaniei, cu participarea largă a partidelor şi organizaţiilor democratice. In memorandum sunt caracterizate drepturile, funcţiile şi obligaţiile guvernului provizoriu al întregii Germenii şi se subliniază în deosebi că sarcina sa principală ar fi pregătirea şi ţinerea unor alegeri universale, libere, secrete şi democrate în întreaga Germanie, fără vreun amestec şi control străin. Scopul alegerilor pe întreaga Germanie, subliniază guvernul R. D. Germane trebue să fie o Germanie democrată, iubitoare de pace şi independentă. In încheierea memorandumului, guvernul R. D. Germane prezintă conferinţei miniştrilor afacerilor externe spre examinare următoarele propuneri, cu cererea ca ele să fie discutate şi să fie luate hotărîrile corespunzătoare pentru înfăptuirea lor : 1. încă în anul 1954 va fi convocată conferinţa tuturor statelor ale căror forţe alterate au luat parte la războiul inmotil al Germaniei, pentru examinarea tratatului pace cu Germania. La această conferinţă vor lua parte reprezentanţii guvernului provizoriu al întregii Germanii. Reprezentanţii celor patru mari puteri vor elabora cu participarea guvernului provizoriu al întregii Germanii proiectul tratatului de pace, care va fi prezentat acestei conferinţe. Interesele independenţei naţionale şi ale dezvoltării democrate, paşnice a Germaniei cer ca Germania să nu fie legată de niciun fel de pacte militare şi ca tratatele de la Bonn şi, Paris să fie anulate. 2. Guvernul provizoriu al întregii Germanii, care va fi format de germanii înşişi, adică de parlamentele ambelor părţi ale Germaniei cu participarea partidelor şi a organizaţiilor democrate, are drept sarcină pregătirea şi desfăşurarea în întreaga Germanie a alegerilor pentru Adunarea Naţională — alegeri universale, libere, secrete şi democrate. Potrivit cuprinsului acordului de la Potsdam, cele patru mari puteri vor acorda sprijin guvernului provizoriu al întregii Germanii. 3. Nu mai tîrziu decît după un an dela încheierea tratatului de pace cu Gerrmania, toate trupele de ocupaţie vor părăsi Germania şi toate bazele militare străine din Germania vor fi lichidate. 4. Pînă la încheierea tratatului de pace cu Germania, nu trebue să fie formate niciun fel de forţe armate germane şi nu trebue să se întreprindă niciun fel de înarmare a Germaniei. 5. Cetăţenii germani nu trebue să servească în instituţiile militare străine sau para-militare, sau să colaboreze sub orice altă formă cu aceste instituţii chiar dacă acestea se află pe teritoriul Gerrrtaniei. 6. în Germania nu vor fi construite, fabricate sau instalate niciun fel de arme de exterminare în masă ca, de pildă, arma atomică şi bacteriologică. 7. Pentru uşurarea imediată a situaţiei ecortomice a poporului german vor fi luate următoarele măsuri : a) . In Germania occidentală, ca şi în Republica Democrată Germană, cheltueiile legate de prezenţa trupelor de ocupaţie vor fi redusepînă la 5% din venitul bugetului de stat, şi în orice caz ele nu vor trebui să depăşească cheltueiile de ocupaţie din anul 1949. b) . Germania va fi scutită de plata datoriilor externe rezultate după 1945 de pe urma cheltuielilor de ocupaţie. c) . Germania va fi scutită pe viitor de achitarea tuturor plăţilor de reparaţii, de datoriile de stat antebelice, de cele din timpul războiului, precum şi de cele postbelice catre cele patru mari puteri, cu excepţia obligaţiilor în cadrul tranzacţiilor comerciale. Guvernul R. D. Germane îşi exprimă speranţa că conferinţa celor patru miniştri ai afacerilor externe va contribui la înlăturarea primejdiei de război legată de tratatele de la Bonn şi Paris şi a dezmembrării definitive a patriei noastre germane, şi va deschide poporului german calea spre tratatul de pace şi imişcarea naţională, calea spre un viitor fericit în familia, popoarelor iubitoare de pace. Scrisoarea este semnată, în numele guvernului Republicii Democrate Germane, de primul ministru Otto Grotewohl.