Romînia Liberă, aprilie 1954 (Anul 12, nr. 2953-2978)

1954-04-01 / nr. 2953

"Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Să fie intensificată acţiunea de sprijinire a cultivatorilor de legume pe loturi individuale Oamenii muncii din patria noastră au luat cunoştinţă cu un deosebit interes de cuprinsul Hotărîrii guvernului şi partidu­lui cu privire la extinderea şi îmbunătăţi­rea cultivării de cartofi, legume şi zarza­vaturi. Extinderea şi îmbunătăţirea culti­vării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari, reprezintă un izvor însemnat de sporire a producţiei legumicole, asi­gură cultivatorilor o mai bună aprovizio­nare cu aceste produse alimentare, îi a­­jută să obţină însemnate economii bă­neşti, duce la dezvoltarea bazei legu­micole pentru creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. In timpul care s-a scurs de la apariţia Hotărîrii, numeroşi muncitori şi funcţio­nari din întreprinderi şi instituţii au îna­intat conducerilor respective cereri pentru repartizarea de loturi individuale. Nu­mai în regiunea Stalin, de pildă, pînă la data de 27 martie, au făcut asemenea ce­reri un număr de peste 27.000 muncitori şi funcţionari, în regiunea Arad peste 6.800 muncitori şi funcţionari. Din aceste cereri, comitetele executive respective au şi rezolvat o mare parte. Preocuparea oamenilor muncii de a ex­­ti­nde cultivarea de cartofi, legume şi zar­zavaturi pe loturi individuale-se explică şi prin rezultatele obţinute în anul care a trecut de către unii muncitori şi funcţio­nari care au cultivat cartofi, legume şi zarzavaturi. Aşa de pildă, muncitorul Constantin Ghimpău de la fabrica „Ki­­rov“ din Capitală, cultivînd un lot de 300 metri păt­raţi a obţinut peste 300 kg. roşii, 100 kg. ceapă, 400 kg. varză şi im­portante cantităţi de alte legume şi zar­zavaturi care i-au îndestulat gospodăria. Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le revin în legătură cu extinderea cul­tivării de legume şi zarzavaturi pe loturi individuale, unele comitete executive ale sfaturilor populare au luat din timp o serie de măsuri. Un bun exemplu în a­­ceastă privinţă îl constituie comitetul e­­xecutiv al sfatului popular regional Timi­şoara care, antrenînd la această acţiune deputaţii, comisiile permanente, comisiile de femei şi adunările delegatelor, a iden­tificat şi repartizat unui număr de 7.234 muncitori şi funcţionari parcele de teren însumând 211,69 ha. Trebuie arătat însă că rezultatele do­­bîndite pînă în prezent în acţiunea de ex­tindere a cultivării legumelor şi zarza­vaturilor pe loturi individuale, sunt încă necorespunzătoare faţă de posibilităţile existente. Aceasta deoarece multe comi­tete executive ale sfaturilor populare nu şi-au făcut o preocupare permanentă din identificarea şi repartizarea de loturi indi­viduale pentru cultivarea de legume. Unele comitete executive cum sunt cele ale sfatu­rilor populare din regiunile Bacău, Piteşti şi Iaşi, n-au pus în centrul preocupărilor lor această importantă problemă, ceea ce a făcut ca însemnate suprafeţe de terenuri disponibile să nu fie încă identificate şi repartizate. La comitetul executiv al sfatului popu­lar regional Iaşi (preşedinte tov. Emil Mazilu) de pildă, muncitorii şi funcţio­narii din întreprinderi şi instituţii care vin să ceară lămuriri sau să seziseze a­­numite lucruri sunt­ puşi în situaţia de a nu putea discuta problemele ce-i frămîn­­ită deoarece toţi tovarăşii care cunosc problema loturilor individuale pleacă pe teren în acelaşi timp, pe mai multe zile, pentru alte probleme. Sub nici un motiv nu sunt admise si­tuaţii asemănătoare ca cea din oraşul Ba­cău de pildă, unde din vina comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, pînă la data de 21 martie a.c. nu fusese atribuită decît o suprafaţă de 5,42 ha. unui număr de 216 muncitori şi funcţio­nari. Situaţia nesatisfăcătoare din oraşul Bacău se datoreşte şi comitetului executiv al sfatului popular regional Bacău (pre­şedinte tov. Ilie Moise) care tolerează ca tehnicienii legumicoli ai secţiei agricole regionale să stea în birouri, în acest fel lipsind comitetele executive subordonate de sprijinul pe care pot şi trebuie să ni-l­­acorde. Aceste comitete executive dau dovadă de neînţelegere a faptului că sprijinirea cul­tivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari este o sarcină politico-eco­­nomică, menită să ducă la creşterea nive­lului de trai al populaţiei, că de îndepli­nirea acestei sarcini ele sunt direct răs­punzătoare şi că trebuie să se preocupe în permanenţă de aceasta. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare sînt datoare sa pună capăt fără nici o întîrziere practicilor nesănătoase, for­melor birocratice și atitudinii de dezin­teres față de sarcina sprijinirii extinderii cultivării de legume pe loturi indivi­duale., O atenție deosebită trebuie să a­­corde comitetele executive ale sfaturilor populare intensi­cării şi terminării de îndată a acţiunii de identificare a tere­nurilor disponibile, acţiune care este mult rămasă în urmă. In această acţiune co­mitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să îndrume şi să controleze conducerile acelor întreprinderi şi institu­ţii care posedă terenuri virane şi neculti­­vate în jurul oraşelor şi centrelor indus­triale sau pe teritoriul acestora, pentru a le repartiza muncitorilor şi funcţionarilor care nu au asemenea terenuri. Un rol deosebit de important revine comisiilor de femei şi adunărilor de delegate, care trebuie să participe activ la toate acţiunile întreprinse de sfatul popular respectiv pentru identificarea terenurilor disponi­bile. In acelaşi timp cu terminarea identifi­cării terenurilor virane din raza lor de activitate, comitetele executive ale sfatu­rilor populare au obligaţia ca împreună cu organele sindicale să repartizeze ne­­întîrziat toate aceste terenuri întreprinde­rilor şi instituţiilor pentru a fi atribuite muncitorilor şi funcţionarilor pe mai mulţi ani. Un rol deosebit de important în acţiu­nea de extindere a cultivării de legume pe loturi individuale revine conducerilor şi comitetelor de întreprinderi. Comitetele de întreprindere trebuie să lămurească clar muncitorilor şi funcţionarilor avan­tajele pe care le au ca urmare a cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe lo­turi individuale, arătîndu-le că în acest fel îşi îmbunătăţesc propria aproviziona­re, realizează însemnate economii băneşti. La rîndu­l lor, conducerile întreprinde­rilor şi instituţiilor trebuie să procure contra cost, la cererea muncitorilor şi funcţionarilor care au primit loturi in­dividuale, inventarul de grădinărit. In a­­cest scop conducerile acelor întreprinderi care dispun de deşeuri feroase şi lem­noase trebuie să se îngrijească de confec­ţionarea în afara orelor de lucru a unel­telor de grădinărit pentru a fi puse la dispoziţia muncitorilor şi funcţionarilor, contra cost sau sub formă de împrumut. Conducerile întreprinderilor şi institu­ţiilor care posedă gospodării anexe au da­toria de a lua măsuri pentru organizarea sratului cu mijloace proprii mecani­zate sau cu tracţiune animală pe par­celele muncitorilor şi funcţionarilor gru­pate în loturi mai mari şi de a asigura răsaduri pentru cultivatorii de legume şi zarzavaturi. Toate aceste sarcini, conducerile în­treprinderilor şi instituţiilor trebuie să le rezolve imediat, fără nici o întîrziere, deoarece lucrările legate de cultivarea cartofilor, legumelor şi zarzavaturilor sînt lucrări de sezon care nu pot şi nu tre­buie să întîrzie. Pentru buna şi naţionala folosire a te­renurilor, acolo unde există condiţii na­turale de irigare (ape curgătoare, bălţi sau lacuri), comitetele executive ale sfa­turilor populare trebuie să vegheze ca organele sindicale şi conducerile între­prinderilor să organizeze şi să sprijine pe muncitori, funcţionari şi familiile pri­nd amenajarea terenurilor în vederea iri­gaţiei. Pentru însămînţarea şi îngrijirea în bune condiţiuni a culturilor legumicole, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare au datoria să asigure aprovizionarea cu seminţele necesare, să antreneze activ deputaţii, comisiile permanente—şi îndeo­sebi cele agricole — inginerii şi tehnicie­nii legumicoli din secţiile agricole şi ai gospodăriilor anexe, pentru a da o îndru­mare competentă cultivatorilor privitor la folosirea minimelor agrotehnice-legu­­micole. Luptînd pentru lichidarea rămînerii în urmă existente, grăbind acţiunea de iden­tificare şi repartizare a loturilor indivi­duale, comitetele executive ale sfaturilor populare îşi vor aduce şi pe această cale contribuţia la îmbunătăţirea aprovizionă­rii oamenilor muncii. Cu privire la relațiile comerciale sovieto-române Ca rezultat al tratativelor comerciale so­­vieto-române încheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a.c. la Moscova Protocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. și R.P.R. pe anul 1954. Pri­n Protocol se prevede o mărire in con­tinuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute pe a­­nul 1954 în Acordul Comercial de lungă du­rată, cît şi faţă de volumul schimbu­ri de mărfuri realizat in 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Ro­­­mâne bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj in­dustrial,­­maşini agricole, autovehicole şi alte mărfuri necesare economiei naţionale româ­niul. In­­afară de aceasta, în 1954, conform a­­corduri­or încheiate anterior, Uniunea Sovie­tică va livra Româ­niei utilajul complex pen­tru întreprinderi industriale și de asemenea va acorda Romîniei ajutorul tehnic în con­struirea acestor întreprinderi. Români­a va exporta în U.R.S.S. produse ■petrolifere, produse forestiere, ciment, pro­duse chimice, vase pescărești, şlepuri, cazane de aburi și alte mărfuri care s-au livrat din Rominia în U.R.S.S. in mod obişnuit în anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea sovie­tică de­­către Ministrul Comerţului Exterior, I. G. Kabanov şi din partea rom­înă de către Ministrul Comerţului Exterior, Al Bârlă­­decr­u. (Agerpres) Noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale în Uniunea Sovietică MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS trans­mite Hotărârea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice cu pri­vire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi indus­triale. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comi­tetul Central al P.C.U.S. au hotărît : 1. — Să se reducă cu,începere de la 1 aprilie 1954 preţurile de stat cu amănuntul la mărfu­rile alimentare şi industriale după cum urmează : Pline, făină şi macaroane Pline de secară — cu 8%, pline de grîu, chifle, covrigi şi alte produse de brutărie — cu 5%, făină de secară, făină de grîu, mălai şi alte feluri de făină — cu 5%,­ făină de soia pentru clătite — cu 15%, macaroane, fidea, tăiţei şi alte paste făinoase — cu 5%. Cereale Şi furaje Secară — cu 8%, grîu, ovăz, orz şi alte cereale, tărîţe, turte oleaginoase, şroturi, nu­treţuri mixte, fin şi pale în medie cu 5%. Mărfuri coloniale Ceai negru în foi —cu 10%, cafea naturală, cacao, băuturi de cafea, ceai şi cacao — in medie cu 15%, sare drob — cu 10%, sare măcinată vărsată — cu 20%. Ţesături Batist, marchizet, volta şi alte ţesături de bumbac pentru rochii de vară şi ţesături de bumbac decorative pentru mobilă — In medie cu 20%, ţesături de bumbac cu mă­tase artificială — cu 10%, stambă, satin şi alte ţesături de bumbac — in medie cu 15%, ţesături de mătase din mătase naturală — în medie cu 10%. Confecţii, tricotaje şi pălării Rochii, bluze şi alte confecţiuni din ţesă­turi de bumbac pentru vară — în medie cu 15%, rodiii, bluze, lenjerie şi alte confecţii din alte ţesături de bumbac — în medie cu 10%, rochii,­­bluze şi alte confecţii din ţesături de mătase na­turală — în medie cu 7%, tricotaje în medie cu 8%, ciorapi şi şosete din bumbac — în medie cu 20%, ciorapi şi şosete de mătase şi altele — în medie cu 10%, ciorapi din fire parpron — în medie cu 25%, pălării din ţesături de bumbac, de mătase, din ţesături cu 50% lină şi din sto­fe de calitate inferioară — cu 10%, pălării de paie — cu 10%, încălţăminte încălţăminte din piele — în medie cu 7%, încălţăminte din pînzâ şi combinată — în me­die cu 20%, galoşi, şoşoni, cizme şi altă încălţăminte de cauciuc în medie cu 12%. Articole de galanterie Articole de galanterie din textile — în me­die cu 10%, aţă şi articole de mercerie — în medie cu 15%, abajururi în medie cu 10%, vată şi vatelină — cu 15%, ace de cu­sut, ace de maşină, andrele şi altele — cu 20%, articole de giuvaergerie — în medie cu 10%. Săpun, articole de parfumerie şi de cosmetică Săpun de rufe — în medie cu 15%, săpun de toaletă — în medie cu 20%, parfum, apă de colonie şi alte articole de parfumerie şi cosmetică — în medie cu 10%. Articole destinate activităţii culturale şi jucării Hîrtie de scris, caiete şi alte articole din hirtie şi carton — in medie cu 10%, creioa­ne, peniţe, tocuri şi alte accesorii de scris şi desen şi­­articole de birou — cu 15%, jucării din cauciuc, celuloid, din metal şi apele şi jucării pentru pomul de iarnă — în medie cu 15%, aparate fotografice — în me­die cu 10%, hîrtie fotografică, filme şi alte articole foto — cu 15%, lămpi de radio — în medie cu 15%. Articole de porţelan, faianţă şi sticlă Articole de porţelan şi faianţă — în medie cu 15%, veselă de sticlă,­ articole din cristal, lămpi şi oglinzi — în medie cu 10%. Articole de uz casnic Becuri electrice, aparate electrice pentru încălzit, maşini de spălat rufe şi aspiratoa­re de praf — cu 10%, ferăstraie, burghiuri, scule­­de fierărie, lăcătuşerie, tâmplă,ri­e şi alte scule — în medie cu 20%, paturi me­talice — cu 15%, articole de marchitărie şi lacăte — în medie cu 10%, lămpi şi feli­nare metalice — cu 20%, articole de puf şi fulgi — cu 10%. Materiale de construcţii Ardezie cu 10%, carton gudronat — cu 20%, furnir — cu 15%, ciment cu 20%, lacuri, vopsele şi articole chimice de uz cas­nic — în medie cu 10%, utilaj tehnico-sani­­tar — cu 10%, tapete — cu 20%, rame pentru­­sere — cu 30%. Chibrituri şi produse petrolifere. Chibrituri — cu 20%, benzina de automo­bil şi­­lubirefianţi — cu 44,5%­, petrol lampant - cu 38%. Articole de sport şi alte mărfuri industriale Camere pentru mingi de sport — cu 10%, patine pentru patinaj viteză şi patine pentru patinaj artistic — cu 15 %­, patine de tip „Sneigtirod­ka“, de tip ,,Sport" şi actele — cu 5%, schiuri şi accesoriile lor — cu 10%, ar­ticole de vinătoare şi pescuit — în medie cu 10%, articole din materii plastice — cu 10%.. Medicamente şi articole sanitare şi de hi­giena Medicamente şi alti articole sanitare şi de higiena — în medie cu 15%, articole sanitare şi de higiena din cauciuc — în medie cu 10%.. 2. — Să se reducă în mod corespunzător preţurile la restaurante, cantine şi alte între­prinderi de alimentaţie publică. 3. — La colectarea bumbacului­ brut, a gogoşilor de mătase, a producţiei de Kenaj, in cu firul lung, cînepă, pentru care sînt in vigoare preţurile de privilegiu să se efec­tueze vînzarea de întimpinare de cereale şi turte oleaginoase, la preţurile cu amănuntul cu o reducere de 10%. — - ■ ' - ■ ■ ■ ■ --------------------------------------------------------------­ Respectă regulile agrotehnice HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Imediat după topirea zăpezii, ţăranii munci­tori şi colectiviştii din raionul Orăştie au început arăturile de primăvară şi însămîn­­ţiare­a culturilor din prima epocă. Datorită muncii desfăşurate de comitetele executive comunale, care au mobilizat majori­tatea atelajelor disponibile, în întreg raionul s-a însăminţat o importantă suprafaţă cu grîu de primăvară, ovăz, orz, fioareta-soarelui. In unele sate şi comune, cum sunt de pildă Dîncu Mare, Geoagiu Băi, Mărtineşti şi Ro­mos, orzul s-a însăminţat pe întreaga supra­faţă planificată pentru anul acesta. Insămîn­­ţarea cartoflor timpurii a fost de asemenea terminată în comunele Homorod, Şibot, Turdaş, Vinerea şi Mărtineşti. Pe întreg cu­prinsul raionului Orăştie, odată cu campania însăminţărilor, se desfăşoară şi acţiunea pen­tru reţinerea umezelii în pămînt. In fruntea acestei acţiuni se află colectiviştii din Şibot care, pe lingă însămînţarea a 25 ha. cu orz, ovăz, grîu, etc., au grăpat grîul de toamnă pe o suprafaţă de 60 ha., lucerna pe 16 ha. şi ogor din toamna trecută pe 17­ ha. Lucrări ase­mănătoare au executat pe mari întinderi şi co­lectiviştii din Vinerea, Beriu, Geoagiu şi Prieaz. UN NUMĂR­ ­— Institutul de cercetări agronomice al­­ R.P.R. răspunde la întrebările cititorilor noştri: Cum putem obţine recolte bogate de legume pe loturi individuale (pag. 2-a) — G. HIRŞOVA : Fiii dom­aşnenilor (pag. 2-a) .­— Cît mai multe produse din materiale eco­nomisite : ■ PAUL ATARI­AN şi CORNELIU BU­DA : Realizări care trebuie dez­voltate ■ FR. KLINGER: Sunt posibilităţi, dar... (pag. 3-a) UL DE AZI «— Foileton : „Audienţă“ la comitetul exer­­ cutiv (pag. 3-a) ■— Ecoul larg stîrnit în lumea întreagă da Declaraţia Guvernului Sovietic cu privire la relaţiile dintre U.R.S.S. şi R. D. Ger­mană (pag. 3-a) — Deschiderea celui de al IV-lea Congres al Partidului Socialist Unit­ din Germa­nia — Cuvîntarea lui Wilhelm Pieck (pag. 4-a) — Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a) — Şedinţa Consiliului de Securitate (pag. 4-a) Toate forţele pentru asigurarea piinii poporului muncitor­­ Au depăşit viteza zilnică la însăminţări TG. MUREŞ (de la subredacţia noastră). In Regiunea Autonomă Maghiară însămînţă­­rile de primăvară se desfăşoară cu intensi­tate. Viteza zilnică de insăminţări stabilită de secţia agricolă regională a fost depă­şită cu 8,6 la sută, insăminţindu-se pînă la 20 martie, peste 6.000 ha. plante prevăzute in epoca I. Ritmul crescind al însăminţărilor se dato­reşte în bună parte întrecerilor socialiste şi patriotice care însufleţesc atît pe mecaniza­torii de la S.M.T., muncitorii din gospodării de stat, colectivişti, elit şi pe ţăranii munci­tori cu gospodării individuale. Răspunzînd la chemarea la întrecere socialistă a colectivi­ştilor din Crăciuneşti, membrii gospodăriilor agricole colective din Ernei, Păneţ, Sintana, Chinari, Curteni (raionul Tg. Mureş), Batoş, Ideciu de Sus (raionul Reghin), Sărăţeni (raionul Singeorgiu de Pădure), au terminat însămînţarea cerealelor păioase de primă­vară (grîu, ovăz, orz) semănînd in termenele optime stabilite de regulile agrotehnice. Griul de toamnă iarovizat — pe care l-au însămînţat colectiviştii din Chinari în pri­mele zile ale lui martie pe o suprafaţă de 2,30 ha. — a şi răsărit viguros şi uniform, în rînduri compacte. Procentul de răsărire al griului iarovizat, însăminţat de această gospodărie colectivă este de 97—99 la sută. Ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale din comuna Găieşti, întruniţi într-o adunare generală, au lansat o chemare la întrecere patriotică către ţăranii muncitori din toate comunele Regiunii Autonome Maghiare avînd drept obiectiv terminarea la timp şi în condiţiuni optime a lucrărilor de primăvară. Exemplul colectiviştilor şi chemarea ţăranilor muncitori din Găieşti au însufleţit pe ţăranii muncitori din cele mai multe comune ale talonului Tg. Mureş. Drept rezultat, la țara­ de Mureş 95 la suta din ţăranii muncitori au terminat însămin­­ţarea cerealelor de primăvară. De asemenea 97 la sută din ţăranii muncitori din comuna Corneşti au terminat semănatul griului de primăvară, al orzului şi al ovăzului. Sînt agent agricol în comuna Cioroiaşu de aproape 5 ani. La început mi-a fost greu. Nu-mi cunoşteam încă bine sarcinile ce-mi reveneau. Un timp am crezut că mi­siunea mea e doar să adun şi să trimit la secţia agricolă raională cîteva date statist­it­ice. Cu timpul însă, în urma cursurilor de pregătire pe care le-am urmat în fie­care an, datorită îndrumărilor primite din partea secţiei agricole raionale am putut să-mi dau seama că rolul meu este a ajuta şi îndruma pe ţăranii muncitori din comună ca să scoată de pe ogoarele lor recolte cît mai bogate. Desigur că pentru a face faţă acestei sarcini trebuia mai întîi ca eu să-mi în­suşesc cunoştinţele de bază ale ştiinţei a­­grotehnice. Cursurile pe care le-am urmat, studiul broşurilor şi revistelor de specia­litate, îndrumările tehnicienilor atunci cînd se deplasau pe teren, m-au ajutat mult-Odată însuşite temeinic aceste cunoştin­ţe, am început să le răspîndesc şi printre ceilalţi ţărani muncitori din comună. În sfatul popular, pe drum, pe ogoare, pretu­tindeni unde-i întilneam, discutam cu ei şi-i sfătuiam să părăsească metodele de muncă înapoiate pe care le foloseau. Şi pot spune că multe din aceste metode se practicau în comuna noastră. De obicei cultivatorii însămînţau culturile de primă­vară în arături făcute tot primăvara ; rari erau oamenii care-şi îngrăşau pămînturile, gunoiul de grajd fiind aruncat în rîpă. Despre desmiriştit nici vorbă nu era in comuna noastră, iar folosirea rariţei şi muşuroitul porumbului erau î­n floare. Încet, încet, astăzi stînd de vorbă cu unul, mîine cu altul, am început să-i con­ving să părăsească folosirea acestor me­tode. Am început să le vorbesc şi în adu­nările de la căminul cultural. Bine­înţeles că în această muncă am fost ajutat şi de tehnicienii secţiei agricole raionale care adeseori au ţinut şi ei conferinţe la că­minul cultural din comuna noastră. Datorită muncii organizaţiei de bază din comună şi a sfatului popular, în ultimii ani în comuna noastră tot mai mulţi ţă­rani muncitori s-au convins despre foloa­sele lucrării pămîntului pe t­arlale întinse, cu maşinile şi tractoarele S.M.T. In comu­nă au luat fiinţă trei întovărăşiri şi o gos­podărie agricolă colectivă. Acest fapt mi-a venit mult în sprijinul muncii m­ele. Ţăranii muncitori puteau ve­dea de acum în realitate tot ceea ce le spu­sesem eu. In gospodăria agricolă colectivă şi întovărăşiri se aplicau metode de mun­că superioare, ceea ce desigur a făcut ca şi recoltele obţinute să fie mai mari. An de an tot mai mulţi ţărani munci­tor­ au început să părăsească vechile me­tode de lucru, apucate din bătrîni, şi să aplice recomandările ştiinţei. Acest lucru a făcut ca recoltele obţinute de ţăranii muncitori din comună să fie tot mai boga­te. Să luăm anul trecut d­e pildă. Dacă de multe ori în anii ceilalţi nici nu reuşeam să atingem producţia medie stabilită, de astă dată am reuşit să depăşim pe comună producţia medie la porumb cu 15 la sută, iar la sfecla de zahăr cu 46 la sută. Cărui fapt s-a datorat aceasta? Să dăm numai cîteva aspecte : Dacă cu 4—5 anii în ur­mă aproape nimeni din comună nu făcea I­I desmiriştitul ogoarelor după seceriş, în vara trecută aproape 90 la sută din su­prafaţa de pe care se recoltase păioase pe întreaga comună a fost desmiriştită. De asemenea, 75 m­ sută din suprafaţa­ ce a fost însămînţată cu culturi de primăvară a fost arată din toamnă. O muncă serioasă a trebuit să duc în ceea ce priveşte lămurirea ţăranilor mun­citori pentru a nu folosi rărită. Mai bine de jumătate din cultivatori m-au înţeles. Unii din ei, ca Mihai Nedelcu, Gheorghe Pasat, Constantin Foia, şi-au transformat rar­iţele în prăşitori. Dacă înainte dădeau de obicei la porumb doar două praşile, mulţi dintre cultivatori au executat câte trei praşile. Rezultatul a fost că Victor Muşat, Ştefan Afumatu şi toţi cei care au respectat regulile reco­mandate de agrominim au obţinut în jurul a 2.000 l­g. porumb boabe la ha. Rezul­tate frumoase au obţinut şi în ceea ce pri­veşte­ producţia de sfeclă de zahăr. Petre Oanţă de pildă a recoltat de pe 0,50 ha., o cantitate de 17.000 kg. sfeclă de zahăr. Nu pot spune că în comuna noastră nu mai sînt încă unii ţărani muncitori care continuă să practice metode de muncă îna­poiate. Anul trecut, bunăoară, Marin San­du, Constantin Papară, au mai folosit ra­­riţele. Florea Naidin, Neculai Buidur au dat la porumb doar o praşilă. Unii dintre ei n-au fost lămuriţi, iar alţii au ascultat d­e şoaptele chiaburilor Zaharia Papară, Constantin Negrilă, Marin Poipa, Petre Mi­­trache, care i-au îndemnat să muncească aşa cum au apucat. O zicală bătrinească spune că toamna se numără bobocii. Cred că şi cei ce au as­­cultat de şoaptele chiaburilor, astă toamnă­ cînd au văzut că au strîns doar cîte 1.000 kg. şi sub 1­000 kg. porumb la ha., ju­mătate cît au adunat ceilalţi, şi-au dat seama de greşeala ce au făcut. E adevărat că ţăranii muncitori din co­muna noastră au obţinut anul trecut suc­cese însemnate în ceea ce priveşte ridica­­­rea producţiei la ha. Nu înseamnă însă că am făcut tot ce se putea face. In co­muna noastră sînt posibilităţi de a obţine recolte şi mai mari. Iată de ce, îndrumat de organizaţia de bază din comună şi cu spri­jinul comitetului executiv al sfatului popu­lar comunal, ar­ luat din tim­p măsurile cuvenide pentru ca anul acesta recoltele pe­ care le vor obţine ţăranii muncitori pe ogoarele lor să fie şi mai bogate. O aten­ţie deosebită am acordat-o pregătirilor pe­nntru campania agricolă de­ primăvară. S-au înfiinţat din timp centrele de reparat la care în scurt timp toţi ţăranii muncitori şi-au reparat uneltele. Totodată, s-au orga­nizat centre de condiţionat şi tratat să­­mînţa, dotate cu tot utilajul necesar. Zăpada care se topeşte greu face ca noi să începem însăminţările mai tîrziu. Acest lucru nu ne sperie, deoarece peste 90 la sută din suprafaţa pe care o vom însă­­mînţa în această primăvară este arată din toamnă. Ţinînd seama de aceasta, noi sin­tem­ hotărîţi în cîteva zile să terminăm î­n­­sămînţările. Şi vom lupta din toate pute­rile să traducem în fapt hotărîrea noastră. CONSTANTIN TUDOR agent agricol din comuna Cioroiaşu, raionul Băileşti în raionul Mizil PLOEŞTI (de la subredacţia noastră).—Şi în satele raionului Mizil cei ce muncesc pe ogoare au început însămînţările. Ca şi în ani ani, cei mai harnici au fost co­­lectiviştii. Cei de la Baba-Ana, Găgeni şi Va­­du-Săpat au ieşit primii la cîmp, însăminţînd orzul,, mazărea şi ovăzul, după cum i-au sfă­­tuit tehnicienii şi după cele învăţate din bro­şurile studiate în iarnă. Ion Mărcoceanu, Ştefan Lacob şi alţii din brigada I de la gos­podăria agricolă colectivă Baba-Ana au fost evidenţiaţi după semăn­area celor peste 50 ha. Colectiviştii din comunele Găgeni, Condurani şi Vadu-Săpat au terminat de însăminţat or­zul şi, parte din ei, ovăzul şi au început să semene floarea-soarelui. Printre cei care au ieşit să însămânţeze în mustul zăpezii sînt şi deputaţii Niculae Butoi şi Marin, Ster­ea din comuna Toh­ani. Ei au în­săminţat 75 ani înt­r-o singură zi. Exemplul lor a fost urm­at şi de alţi ţărani muncitori din comună, astfel că în­­primele zile au fost în­­sămînţate peste 20 ha cu orz şi ovăz. Respectând regulile agrotehnice, ţăranii mun­citori din comunele Năeni, Pietroasele, Breaza şi­­altele, au ieşit şi ei să-şi lucreze ogoarele. La Năeni s-au însăminţat, imediat ce pămîn­­tul a început să se zvînte, peste 15 ha. cu orz, ovăz, mazăre, ceapă şi s-au grăpat ogoarele de toamnă. Ţăranii muncitori Constantin Bur­­ducea­ şi Il­ie Popescu — care au fost un exem­plu pentru ceilalţi — şi-au grăpat arăturile şi apoi au însămînţat. Din experienţa fruntaşilor Aşa am ajutat ţăranii muncitori să obţină recolte bogate , Nu sînt folosite toate tractoarele ARAD (de la subredacţia noastră). —1 Multe gospodării agricole colective, gospo­darii de stat şi numeroşi ţărani cu gospodării agricole individuale din regiunea Arad, au reuşit să termine însămînţările din epoca I. In toiul muncilor agricole de primăvară sînt însă unele staţiuni de maşini şi tractoa­re care n-au reuşit nici p­înă acum să folo­sească intreg parcul de tractoare de care dispun. Printre acestea se numără S.M.T. Skala, Chişineu Criş şi Sinnicolaul Mare. De pildă, la 25 martie, la S.M.T. Chişineu Criş erau 18 tractoare n­erepar­a­te, iar la S.M.T. Sinnicolaul Mare 19 tractoare nu puteau fi folosite. Aceasta se dato­reşte lipsurilor care au existat şi continuă să existe în ceea ce priveşte repararea maşi­nilor agricole. Astfel, centrul mecanic din Arad nu s-a achitat de sarcinile care-i revin şi a întîrziat repararea tractoarelor primite de la S.M.T., creînd o serie de greutăţi. în afară de fap­tul că reparaţiile executate nu sînt întotdea­una de bună calitate, la 24 martie centrul mecanic nu reparase încă 8 tractoare primite de la S.M.T. Chişineu Criş şi 8 tractoare primite de la S.M.T. Sicula. Nefolosirea întregului parc de tractoare se datoreşte însă şi bazei de aprovizionare şi desfacere nr. 3 din Timişoara care avînd sar­cina să aprovizioneze staţiunile de maşini şi tractoare din Timişoara şi Arad cu piese de schimb, a făcut repartiţii cu întîrziere şi în mod birocratic, fără să ţină seama de in­strucţiunile primite. Acest lucru nu poate însă justifica lipsu­rile staţiunilor de maşini şi tractoare din re­giunea Arad care n-au organizat bine şi la timp repararea tractoarelor în ateliere pro­prii, fapt care a făcut ca în momentul de faţă fiecare dintre ele să aibă tractoare cu care nu pot lucra. Campania agrico­l nu aş­teaptă nici pe tovarăşii de la centrul meca­nic şi nici conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare. Serviciul regional S.M.T. Arad trebuie să ia cît mai urgent măsurile necesa­re pentru folosirea fiecărui Vaiatori

Next