Romînia Liberă, aprilie 1954 (Anul 12, nr. 2953-2978)
1954-04-01 / nr. 2953
"Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINA Să fie intensificată acţiunea de sprijinire a cultivatorilor de legume pe loturi individuale Oamenii muncii din patria noastră au luat cunoştinţă cu un deosebit interes de cuprinsul Hotărîrii guvernului şi partidului cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi. Extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari, reprezintă un izvor însemnat de sporire a producţiei legumicole, asigură cultivatorilor o mai bună aprovizionare cu aceste produse alimentare, îi ajută să obţină însemnate economii băneşti, duce la dezvoltarea bazei legumicole pentru creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. In timpul care s-a scurs de la apariţia Hotărîrii, numeroşi muncitori şi funcţionari din întreprinderi şi instituţii au înaintat conducerilor respective cereri pentru repartizarea de loturi individuale. Numai în regiunea Stalin, de pildă, pînă la data de 27 martie, au făcut asemenea cereri un număr de peste 27.000 muncitori şi funcţionari, în regiunea Arad peste 6.800 muncitori şi funcţionari. Din aceste cereri, comitetele executive respective au şi rezolvat o mare parte. Preocuparea oamenilor muncii de a extinde cultivarea de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale-se explică şi prin rezultatele obţinute în anul care a trecut de către unii muncitori şi funcţionari care au cultivat cartofi, legume şi zarzavaturi. Aşa de pildă, muncitorul Constantin Ghimpău de la fabrica „Kirov“ din Capitală, cultivînd un lot de 300 metri pătraţi a obţinut peste 300 kg. roşii, 100 kg. ceapă, 400 kg. varză şi importante cantităţi de alte legume şi zarzavaturi care i-au îndestulat gospodăria. Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le revin în legătură cu extinderea cultivării de legume şi zarzavaturi pe loturi individuale, unele comitete executive ale sfaturilor populare au luat din timp o serie de măsuri. Un bun exemplu în această privinţă îl constituie comitetul executiv al sfatului popular regional Timişoara care, antrenînd la această acţiune deputaţii, comisiile permanente, comisiile de femei şi adunările delegatelor, a identificat şi repartizat unui număr de 7.234 muncitori şi funcţionari parcele de teren însumând 211,69 ha. Trebuie arătat însă că rezultatele dobîndite pînă în prezent în acţiunea de extindere a cultivării legumelor şi zarzavaturilor pe loturi individuale, sunt încă necorespunzătoare faţă de posibilităţile existente. Aceasta deoarece multe comitete executive ale sfaturilor populare nu şi-au făcut o preocupare permanentă din identificarea şi repartizarea de loturi individuale pentru cultivarea de legume. Unele comitete executive cum sunt cele ale sfaturilor populare din regiunile Bacău, Piteşti şi Iaşi, n-au pus în centrul preocupărilor lor această importantă problemă, ceea ce a făcut ca însemnate suprafeţe de terenuri disponibile să nu fie încă identificate şi repartizate. La comitetul executiv al sfatului popular regional Iaşi (preşedinte tov. Emil Mazilu) de pildă, muncitorii şi funcţionarii din întreprinderi şi instituţii care vin să ceară lămuriri sau să seziseze anumite lucruri sunt puşi în situaţia de a nu putea discuta problemele ce-i frămînită deoarece toţi tovarăşii care cunosc problema loturilor individuale pleacă pe teren în acelaşi timp, pe mai multe zile, pentru alte probleme. Sub nici un motiv nu sunt admise situaţii asemănătoare ca cea din oraşul Bacău de pildă, unde din vina comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, pînă la data de 21 martie a.c. nu fusese atribuită decît o suprafaţă de 5,42 ha. unui număr de 216 muncitori şi funcţionari. Situaţia nesatisfăcătoare din oraşul Bacău se datoreşte şi comitetului executiv al sfatului popular regional Bacău (preşedinte tov. Ilie Moise) care tolerează ca tehnicienii legumicoli ai secţiei agricole regionale să stea în birouri, în acest fel lipsind comitetele executive subordonate de sprijinul pe care pot şi trebuie să ni-lacorde. Aceste comitete executive dau dovadă de neînţelegere a faptului că sprijinirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari este o sarcină politico-economică, menită să ducă la creşterea nivelului de trai al populaţiei, că de îndeplinirea acestei sarcini ele sunt direct răspunzătoare şi că trebuie să se preocupe în permanenţă de aceasta. Comitetele executive ale sfaturilor populare sînt datoare sa pună capăt fără nici o întîrziere practicilor nesănătoase, formelor birocratice și atitudinii de dezinteres față de sarcina sprijinirii extinderii cultivării de legume pe loturi individuale., O atenție deosebită trebuie să acorde comitetele executive ale sfaturilor populare intensicării şi terminării de îndată a acţiunii de identificare a terenurilor disponibile, acţiune care este mult rămasă în urmă. In această acţiune comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să îndrume şi să controleze conducerile acelor întreprinderi şi instituţii care posedă terenuri virane şi necultivate în jurul oraşelor şi centrelor industriale sau pe teritoriul acestora, pentru a le repartiza muncitorilor şi funcţionarilor care nu au asemenea terenuri. Un rol deosebit de important revine comisiilor de femei şi adunărilor de delegate, care trebuie să participe activ la toate acţiunile întreprinse de sfatul popular respectiv pentru identificarea terenurilor disponibile. In acelaşi timp cu terminarea identificării terenurilor virane din raza lor de activitate, comitetele executive ale sfaturilor populare au obligaţia ca împreună cu organele sindicale să repartizeze neîntîrziat toate aceste terenuri întreprinderilor şi instituţiilor pentru a fi atribuite muncitorilor şi funcţionarilor pe mai mulţi ani. Un rol deosebit de important în acţiunea de extindere a cultivării de legume pe loturi individuale revine conducerilor şi comitetelor de întreprinderi. Comitetele de întreprindere trebuie să lămurească clar muncitorilor şi funcţionarilor avantajele pe care le au ca urmare a cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale, arătîndu-le că în acest fel îşi îmbunătăţesc propria aprovizionare, realizează însemnate economii băneşti. La rîndul lor, conducerile întreprinderilor şi instituţiilor trebuie să procure contra cost, la cererea muncitorilor şi funcţionarilor care au primit loturi individuale, inventarul de grădinărit. In acest scop conducerile acelor întreprinderi care dispun de deşeuri feroase şi lemnoase trebuie să se îngrijească de confecţionarea în afara orelor de lucru a uneltelor de grădinărit pentru a fi puse la dispoziţia muncitorilor şi funcţionarilor, contra cost sau sub formă de împrumut. Conducerile întreprinderilor şi instituţiilor care posedă gospodării anexe au datoria de a lua măsuri pentru organizarea sratului cu mijloace proprii mecanizate sau cu tracţiune animală pe parcelele muncitorilor şi funcţionarilor grupate în loturi mai mari şi de a asigura răsaduri pentru cultivatorii de legume şi zarzavaturi. Toate aceste sarcini, conducerile întreprinderilor şi instituţiilor trebuie să le rezolve imediat, fără nici o întîrziere, deoarece lucrările legate de cultivarea cartofilor, legumelor şi zarzavaturilor sînt lucrări de sezon care nu pot şi nu trebuie să întîrzie. Pentru buna şi naţionala folosire a terenurilor, acolo unde există condiţii naturale de irigare (ape curgătoare, bălţi sau lacuri), comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să vegheze ca organele sindicale şi conducerile întreprinderilor să organizeze şi să sprijine pe muncitori, funcţionari şi familiile prind amenajarea terenurilor în vederea irigaţiei. Pentru însămînţarea şi îngrijirea în bune condiţiuni a culturilor legumicole, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să asigure aprovizionarea cu seminţele necesare, să antreneze activ deputaţii, comisiile permanente—şi îndeosebi cele agricole — inginerii şi tehnicienii legumicoli din secţiile agricole şi ai gospodăriilor anexe, pentru a da o îndrumare competentă cultivatorilor privitor la folosirea minimelor agrotehnice-legumicole. Luptînd pentru lichidarea rămînerii în urmă existente, grăbind acţiunea de identificare şi repartizare a loturilor individuale, comitetele executive ale sfaturilor populare îşi vor aduce şi pe această cale contribuţia la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii. Cu privire la relațiile comerciale sovieto-române Ca rezultat al tratativelor comerciale sovieto-române încheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a.c. la Moscova Protocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. și R.P.R. pe anul 1954. Prin Protocol se prevede o mărire in continuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute pe anul 1954 în Acordul Comercial de lungă durată, cît şi faţă de volumul schimburi de mărfuri realizat in 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Române bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj industrial,maşini agricole, autovehicole şi alte mărfuri necesare economiei naţionale româniul. Inafară de aceasta, în 1954, conform acordurior încheiate anterior, Uniunea Sovietică va livra României utilajul complex pentru întreprinderi industriale și de asemenea va acorda Romîniei ajutorul tehnic în construirea acestor întreprinderi. România va exporta în U.R.S.S. produse ■petrolifere, produse forestiere, ciment, produse chimice, vase pescărești, şlepuri, cazane de aburi și alte mărfuri care s-au livrat din Rominia în U.R.S.S. in mod obişnuit în anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea sovietică decătre Ministrul Comerţului Exterior, I. G. Kabanov şi din partea romînă de către Ministrul Comerţului Exterior, Al Bârlădecru. (Agerpres) Noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale în Uniunea Sovietică MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite Hotărârea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comitetul Central al P.C.U.S. au hotărît : 1. — Să se reducă cu,începere de la 1 aprilie 1954 preţurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare şi industriale după cum urmează : Pline, făină şi macaroane Pline de secară — cu 8%, pline de grîu, chifle, covrigi şi alte produse de brutărie — cu 5%, făină de secară, făină de grîu, mălai şi alte feluri de făină — cu 5%, făină de soia pentru clătite — cu 15%, macaroane, fidea, tăiţei şi alte paste făinoase — cu 5%. Cereale Şi furaje Secară — cu 8%, grîu, ovăz, orz şi alte cereale, tărîţe, turte oleaginoase, şroturi, nutreţuri mixte, fin şi pale în medie cu 5%. Mărfuri coloniale Ceai negru în foi —cu 10%, cafea naturală, cacao, băuturi de cafea, ceai şi cacao — in medie cu 15%, sare drob — cu 10%, sare măcinată vărsată — cu 20%. Ţesături Batist, marchizet, volta şi alte ţesături de bumbac pentru rochii de vară şi ţesături de bumbac decorative pentru mobilă — In medie cu 20%, ţesături de bumbac cu mătase artificială — cu 10%, stambă, satin şi alte ţesături de bumbac — in medie cu 15%, ţesături de mătase din mătase naturală — în medie cu 10%. Confecţii, tricotaje şi pălării Rochii, bluze şi alte confecţiuni din ţesături de bumbac pentru vară — în medie cu 15%, rodiii, bluze, lenjerie şi alte confecţii din alte ţesături de bumbac — în medie cu 10%, rochii,bluze şi alte confecţii din ţesături de mătase naturală — în medie cu 7%, tricotaje în medie cu 8%, ciorapi şi şosete din bumbac — în medie cu 20%, ciorapi şi şosete de mătase şi altele — în medie cu 10%, ciorapi din fire parpron — în medie cu 25%, pălării din ţesături de bumbac, de mătase, din ţesături cu 50% lină şi din stofe de calitate inferioară — cu 10%, pălării de paie — cu 10%, încălţăminte încălţăminte din piele — în medie cu 7%, încălţăminte din pînzâ şi combinată — în medie cu 20%, galoşi, şoşoni, cizme şi altă încălţăminte de cauciuc în medie cu 12%. Articole de galanterie Articole de galanterie din textile — în medie cu 10%, aţă şi articole de mercerie — în medie cu 15%, abajururi în medie cu 10%, vată şi vatelină — cu 15%, ace de cusut, ace de maşină, andrele şi altele — cu 20%, articole de giuvaergerie — în medie cu 10%. Săpun, articole de parfumerie şi de cosmetică Săpun de rufe — în medie cu 15%, săpun de toaletă — în medie cu 20%, parfum, apă de colonie şi alte articole de parfumerie şi cosmetică — în medie cu 10%. Articole destinate activităţii culturale şi jucării Hîrtie de scris, caiete şi alte articole din hirtie şi carton — in medie cu 10%, creioane, peniţe, tocuri şi alte accesorii de scris şi desen şiarticole de birou — cu 15%, jucării din cauciuc, celuloid, din metal şi apele şi jucării pentru pomul de iarnă — în medie cu 15%, aparate fotografice — în medie cu 10%, hîrtie fotografică, filme şi alte articole foto — cu 15%, lămpi de radio — în medie cu 15%. Articole de porţelan, faianţă şi sticlă Articole de porţelan şi faianţă — în medie cu 15%, veselă de sticlă, articole din cristal, lămpi şi oglinzi — în medie cu 10%. Articole de uz casnic Becuri electrice, aparate electrice pentru încălzit, maşini de spălat rufe şi aspiratoare de praf — cu 10%, ferăstraie, burghiuri, sculede fierărie, lăcătuşerie, tâmplă,rie şi alte scule — în medie cu 20%, paturi metalice — cu 15%, articole de marchitărie şi lacăte — în medie cu 10%, lămpi şi felinare metalice — cu 20%, articole de puf şi fulgi — cu 10%. Materiale de construcţii Ardezie cu 10%, carton gudronat — cu 20%, furnir — cu 15%, ciment cu 20%, lacuri, vopsele şi articole chimice de uz casnic — în medie cu 10%, utilaj tehnico-sanitar — cu 10%, tapete — cu 20%, rame pentrusere — cu 30%. Chibrituri şi produse petrolifere. Chibrituri — cu 20%, benzina de automobil şilubirefianţi — cu 44,5%, petrol lampant - cu 38%. Articole de sport şi alte mărfuri industriale Camere pentru mingi de sport — cu 10%, patine pentru patinaj viteză şi patine pentru patinaj artistic — cu 15 %, patine de tip „Sneigtirodka“, de tip ,,Sport" şi actele — cu 5%, schiuri şi accesoriile lor — cu 10%, articole de vinătoare şi pescuit — în medie cu 10%, articole din materii plastice — cu 10%.. Medicamente şi articole sanitare şi de higiena Medicamente şi alti articole sanitare şi de higiena — în medie cu 15%, articole sanitare şi de higiena din cauciuc — în medie cu 10%.. 2. — Să se reducă în mod corespunzător preţurile la restaurante, cantine şi alte întreprinderi de alimentaţie publică. 3. — La colectarea bumbacului brut, a gogoşilor de mătase, a producţiei de Kenaj, in cu firul lung, cînepă, pentru care sînt in vigoare preţurile de privilegiu să se efectueze vînzarea de întimpinare de cereale şi turte oleaginoase, la preţurile cu amănuntul cu o reducere de 10%. — - ■ ' - ■ ■ ■ ■ -------------------------------------------------------------- Respectă regulile agrotehnice HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Imediat după topirea zăpezii, ţăranii muncitori şi colectiviştii din raionul Orăştie au început arăturile de primăvară şi însămînţiarea culturilor din prima epocă. Datorită muncii desfăşurate de comitetele executive comunale, care au mobilizat majoritatea atelajelor disponibile, în întreg raionul s-a însăminţat o importantă suprafaţă cu grîu de primăvară, ovăz, orz, fioareta-soarelui. In unele sate şi comune, cum sunt de pildă Dîncu Mare, Geoagiu Băi, Mărtineşti şi Romos, orzul s-a însăminţat pe întreaga suprafaţă planificată pentru anul acesta. Insămînţarea cartoflor timpurii a fost de asemenea terminată în comunele Homorod, Şibot, Turdaş, Vinerea şi Mărtineşti. Pe întreg cuprinsul raionului Orăştie, odată cu campania însăminţărilor, se desfăşoară şi acţiunea pentru reţinerea umezelii în pămînt. In fruntea acestei acţiuni se află colectiviştii din Şibot care, pe lingă însămînţarea a 25 ha. cu orz, ovăz, grîu, etc., au grăpat grîul de toamnă pe o suprafaţă de 60 ha., lucerna pe 16 ha. şi ogor din toamna trecută pe 17 ha. Lucrări asemănătoare au executat pe mari întinderi şi colectiviştii din Vinerea, Beriu, Geoagiu şi Prieaz. UN NUMĂR — Institutul de cercetări agronomice al R.P.R. răspunde la întrebările cititorilor noştri: Cum putem obţine recolte bogate de legume pe loturi individuale (pag. 2-a) — G. HIRŞOVA : Fiii domaşnenilor (pag. 2-a) .— Cît mai multe produse din materiale economisite : ■ PAUL ATARIAN şi CORNELIU BUDA : Realizări care trebuie dezvoltate ■ FR. KLINGER: Sunt posibilităţi, dar... (pag. 3-a) UL DE AZI «— Foileton : „Audienţă“ la comitetul exer cutiv (pag. 3-a) ■— Ecoul larg stîrnit în lumea întreagă da Declaraţia Guvernului Sovietic cu privire la relaţiile dintre U.R.S.S. şi R. D. Germană (pag. 3-a) — Deschiderea celui de al IV-lea Congres al Partidului Socialist Unit din Germania — Cuvîntarea lui Wilhelm Pieck (pag. 4-a) — Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a) — Şedinţa Consiliului de Securitate (pag. 4-a) Toate forţele pentru asigurarea piinii poporului muncitor Au depăşit viteza zilnică la însăminţări TG. MUREŞ (de la subredacţia noastră). In Regiunea Autonomă Maghiară însămînţările de primăvară se desfăşoară cu intensitate. Viteza zilnică de insăminţări stabilită de secţia agricolă regională a fost depăşită cu 8,6 la sută, insăminţindu-se pînă la 20 martie, peste 6.000 ha. plante prevăzute in epoca I. Ritmul crescind al însăminţărilor se datoreşte în bună parte întrecerilor socialiste şi patriotice care însufleţesc atît pe mecanizatorii de la S.M.T., muncitorii din gospodării de stat, colectivişti, elit şi pe ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Răspunzînd la chemarea la întrecere socialistă a colectiviştilor din Crăciuneşti, membrii gospodăriilor agricole colective din Ernei, Păneţ, Sintana, Chinari, Curteni (raionul Tg. Mureş), Batoş, Ideciu de Sus (raionul Reghin), Sărăţeni (raionul Singeorgiu de Pădure), au terminat însămînţarea cerealelor păioase de primăvară (grîu, ovăz, orz) semănînd in termenele optime stabilite de regulile agrotehnice. Griul de toamnă iarovizat — pe care l-au însămînţat colectiviştii din Chinari în primele zile ale lui martie pe o suprafaţă de 2,30 ha. — a şi răsărit viguros şi uniform, în rînduri compacte. Procentul de răsărire al griului iarovizat, însăminţat de această gospodărie colectivă este de 97—99 la sută. Ţăranii muncitori cu gospodării individuale din comuna Găieşti, întruniţi într-o adunare generală, au lansat o chemare la întrecere patriotică către ţăranii muncitori din toate comunele Regiunii Autonome Maghiare avînd drept obiectiv terminarea la timp şi în condiţiuni optime a lucrărilor de primăvară. Exemplul colectiviştilor şi chemarea ţăranilor muncitori din Găieşti au însufleţit pe ţăranii muncitori din cele mai multe comune ale talonului Tg. Mureş. Drept rezultat, la țara de Mureş 95 la suta din ţăranii muncitori au terminat însăminţarea cerealelor de primăvară. De asemenea 97 la sută din ţăranii muncitori din comuna Corneşti au terminat semănatul griului de primăvară, al orzului şi al ovăzului. Sînt agent agricol în comuna Cioroiaşu de aproape 5 ani. La început mi-a fost greu. Nu-mi cunoşteam încă bine sarcinile ce-mi reveneau. Un timp am crezut că misiunea mea e doar să adun şi să trimit la secţia agricolă raională cîteva date statistitice. Cu timpul însă, în urma cursurilor de pregătire pe care le-am urmat în fiecare an, datorită îndrumărilor primite din partea secţiei agricole raionale am putut să-mi dau seama că rolul meu este a ajuta şi îndruma pe ţăranii muncitori din comună ca să scoată de pe ogoarele lor recolte cît mai bogate. Desigur că pentru a face faţă acestei sarcini trebuia mai întîi ca eu să-mi însuşesc cunoştinţele de bază ale ştiinţei agrotehnice. Cursurile pe care le-am urmat, studiul broşurilor şi revistelor de specialitate, îndrumările tehnicienilor atunci cînd se deplasau pe teren, m-au ajutat mult-Odată însuşite temeinic aceste cunoştinţe, am început să le răspîndesc şi printre ceilalţi ţărani muncitori din comună. În sfatul popular, pe drum, pe ogoare, pretutindeni unde-i întilneam, discutam cu ei şi-i sfătuiam să părăsească metodele de muncă înapoiate pe care le foloseau. Şi pot spune că multe din aceste metode se practicau în comuna noastră. De obicei cultivatorii însămînţau culturile de primăvară în arături făcute tot primăvara ; rari erau oamenii care-şi îngrăşau pămînturile, gunoiul de grajd fiind aruncat în rîpă. Despre desmiriştit nici vorbă nu era in comuna noastră, iar folosirea rariţei şi muşuroitul porumbului erau în floare. Încet, încet, astăzi stînd de vorbă cu unul, mîine cu altul, am început să-i conving să părăsească folosirea acestor metode. Am început să le vorbesc şi în adunările de la căminul cultural. Bineînţeles că în această muncă am fost ajutat şi de tehnicienii secţiei agricole raionale care adeseori au ţinut şi ei conferinţe la căminul cultural din comuna noastră. Datorită muncii organizaţiei de bază din comună şi a sfatului popular, în ultimii ani în comuna noastră tot mai mulţi ţărani muncitori s-au convins despre foloasele lucrării pămîntului pe tarlale întinse, cu maşinile şi tractoarele S.M.T. In comună au luat fiinţă trei întovărăşiri şi o gospodărie agricolă colectivă. Acest fapt mi-a venit mult în sprijinul muncii mele. Ţăranii muncitori puteau vedea de acum în realitate tot ceea ce le spusesem eu. In gospodăria agricolă colectivă şi întovărăşiri se aplicau metode de muncă superioare, ceea ce desigur a făcut ca şi recoltele obţinute să fie mai mari. An de an tot mai mulţi ţărani muncitor au început să părăsească vechile metode de lucru, apucate din bătrîni, şi să aplice recomandările ştiinţei. Acest lucru a făcut ca recoltele obţinute de ţăranii muncitori din comună să fie tot mai bogate. Să luăm anul trecut de pildă. Dacă de multe ori în anii ceilalţi nici nu reuşeam să atingem producţia medie stabilită, de astă dată am reuşit să depăşim pe comună producţia medie la porumb cu 15 la sută, iar la sfecla de zahăr cu 46 la sută. Cărui fapt s-a datorat aceasta? Să dăm numai cîteva aspecte : Dacă cu 4—5 anii în urmă aproape nimeni din comună nu făcea II desmiriştitul ogoarelor după seceriş, în vara trecută aproape 90 la sută din suprafaţa de pe care se recoltase păioase pe întreaga comună a fost desmiriştită. De asemenea, 75 m sută din suprafaţa ce a fost însămînţată cu culturi de primăvară a fost arată din toamnă. O muncă serioasă a trebuit să duc în ceea ce priveşte lămurirea ţăranilor muncitori pentru a nu folosi rărită. Mai bine de jumătate din cultivatori m-au înţeles. Unii din ei, ca Mihai Nedelcu, Gheorghe Pasat, Constantin Foia, şi-au transformat rariţele în prăşitori. Dacă înainte dădeau de obicei la porumb doar două praşile, mulţi dintre cultivatori au executat câte trei praşile. Rezultatul a fost că Victor Muşat, Ştefan Afumatu şi toţi cei care au respectat regulile recomandate de agrominim au obţinut în jurul a 2.000 lg. porumb boabe la ha. Rezultate frumoase au obţinut şi în ceea ce priveşte producţia de sfeclă de zahăr. Petre Oanţă de pildă a recoltat de pe 0,50 ha., o cantitate de 17.000 kg. sfeclă de zahăr. Nu pot spune că în comuna noastră nu mai sînt încă unii ţărani muncitori care continuă să practice metode de muncă înapoiate. Anul trecut, bunăoară, Marin Sandu, Constantin Papară, au mai folosit rariţele. Florea Naidin, Neculai Buidur au dat la porumb doar o praşilă. Unii dintre ei n-au fost lămuriţi, iar alţii au ascultat de şoaptele chiaburilor Zaharia Papară, Constantin Negrilă, Marin Poipa, Petre Mitrache, care i-au îndemnat să muncească aşa cum au apucat. O zicală bătrinească spune că toamna se numără bobocii. Cred că şi cei ce au ascultat de şoaptele chiaburilor, astă toamnă cînd au văzut că au strîns doar cîte 1.000 kg. şi sub 1000 kg. porumb la ha., jumătate cît au adunat ceilalţi, şi-au dat seama de greşeala ce au făcut. E adevărat că ţăranii muncitori din comuna noastră au obţinut anul trecut succese însemnate în ceea ce priveşte ridicarea producţiei la ha. Nu înseamnă însă că am făcut tot ce se putea face. In comuna noastră sînt posibilităţi de a obţine recolte şi mai mari. Iată de ce, îndrumat de organizaţia de bază din comună şi cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular comunal, ar luat din timp măsurile cuvenide pentru ca anul acesta recoltele pe care le vor obţine ţăranii muncitori pe ogoarele lor să fie şi mai bogate. O atenţie deosebită am acordat-o pregătirilor penntru campania agricolă de primăvară. S-au înfiinţat din timp centrele de reparat la care în scurt timp toţi ţăranii muncitori şi-au reparat uneltele. Totodată, s-au organizat centre de condiţionat şi tratat sămînţa, dotate cu tot utilajul necesar. Zăpada care se topeşte greu face ca noi să începem însăminţările mai tîrziu. Acest lucru nu ne sperie, deoarece peste 90 la sută din suprafaţa pe care o vom însămînţa în această primăvară este arată din toamnă. Ţinînd seama de aceasta, noi sintem hotărîţi în cîteva zile să terminăm însămînţările. Şi vom lupta din toate puterile să traducem în fapt hotărîrea noastră. CONSTANTIN TUDOR agent agricol din comuna Cioroiaşu, raionul Băileşti în raionul Mizil PLOEŞTI (de la subredacţia noastră).—Şi în satele raionului Mizil cei ce muncesc pe ogoare au început însămînţările. Ca şi în ani ani, cei mai harnici au fost colectiviştii. Cei de la Baba-Ana, Găgeni şi Vadu-Săpat au ieşit primii la cîmp, însăminţînd orzul,, mazărea şi ovăzul, după cum i-au sfătuit tehnicienii şi după cele învăţate din broşurile studiate în iarnă. Ion Mărcoceanu, Ştefan Lacob şi alţii din brigada I de la gospodăria agricolă colectivă Baba-Ana au fost evidenţiaţi după semănarea celor peste 50 ha. Colectiviştii din comunele Găgeni, Condurani şi Vadu-Săpat au terminat de însăminţat orzul şi, parte din ei, ovăzul şi au început să semene floarea-soarelui. Printre cei care au ieşit să însămânţeze în mustul zăpezii sînt şi deputaţii Niculae Butoi şi Marin, Sterea din comuna Tohani. Ei au însăminţat 75 ani într-o singură zi. Exemplul lor a fost urmat şi de alţi ţărani muncitori din comună, astfel că înprimele zile au fost însămînţate peste 20 ha cu orz şi ovăz. Respectând regulile agrotehnice, ţăranii muncitori din comunele Năeni, Pietroasele, Breaza şialtele, au ieşit şi ei să-şi lucreze ogoarele. La Năeni s-au însăminţat, imediat ce pămîntul a început să se zvînte, peste 15 ha. cu orz, ovăz, mazăre, ceapă şi s-au grăpat ogoarele de toamnă. Ţăranii muncitori Constantin Burducea şi Ilie Popescu — care au fost un exemplu pentru ceilalţi — şi-au grăpat arăturile şi apoi au însămînţat. Din experienţa fruntaşilor Aşa am ajutat ţăranii muncitori să obţină recolte bogate , Nu sînt folosite toate tractoarele ARAD (de la subredacţia noastră). —1 Multe gospodării agricole colective, gospodarii de stat şi numeroşi ţărani cu gospodării agricole individuale din regiunea Arad, au reuşit să termine însămînţările din epoca I. In toiul muncilor agricole de primăvară sînt însă unele staţiuni de maşini şi tractoare care n-au reuşit nici pînă acum să folosească intreg parcul de tractoare de care dispun. Printre acestea se numără S.M.T. Skala, Chişineu Criş şi Sinnicolaul Mare. De pildă, la 25 martie, la S.M.T. Chişineu Criş erau 18 tractoare nereparate, iar la S.M.T. Sinnicolaul Mare 19 tractoare nu puteau fi folosite. Aceasta se datoreşte lipsurilor care au existat şi continuă să existe în ceea ce priveşte repararea maşinilor agricole. Astfel, centrul mecanic din Arad nu s-a achitat de sarcinile care-i revin şi a întîrziat repararea tractoarelor primite de la S.M.T., creînd o serie de greutăţi. în afară de faptul că reparaţiile executate nu sînt întotdeauna de bună calitate, la 24 martie centrul mecanic nu reparase încă 8 tractoare primite de la S.M.T. Chişineu Criş şi 8 tractoare primite de la S.M.T. Sicula. Nefolosirea întregului parc de tractoare se datoreşte însă şi bazei de aprovizionare şi desfacere nr. 3 din Timişoara care avînd sarcina să aprovizioneze staţiunile de maşini şi tractoare din Timişoara şi Arad cu piese de schimb, a făcut repartiţii cu întîrziere şi în mod birocratic, fără să ţină seama de instrucţiunile primite. Acest lucru nu poate însă justifica lipsurile staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea Arad care n-au organizat bine şi la timp repararea tractoarelor în ateliere proprii, fapt care a făcut ca în momentul de faţă fiecare dintre ele să aibă tractoare cu care nu pot lucra. Campania agricol nu aşteaptă nici pe tovarăşii de la centrul mecanic şi nici conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare. Serviciul regional S.M.T. Arad trebuie să ia cît mai urgent măsurile necesare pentru folosirea fiecărui Vaiatori